de încheiere a unui Acord sub forma unui protocol între Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt de instituire a unui mecanism de soluționare a litigiilor aplicabil litigiilor legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din Acordul euro-mediteraneean de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v),

Prin prezenta decizie se încheie în numele Uniunii Acordul sub forma unui protocol între Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt de instituire a unui mecanism de soluționare a litigiilor aplicabil litigiilor legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din Acordul euro-mediteraneean de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte (denumit în continuare „protocolul”).

Președintele Consiliului procedează, în numele Uniunii, la notificarea prevăzută la articolul 23 din protocol (2).

Adoptată la Bruxelles, 13 mai 2011.

Pentru Consiliu

Președintele

MARTONYI J.

(2) Data intrării în vigoare a protocolului va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.

între Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt de instituire a unui mecanism de soluționare a litigiilor aplicabil litigiilor legate de dispozițiile privind schimburile comerciale din Acordul euro-mediteraneean de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte

Obiectivul prezentului protocol este de a evita și de a soluționa orice litigii comerciale între părți pentru a se ajunge, dacă este posibil, la o soluție reciproc agreată.

(1) Dispozițiile prezentului protocol se aplică în cazul oricărei disensiuni privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor de la titlul II (cu excepția articolelor 22, 23 și 24) din Acordul euro-mediteraneean de asociere între Comunitățile Europene și statele lor membre, pe de o parte, și Republica Arabă Egipt, pe de altă parte (denumit în continuare „acordul de asociere”) (1), în absența unor dispoziții contrare exprese. Articolul 82 din acordul de asociere se aplică litigiilor legate de aplicarea și interpretarea altor dispoziții din acordul de asociere.

(2) Procedurile prevăzute în prezentul protocol se aplică în cazul în care, în termen de 60 de zile după sesizarea Consiliului de asociere în temeiul articolului 82 din acordul de asociere, acesta nu a soluționat litigiul respectiv.

(3) În sensul alineatului (2), un litigiu este considerat ca fiind soluționat atunci când Consiliul de asociere a luat o decizie în conformitate cu articolul 82 alineatul (2) din acordul de asociere sau atunci când a declarat că litigiul nu mai există.

(1) Părțile încearcă soluționarea oricărui litigiu legat de interpretarea și aplicarea dispozițiilor menționate la articolul 2, prin inițierea de consultări în bună-credință, cu scopul de a ajunge la o soluție promptă, echitabilă și reciproc agreată.

(2) O parte solicită consultări prin intermediul unei cereri scrise adresate celeilalte părți și trimisă în copie subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții”, în care se identifică măsurile puse în discuție și dispozițiile din acordul de asociere pe care le consideră aplicabile.

(3) Consultările se desfășoară în termen de patruzeci de zile de la data primirii cererii și au loc, în absența unui acord contrar între părți, pe teritoriul părții pârâte. Consultările sunt considerate încheiate după 60 de zile de la data primirii cererii, cu excepția cazului în care părțile convin să le continue. Consultările, în special toate informațiile prezentate și toate pozițiile adoptate de către părți pe parcursul acestei proceduri, sunt confidențiale și nu aduc atingere drepturilor pe care părțile le-ar putea exercita în cadrul procedurilor ulterioare.

(4) Consultările cu privire la chestiuni urgente, inclusiv cele privind mărfurile perisabile sau de sezon, se desfășoară în termen de 15 zile de la data primirii cererii și sunt considerate încheiate după de 30 de zile de la data primirii cererii.

(5) În cazul în care partea căreia îi este adresată cererea nu răspunde la cererea de participare la consultări în termen de 15 zile de la data primirii acesteia sau în cazul în care consultările nu au loc în termenele prevăzute la alineatul (3) sau, respectiv, la alineatul (4) sau în cazul în care consultările au fost încheiate fără a se conveni asupra unei soluții reciproc agreate, partea reclamantă poate solicita instituirea unei instanțe de arbitraj, în conformitate cu articolul 5.

(1) În cazul în care consultările nu au drept rezultat o soluție reciproc agreată, părțile pot conveni, de comun acord, să recurgă la un mediator. Toate cererile de mediere trebuie să fie adresate în scris părții pârâte și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” și să indice măsurile care au făcut obiectul consultărilor, precum și mandatul stabilit de comun acord pentru mediere. Fiecare parte se angajează să examineze cu înțelegere toate cererile de mediere.

(2) În cazul în care părțile nu cad de acord asupra unui mediator în termen de 15 zile de la data primirii cererii de mediere, președinții subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” sau delegatul acestora selectează, prin tragere la sorți, un mediator dintre persoanele aflate pe lista menționată la articolul 19 și care nu sunt resortisanți ai niciunei părți. Selecția se efectuează în termen de 10 zile de la data primirii cererii. Mediatorul convoacă o reuniune cu părțile, în termen de minimum 20 de zile și de maximum 30 de zile de la data la care a fost selectat. Mediatorul primește observațiile fiecărei părți cel mai târziu cu 15 zile înainte de reuniune și poate solicita părților, unor experți sau consilieri tehnici, informații suplimentare în cazul în care le consideră necesare. Orice informații obținute în acest fel trebuie comunicate fiecăreia dintre părți și supuse observațiilor acestora. Mediatorul comunică un aviz în termen de 45 de zile de la data la care a fost selectat.

(3) Avizul mediatorului poate include o recomandare privind modul de soluționare a litigiului în conformitate cu dispozițiile menționate la articolul 2. Avizul mediatorului nu are caracter obligatoriu.

(4) Părțile pot decide de comun acord să modifice termenele menționate la alineatul (2). De asemenea, mediatorul poate decide să modifice termenele respective la solicitarea oricăreia dintre părți, având în vedere dificultățile speciale cu care se confruntă partea în cauză sau complexitatea cazului.

(5. Procedurile care implică mediere, în special avizul mediatorului, precum și toate informațiile comunicate și pozițiile adoptate de către părți pe parcursul acestei proceduri sunt confidențiale și nu aduc atingere drepturilor pe care părțile le-ar putea exercita în cadrul unor proceduri ulterioare.

(6) În cazul în care părțile sunt de acord, procedurile de mediere pot continua în paralel cu procedura de arbitraj.

(7) Înlocuirea unui mediator are loc numai din motivele și în conformitate cu procedurile prezentate detaliat la regulile 18-21 din regulamentul de procedură.

(1) În cazul în care părțile nu au reușit să soluționeze litigiul prin consultări, în conformitate cu articolul 3, sau prin mediere, în conformitate cu articolul 4, partea reclamantă poate solicita instituirea unei instanțe de arbitraj.

(2) Cererea de instituire a unei instanțe de arbitraj este adresată în scris părții pârâte și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții”. În cererea sa, partea reclamantă identifică măsura specifică pusă în discuție și explică motivul pentru care această măsură constituie o încălcare a dispozițiilor menționate la articolul 2. Instituirea unei instanțe de arbitraj se solicită în termen de maximum 18 luni de la data primirii cererii de consultări, fără a aduce atingere drepturilor părții reclamante de a solicita noi consultări în aceeași privință în viitor.

(2) În termen de 15 zile de la data primirii, de către partea pârâtă, a cererii de instituire a unei instanțe de arbitraj, părțile se consultă pentru a ajunge la un acord privind componența instanței de arbitraj.

(3) În cazul în care părțile nu reușesc să convină asupra componenței acestuia în termenul prevăzut la alineatul (2), oricare dintre părți poate cere președinților subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” sau delegatului acestora să-i selecteze pe toți cei trei membri prin tragere la sorți din lista stabilită în temeiul articolului 19, un membru din rândul persoanelor propuse de partea reclamantă, un membru din rândul persoanelor propuse de partea pârâtă și un membru din rândul persoanelor selectate de părți pentru a acționa în calitate de președinte. În cazul în care părțile convin asupra unuia sau mai multor membri ai instanței de arbitraj, oricare dintre membrii rămași este selectat prin aceeași procedură.

(4) Președinții subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” sau delegatul acestora selectează arbitrii în termen de 10 zile de la data primirii cererii menționate la alineatul (3), înaintată de oricare dintre părți.

(5) Data instituirii instanței de arbitraj este data la care sunt desemnați cei trei arbitri.

(6) Înlocuirea arbitrilor are loc numai din motivele și în conformitate cu procedurile prezentate detaliat la regulile 18-21 din regulamentul de procedură.

Instanța de arbitraj adresează părților un raport intermediar prin care expune constatările de fapt, aplicabilitatea dispozițiilor relevante și temeiurile oricărei constatări și recomandări formulate, ca regulă generală, în termen de 120 de zile de la data instituirii instanței de arbitraj. Oricare dintre părți poate înainta instanței de arbitraj o cerere scrisă în vederea reexaminării anumitor aspecte ale raportului intermediar în termen de 15 zile de la notificarea acestuia. Constatările din hotărârea finală a instanței de arbitraj includ examinarea argumentelor prezentate în faza de reexaminare intermediară.

(1) Ca regulă generală, instanța de arbitraj comunică hotărârea sa părților și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” în termen de 150 de zile de la data instituirii instanței de arbitraj. Atunci când acesta consideră că termenul nu poate fi respectat, președintele instanței de arbitraj trebuie să comunice în scris acest lucru părților și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții”, precizând motivele amânării și data la care instanța intenționează să își finalizeze activitatea. În niciun caz, hotărârea nu se comunică mai târziu de 180 de zile de la data instituirii instanței de arbitraj.

(2) Instanța de arbitraj își suspendă activitatea la cererea ambelor părți, în orice moment, pentru o perioadă convenită de părți care poate fi de maximum 12 luni și își va relua activitatea la sfârșitul perioadei convenite, la cererea părții reclamante. În cazul în care partea reclamantă nu solicită reluarea activității instanței de arbitraj înainte de expirarea perioadei de suspendare convenite, procedura se încheie. Suspendarea și încetarea activității instanței de arbitraj nu aduc atingere drepturilor pe care părțile le-ar putea exercita în cadrul unei alte proceduri cu același obiect.

(3) În situații de urgență, inclusiv cele care implică bunuri perisabile sau sezoniere, instanța de arbitraj depune toate eforturile pentru a comunica hotărârea sa în termen de 75 de zile de la data instituirii sale. În niciun caz hotărârea nu se comunică mai târziu de 90 de zile de la data instituirii instanței. În termen de 10 zile de la instituirea sa, instanța de arbitraj pronunță o hotărâre preliminară care atestă dacă respectiva situație este sau nu urgentă.

Punerea în aplicare a hotărârilor instanței de arbitraj și ale instanței de apel

Fiecare parte ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare hotărârea instanței de arbitraj, iar părțile depun toate eforturile pentru a conveni asupra unui termen pentru punerea în aplicare a hotărârii.

(1) În cel mult 30 de zile de la primirea de către părți a notificării hotărârii instanței de arbitraj, partea pârâtă comunică părții reclamante și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” termenul de care are nevoie pentru a pune în aplicare hotărârea (termenul rezonabil), în cazul în care acest lucru nu este posibil imediat.

(2) În cazul unui dezacord între părți cu privire la termenul rezonabil necesar pentru a pune în aplicare hotărârea instanței de arbitraj, partea reclamantă poate solicita în scris instanței de arbitraj, în termen de 20 de zile de la primirea notificării trimise de partea pârâtă în temeiul alineatului (1), să stabilească durata termenului rezonabil. Această cerere este transmisă, în același timp, celeilalte părți și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții”. Instanța de arbitraj comunică hotărârea sa părților și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” în termen de 30 de zile de la data primirii cererii.

Examinarea măsurilor adoptate pentru punerea în aplicare a hotărârii instanței de arbitraj

(1) Partea pârâtă aduce la cunoștință celeilalte părți și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții”, înainte de expirarea termenului rezonabil, orice măsură adoptată în vederea respectării hotărârii instanței de arbitraj.

(2) În cazul unui dezacord între părți cu privire la existența oricărei măsuri notificate în temeiul alineatului (1) sau la compatibilitatea acestei măsuri cu dispozițiile menționate la articolul 2, partea reclamantă poate cere în scris instanței de arbitraj să ia o hotărâre în această privință. O astfel de cerere trebuie să identifice măsura specifică pusă în discuție și să explice de ce aceasta este incompatibilă cu dispozițiile menționate la articolul 2. Instanța de arbitraj își notifică hotărârea în termen de 90 de zile de la data primirii cererii.

(1) În cazul în care partea pârâtă nu notifică nicio măsură adoptată pentru punerea în aplicare a hotărârii instanței de arbitraj înainte de expirarea termenului rezonabil sau în cazul în care instanța de arbitraj hotărăște că măsura notificată în temeiul articolului 11 alineatul (1) este incompatibilă cu obligațiile care îi revin părții respective în temeiul dispozițiilor menționate la articolul 2, partea pârâtă prezintă, în cazul în care partea reclamantă îi solicită acest lucru, o ofertă de compensare temporară.

(2) În cazul în care nu se ajunge la un acord în ceea ce privește compensarea respectivă în termen de 30 de zile de la expirarea termenului rezonabil sau după ce instanța de arbitraj a decis, în temeiul articolului 11, că o măsură adoptată pentru a respecta hotărârea respectivă este incompatibilă cu dispozițiile menționate la articolul 2, partea reclamantă are dreptul, în urma unei notificări adresate celeilalte părți și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții”, să suspende obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor menționate la articolul 2 la un nivel echivalent cu nivelul de anulare sau de reducere a beneficiilor cauzată de încălcarea respectivă. Partea reclamantă poate pune în aplicare suspendarea la 15 zile de la data primirii notificării de către partea pârâtă, cu excepția cazului în care partea pârâtă a solicitat arbitrajul în conformitate cu alineatul (3).

(3) În cazul în care partea pârâtă consideră că nivelul suspendării nu este echivalent cu nivelul de anulare sau de reducere a beneficiilor cauzată de încălcarea respectivă, aceasta poate solicita în scris instanței de arbitraj să ia o hotărâre în această privință. O astfel de cerere trebuie transmisă celeilalte părți și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” înainte de încheierea perioadei de 15 zile menționate la alineatul (2). Instanța de arbitraj, după solicitarea avizului experților, dacă este cazul, comunică părților și organismului instituțional responsabil cu aspectele comerciale hotărârea sa privind nivelul de suspendare a obligațiilor, în termen de 30 de zile de la data primirii cererii. Obligațiile nu se suspendă până cândinstanța de arbitraj nu și-a comunicat hotărârea, pentru orice suspendare existând obligația de a fi conformă cu hotărârea instanței de arbitraj.

(4) Suspendarea obligațiilor este temporară și se aplică numai până în momentul retragerii sau modificării oricărei măsuri considerate incompatibile cu dispozițiile menționate la articolul 2, astfel încât să se asigure punerea în conformitate a acesteia cu dispozițiile respective, astfel cum se prevede la articolul 13, sau până în momentul în care părțile au căzut de acord cu privire la soluționarea litigiului.

Examinarea măsurilor adoptate în vederea punerii în aplicare a hotărârii după suspendarea obligațiilor

(1) Partea pârâtă comunică celeilalte părți și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” orice măsură adoptată pentru a respecta hotărârea instanței de arbitraj, precum și solicitarea sa de a întrerupe suspendarea obligațiilor aplicată de partea reclamantă.

(2) În cazul în care părțile nu ajung la un acord în ceea ce privește compatibilitatea măsurilor notificate cu dispozițiile menționate la articolul 2 în termen de 30 de zile de la data primirii notificării, partea reclamantă solicită în scris instanței de arbitraj să adopte o hotărâre în această privință. Această cerere este transmisă, în același timp, celeilalte părți și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții”. Instanța de arbitraj comunică hotărârea sa părților și subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” în termen de 45 de zile de la data primirii cererii. În cazul în care instanța de arbitraj hotărăște că măsura luată pentru a pune în aplicare hotărârea este conformă cu dispozițiile menționate la articolul 2, suspendarea obligațiilor încetează.

În temeiul prezentului protocol, părțile pot ajunge, în orice moment, la o soluție reciproc agreată într-un litigiu. Acestea comunică orice astfel de soluție subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” și instanței de arbitraj. În urma notificării soluției reciproc agreate, instanța își încetează lucrările și procedura se încheie.

(1) Procedurile de soluționare a litigiilor prevăzute la capitolul III din prezentul protocol sunt reglementate de regulamentul de procedură anexat la prezentul protocol.

(2) Orice reuniune a instanței de arbitraj este deschisă publicului în conformitate cu regulamentul de procedură, în absența unui acord contrar între părți.

La cererea unei părți sau din proprie inițiativă, instanța de arbitraj poate obține informațiile pe care le consideră necesare în cadrul procedurii sale. În mod special, instanța de arbitraj are, de asemenea, dreptul să solicite opinia pertinentă a unor experți, după caz. Instanța de arbitraj consultă părțile înainte de alegerea experților respectivi. Orice informații obținute în acest fel trebuie comunicate fiecăreia dintre părți și fac obiectul observațiilor acestora. În absența unui acord contrar între părți, persoanele fizice sau juridice interesate, stabilite în cadrul părților, sunt autorizate să transmită instanței de arbitraj comunicări în scris, în conformitate cu regulamentul de procedură. Aceste comunicări se limitează la aspectele de fapt ale litigiului și nu abordează chestiuni de drept.

Orice instanță de arbitraj interpretează dispozițiile menționate la articolul 2 în conformitate cu normele obișnuite de interpretare a dreptului public internațional și în special în conformitate cu Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor. Hotărârile instanței de arbitraj nu pot spori sau reduce drepturile și obligațiile prevăzute de dispozițiile menționate la articolul 2.

(1) Instanța de arbitraj depune toate eforturile pentru a lua orice decizie prin consens. Cu toate acestea, în cazul în care nu se poate ajunge la o decizie prin consens, asupra aspectului în discuție se hotărăște prin vot majoritar. Opiniile separate ale arbitrilor nu se fac publice însă în niciun caz.

(2) Orice hotărâre a instanței de arbitraj este obligatorie pentru părți și nu creează drepturi sau obligații persoanelor fizice sau juridice. Hotărârea prezintă constatările de fapt, aplicabilitatea dispozițiilor relevante din prezentul acord de asociere și justificarea de bază a oricăreia dintre constatările și concluziile pe care le formulează. Subcomitetul „industrie, comerț, servicii și investiții” face publică în întregime hotărârea instanței de arbitraj, cu excepția cazului în care hotărăște să nu facă acest lucru, pentru a asigura confidențialitatea informațiilor comerciale confidențiale.

(1) Subcomitetul „industrie, comerț, servicii și investiții” stabilește, în termen de cel mult șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului protocol, o listă cu cel puțin 15 persoane care doresc și sunt în măsură să fie arbitri. Fiecare parte propune cel puțin cinci persoane pentru a exercita funcția de arbitru. Cele două părți selectează, de asemenea, cel puțin cinci persoane care nu sunt resortisanți ai niciunei părți, dintre care se alege președintele instanței de arbitraj. Subcomitetul „industrie, comerț, servicii și investiții” se asigură că lista este menținută în permanență la acest nivel.

(2) Arbitrii trebuie să dețină cunoștințe de specialitate sau experiență în drept și în comerț internațional. Ei sunt independenți, își exercită funcția în nume propriu, nu acceptă instrucțiuni din partea niciunei organizații și a niciunui guvern, nu au legătură cu guvernul niciunei părți și respectă codul de conduită anexat la prezentul protocol.

(3) Subcomitetul „industrie, comerț, servicii și investiții” poate stabili o listă suplimentară de cel puțin 15 persoane care dispun de expertiză sectorială în domeniile specifice care fac obiectul prezentului acord de asociere. În cazul în care se recurge la procedura de selecție prevăzută la articolul 6 alineatul (2), președinții subcomitetului „industrie, comerț, servicii și investiții” pot utiliza o listă sectorială cu acordul ambelor părți.

(4) În cazul în care lista menționată la alineatul (1) din prezentul articol nu este stabilită la data la care este efectuată o cerere de mediere sau de instituire a unei instanțe de arbitraj, arbitrii sunt trași la sorți dintre persoanele care au fost propuse în mod oficial de către una dintre părți sau de către ambele părți. Persoanele propuse pentru funcția de președinte al instanței de arbitraj sau de mediator nu pot fi resortisanți ai uneia sau alteia dintre părți.

(1) În cazul în care o parte solicită soluționarea unui litigiu referitor la o obligație prevăzută de Acordul OMC, aceasta recurge la regulile și procedurile relevante ale Acordului OMC, care se aplică fără a se aduce atingere dispozițiilor prezentului acord.

(2) În cazul în care o parte solicită soluționarea unui litigiu referitor la o obligație cuprinsă în domeniul de aplicare al prezentului acord, astfel cum este definit la articolul 2, aceasta recurge la regulile și procedurile din prezentul acord.

(3) În absența unui acord contrar între părți, în cazul în care o parte solicită soluționarea unui litigiu referitor la o obligație cuprinsă în domeniul de aplicare al prezentului acord, astfel cum este definit la articolul 2, care are un conținut substanțial echivalent unei obligații în temeiul OMC, aceasta recurge la normele și procedurile relevante ale Acordului OMC, care se aplică fără a se aduce atingere dispozițiilor prezentului acord.

(4) După ce au fost inițiate procedurile de soluționare a litigiului, forumul ales în conformitate cu alineatele de mai sus, în cazul în care nu și-a declinat competența, este utilizat cu excluderea celorlalte.

(5) Nicio dispoziție din prezentul acord nu împiedică o parte să pună în aplicare suspendarea obligațiilor sale, autorizată de organismul OMC de soluționare a litigiilor. Acordul OMC nu poate fi invocat în scopul de a împiedica o parte să-și suspende obligațiile în temeiul prezentului acord.

(1) Toate termenele prevăzute în prezentul protocol, inclusiv termenele în care instanțele de arbitraj își comunică hotărârile, se calculează în zile calendaristice, începând din ziua următoare actului sau elementului de fapt la care se referă.

(2) Orice termen menționat în prezentul protocol poate fi prelungit cu acordul reciproc al părților. Părțile se angajează să acorde o atenție adecvată cererilor de prelungire a oricărui termen din cauza dificultăților pe care le întâmpină oricare dintre părți în ceea ce privește respectarea procedurii prevăzute în prezentul protocol. La cererea unei părți, instanța de arbitraj poate prelungi termenele aplicabile procedurilor, ținând seama de nivelurile diferite de dezvoltare ale părților.

(1) La cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului protocol și a anexelor la acesta, Consiliul de asociere reexaminează punerea lor în aplicare, pentru a lua o hotărâre în ceea ce privește menținerea, modificarea sau abrogarea acestora.

(2) În cadrul acestei reexaminări, Consiliul de asociere poate lua în considerare posibilitatea de a crea o instanță de apel comună mai multor acorduri euro-mediteraneene.

(3) Consiliul de asociere poate hotărî să modifice prezentul protocol și anexele la acesta.

Prezentul protocol va fi aprobat de părți în conformitate cu procedura proprie fiecăreia. Prezentul protocol intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni de la data la care părțile își comunică reciproc faptul că procedura menționată la prezentul articol a fost încheiată.

Întocmit la Bruxelles la unsprezece noiembrie două mii zece, în două exemplare, în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și arabă, fiecare dintre aceste texte fiind în egală măsură autentic.

За Европейския съюз

Por la Unión Europea

Za Evropskou unii

For Den Europæiske Union

Für die Europäische Union

Euroopa Liidu nimel

Για την Ευρωπαϊκή Ένωση

For the European Union

Pour l’Union européenne

Per l’Unione europea

Eiropas Savienības vārdā –

Europos Sąjungos vardu

Az Európai Unió részéről

Għall-Unjoni Ewropea

Voor de Europese Unie

W imieniu Unii Europejskiej

Pela União Europeia

Pentru Uniunea Europeană

Za Európsku úniu

Za Evropsko unijo

Euroopan unionin puolesta

För Europeiska unionen

За Арабска република Египет

Por la República Árabe de Egipto

Za Egyptskou arabskou republiku

For Den Arabiske Republik Egypten

Für die Arabische Republik Ägypten

Egiptuse Araabia Vabariigi nimel

Για την Αραβική Δημοκρατία της Αιγύπτου

For the Arab Republic of Egypt

Pour la République arabe d'Égypte

Per la Repubblica araba d'Egitto

Ēģiptes Arābu Republikas vārdā –

Egipto Arabų Respublikos vardu

Az Egyiptomi Arab Köztársaság részéről

Għar-Repubblika Għarbija tal-Eġittu

Voor de Arabische Republiek Egypte

W imieniu Arabskiej Republiki Egiptu

Pela República Árabe do Egipto

Pentru Republica Arabă Egipt

Za Arabsko republiko Egipt

Za Egyptskú arabskú republiku

Egyptin arabitasavallan puolesta

På Arabrepubliken Egyptens vägnar

(1) Dispozițiile prezentului protocol nu aduc atingere articolului 34 din protocol în ceea ce privește definiția noțiunii de „produse originare” și metodele de cooperare administrativă.

ANEXA I	:	REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ PENTRU ARBITRAJ
ANEXA II	:	CODUL DE CONDUITĂ APLICABIL MEMBRILOR INSTANȚELOR DE ARBITRAJ ȘI MEDIATORILOR