16.6.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 150/24

(1)

La data de 22 ianuarie 2001, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 132/2001 (3), o taxă antidumping definitivă („măsurile existente”) de 33,25 EUR per tonă la importurile de nitrat de amoniu („NA”) care se încadrează la codurile CN 3102 30 90 și 3102 40 90 și care sunt originare, printre altele, din Ucraina. Ancheta care a condus la aceste măsuri va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

La data de 17 mai 2004, în urma unei reexaminări intermediare parțiale, prin Regulamentul (CE) nr. 993/2004 (4), Consiliul a scutit de taxele antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 132/2001 al Consiliului importurile în Uniune de NA fabricat de societăți ale căror angajamente urmau a fi acceptate de către Comisie. Prin Regulamentul (CE) nr. 1001/2004 al Comisiei (5), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1996/2004 al Comisiei (6), angajamentele au fost acceptate până la data de 20 mai 2005. Scopul acestor angajamente a fost acela de a ține cont de anumite consecințe ale extinderii Uniunii Europene la 25 de state membre.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 945/2005 (7), în urma unei reexaminări intermediare limitate la definirea produsului în cauză, Consiliul a decis că definiția produsului în cauză ar trebui să fie clarificată și că măsurile în vigoare ar trebui să fie aplicate produsului în cauză în momentul încorporării sale în alte îngrășăminte, proporțional cu conținutul lor de nitrat de amoniu, alături de alte substanțe și substanțe nutritive auxiliare.

(4)

Prin Regulamentul (CE) nr. 442/2007 (8), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul a decis să prelungească măsurile existente, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 945/2005, pentru o perioadă de doi ani.

(5)

Prin Regulamentul (CE) nr. 661/2008 (9), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul a instituit măsuri antidumping definitive la importurile de NA originar din Rusia.

(6)

Prin Regulamentul (CE) nr. 662/2008 (10), Consiliul a modificat Regulamentul (CE) nr. 442/2007, în sensul acceptării unui angajament de preț oferit de un producător-exportator.

(7)

Ca urmare a publicării la data de 17 octombrie 2008 (11) a unui aviz de expirare iminentă a unor măsuri antidumping, la data de 22 ianuarie 2009 a fost formulată o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Această cerere a fost formulată de Asociația Europeană a producătorilor de îngrășăminte (EFMA) („reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o mare parte, în acest caz mai mult de 50 %, din producția totală de NA a Uniunii.

(8)

Reclamantul a susținut și a oferit dovezi prima facie suficiente care indică existența unei probabilități de reapariție a dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune în privința importurilor de NA originar din Ucraina („țara în cauză”).

(9)

În urma stabilirii, după consultarea comitetului consultativ, a faptului că au existat dovezi suficiente pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, printr-un aviz de deschidere publicat la 23 aprilie 2009 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (12), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(10)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2008 și 31 martie 2009 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea existenței unei probabilități de continuare sau de reapariție a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între anul 2005 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada analizată”).

(11)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii despre care se știe că sunt vizați, precum și asociațiile lor, reprezentanții țării exportatoare, reclamantul și producătorii din Uniune cu privire la deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit oportunitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(12)

Oportunitatea de a fi audiate a fost oferită tuturor părților interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale în acest sens.

(13)

Ținând cont de numărul mare de producători și importatori din Uniune, s-a considerat adecvat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă ar trebui să se recurgă la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să ia o decizie privind necesitatea reală de a recurge la eșantionare și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, părților de mai sus li s-a solicitat, în temeiul articolului 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea anchetei și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(14)

În urma analizării informațiilor transmise și ținând cont că zece producători din Uniune și-au exprimat dorința de a coopera, s-a decis că eșantionarea era necesară în ceea ce privește producătorii din Uniune. Niciun importator nu a dat curs cererii de informații din avizul de deschidere.

(15)

Doisprezece producători din Uniune, reprezentând aproximativ 80 % din producția totală a Uniunii în cursul PAR, au completat corespunzător formularul privind eșantionarea în termenul fixat și au acceptat în mod formal să coopereze în continuare în cadrul anchetei. În acest context, Comisia a selectat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion reprezentativ pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție și vânzări de NA în Uniune care poate fi investigat în mod rezonabil în termenul disponibil. Pentru includere în eșantion au fost selectați cinci producători din Uniune reprezentând 57 % din totalul producției industriei din Uniune în cursul PAR.

(16)

Părțile în cauză au fost consultate cu privire la eșantionul selectat, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, și nu au formulat nicio obiecție în acest sens.

(17)

S-au trimis chestionare celor cinci producători din Uniune care au fost incluși în eșantion și tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din țara în cauză.

(18)

Răspunsuri la chestionare au fost primite din partea celor cinci producători din Uniune care au fost incluși în eșantion și din partea a trei producători-exportatori din țara în cauză.

(19)

Comisia a identificat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a stabili probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului care decurge din acesta, precum și pentru a stabili interesul comunitar. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(20)

Produsul în cauză este reprezentat de îngrășămintele solide cu un conținut de nitrat de amoniu depășind 80 % în greutate, originare din Ucraina și care se încadrează în prezent la codurile NC 3102 30 90, 3102 40 90, ex 3102 29 00, ex 3102 60 00, ex 3102 90 00, ex 3105 10 00, ex 3105 20 10, ex 3105 51 00, ex 3105 59 00 și ex 3105 90 91. NA este un îngrășământ solid conținând azot, folosit frecvent în agricultură. Se fabrică din amoniac și acid azotic, iar conținutul său de azot depășește 28 % în greutate în cazul peletelor sau al granulelor.

(21)

Ar trebui menționat că gama de utilizări a produsului în cauză a fost clarificată în Regulamentul (CE) nr. 945/2005.

(22)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare a confirmat faptul că NA este un produs pur, iar calitatea sa și caracteristicile sale fizice de bază sunt identice oricare ar fi țara sa de origine. S-a constatat astfel că produsul în cauză și produsele fabricate și vândute de către producătorii-exportatori pe piețele lor interne și în țări terțe, precum și cele fabricate și vândute de către producătorii din Uniune pe piața Uniunii au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și în esență aceleași utilizări și, prin urmare, sunt considerate a fi produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(23)

Trei producători-exportatori din Ucraina au cooperat. Un al patrulea producător-exportator cunoscut nu a cooperat la anchetă.

(24)

Compararea volumului exportat de către cei trei producători-exportatori cooperanți cu volumul total exportat din Ucraina în Uniune a arătat că cei trei producători-exportatori cooperanți au generat mai mult de 90 % din totalul importurilor în Uniune provenite din Ucraina în cursul PAR. Prin urmare, s-a considerat că nivelul de cooperare a fost ridicat.

(25)

Volumul total al importurilor de produs în cauză din Ucraina a fost mic, reprezentând în cursul PAR o cotă de piață de 1,1 % din piața totală a Uniunii.

(26)

Se reamintește că, în precedenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping, Ucraina nu a fost considerată încă o țară cu economie de piață și, prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe datele obținute de la un producător cooperant din SUA, țara analoagă.

(27)

În prezenta reexaminare, valoarea normală a fost bazată pe datele obținute și verificate la sediile celor trei producători-exportatori cooperanți din Ucraina. Comisia a analizat dacă vânzările lor pe plan intern ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. În acest scop, s-a examinat costul de producție a produsului fabricat și vândut pe piața internă de către producătorii-exportatori cooperanți.

(28)

În ceea ce privește cheltuielile pentru gazul natural, s-a constatat că Ucraina importă din Rusia cea mai mare parte a gazului natural consumat în producția de NA. Toate datele disponibile și verificate în cursul anchetei au indicat că Ucraina a importat gaz natural din Rusia la un preț care în cursul PAR s-a situat la un nivel cu aproximativ 40 % sub prețul gazului natural din Rusia exportat în Uniune. Totuși, s-a constatat că în ultimul trimestru al PAR prețurile au fost similare.

(29)

S-a constatat că exceptând un tip de produs exportat de un producător, vânzările pe plan intern erau efectuate, în cursul PAR, în cadrul unor operațiuni comerciale normale. Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului plătit sau care urmează să fie plătit pe piața internă din Ucraina de clienți independenți în temeiul articolului 2 alineatul (1) din regulamentul de bază sau pe baza unei valori normale calculate pentru tipul de produs care nu a fost vândut în cadrul unor operațiuni comerciale normale. În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost calculată adăugând la costurile de producție pentru tipul exportat o valoare rezonabilă pentru costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (VAG), precum și o marjă de profit rezonabilă. Aceste valori pentru VAG și profit au fost bazate pe date reale privind producția și vânzările produsului similar, în cadrul operațiunilor comerciale normale, realizate de producătorul în cauză.

(30)

Ar trebui să fie menționat că valoarea normală a fost determinată fără o ajustare a costurilor aferente gazului, suportate de producătorii-exportatori din Ucraina, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Aceasta deoarece, astfel cum se arată la considerentele 32–34, utilizarea de costuri autohtone și prețuri neajustate de către producătorii-exportatori din Ucraina în pofida prețurilor aparent distorsionate ale gazului demonstrează cu claritate că în cursul PAR a existat dumping. În consecință, ținând cont că scopul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping este de a determina dacă ar exista o probabilitate ca dumpingul să continue sau să reapară în situația în care măsurile ar fi abrogate pentru a determina dacă măsurile în vigoare în prezent ar fi menținute sau abrogate, s-a considerat că nu a fost necesar să se examineze dacă ajustarea în temeiul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază a fost justificată în acest caz.

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit prin raportare la prețul plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Comunitate. Toate vânzările celor trei producători-exportatori cooperanți s-au făcut direct către clienți independenți din Uniune.

(32)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau comparabilitatea prețurilor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, dacă a fost cazul și dacă existau dovezi verificate, s-au efectuat ajustări pentru diferențe de transport, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, asigurare, comisioane și ambalare.

(33)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(34)

Pe baza datelor de la nivelul întregii țări, s-a stabilit o marjă de dumping medie ponderată de 6-7 % pentru cei trei exportatori-producători cooperanți în cauză.

(35)

În cursul PAR, vânzările interne realizate de cei trei producători-exportatori cooperanți au reprezentat în medie 46 % din capacitatea lor de producție.

(36)

Cu toate că cei trei producători-exportatori cooperanți au vândut o mare parte din producția lor pe piața internă, ei au fost dependenți și de exporturile către țări terțe. În cursul PAR, ei au avut o capacitate de rezervă de aproximativ 6 % din consumul Uniunii.

(37)

Pe baza informațiilor din cererea de reexaminare cu privire la al patrulea producător ucrainean cunoscut care nu a cooperat la anchetă, capacitatea totală de rezervă din Ucraina în cursul PAR a fost estimată la aproximativ 9 % din consumul Uniunii.

(38)

Anumiți producători-exportatori cooperanți ucraineni au pretins că pierdeau tot mai mult din cota de piață internă în beneficiul producătorilor ruși, care pot practica prețuri foarte mici, datorită unor costuri mult mai mici ale gazelor naturale în Rusia. În consecință, a reieșit că este improbabil ca piața internă ucraineană să poată absorbi capacitatea de producție de rezervă și, prin urmare, este probabil ca orice creștere a producției să fie exportată.

(39)

În cursul PAR, cele trei societăți cooperante au exportat NA în multe țări terțe de pe câteva continente. Totuși, ar trebui remarcat că anumite piețe tradiționale ale unor țări terțe sunt închise pentru exporturile din Ucraina fie din cauza măsurilor antidumping în vigoare (de exemplu SUA care aplică măsuri antidumping în valoare mai mare de 100 %) și/sau din cauza unor restricții din sfera siguranței (de exemplu Republica Populară Chineză, Australia). În orice caz, Uniunea este piața de export cea mai mare, cea mai atractivă și în același timp cea mai apropiată geografic. Atractivitatea ei este amplificată suplimentar de avantajele logistice care rezultă din costul mic al transportului feroviar în Ucraina.

(40)

Ținând cont de cele expuse anterior, nu se poate exclude că o mare parte din capacitatea de rezervă disponibilă în Ucraina ar putea fi utilizată pentru creșterea exporturilor către Uniune în absența măsurilor antidumping.

(41)

O analiză a prețurilor de export practicate de cei trei producători-exportatori ucraineni cooperanți în cazul unor țări terțe a arătat că, în cursul PAR, prețurile de export către țări terțe, în cazul în care au fost stabilite pe baza unui nivel CIF utilizând prețurile pentru transportul internațional menționate în cererea de reexaminare, au fost cu până la 25 % mai mici decât prețul de piață predominant din Uniune.

(42)

Prin urmare, din aceste considerente a reieșit că ar exista interes ca exporturile ucrainene către țări terțe să fie redirecționate către Uniune în cazul abrogării măsurilor. Prețurile mai mari de pe piața Uniunii ar permite exportatorilor ucraineni să obțină marje de profit mai mari.

(43)

Pe baza cifrelor furnizate de cei trei producători-exportatori cooperanți, s-a putut stabili, de asemenea, că, la nivelul întregii țări, exporturile din Ucraina către alte țări terțe au fost efectuate în cursul PAR la prețuri de dumping.

(44)

Ținând cont de constatările descrise mai sus, se poate concluziona că exporturile din Ucraina reprezintă în continuare un dumping și că există o probabilitate de continuare a dumpingului pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping în vigoare în prezent sunt abrogate. Într-adevăr, ținând cont de capacitatea de rezervă existentă în Ucraina și de atractivitatea pieței Uniunii, reiese că există un interes ca producătorii-exportatori ucraineni să (i) crească nivelul exporturilor către piața Uniunii și (ii) să redirecționeze exporturile de NA dinspre piețele altor țări terțe către piața Uniunii la prețuri de dumping, cel puțin în cazul a doi producători-exportatori.

(45)

Mai mult, prețurile de export medii ponderate practicate de producătorii-exportatori cooperanți în cazul piețelor țărilor terțe au fost considerabil mai mici decât prețul de piață predominant din Uniune. Acest aspect crește probabilitatea unor exporturi mai mari din Ucraina către Uniune la prețuri de dumping în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(46)

Pe teritoriul Uniunii, produsul similar este fabricat de 16 societăți sau grupuri de societăți a căror producție reprezintă producția totală a Uniunii de produs similar în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(47)

Doisprezece producători din Uniune au cooperat la anchetă:

(48)

Ținând cont că acești 12 producători din Uniune au reprezentat aproximativ 80 % din producția totală din Uniune în cursul PAR, se consideră că ei reprezintă industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. La ei se va face referire prin sintagma „industria din Uniune”.

(49)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 14 și 15 de mai sus, selectarea eșantionului format din cinci producători din Uniune s-a făcut dintre acești doisprezece producători din Uniune. Toți producătorii care au constituit eșantionul au cooperat și au trimis răspunsuri la chestionare în termenul stabilit. În plus, ceilalți șapte producători cooperanți au furnizat în mod corespunzător anumite date de ordin general pentru analiza prejudiciilor.

(50)

Consumul aparent din Uniune a fost stabilit pe baza volumului de vânzări ale industriei din Uniune pe piața Uniunii, a volumului de vânzări realizat de ceilalți producători din Uniune pe piața Uniunii, a datelor Eurostat pentru totalul importurilor în Uniune și a informațiilor din răspunsurile la chestionare transmise de societățile cooperante în privința importurilor de produs în cauză provenite din Ucraina. Având în vedere extinderea Uniunii Europene la 27 de state membre în 2007, pentru a se asigura claritatea și coerența analizei, toți indicatorii privind prejudiciul au fost stabiliți pe baza pieței UE-27 pentru întreaga perioadă luată în considerare.

(51)

Între 2005 și PAR, consumul din Uniune a scăzut cu 10 %.

(52)

Volumele, cotele de piață și prețurile medii ale importurilor provenite din Ucraina au crescut, astfel cum se poate constata din tabelul de mai jos. Tendințele manifestate de cantități și prețuri s-au bazat pe informațiile obținute din răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii-exportatori cooperanți, pe statisticile privind importurile (Eurostat) și pe statisticile ucrainene privind exporturile.

(53)

Volumul importurilor din Ucraina a scăzut continuu până în 2007, dar în PAR a atins aproape același nivel ca în 2005. Cota de piață a Ucrainei a crescut puțin, de la 1 % în 2005 la 1,1 % în PAR. Prețurile unitare au evoluat pozitiv, de la 123 la 230 EUR/tonă în cursul perioadei considerate. Această creștere din PAR trebuie evaluată din perspectiva evoluției prețurilor pe plan mondial, precum și a prețurilor principalei materii prime.

(54)

Pentru a calcula nivelul subcotării prețurilor în cursul PAR, prețurile franco fabrică din industria Uniunii practicate în cazul unor clienți independenți au fost comparate cu prețurile de import CIF la granița Uniunii practicate de unii producători-exportatori cooperanți din țara în cauză, ajustate în mod corespunzător pentru a reflecta prețul final la cumpărător. Ținând cont de cele de mai sus, compararea a arătat că importurile provenite din Ucraina au subcotat în cursul PAR prețurile din Uniune în medie cu 22,5 %. S-a constatat că există în continuare o marjă de subcotare de 11 % de la exportatorii ucraineni în cazul în care taxa antidumping a fost adăugată la prețurile practicate de aceștia în relația cu Uniunea.

(55)

Volumul importurilor din alte țări terțe în cursul perioadei luate în considerare este prezentat în tabelul de mai jos. Următoarele tendințe în materie de cantitate și preț se bazează pe datele Eurostat.

(56)

În 2008 și în cursul PAR a existat o creștere semnificativă a prețurilor practicate pe piața Uniunii de toate țările terțe. A reieșit că, exceptând Rusia, toate țările menționate în tabelul de mai sus au crescut volumele de export în Uniune în cursul perioadei considerate. În cazul importurilor provenite din Rusia, acestea fac obiectul unei taxe antidumping fixe în valoare de 47,07 EUR per tonă și au fost importate, la fel ca și importurile provenite din Ucraina, la prețul cel mai mic în raport cu cel practicat de toate celelalte țări exportatoare.

(57)

În temeiul articolului 5 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

(58)

Deoarece s-a recurs la eșantionare în cazul anchetei de stabilire a prejudiciilor, anumiți indicatori relevanți pentru prejudiciu cum ar fi producția, capacitatea de producție, vânzările, cota de piață, productivitatea și nivelul de ocupare a forței de muncă au fost analizați pentru industria din Uniune considerată în întregime („Uniunea” în tabelurile de mai jos). Alți indicatori ai prejudiciului din sfera performanțelor societăților individuale, cum ar fi prețurile, stocurile, costurile de producție, profitabilitatea, salariile, investițiile, randamentul investițiilor, fluxul de numerar și capacitatea de a atrage capital au fost examinate pe baza informațiilor colectate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion („PE” în tabelurile de mai jos).

(59)

Producția industriei din Uniune a scăzut cu 18 % între 2005 și PAR, mai exact de la un nivel de aproximativ 7 milioane de tone în 2005 la un nivel de aproximativ 5,8 milioane de tone în cursul PAR. În ceea ce privește producția pentru utilizarea captivă, ea a rămas la niveluri modeste în cursul perioadei considerate și nu a afectat situația industriei din Uniune, în special în cursul PAR.

(60)

Capacitatea de producție a rămas practic stabilă în cursul perioadei considerate. Concordant cu scăderea producției, utilizarea rezultată a capacității a scăzut, de la un nivel de 55 % în 2005 la un nivel de 45 % în cursul PAR. Astfel cum s-a menționat deja în ancheta inițială, utilizarea capacității pentru NA poate fi afectată de producția altor produse care pot fi fabricate cu același echipament de producție. În consecință, tendința utilizării capacității este mai puțin relevantă pentru evaluarea situației economice din industria Uniunii.

(61)

Vânzările realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii au scăzut cu 14 % între 2005 și PAR. Această evoluție trebuie privită pe fondul unui consum în scădere la nivelul Uniunii în aceeași perioadă.

(62)

Cota de piață deținută de industria din Uniune a rămas stabilă din 2005 până în 2008, dar a scăzut cu trei puncte procentuale între 2008 și PAR.

(63)

Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru industria din Uniune a scăzut cu 8 % între 2005 și PAR.

(64)

În cursul perioadei considerate, producția medie per persoană încadrată în muncă din industria Uniunii a scăzut cu 11 %. Acest aspect se explică prin faptul că scăderea relativă a producției a depășit scăderea relativă a nivelului de încadrare în muncă.

(65)

În ceea ce privește dimensiunea marjei reale de dumping, având în vedere volumul mic din prezent al importurilor provenite din Ucraina, se consideră că acest impact nu este unul semnificativ, iar indicatorul nu este relevant pentru analiza prejudiciului.

(66)

Prețurile medii nete de vânzare practicate de producătorii din industria Uniunii care au fost incluși în eșantion au crescut semnificativ în 2008 și în cursul PAR, reflectând condițiile predominant favorabile de pe piața internațională a NA în cursul perioadei respective.

(67)

Nivelul stocurilor finale ale industriei din Uniune a scăzut cu 26 % din 2005 până la PAR. O creștere bruscă înregistrată în 2006 s-a datorat scăderii accentuate a volumului vânzărilor între 2005 și 2006.

(68)

Între 2005 și PAR, salariul mediu per angajat a crescut cu 6 %, astfel cum se poate observa în tabelul de mai jos. Având în vedere rata inflației și nivelul general redus de încadrare în muncă, această creștere a salariilor este considerată a fi moderată.

(69)

Investițiile anuale în produsul similar efectuate de cei cinci producători incluși în eșantion au evoluat pozitiv în cursul perioadei considerate crescând cu 70 %. Aceste investiții vizau în principal modernizarea anumitor utilaje. Aceasta arată că industria din Uniune manifestă o determinare continuă de a-și spori competitivitatea.

(70)

Profitabilitatea producătorilor incluși în eșantion s-a îmbunătățit considerabil, în special începând cu 2006, atingând valoarea de 28,1 % din valoarea volumului total de vânzări în cursul PAR. Randamentul investițiilor (RI), exprimat ca profitul în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat în linii mari tendința pozitivă a profitabilității pe parcursul perioadei considerate.

(71)

Fluxul de numerar a crescut semnificativ în cursul perioadei considerate și este concordant cu evoluția profitabilității generale în cursul perioadei respective.

(72)

Ancheta nu a evidențiat niciun fel de dificultăți în a atrage capital pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion. În acest sens, este de menționat că în condițiile în care câteva dintre aceste societăți fac parte din grupuri mari, ele își finanțează activitățile din surse aflate în interiorul grupului căruia îi aparțin, fie printr-un regim de centralizare a numerarului, fie prin împrumuturi în interiorul grupului acordate de societățile-mamă.

(73)

Între 2005 și PAR, majoritatea indicatorilor privind prejudiciul a evoluat pozitiv: prețul unitar de vânzare și profitabilitatea s-au îmbunătățit substanțial, aceasta din urmă atingând o valoare de 28,1 % în cursul PAR. Investițiile, randamentul investițiilor și fluxul de numerar au evoluat, de asemenea, pozitiv.

(74)

Cu toate că producția și volumul de vânzări au scăzut considerabil de-a lungul perioadei considerate, această scădere trebuie interpretată în contextul contracției pieței Uniunii cu aproximativ 10 %.

(75)

În ansamblu, situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit semnificativ față de situația sa anterior instituirii măsurilor antidumping asupra importurilor de NA din țara în cauză în anul 2001.

(76)

În contextul existenței unei probabilități de reapariție a prejudiciului au fost analizați doi parametri principali: (i) volumele de export probabile și prețurile practicate de țara în cauză și (ii) efectul probabil al volumelor și al prețurilor estimate ale importurilor provenite din țara în cauză asupra industriei Uniunii.

(77)

Există o capacitate de rezervă cunoscută de aproximativ 650 000 de tone în cazul producătorilor ucraineni cooperanți, reprezentând 9 % din piața Uniunii, astfel cum se menționează la considerentul 37. Acest surplus de capacitate indică faptul că producătorii ucraineni au posibilitatea de a crește rapid producția lor actuală și, în consecință, exporturile lor de NA.

(78)

În plus, având în vedere piața lor internă relativ mică, producătorii ucraineni depind foarte mult de exporturile către țări terțe. Așa cum s-a explicat la considerentul (41), aceste exporturi au fost realizate la prețuri în mod semnificativ mai mici decât prețurile predominante de pe piața Uniunii.

(79)

Pe baza faptelor și considerațiilor de mai sus, reiese că piața Uniunii ar fi atractivă pentru producătorii-exportatori ucraineni în materie de prețuri, în raport cu toate celelalte piețe de export. Astfel, este rezonabil de așteptat ca o parte considerabilă din volumele exportate către țări terțe să fie direcționate către piața Uniunii, în cazul în care măsurile vor expira. Proximitatea pieței Uniunii, în raport cu alte piețe de export, ar face, de asemenea, ca piața Uniunii să fie și mai atractivă și, în consecință, ar putea crește probabilitatea redirecționării exporturilor actuale realizate de producătorii ucraineni dinspre țări terțe către Uniune.

(80)

Având în vedere poziția de piață actualmente slabă a produselor ucrainene în Uniune, exportatorii ucraineni ar trebui să câștige cotă de piață sau să își lărgească baza de clienți, fiind probabil ca aceștia să soluționeze această situație prin oferirea NA la prețuri de dumping, astfel cum s-a întâmplat în cursul PAR.

(81)

Pe baza celor menționate mai sus, există, prin urmare, probabilitatea ca volume semnificative de NA produs în Ucraina să fie redirecționate către piața Uniunii la prețuri de dumping care să subcoteze substanțial prețurile practicate de industria din Uniune, în cazul în care măsurile ar expira.

(82)

Ancheta a arătat că NA este o marfă pentru care prețurile pot fi afectate semnificativ de prezența unor importuri cu prețuri mici care subcotează prețurile industriei din Uniune. Cu alte cuvinte, piața NA din Uniune este relativ volatilă. Condițiile favorabile la nivelul pieței mondiale de NA care au prevalat în cursul perioadei considerate au jucat un rol important în menținerea prețurilor la un nivel mare, iar măsurile antidumping aplicabile au diminuat posibilitatea distorsiunii prețurilor de pe piața Uniunii. În cursul respectivei perioade, a existat un echilibru strâns între ofertă și cerere ceea ce a avut ca rezultat creșterea prețurilor îngrășămintelor azotate, care sunt produse comercializate. NA este și el un produs comercializat al cărui preț este influențat de numeroși factori, cum ar fi prețul gazului natural, care are un impact considerabil asupra ofertei deoarece este cel mai important element din cost, apoi condițiile meteorologice, recoltele și nivelurile stocurilor de grâne, care în ansamblu determină diminuarea sau creșterea cererii de îngrășăminte.

(83)

În ceea ce privește îndeosebi piața Uniunii, este de așteptat ca cererea de NA să crească ușor față de nivelul observat în PAR. Având în vedere faptul că prețurile practicate de producătorii-exportatori ucraineni au subcotat semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune, creșterea probabilă a volumelor de import din Ucraina ar obliga industria din Uniune fie să reducă considerabil prețurile practicate de ea, implicit profiturile, fie să piardă o cotă de piață semnificativă și astfel să-și reducă veniturile, fie ambele. Restructurarea cu succes a industriei din Uniune ar putea contrabalansa probabil doar parțial o astfel de depreciere probabilă a prețurilor, întregul proces de redresare putând fi periclitat. Prin urmare, abrogarea măsurilor ar putea conduce la deteriorarea situației economice generale a industriei din Uniune.

(84)

Faptele și considerațiile de mai sus conduc la concluzia că, în eventualitatea expirării măsurilor actuale, exporturile din țara în cauză ar fi probabil mai semnificative și la prețuri de dumping care vor subcota prețurile practicate de industria din Uniune. După toate probabilitățile, aceasta ar avea ca efect apariția unei tendințe de scădere a prețurilor de pe piață, cu un impact estimat ca fiind negativ asupra situației economice a industriei din Uniune. Mai exact, aceasta ar împiedica redresarea financiară care s-a obținut în cursul perioadei considerate, conducând la reapariția prejudiciului.

(85)

S-a analizat dacă au existat motive covârșitoare care ar putea conduce la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se reînnoiască măsurile antidumping în vigoare. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, a fost examinat, pe baza tuturor dovezilor prezentate, impactul reînnoirii măsurilor asupra tuturor părților implicate în prezenta procedură și consecințele expirării lor.

(86)

Pentru a evalua impactul unei eventuale mențineri a măsurilor, toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(87)

Ar trebui reamintit că, în ancheta inițială, s-a considerat că instituirea măsurilor nu este contrară interesului Uniunii. În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, prin care se analizează o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare, permite evaluarea oricărui impact negativ necorespunzător asupra părților vizate de măsurile antidumping în vigoare.

(88)

Industria din Uniune s-a dovedit a fi o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest aspect a fost confirmat de evoluția pozitivă a situației sale economice constatată după impunerea măsurilor antidumping în 2001. Mai exact, industria din Uniune a înregistrat un profit mai mare între 2005 și PAR și s-a restructurat cu succes.

(89)

Astfel, este de așteptat în mod rezonabil că industria din Uniune va continua să beneficieze de pe urma măsurilor instituite în prezent și să își continue redresarea prin menținerea și stabilizarea profitabilității sale. În eventualitatea în care măsurile nu vor fi menținute, este probabil să reapară importuri sporite la prețuri de dumping provenind din țara în cauză, cauzând astfel prejudicii industriei din Uniune prin exercitarea unei presiuni în sensul scăderii prețurilor de vânzare, ceea ce ar afecta negativ situația sa financiară, în prezent pozitivă.

(90)

Astfel cum se menționează la considerentul 14 de mai sus, niciun importator nu a indicat disponibilitatea sa de a fi inclus în eșantion și de a furniza informațiile de bază solicitate în formularul privind eșantionarea. Se reamintește că, în cadrul anchetelor precedente, s-a constatat că impactul instituirii de măsuri nu ar fi semnificativ deoarece, ca regulă, importatorii comercializează nu doar NA, ci și alte îngrășăminte, în cantități semnificative. Eliminarea măsurilor antidumping asupra altor îngrășăminte nu poate decât să susțină cele afirmate anterior. În contextul respectiv, măsurile antidumping aplicabile importurilor de uree originară din Rusia și Belarus, precum și cele din Croația, Libia și Ucraina au fost eliminate în august 2007 și, respectiv, în martie 2008 (13). Cu toate acestea, în absența cooperării importatorilor și, astfel, a oricăror dovezi concludente care să permită evaluarea oricăror consecințe negative semnificative, s-a concluzionat că nu există motive covârșitoare împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(91)

Nu există informații fiabile care să indice faptul că menținerea măsurilor va avea un efect negativ semnificativ asupra importatorilor sau comercianților.

(92)

Utilizatorii de NA din Uniune sunt agricultorii. În cursul anchetei inițiale s-a concluzionat că, având în vedere efectul mic al NA asupra costurilor suportate de agricultori, orice creștere a acestor costuri a determinat o mică probabilitate de a avea un efect advers semnificativ asupra lor.

(93)

În cadrul prezentei investigații, două asociații de agricultori au transmis comentarii pledând pentru eliminarea măsurilor. Ei au susținut în esență că reforma politicii agricole comune din 2003 a redus utilizarea mecanismului intervenției în piață și a rupt legătura între sprijinul din partea Uniunii și producție. În consecință, acest proces de liberalizare a forțat agricultorii din Uniune să funcționeze în condițiile de piață conforme cu piața globală. Doar libera alegere a furnizorilor de NA ar putea împiedica creșterea substanțială a prețurilor produselor agricole.

(94)

Totuși, posibila menținere a actualelor măsuri antidumping nu va împiedica utilizatorii să-și aleagă liber furnizorii lor de NA, în schimb va menține condiții de piață echitabile în Uniune, unde nivelul real de concurență va fi mai accentuat. Prin urmare, pe baza celor expuse mai sus, se poate concluziona că menținerea măsurilor antidumping împotriva Ucrainei nu va avea efecte adverse semnificative asupra utilizatorilor produsului în cauză.

(95)

Având în vedere cele menționate mai sus, se concluzionează că nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(96)

Toate părțile au fost informate cu privire la datele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Observațiile prezentate au fost luate în considerare în mod corespunzător, acolo unde se impunea.

(97)

Ca urmare a celor de mai sus, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping privind importurile de NA originar din Ucraina ar trebui menținute. Se reamintește că aceste măsuri sunt reprezentate de taxe specifice.

(98)

Astfel cum se menționează la considerentul 28, prețurile de import în Ucraina ale gazului natural au evoluat convergent cu prețurile gazului cel mai des întâlnite pe piața Uniunii în ultimul trimestru al PAR. Prin urmare, prejudiciile potențiale ale dumpingului pot fi afectate de impactul asupra prețurilor de export determinat de creșterile costurilor de producție cauzate de evoluția prețurilor interne ale gazului, în cazul în care aceasta din urmă se dovedește a fi de durată. Prin urmare, se consideră prudent să se limiteze menținerea măsurilor la o perioadă de doi ani.

(99)

Angajamentele acceptate prin Decizia 2008/577/CE (14) a Comisiei rămân în vigoare,

—

importurile să fie fabricate, expediate și facturate direct de producătorul-exportator primului client independent din Comunitate; și

—

astfel de importuri să fie însoțite de o factură privind angajamentul, care este o factură comercială conținând cel puțin elementele și declarația menționate în anexa la prezentul regulament; și

—

bunurile declarate și prezentate autorităților vamale să corespundă exact descrierii de pe factura privind angajamentul.

—

oricând se stabilește, în legătură cu importurile descrise la alineatul (2), că una sau mai multe dintre condițiile indicate la alineatul respectiv nu sunt respectate; sau

—

atunci când Comisia își retrage acceptul angajamentului în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul de bază, în cadrul unui regulament sau al unei decizii care se referă la anumite tranzacții, și declară ca nefiind valabile facturile relevante privind angajamentul.