16.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 332/17

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumiți electrozi din grafit încadrați în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și punți (nipluri) din astfel de electrozi încadrate în prezent la codul NC ex 8545 90 90, originare din India (denumite în continuare „măsuri antidumping definitive”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 0 %.

(2)

În urma unei anchete antisubvenții, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 (3), o taxă compensatorie definitivă la importurile de anumiți electrozi din grafit încadrați în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și de punți (nipluri) din astfel de electrozi încadrate în prezent la codul NC ex 8545 90 90, originare din India (denumite în continuare „măsuri compensatorii definitive”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 15,7 %, cu excepția unei societăți pentru care nivelul taxei era de 7 %.

(3)

În urma unei reexaminări intermediare parțiale ex officio a măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 (4), a modificat Regulamentele (CE) nr. 1628/2004 și (CE) nr. 1629/2004. Taxele compensatorii definitive au fost modificate la 6,3 % și 7 % pentru importurile provenind de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 7,2 %. Taxele antidumping definitive au fost modificate la 9,4 % și 0 % pentru importurile provenind de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale de 8,5 %.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping definitive în vigoare, Comisia a primit, la 18 iunie 2009, o cerere de inițiere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost prezentată de trei producători din Uniune: Graftech International, SGL Carbon GmbH și Tokai ERFTCARBON GmbH (denumiți în continuare „solicitanții”), care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 90 %, din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi din grafit.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce probabil la continuarea sau la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

În urma consultării comitetului consultativ și a stabilirii faptului că există elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 17 septembrie 2009, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

Printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 17 septembrie 2009 (7), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor compensatorii definitive în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (8).

(8)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a fost efectuată pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2006 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(9)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii cunoscuți a fi interesați și reprezentanții țării exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit oportunitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(10)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(11)

Având în vedere numărul aparent ridicat de importatori neafiliați, s-a considerat adecvat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesar să se recurgă la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se determine alcătuirea eșantionului, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminărilor și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, niciun importator neafiliat nu s-a făcut cunoscut pentru a coopera. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea.

(12)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri din partea a trei grupuri de producători din Uniune (respectiv solicitanții), a unui producător-exportator și a 17 utilizatori. Niciunul dintre importatori nu s-a făcut cunoscut în cursul exercițiului de eșantionare și niciun alt importator nu a furnizat Comisiei alte informații și nici nu s-a făcut cunoscut în cursul anchetei.

(13)

Doar unul dintre cei doi producători-exportatori cunoscuți, și anume HEG Limited („HEG”) a cooperat în cadrul reexaminării oferind un răspuns la chestionar. În această privință, ar trebui remarcat faptul că, în cadrul anchetei inițiale, numele oficial și complet al societății respective era Hindustan Electro Graphite Limited. Societatea și-a schimbat ulterior numele în HEG Limited. Al doilea producător-exportator care a cooperat în ancheta inițială, și anume Graphite India Limited („GIL”) a decis să nu răspundă la chestionar în cadrul prezentei reexaminări.

(14)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent, precum și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(15)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu produsul la care se referă ancheta inițială, și anume electrozii din grafit, de tipul celor utilizați pentru cuptoare (furnale) electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μ.Ω.m, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 11 00 și punți (nipluri) din astfel de electrozi, care se încadrează în prezent la codul NC ex 8545 90 90, importate fie împreună, fie separat, originare din India (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(16)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsul în cauză și produsele fabricate și vândute de producătorul-exportator pe piața internă din India, precum și cele fabricate și vândute în UE de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări și, prin urmare, sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar fi de natură să atragă după sine continuarea sau reapariția dumpingului.

(18)

Doar un producător-exportator din India a cooperat. Cel de-al doilea producător-exportator cunoscut nu a cooperat la anchetă.

(19)

Comparația între volumul exporturilor producătorului-exportator cooperant și volumul total al exporturilor din India către Uniune a arătat că producătorul-exportator cooperant a fost la originea majorității importurilor Uniunii provenind din India în cursul PAR. Prin urmare, se consideră că nivelul de cooperare a fost ridicat.

(20)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi dacă vânzările de produs similar efectuate de producătorul-exportator indian cooperant către clienți independenți pe piața sa internă sunt reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Uniune.

(21)

Comisia a identificat apoi tipurile de produs similar vândute de către societate pe piața internă care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune. Elementele luate în considerare la definirea tipurilor de sisteme de electrozi din grafit au fost: (i) prezența sau nu a unui niplu în momentul vânzării lor; (ii) diametrul lor; și (iii) lungimea lor.

(22)

Producătorul-exportator cooperant a afirmat că faptul că sistemele de electrozi din grafit sunt produse pornind de la cocs de calități variabile (materia primă de bază) ar trebui, de asemenea, luat în considerare atunci când se stabilește dacă tipurile de sisteme de electrozi din grafit sunt identice sau direct comparabile. Într-adevăr, s-a confirmat faptul că, în procesul de producție, societatea a utilizat două tipuri diferite de cocs: cocs acicular importat, de calitate superioară și cocs obișnuit, obținut pe piața indiană. De asemenea, s-a confirmat faptul că tipul de cocs utilizat determină costul de producție și prețul produsului final.

(23)

Prin urmare, pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a împărțit fiecare tip de produs într-o categorie de calitate redusă și o categorie de calitate ridicată, în scopul calculării dumpingului.

(24)

Comisia a examinat apoi dacă vânzările interne ale producătorului-exportator cooperant sunt reprezentative pentru fiecare tip de produs, adică dacă vânzările interne ale fiecărui tip de produs reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor aceluiași tip de produs către Uniune. Pentru tipurile de produs vândute în cantități reprezentative, s-a examinat apoi dacă aceste vânzări au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(25)

Pentru a se determina dacă vânzările interne din fiecare tip de produs, vândut în cantități reprezentative pe piața internă, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-a stabilit proporția de vânzări profitabile pentru tipul de produs în cauză către clienți independenți. În toate cazurile în care vânzările interne ale tipului de produs specific au fost realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost bazată pe prețul intern real, calculat sub forma unei medii ponderate a tuturor vânzărilor interne din acest tip efectuate în cursul PAR.

(26)

Pentru celelalte tipuri de produse ale căror vânzări interne nu au fost reprezentative sau nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost determinată prin adăugarea la costurile de producție, eventual ajustate, ale tipurilor exportate, a unui procent rezonabil corespunzător cheltuielilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale, precum și a unei marje rezonabile a profitului, pe baza datelor efective referitoare la producție și vânzări, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, ale produsului similar de către producătorul-exportator care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază.

(27)

Întrucât toate vânzările la export realizate pe piața Uniunii de către producătorul-exportator indian cooperant au fost efectuate direct către clienți independenți, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(28)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat a fost efectuată la nivelul franco fabrică și la același stadiu comercial. În vederea unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele constatate în ceea ce privește factorii despre care s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele în materie de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, costuri financiare, cheltuieli bancare și taxe antidumping plătite de solicitant, după caz.

(29)

Producătorul-exportator cooperant a afirmat că, în cazul său, Sistemul de credite pentru taxe de import (Duty Entitlement Passbook Scheme, denumit în continuare „DEPBS”) este efectiv un sistem de drawback al taxelor, întrucât creditele DEPBS nu sunt utilizate decât pentru a plăti taxele de import pentru materiile prime utilizate pentru producția de sisteme de electrozi din grafit. Prin urmare, costul taxelor de import plătite pentru materiile prime este rambursat atunci când produsul este exportat, ceea ce determină o scădere a prețului de export. În consecință, societatea a afirmat că prețurile interne ar trebui ajustate, întrucât ele nu sunt afectate de rambursarea taxelor de import. Ancheta a arătat că, contrar celor afirmate, societatea utilizează materiile prime importate cu scutire de taxe vamale atât pentru producția de sisteme de electrozi din grafit destinate pieței de export, cât și pentru producția destinată pieței interne. Prin urmare, DEPBS nu are nicio influență asupra diferenței de preț existente între produsele vândute pe piața internă și produsele exportate, iar ajustarea nu poate fi acordată.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată în funcție de tip a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul corespunzător de produs în cauză. Pe baza metodologiei descrise mai sus, marja de dumping stabilită pentru producătorul-exportator cooperant este de 11-12 %.

(31)

În observațiile sale privind comunicarea faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora se intenționa să se recomande menținerea măsurilor existente (denumită în continuare „comunicarea finală”), societatea în cauză a declarat că calculul marjei de dumping pe baza a 4 din cele 12 luni ale PAR reprezintă o deviere față de metodologia utilizată în ancheta inițială, în care au fost luate în considerare toate cele 12 luni ale perioadei de anchetă. Prin urmare, ea a afirmat că metoda de calcul utilizată sporește în mod exagerat marja de dumping.

(32)

Se reamintește că faptul de a baza calculul marjei de dumping pe o perioadă de 4 luni din PAR constituie o metodologie utilizată de obicei de Comisie în cadrul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, atunci când trebuie să se determine dacă există o continuare a dumpingului sau o probabilitate ca acesta să reapară. Ancheta la fața locului a permis garantarea faptului că cele 4 luni sunt reprezentative pentru întreaga perioadă de 12 luni. Pentru aceasta, costurile și prețurile corespunzătoare datelor din cele 4 luni au fost comparate cu cele ale celorlalte 8 luni. În plus, cele 4 luni selectate au fost ultimele luni ale fiecărui trimestru și, prin urmare, au fost repartizate echitabil de-a lungul perioadei de 12 luni. În consecință, Comisia nu este de acord cu afirmația conform căreia metoda aplicată ar modifica concluzia finală în ceea ce privește existența dumpingului în cursul PAR sau ar spori în mod exagerat marja de dumping.

(33)

Având în vedere lipsa cooperării din partea celui de-al doilea producător-exportator indian cunoscut, nicio marjă de dumping nu a putut fi calculată pentru acest producător. Cu toate acestea, conform cererii de reexaminare, exporturile realizate de această societate către Uniune au fost efectuate, de asemenea, la prețuri de dumping. Având în vedere că majoritatea exporturilor din India au legătură cu producătorul indian cooperant despre care s-a constatat că practică dumpingul și că prețul mediu al produsului în cauză importat din India este inferior, conform Eurostat, prețului de export mediu al societății cooperante, este confirmată existența unui dumping la scară națională.

(34)

Pe lângă analiza existenței dumpingului în cursul PAR, s-a examinat probabilitatea unei reapariții a dumpingului. Având în vedere că un singur producător-exportator din India a cooperat la prezenta anchetă, concluziile de mai jos se bazează pe date furnizate de singura societate cooperantă, precum și pe elementele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, respectiv datele Eurostat și cele din cererea de reexaminare.

(35)

În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitățile neutilizate ale producătorilor-exportatori indieni, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii indieni și prețurile la exportul către țări terțe.

(36)

În ceea ce-l privește pe producătorul-exportator indian cooperant, ancheta a arătat că acesta dispune de capacități neutilizate. În plus, societatea a declarat public că intenționează să-și sporească capacitățile existente. De asemenea, ar trebui subliniat faptul că societatea este orientată către export, având în vedere că vânzările la export au generat cea mai mare parte a cifrei sale de afaceri în cursul PAR și că Uniunea rămâne o destinație de export importantă în ciuda măsurilor în vigoare.

(37)

În ceea ce-l privește pe cel de-al doilea producător indian, cererea de reexaminare a arătat că societatea și-a crescut deja în mod semnificativ capacitățile de la instituirea măsurilor și că intenționează să le sporească în continuare. Prin urmare, nu se poate exclude faptul că, în lipsa măsurilor, cel puțin o parte a acestei creșteri a capacităților ar putea fi deviată către piața Uniunii.

(38)

Atractivitatea pieței Uniunii poate fi ilustrată prin faptul că instituirea de taxe antidumping și compensatorii nu a oprit creșterea exporturilor indiene. Din contră, în cursul ultimilor trei ani, exportatorii indieni și-au crescut de mai mult de două ori exporturile și și-au mărit de mai mult de trei ori cota pe piața Uniunii. De asemenea, ar trebui subliniat faptul că, în cursul acestei perioade, nivelul prețurilor pe piața Uniunii a crescut cu 40 %.

(39)

În ceea ce privește exporturile către țări terțe, ancheta a arătat că, în cursul PAR, nivelurile prețurilor la export franco fabrică practicate de societatea cooperantă erau inferioare prețurilor la exportul către Uniune, despre care s-a constatat că fac obiectul unui dumping. Prin urmare, se poate aștepta ca, în lipsa măsurilor, producătorul-exportator cooperant să reorienteze cel puțin o parte a exporturilor sale către Uniune, având în vedere atractivitatea pieței.

(40)

Ținând cont de constatările descrise mai sus, se poate concluziona că exporturile din India fac în continuare obiectul unui dumping și că există o probabilitate de continuare a dumpingului pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping actuale sunt abrogate. Într-adevăr, ținând cont de capacitățile neutilizate existente în India și de atractivitatea pieței Uniunii, producătorii-exportatori indieni par a fi stimulați să-și crească exporturile către piața Uniunii la prețuri de dumping, cel puțin în ceea ce-l privește pe producătorul-exportator cooperant.

(41)

Pe teritoriul Uniunii, produsul similar este fabricat de cinci societăți sau grupuri de societăți, a căror producție reprezintă producția totală a Uniunii de produs similar în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(42)

Două dintre cele cinci grupuri de societăți nu s-au declarat dispuse să susțină cererea și nu au cooperat la ancheta de reexaminare răspunzând la chestionar. Următoarele trei grupuri de producători au depus cererea și au acceptat să coopereze: Graftech International, SGL Carbon GmbH și Tokai ERFTCARBON GmbH.

(43)

Aceste trei grupuri de producători reprezintă o proporție majoră din producția totală de produs similar a Uniunii, întrucât reprezintă peste 90 % din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi din grafit, astfel cum se arată în considerentul 4. Prin urmare, se consideră că ei constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(44)

Având în vedere faptul că un singur producător-exportator indian al produsului în cauză a cooperat la prezenta anchetă, datele referitoare la importurile produsului în cauză originar din India în Uniunea Europeană nu sunt prezentate cu cifre precise, pentru a păstra confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(45)

Situația industriei de electrozi din grafit este strâns legată de cea a sectorului siderurgic, întrucât electrozii din grafit sunt utilizați în principal în siderurgia electrică. În acest context, ar trebui notat faptul că, în anul 2007 și în primele trei trimestre ale anului 2008, în sectorul siderurgic existau condiții comerciale foarte pozitive, acestea fiind prezente și în sectorul electrozilor din grafit.

(46)

Ar trebui notat faptul că volumul vânzărilor de electrozi din grafit urmează o curbă mai mult sau mai puțin conformă cu cea a producției de oțel. Cu toate acestea, contractele de achiziții de electrozi din grafit, vizând prețurile și cantitățile, sunt negociate de obicei pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni. Prin urmare, există în general un decalaj între evoluția volumului vânzărilor determinată de o modificare a cererii și efectele subsecvente asupra prețurilor.

(47)

Consumul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii, a unei estimări a volumului vânzărilor celorlalți producători din Uniune pe piața Uniunii, a datelor de la Eurostat privind importurile, precum și pe baza datelor colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază. Precum în ancheta inițială (9), anumite importuri nu au fost luate în considerare deoarece, pe baza datelor disponibile, acestea păreau să nu reprezinte produsul care face obiectul anchetei.

(48)

Între 2006 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu aproximativ 25 %, creșterea cea mai importantă având loc între 2008 și PAR. Ar trebui notat faptul că, datorită condițiilor comerciale foarte pozitive existente la începutul perioadei luate în considerare, consumul Uniunii a atins niveluri foarte ridicate și a crescut cu 30 % între perioada de anchetă a anchetei inițiale și 2006.

Tabelul 1

(49)

Volumul importurilor originare din India (denumită în continuare „țara în cauză”) a crescut constant cu 143 de puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare și a atins un nivel de 5 000 până la 7 000 de tone în cursul PAR. Cota de piață a importurilor provenind din țara în cauză a crescut de mai mult de trei ori între 2006 și PAR, când a atins nivelul de aproximativ 5 %. Cota de piață a continuat să crească în cursul PAR, în ciuda scăderii semnificative a cererii. Prețurile importurilor provenind din țara în cauză au crescut cu 52 % în cursul perioadei luate în considerare, urmând o tendință similară cu cea a prețurilor industriei din Uniune, dar au rămas constant inferioare prețurilor industriei din Uniune. Din motive de confidențialitate, tabelul 2 nu conține date precise, întrucât există doar doi producători-exportatori indieni cunoscuți.

Tabelul 2

(50)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(51)

În cursul PAR, producția a scăzut cu 29 % comparativ cu anul 2006. Producția industriei din Uniune a crescut mai întâi cu 2 % în 2007 comparativ cu 2006, înainte de a scădea drastic, în special în cursul PAR.

Tabelul 3

(52)

Capacitatea de producție a scăzut foarte ușor (cu 2 % în general) între 2006 și PAR. Întrucât producția a scăzut, de asemenea, în 2008, în special în cursul PAR, rata de utilizare a capacității rezultată a înregistrat o scădere globală de 25 de puncte procentuale între 2006 și PAR.

Tabelul 4

(53)

Nivelul stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar ale industriei din Uniune a rămas stabil în 2007, comparativ cu 2006, iar apoi a scăzut cu 10 % în 2008. În cursul PAR, nivelul stocurilor a crescut într-o oarecare măsură, dar a rămas la un nivel inferior cu 5 % față de cel din 2006.

Tabelul 5

(54)

Vânzările realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți au scăzut cu 39 % în cursul perioadei luate în considerare. Ele au avut un nivel foarte ridicat la începutul perioadei luate în considerare, crescând cu aproximativ 70 % comparativ cu perioada de anchetă a anchetei inițiale. Vânzările au scăzut ușor în 2007 și 2008, dar au rămas la un nivel relativ ridicat (în 2008 ele erau, în continuare, cu 47 % superioare nivelului atins în perioada de anchetă a anchetei inițiale). Cu toate acestea, volumul vânzărilor a scăzut semnificativ între 2008 și PAR (cu aproximativ o treime).

Tabelul 6

(55)

Cota de piață deținută de industria din Uniune a scăzut progresiv cu aproximativ 16 puncte procentuale între 2006 și PAR (de la 84,6 % la 68,7 %).

Tabelul 7

(56)

Între 2006 și PAR, consumul Uniunii a scăzut cu aproximativ 25 %. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu aproximativ 16 puncte procentuale, în timp ce cota de piață a importurilor în cauză a crescut cu 3,4 puncte procentuale.

(57)

Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru industria din Uniune a scăzut cu 7 % între 2006 și PAR.

Tabelul 8

(58)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție pe persoană ocupată anual, a scăzut cu 24 % între 2006 și PAR. Ea a crescut ușor în 2007 și 2008, înainte de a scădea cu aproximativ 25 % în cursul PA.

Tabelul 9

(59)

Prețurile de vânzare unitare ale industriei din Uniune arată o tendință pozitivă, înregistrând o creștere de 40 % în cursul perioadei luate în considerare. Această situație se datorează: (i) nivelului general al prețurilor de pe piață; (ii) necesității de a recupera creșterile costurilor de producție; și (iii) modului în care sunt stabilite prețurile contractelor de achiziții de bunuri.

(60)

În 2007 și 2008, industria din Uniune a fost în măsură să crească prețurile în contextul unei creșteri generale a prețurilor pieței, care se datorează menținerii unui nivel ridicat al cererii de electrozi din grafit. Această cerere a fost determinată de condițiile comerciale foarte pozitive existente în sectorul siderurgic până în cel de-al treilea trimestru al anului 2008, astfel cum se arată în considerentul 45.

(61)

Prețurile au crescut, de asemenea, în 2007 și 2008, parțial pentru a ține cont de creșterile costurilor de producție, în special în ceea ce privește materiile prime. Între 2006 și 2008, costurile au crescut cu 23 %. Cu toate acestea, industria din Uniune a fost în măsură să repercuteze această creștere printr-o creștere semnificativă a prețurilor sale (+ 33 %).

(62)

Prețurile au continuat să crească în PAR, dar într-o măsură mai mică (+ 5 %). Faptul că prețurile nu au scăzut într-o perioadă de scădere a cererii se explică prin modul în care sunt stabilite contractele de achiziții de bunuri pe piață și prin faptul că majoritatea acestor contracte pentru 2009 au fost încheiate în 2008. Astfel cum se precizează în considerentul 46, evoluția volumului vânzărilor de electrozi din grafit este mai mult sau mai puțin conformă cu cea a producției de oțel. Cu toate acestea, negocierea contractelor de achiziții de electrozi din grafit pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni poate conduce la o întârziere a efectului oricărei modificări a cererii (creștere sau scădere) asupra prețurilor. Contractele sunt negociate pe baza volumelor de vânzări așteptate, care pot fi diferite de nivelul efectiv al vânzărilor, astfel încât evoluția prețurilor într-o anumită perioadă nu urmează în mod necesar evoluția volumelor vânzărilor pentru aceeași perioadă. Acesta a fost cazul în PAR, când volumele vânzărilor au scăzut, dar prețurile au rămas ridicate, întrucât majoritatea contractelor de achiziții de bunuri pentru 2009 au fost încheiate în 2008 și anumite livrări prevăzute pentru 2008 au fost amânate până în 2009. Creșterea de 5 % a prețurilor în cursul PAR nu a fost totuși suficientă pentru a acoperi creșterea costurilor (+ 13 %), astfel cum a fost posibil în perioadele precedente. Prețurile au fost renegociate la niveluri mai mici începând cu sfârșitul PAR.

(63)

Astfel cum se explică în considerentul 49, prețurile importurilor provenind din țara în cauză au urmat o tendință similară celor ale industriei din Uniune, dar au fost în mod constant inferioare prețurilor industriei din Uniune.

Tabelul 10

(64)

Între 2006 și PAR, salariul mediu pe angajat a crescut cu 15 %.

Tabelul 11

(65)

Între 2006 și PAR, fluxul anual al investițiilor în produsul în cauză realizat de industria din Uniune a crescut cu 37 %. Cu toate acestea, în cursul PAR investițiile au scăzut cu 14 % comparativ cu anul 2008.

Tabelul 12

(66)

În ciuda creșterii de 40 % a costurilor în cursul perioadei luate în considerare, industria din Uniune a reușit, între 2006 și 2007, să crească prețurile la un nivel superior creșterii costurilor, ceea ce a condus la o creștere a rentabilității de la 19 % în 2006 la 26 % în 2007. Între 2007 și 2008, prețurile și costurile au crescut în proporții similare, astfel încât marja industriei din Uniune a rămas stabilă, la nivelul din 2007. Profiturile au scăzut apoi din nou până la 19 % în cursul PAR, din cauza efectului pe care l-au avut asupra costurilor scăderea utilizării capacității de producție și creșterea prețurilor materiilor prime. Profiturile au continuat să scadă în 2009, întrucât industria din Uniune a trebuit să-și ajusteze prețurile prin scădere pentru a ține cont de scăderea generală a prețurilor de vânzare pe piața electrozilor din grafit, datorată reducerii cererii în sectorul siderurgic.

(67)

Randamentul investițiilor („ROI”) a crescut de la nivelul de 71 % în 2006, la 103 % în 2007. În 2008, el a crescut până la 119 %, înainte de a scădea la nivelul de 77 % în cursul PAR. În mod global, randamentul investițiilor a crescut doar cu 6 puncte procentuale între 2006 și PAR.

Tabelul 13

(68)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare a crescut între 2006 și 2007. Această creștere a continuat în 2008, înainte de a scădea în cursul PAR. În mod global, fluxul de numerar a fost cu 28 % mai ridicat în PAR față de începutul perioadei luate în considerare.

(69)

Nu au existat indicii potrivit cărora industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital, în special datorită faptului că unii dintre producători fac parte din grupuri mai mari.

Tabelul 14

(70)

Având în vedere volumul, cota de piață și prețurile importurilor provenind din India, impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat neglijabil.

(71)

Indicatorii examinați mai sus arată o oarecare îmbunătățire a situației economice și financiare a industriei din Uniune în urma instituirii măsurilor compensatorii și antidumping definitive în 2004. În special, între 2006 și 2008, industria din Uniune a beneficiat de o creștere a prețurilor și a profiturilor. Acest fapt se datorează condițiilor comerciale foarte pozitive care au permis menținerea unui nivel ridicat al prețurilor și al rentabilității, deși cota de piață a industriei din Uniune a scăzut, astfel cum se explică în considerentul 55. Cu toate acestea, în cursul aceleiași perioade și în ciuda măsurilor instituite, cota de piață a importurilor indiene a crescut și produsele indiene au fost importate la prețuri inferioare celor ale industriei din Uniune. În cursul PAR, profiturile industriei din Uniune au început deja să scadă și s-au redus și mai mult în 2009, din cauza creșterii costurilor și a creșterilor limitate ale prețurilor.

(72)

În ciuda unei creșteri a consumului în Uniunea Europeană în cursul perioadei luate în considerare, volumul importurilor din țara în cauză a crescut de mai mult de două ori, iar cota de piață a acestor importuri a crescut de mai mult de trei ori (a se vedea considerentul 49). Dacă taxele antidumping și compensatorii nu sunt luate în considerare, importurile provenind din țara în cauză au subcotat prețurile industriei din Uniune în cursul PAR, deși cu mai puțin de 2 %.

(73)

Datorită condițiilor economice foarte pozitive existente în sectorul siderurgic și în sectoarele conexe, inclusiv în cel al electrozilor din grafit, în 2007 și în primele trei trimestre ale anului 2008 situația economică a industriei din Uniune era relativ bună până în momentul începerii crizei economice, la sfârșitul anului 2008. Faptul că negocierea contractelor de achiziții de electrozi din grafit are loc în general pentru perioade cuprinse între 6 și 12 luni înseamnă că există o întârziere a efectului oricărei modificări a cererii (creștere sau scădere) asupra prețurilor. Întrucât contractele pentru PAR au fost negociate într-un moment în care efectele crizei economice nu puteau fi prevăzute, impactul crizei economice în cursul PAR a fost resimțit în principal în materie de volume, deoarece, în ceea ce privește prețurile, orice impact ar fi fost resimțit de industria din Uniune cu o anumită întârziere. În acest context, trebuie notat faptul că situația industriei din Uniune s-a deteriorat în anumite privințe, chiar și în timpul perioadei în care existau condiții economice pozitive, întrucât importurile provenind din țara în cauză au condus la o scădere a cotei de piață. Faptul că această deteriorare nu a condus la efecte negative mai importante s-a datorat, pe de o parte, nivelului ridicat al cererii din perioada 2007-2008, care i-a permis industriei din Uniune să-și mențină volume de producție și de vânzări ridicate și, pe de altă parte, faptului că, atunci când aceste volume au scăzut în cursul PAR, prețurile au putut fi menținute totuși datorită decalajului temporal menționat anterior.

(74)

Datorită includerii unor produse diferite de produsul care face obiectul anchetei în datele Eurostat referitoare la importuri de la nivelul codului NC, analiza următoare a fost efectuată pe baza datelor referitoare la importuri de la nivelul codului Taric, completate cu date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază. Anumite importuri nu au fost luate în considerare deoarece, conform informațiilor disponibile, acestea păreau să nu reprezinte produsul care face obiectul anchetei.

(75)

Conform estimărilor, volumul importurilor provenind din alte țări terțe a crescut cu 63 %, de la aproximativ 11 000 de tone în 2006 la aproximativ 18 500 tone în cursul PAR. Cota de piață a importurilor provenind din alte țări a crescut de la 6,6 % în 2006 la 14,4 % în cursul PAR. Prețul mediu al importurilor din alte țări terțe a crescut cu 42 % între 2006 și PAR. Principalele importuri par a proveni din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Rusia, Japonia și Mexic, acestea fiind singurele țări care aveau cote de piață individuale peste 1 % în cursul PAR. Importurile din aceste țări sunt examinate mai detaliat în următoarele considerente. Importurile provenind din alte nouă țări reprezintă o cotă de piață totală de doar 2 % și nu sunt examinate mai îndeaproape.

(76)

Cota de piață a importurilor chineze a crescut cu 2,4 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 0,2 % la 2,6 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri mai mici decât cele ale industriei din Uniune și decât prețurile importurilor originare din India.

(77)

Cota de piață a importurilor din Rusia a crescut cu 4,2 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 1,9 % la 6,1 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri ușor mai mici decât cele ale industriei din Uniune, dar mai mari decât prețurile importurilor originare din India.

(78)

Cota de piață a importurilor din Japonia a scăzut cu 0,4 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 2,0 % la 1,6 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri similare sau mai mari decât prețurile industriei din Uniune și, de asemenea, mai mari decât prețurile importurilor originare din India.

(79)

Cota de piață a importurilor din Mexic a crescut cu 1,0 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (de la 0,9 % la 1,9 %). Informațiile disponibile arată că aceste importuri au fost efectuate la prețuri mai mari decât cele ale industriei din Uniune și decât prețurile importurilor originare din India.

(80)

În concluzie, nu se poate exclude faptul că creșterea importurilor provenind din RPC și din Rusia ar fi putut contribui într-o anumită măsură la scăderea cotei de piață a industriei din Uniune. Cu toate acestea, având în vedere natura generală a datelor disponibile în statisticile referitoare la importuri, care nu permit o comparație a prețurilor în funcție de tipul de produs, astfel cum a fost posibil în cazul Indiei pe baza datelor detaliate furnizate de producătorul-exportator, impactul importurilor provenind din RPC și din Rusia nu poate fi determinat cu certitudine.

Tabelul 15

(81)

După cum se menționează în considerentul 49, volumul importurilor provenind din țara în cauză a crescut de mai mult de două ori între 2006 și PAR. Ținând seama de faptul că, în aceeași perioadă, consumul a scăzut cu aproximativ 25 %, a rezultat o creștere puternică a cotei de piață deținute de exportatorii indieni, de la aproximativ 1,5 % în 2006 la aproximativ 5 % în cursul PAR. Deși prețurile indiene la exportul către Uniune au crescut considerabil în cursul perioadei luate în considerare, ca o consecință a prețurilor de piață în general ridicate, ele au subcotat totuși prețurile industriei din Uniune.

(82)

Între 2006 și PAR și în ciuda existenței măsurilor antidumping și compensatorii, o serie de indicatori importanți au avut o evoluție negativă: producția și volumul vânzărilor au scăzut cu 29 % și, respectiv, cu 39 %, rata de utilizare a capacităților a scăzut cu 28 % și a fost urmată de o scădere a nivelului ocupării forței de muncă și al productivității. Deși o parte a acestor evoluții negative poate fi explicată prin scăderea puternică a consumului, care s-a redus cu aproape 25 % în cursul perioadei luate în considerare, scăderea puternică a cotei de piață a industriei din Uniune (cu 15,9 puncte procentuale între 2006 și PAR) trebuie interpretată, de asemenea, în lumina creșterii constante a cotei de piață a importurilor provenind din India.

(83)

În ceea ce privește nivelul relativ ridicat al profiturilor înregistrate în cursul PAR, el se datorează în principal nivelului continuu ridicat al prețurilor, din motivele expuse în considerentul 62. Se concluzionează că situația industriei din Uniune s-a deteriorat în general în cursul perioadei luate în considerare și că industria din Uniune s-a aflat într-o situație precară la sfârșitul PAR, în ciuda nivelului relativ ridicat al profiturilor înregistrate în acel moment, când eforturile sale de a menține volumele vânzărilor și un nivel satisfăcător al prețurilor – într-o situație de scădere a cererii – au fost compromise de prezența crescută a importurilor indiene la prețuri de dumping.

(84)

După cum s-a arătat deja, instituirea măsurilor antidumping a permis doar redresarea parțială a industriei din Uniune în urma prejudiciului suferit. Cu toate acestea, atunci când nivelurile înalte de consum pe care Uniunea le-a cunoscut în cea mai mare parte din perioada luată în considerare au dispărut în cursul PAR, industria din Uniune s-a aflat într-o situație fragilă și vulnerabilă și a rămas expusă efectului prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din India. În special, capacitatea industriei din Uniune de a recupera costurile majorate a fost slabă la sfârșitul PAR.

(85)

S-a constatat faptul că prețul mediu de vânzare practicat de producătorii indieni la export către țări care nu erau membre ale UE era mai mic decât prețul mediu de vânzare la export către Uniune și mai mic decât prețurile practicate pe piața internă. Vânzările exportatorului indian care aveau ca destinație alte piețe decât UE erau în cantități importante, reprezentând majoritatea vânzărilor sale totale la export. În consecință, s-a considerat că, în cazul în care măsurile expiră, exportatorii indieni vor fi stimulați să reorienteze cantități mari din exporturile lor din alte țări terțe către piața Uniunii, mai atrăgătoare, la niveluri de preț care, chiar dacă ar fi mai ridicate decât prețurile către țări terțe, ar rămâne probabil inferioare față de nivelurile actuale ale prețurilor la export către Uniune.

(86)

Producătorul indian cooperant dispunea de importante capacități neutilizate și a preconizat să își mărească capacitatea în 2010/2011. În consecință, capacitățile care să permită creșterea semnificativă a volumului exporturilor către UE există, în special deoarece nu există niciun indiciu conform căruia piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi o eventuală creștere a producției.

(87)

În observațiile sale privind comunicarea constatărilor, producătorul indian cooperant a afirmat că principalele cauze pentru existența capacităților sale neutilizate erau criza economică și scăderea cererii aferente acesteia. Cu toate acestea, o parte semnificativă din capacitățile neutilizate ale societății se explică prin faptul că aceasta și-a mărit substanțial capacitățile între 2006 și PAR. În plus, ar trebui menționat faptul că societatea a prevăzut o creștere suplimentară a capacităților sale. De asemenea, ar trebui remarcat faptul că există un alt producător indian care nu a cooperat, care dispune de capacități și de o rată de utilizare similare și care a anunțat recent, de asemenea, o creștere și mai substanțială a capacităților sale.

(88)

Producătorii din țara în cauză au capacitatea de a-și mări și/sau de a-și reorienta exporturile către piața Uniunii. De asemenea, prețurile exporturilor indiene către țări terțe sunt mai scăzute decât cele către Uniune. Ancheta a arătat că, pe baza tipurilor de produse comparabile, producătorul-exportator cooperant a vândut produsul în cauză la prețuri mai scăzute decât cele practicate de industria din Uniune. Aceste prețuri scăzute scad cel mai probabil în conformitate cu prețurile mai scăzute practicate de restul lumii. O astfel de politică de prețuri, corelată cu capacitatea exportatorilor din țara în cauză de a furniza cantități substanțiale din produsul în cauză către piața Uniunii ar avea, după toate probabilitățile, un impact negativ asupra situației economice a industriei din Uniune.

(89)

După cum se explică anterior, situația industriei din Uniune rămâne fragilă și vulnerabilă. Este probabil ca, în cazul în care industria din Uniune ar fi expusă unei creșteri a importurilor originare din țara în cauză la prețuri de dumping, să rezulte o deteriorare a vânzărilor sale, a cotei sale de piață, a prețurilor sale de vânzare și, prin urmare, a situației sale financiare, de o amploare comparabilă cu cea constatată în ancheta inițială. Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează, prin urmare, că abrogarea măsurilor ar determina, după toate probabilitățile, o degradare a situației deja fragile a industriei din Uniune, precum și reapariția unui prejudiciu important pentru aceasta.

(90)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese în cauză, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(91)

Trebuie reamintit faptul că ancheta inițială a dus la concluzia că instituirea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(92)

Pe această bază, s-a examinat dacă, contrar concluziilor privind probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului prejudiciabil, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Uniunii.

(93)

Industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest fapt a fost confirmat de dezvoltarea pozitivă a situației sale economice după instituirea măsurilor antidumping în 2004. În special, faptul că industria din Uniune și-a sporit profitabilitatea în decursul celor câțiva ani de dinainte de PAR contrastează puternic cu situația care predomina înainte de instituirea măsurilor. Cu toate acestea, cota de piață a industriei din Uniune s-a diminuat în mod constant, în timp ce cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut semnificativ în perioada luată în considerare. În cazul în care măsurile nu ar exista, industria din Uniune s-ar afla probabil într-o situație și mai dificilă.

(94)

Niciunul dintre cei nouă importatori independenți care au fost contactați nu s-a declarat dispus să coopereze.

(95)

Șaptesprezece utilizatori s-au făcut cunoscuți și au răspuns la chestionar. În timp ce majoritatea utilizatorilor nu au solicitat livrarea de electrozi din grafit din India de mai mulți ani și, prin urmare, au rămas neutri în ceea ce privește o posibilă continuare a măsurilor, șase utilizatori au utilizat electrozi din India, cel puțin într-o oarecare măsură. Patru utilizatori au afirmat că o continuare a măsurilor ar avea un impact negativ asupra concurenței. O asociație (Eurofer) s-a opus ferm unei continuări a măsurilor și a afirmat că măsurile duceau la o retragere pe scară largă a exportatorilor indieni de pe piața Uniunii. Asociația afirmă că continuarea măsurilor ar împiedica producătorii de oțel să dezvolte surse alternative de aprovizionare și ar permite industriei din Uniune să beneficieze în continuare de o poziție dominantă, apropiată de cea a unui duopol. Cu toate acestea, evoluția importurilor indiene după instituirea măsurilor arată clar că nu s-a produs o astfel de retragere masivă; dimpotrivă, importurile provenite din India au crescut semnificativ în cursul perioadei luate în considerare. De asemenea, ancheta a arătat că electrozii din grafit ajung într-un număr tot mai mare pe piața Uniunii provenind din câteva alte țări terțe. În ceea ce privește forța poziției pe piață a industriei din Uniune, se reamintește faptul că cota sa de piață s-a diminuat cu aproape 16 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare (a se vedea considerentul 55). În sfârșit, această asociație a admis că electrozii din grafit reprezentau doar o componentă relativ redusă din costurile totale suportate de întreprinderile siderurgice.

(96)

În afară de aceasta, se reamintește faptul că ancheta inițială a concluzionat că impactul instituirii măsurilor nu ar fi semnificativ pentru utilizatori (10). Cu toate că măsurile există de cinci ani, importatorii/utilizatorii din Uniune continuă să se aprovizioneze, printre altele, din India. Nimic nu indică faptul că ar fi întâmpinat dificultăți în găsirea altor furnizori. În afară de aceasta, se reamintește că, în ceea ce privește efectul instituirii măsurilor asupra utilizatorilor, ancheta inițială a concluzionat că, ținând seama de impactul neglijabil al costului electrozilor din grafit asupra industriilor utilizatoare, nu este probabil ca eventuala sa creștere să le afecteze în mod semnificativ. Nu s-a constatat niciun element care să indice contrariul după instituirea măsurilor. Se concluzionează, prin urmare, că este puțin probabil ca menținerea măsurilor antidumping să aibă un impact semnificativ asupra importatorilor/utilizatorilor din Uniune.

(97)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(98)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Observațiile și comentariile prezentate au fost luate în considerare în mod corespunzător, în cazul în care acest lucru se justifica.

(99)

Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se mențină măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumiți electrozi din grafit originari din India. Se reamintește faptul că aceste măsuri constau în taxe ad valorem.

(100)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în expunerea de motive a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(101)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (11) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei cu societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei,