4.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 111/5

(1)

La 30 iunie 2009, Comisia a fost sesizată cu o plângere privind importurile de gluconat de sodiu în stare uscată originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”), înaintată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către Consiliul European al Industriei Chimice (CEFIC) (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție importantă, în acest caz peste 50 %, din totalul producției comunitare de gluconat de sodiu în stare uscată.

(2)

Plângerea conținea elemente de probă prima facie privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de un astfel de dumping, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

La 11 august 2009, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(4)

Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din China, importatorii, comercianții, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, autoritățile din China, precum și alți producători reclamanți din Uniune cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de inițiere.

(5)

S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze, dacă doresc, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) sau a tratamentului individual (TI), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, precum și autorităților din China. Un producător-exportator a solicitat aplicarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază și un alt producător-exportator format dintr-un grup de două societăți afiliate au solicitat un tratament individual, în temeiul articolului 9 alineatul (5) din același regulament.

(7)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din China, precum și de importatori din Uniune, Comisia a indicat în avizul de inițiere că pot fi utilizate metode de eșantionare pentru aceste părți în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă prelevarea de eșantioane este necesară și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, toți producătorii-exportatori din China și importatorii din Uniune au fost rugați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada anchetei (între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009).

(9)

Având în vedere numărul limitat de răspunsuri la exercițiul de eșantionare, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară nici pentru producătorii-exportatori chinezi, nici pentru importatorii din Uniune.

(10)

S-au trimis chestionare tuturor societăților din China și importatorilor din Uniune care au răspuns la exercițiul de eșantionare, producătorilor din Uniune și tuturor importatorilor și utilizatorilor cunoscuți din Uniune. S-au primit răspunsuri de la doi producători-exportatori și grupuri de producători-exportatori din China, de la doi producători din Uniune și de la patru importatori/utilizatori.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Uniunii și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(12)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din China cărora ar fi fost posibil să nu li se acorde TEP, s-a efectuat o verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analogă, în cazul de față SUA, la sediul următoarei societăți:

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2008 și 30 iunie 2009 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada de la 1 ianuarie 2005 până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(14)

Produsul în cauză este gluconatul de sodiu în stare uscată originar din China (denumit în continuare „produsul în cauză”) având numărul CUS (Customs Union and Statistics) 0023277-9 și numărul de înregistrare CAS (Chemical Abstracts Service) 527-07-1, încadrat în prezent la codul NC ex 2918 16 00.

(15)

Gluconatul de sodiu în stare uscată se utilizează în principal în industria construcțiilor ca întârzietor de priză și plastifiant al betonului și în alte sectoare, cum ar fi tratamentul de suprafață al metalelor (îndepărtarea ruginii, oxizilor și a grăsimilor), precum și la curățarea sticlelor și a echipamentului industrial. Produsul poate fi utilizat, de asemenea, în industria alimentară și farmaceutică.

(16)

Ancheta a arătat că gluconatul de sodiu în stare uscată produs și vândut de industria din Uniune în cadrul Uniunii, gluconatul de sodiu în stare uscată produs și vândut pe piața internă din SUA, care a reprezentat țara analogă, precum și gluconatul de sodiu în stare uscată produs și vândut pe piața internă din China și gluconatul de sodiu în stare uscată produs în China și vândut în Uniune prezintă, în fond, aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază.

(17)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate provizoriu produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în investigațiile antidumping referitoare la importurile originare din China, valoarea normală trebuie să fie determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători-exportatori care au întrunit criteriile enunțate în articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(19)

Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile TEP sunt prezentate mai jos, în formă rezumată:

(20)

În urma inițierii procedurii, un producător-exportator chinez, Shandong Kaison Biochemical Co., Ltd, a solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, și a răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut.

(21)

Societatea a demonstrat că îndeplinește criteriile articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și i s-a putut acorda TEP.

(22)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI.

(23)

Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(24)

În urma inițierii procedurii, un producător-exportator chinez, Qingdao Kehai Biochemistry Co., Ltd, a solicitat TI, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, și a răspuns la formularul de cerere a TI în termenul prevăzut.

(25)

Din informațiile disponibile a reieșit că producătorul-exportator chinez îndeplinește toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI.

(26)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile în tranziție, pentru producătorii-exportatori cărora nu li se acordă TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”).

(27)

În avizul de inițiere, SUA a fost propusă în calitate de țară analogă adecvată în vederea stabilirii valorii normale pentru China. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la această propunere.

(28)

Nu s-au prezentat observații de către părțile interesate.

(29)

În afara UE, gluconatul de sodiu în stare uscată este produs în foarte puține țări, și anume în SUA, China și Coreea de Sud. Din acest motiv, singura alternativă posibilă la SUA era Coreea de Sud. Comisia a contactat societățile cunoscute care produc gluconat de sodiu în stare uscată în Coreea de Sud; cu toate acestea, nu s-au primit răspunsuri de la producătorii respectivi.

(30)

Producătorul din SUA a cooperat pe deplin la anchetă, trimițând un răspuns complet la chestionar și acceptând o vizită de verificare.

(31)

Comisia a constatat că SUA a îndeplinit criteriile pentru a fi considerată țară analogă, întrucât cantitățile vândute pe această piață sunt suficient de mari și există suficientă concurență pe piață atât cu producția internă, cât și cu importurile din alte țări, de exemplu China, Italia și Franța. În plus, SUA nu avea instituită o taxă antidumping pentru produsul în cauză.

(32)

Ținând cont de cele menționate mai sus, s-a concluzionat, prin urmare, în mod provizoriu, că SUA constituie o țară analogă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(33)

Pentru societate căreia i s-a acordat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat întâi dacă vânzările interne ale gluconatului de sodiu în stare uscată către clienți independenți au fost realizate în volume reprezentative în decursul PA, și anume dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor chinezești la export de produs în cauză către Uniune.

(34)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă de către societatea cu vânzări interne reprezentative per ansamblu, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune.

(35)

Pentru fiecare tip de produs vândut de producătorul-exportator pe piața sa internă și considerat direct comparabil cu tipul de gluconat de sodiu în stare uscată vândut la export în Uniune s-a stabilit dacă vânzările pe piața internă erau suficient de reprezentative, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Uniune.

(36)

Ulterior, Comisia a examinat dacă vânzările fiecărui tip de gluconat de sodiu în stare uscată, comercializat pe piața internă în cantități însemnate, ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către consumatori independenți pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă.

(37)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu rentabile.

(38)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip.

(39)

Deoarece ancheta a arătat că vânzările interne au fost reprezentative și s-au efectuat în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală s-a bazat prin urmare pe prețul intern real al tuturor tranzacțiilor în decursul perioadei de anchetă.

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru China a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul cooperant din țara analogă. S-a constatat că vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul american, sunt reprezentative prin comparație cu produsul în cauză exportat către Uniune de către unicul producător-exportator cooperant din China.

(41)

De asemenea, s-a examinat dacă vânzările pe piața internă pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, calculând procentul de vânzări profitabile către clienți independenți. În consecință, valoarea normală a fost calculată pe baza prețului real pe piața internă pentru fiecare tip de produs, corespunzător mediei ponderate a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale respectivului tip de produs, efectuate în cursul PA.

(42)

Toate vânzările la export pentru produsul în cauză realizate de producătorii-exportatori care au cooperat au fost făcute direct către clienți independenți din Uniune și, prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor reale plătite pentru produsul în cauză în cursul PA în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(43)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate la nivel franco fabrică.

(44)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost acordate tuturor societăților investigate (producătorilor-exportatori cooperanți și producătorului din țara analoagă), în cazul în care s-a dovedit a fi oportun și justificat, ajustări pentru diferențele privind cheltuielile de transport, de navlosire, de asigurare, taxele indirecte, taxele bancare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioanele.

(45)

Pentru societatea căreia i s-a acordat TEP, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(46)

Pentru societatea care beneficiază de un tratament individual, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analogă a fost comparată cu prețul mediu ponderat al produsului exportat către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(47)

Mediile ponderate ale marjelor de dumping provizorii, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(48)

Cu privire la toți ceilalți exportatori chinezi, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. S-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile la chestionar de către producătorii-exportatori cooperanți și totalul importurilor din China, astfel cum reiese din statisticile de import ale Eurostat.

(49)

Din cauza gradului scăzut de cooperare, și anume 56 %, și având în vedere lipsa de date corespunzătoare cu privire la preț din partea Eurostat, deoarece acestea includeau alte produse cu preț ridicat care nu puteau fi deduse cu precizie, marja de dumping la nivel național s-a calculat prin utilizarea datelor din plângerea actualizată până la PA.

(50)

În acest temei, marja de dumping la nivel național este stabilită provizoriu la 79,2 % din prețul la frontiera Uniunii CIF, înainte de vămuire.

(51)

Grupurile industriale care au cooperat, Jungbunzlauer (JBL) și Roquette Frères (RF), au reprezentat 100 % din producția Uniunii.

(52)

Ca atare, se consideră că acestea constituie industria Uniunii („IU”) în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(53)

Întrucât IU este formată astfel doar din doi producători, a trebuit ca toate cifrele legate de date sensibile să fie indexate sau prezentate sub formă de gamă din motive de confidențialitate.

(54)

Consumul Uniunii s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii, la care s-au adăugat importurile din Uniune, în conformitate cu statisticile Eurostat. Întrucât aceste date din urmă cuprind nu doar produsul în cauză, dar și anumite produse altele decât gluconatul de sodiu, s-au efectuat ajustări corespunzătoare cifrelor Eurostat în scopul de a estima volumul rezonabil al importurilor de produs în cauză în Uniune.

(55)

Consumul de pe piața Uniunii a crescut cu 12 % între 2005 și 2007. După aceea, consumul a scăzut cu 21 % până la PA, sub nivelurile atinse în 2005. Pe ansamblu, consumul a scăzut cu 8 % în perioada luată în considerare.

Tabelul 1

(56)

Volumul importurilor chinezești a crescut în mod semnificativ de la aproximativ 2 300 de tone în 2005 la aproximativ 4 000 de tone în cursul PA, și anume cu 77 %, atingând un vârf de circa 5 300 de tone în 2008. Cota de piață chinezească corespunzătoare s-a dublat aproape de la 12,8 % în 2005 la 24,8 în cursul PA. Se observă că cota de piață a importurilor chinezești a atins 26,8 % în 2008 chiar înainte de PA și a scăzut în cursul PA la 24,8 %.

Tabelul 2

(57)

Prețurile de import medii din China erau de 482 EUR pe tonă în 2005. Acestea au crescut constant până au atins un nivel de 524 EUR pe tonă în 2008 și apoi au scăzut în cursul PA la 502 EUR pe tonă. În ansamblu, în perioada luată în considerare, acestea au crescut cu 4 %.

Tabelul 3

(58)

În sensul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către IU în ceea ce privește clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor în cauză, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale și costurile posterioare importului. Comparația s-a efectuat după deducerea reducerilor și a rabaturilor.

(59)

Pe baza metodologiei menționate anterior, diferența dintre prețurile de mai sus, exprimate ca procentaj din prețurile medii ponderate (la nivel franco fabrică) ale industriei Uniunii, a arătat o marjă de subcotare a prețurilor mergând de la 13 % la 29 %, cu marja superioară atribuită producătorilor-exportatori care nu au cooperat.

(60)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a implicat o analiză a tuturor factorilor economici care influențează situația acestei industrii în decursul perioadei examinate.

(61)

Capacitatea de producție a crescut cu 4 % în perioada cuprinsă între 2005 și 2007 și a rămas la nivelul respectiv până la sfârșitul perioadei luate în considerare.

(62)

Producția de produs în cauză a crescut între 2005 și 2007, înainte să descrească în perioada de până la PA. În ansamblu, producția a scăzut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare. Producția totală în cursul PA a fost între 30 000 și 40 000 de tone.

(63)

Ca rezultat al scăderii volumului de producție, utilizarea capacităților a scăzut cu 15 % pe parcursul perioadei luate în calcul.

Tabelul 4

(64)

Volumul vânzărilor produsului în cauză de către IU către clienți neafiliați pe piața Uniunii a rămas la niveluri similare din 2005 în 2007 și apoi a scăzut cu 13 puncte procentuale. Pe perioada luată în considerare, scăderea volumului vânzărilor a fost de 21 %.

(65)

Cota de piață a IU a scăzut pe parcursul perioadei luate în considerare, de la 74,9 % în 2005 la 64,7 % în cursul PA.

(66)

Prețurile medii ale vânzărilor către clienți independenți de pe piața Uniunii au scăzut cu 12 % în perioada în cauză. Din 2006 în 2008 prețurile de vânzare medii au rămas la niveluri similare, dar apoi au scăzut cu 9 % în cursul PA.

Tabelul 5

(67)

În perioada luată în calcul, stocurile au scăzut cu 37 %. La sfârșitul PA, nivelul stocurilor era între 1 000 și 5 000 de tone.

Tabelul 6

(68)

Vânzările IU de produs similar pe piața Uniunii au fost profitabile în cursul perioadei luate în considerare, dar rentabilitatea a scăzut în mod dramatic din 2005 până la PA.

(69)

Deși investițiile au continuat pe parcursul perioadei cuprinse între 2005 și 2007, cu o descreștere în 2006, acestea au scăzut drastic în 2008 și în cursul PA. Pe parcursul perioadei luate în considerare investițiile au scăzut cu 76 %.

(70)

Rata de rentabilitate a investițiilor din producția și vânzările produsului în cauză a fost stabilă din 2005 în 2007, dar a scăzut în 2008 și în cursul PA.

(71)

În ceea ce privește ceilalți indicatori financiari, fluxul de lichidități generat de IU a scăzut cu 51 % pe parcursul perioadei luate în calcul.

Tabelul 7

(72)

Ocuparea forței de muncă a crescut din 2005 în 2007 și apoi a scăzut în 2008 și în cursul PA. Pe parcursul perioadei luate în considerare, ocuparea forței de muncă a scăzut cu 13 %.

(73)

Salariile au crescut cu 6 % în 2006, dar au revenit la nivelurile din 2005 și apoi au crescut în 2008 și în cursul PA. Pe parcursul perioadei luate în considerare, salariile au crescut cu 10 %.

(74)

Productivitatea pe angajat a rămas stabilă de-a lungul perioadei luate în considerare, crescând cu 1 % din 2005 până la PA.

Tabelul 8

(75)

În timp ce consumul Uniunii a scăzut cu 9 % în cursul perioadei luate în considerare, volumul vânzărilor IU a scăzut cu 21 %. Aceasta a dus la pierderea de către IU în perioada luată în considerare a unei cote de piață de 10 puncte procentuale.

(76)

Marjele de dumping pentru China, specificate mai sus la secțiunea despre dumping, sunt semnificative. Date fiind volumele și prețurile importurilor care au făcut obiectul dumpingului, impactul marjelor de dumping nu poate fi considerat neglijabil.

(77)

Cei mai mulți indicatori de prejudiciu referitori la IU au evoluat negativ în perioada luată în calcul. Indicatorii aflați în relație cu performanța financiară a IU, inclusiv randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și profitabilitatea, au evoluat de asemenea negativ în perioada luată în calcul.

(78)

Ancheta a mai arătat că importurile chinezești la prețuri scăzute au determinat o subcotare a prețurilor industriei Uniunii cu până la 29 % în cursul PA. Industria Uniunii a cunoscut o scădere a volumului vânzărilor și o pierdere a cotei de piață.

(79)

Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat provizoriu că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(80)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia Europeană a examinat dacă importurile de gluconat de sodiu în stare uscată originar din China, care au făcut obiectul dumpingului, au cauzat industriei Uniunii un prejudiciu care poate fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria Uniunii, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

(81)

Pe perioada luată în considerare, importurile la preț scăzut, care au făcut obiectul unui dumping, originare din China au crescut în volum cu 77 %, ceea ce a dus la o creștere a cotei din piața Uniunii de 94 % deținute de importurile chinezești în aceeași perioadă. Scăderea importurilor din China între 2008 și PA, inclusiv pierderea cotei de piață nu este considerată semnificativă în comparație cu situația în ansamblu observată pe parcursul perioadei luate în considerare.

(82)

Această creștere a importurilor din China pe parcursul perioadei luate în considerare a coincis cu o tendință de descreștere a majorității indicatorilor de prejudiciu ai IU. Industria Uniunii a suferit o scădere a vânzărilor, atât în ceea ce privește volumul, cât și valoarea acestora, pe piața Uniunii, care a dus la o pierdere de 10 puncte procentuale a cotei de piață pe parcursul perioadei luate în considerare, după cum s-a menționat în considerentul 65 de mai sus. Subcotarea prețului de către importurile chinezești care fac obiectul unui dumping a împiedicat IU să-și mențină nivelurile prețurilor pe piața Uniunii. Aceasta a condus la o descreștere semnificativă a rentabilității sub nivelurile care ar permite efectuarea investițiilor necesare.

(83)

Pe baza celor menționate anterior putem concluziona, momentan, că importurile la preț scăzut din China care au făcut obiectul unui dumping și care au subcotat în mod considerabil prețurile IU în cursul perioadei luate în considerare au avut un rol hotărâtor în prejudiciul suferit de industria Uniunii, care se reflectă în slaba sa situație financiară și deteriorarea altor indicatori de prejudiciu în cursul perioadei luate în considerare, precum și o pierdere a cotei de piață.

(84)

Importurile din țări terțe care nu au fost implicate în această anchetă au scăzut cu 23 % în perioada luată în considerare, rezultând o pierdere a cotei de piață de 2 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare. Prețurile acestor importuri au crescut cu 102 % pe durata perioadei luate în considerare.

(85)

Tendințele înregistrate de volumul și prețurile importurilor din alte țări terțe în perioada luată în considerare au fost după cum urmează:

Tabelul 9

(86)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut cu 23 % în perioada luată în considerare, în timp ce prețul importurilor s-a dublat în cursul aceleiași perioade. Prețurile importurilor din alte țări terțe au fost în mod semnificativ mai mari decât prețurile vânzărilor IU din cursul întregii perioade luate în considerare. Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile din alte țări terțe nu au rupt legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciul important cauzat IU de importurile din China.

(87)

În cursul perioadei luate în considerare, vânzările la export de către IU au scăzut cu 10 %, iar prețurile au crescut cu 8 %.

(88)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat că vânzările la export ale IU către alte țări terțe nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de aceasta.

(89)

În perioada luată în considerare, utilizarea captivă de către IU a crescut cu 56 %, după cum se arată în tabelul următor:

Tabelul 10

(90)

Cu toate acestea, se observă că IU dispune încă de capacități neutilizate, variind între 10 000 și 20 000 de tone. Aceasta înseamnă că orientarea spre utilizarea captivă poate fi văzută ca o reacție împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din China, întrucât poate fi mult mai profitabilă producția produselor în aval, având în vedere nivelurile scăzute ale prețurilor pentru gluconatul de sodiu. Faptul că sunt disponibile capacități de utilizare considerabile pentru gluconatul de sodiu indică faptul că IU nu caută să orienteze în mod definitiv producția către produsele din aval și că producția de produse din aval poate fi văzută ca o măsură în apărarea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(91)

Prin urmare, se concluzionează că această creștere a utilizării captive nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din China și prejudiciul important suferit de industria Uniunii.

(92)

Se observă că, pe perioada luată în considerare, consumul UE a scăzut cu 9 %, iar aceasta poate fi văzută ca o consecință a recesiunii economice care se resimte în continuare. S-a analizat, prin urmare, dacă scăderea în consum a avut un efect asupra situației prejudiciabile a IU.

(93)

Cu toate acestea, volumul vânzărilor IU a scăzut într-o măsură mult mai mare, și anume cu 21 %, în timp ce importurile chinezești au crescut cu 77 % în cursul aceleiași perioade. În ceea ce privește cota de piață, aceleași tendințe pot fi observate. IU a pierdut aproximativ 10 puncte procentuale din cota de piață chinezească, în timp ce importurile chinezești aproape că s-au dublat, de la 12,8 % în 2005 la 24,9 % în cursul PA.

(94)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat în mod provizoriu că scăderea în consumul UE nu poate fi considerată în sine drept o cauză pentru a rupe legătura cauzală între importurile din China care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de IU.

(95)

Analiza anterioară a demonstrat o creștere substanțială în volum și în cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping, originare din China, în cursul perioadei luate în considerare, împreună cu subcotarea de preț semnificativă. Această creștere a cotei de piață pentru importurile la preț scăzut din China a coincis cu o scădere a cotei de piață pentru industria Uniunii, ceea ce, împreună cu presiunea către scăderea prețurilor, a dus la o deteriorare a situației IU în perioada luată în considerare. Pe de altă parte, examinarea celorlalți factori care ar fi putut să prejudicieze industria Uniunii a dezvăluit că niciunul dintre aceștia nu ar fi putut avea un impact negativ semnificativ.

(96)

Pe baza analizei de mai sus, care a separat și a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți care afectează situația industriei Uniunii și efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile din China au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(97)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia Europeană a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz special. Determinarea interesului Uniunii se bazează pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, adică cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(98)

După cum s-a explicat mai sus, din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping, a apărut un prejudiciu sub forma unei scăderi semnificative a volumului vânzărilor și a prețurilor, ceea ce, mai departe, a dus la o deteriorare a situației IU. Urmare a impunerii unor taxe antidumping, volumul și prețurile gluconatului de sodiu în stare uscată, vândut de industria Uniunii, sunt de așteptat să crească și aceasta va permite industriei comunitare să atingă un nivel acceptabil de profitabilitate.

(99)

Se consideră că instituirea măsurilor ar restabili concurența loială pe piață. Ar trebui remarcat faptul că tendința de scădere a rentabilității din industria Uniunii apare din cauza dificultății acesteia de a concura cu importurile la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, originare din China. Impunerea măsurilor antidumping este în măsură să plaseze industria Uniunii în poziția de a recâștiga măcar o parte din cota de piață pierdută, cu impact pozitiv, în consecință, asupra profitabilității.

(100)

În absența unor măsuri, este probabil ca situația industriei Uniunii să continue să se deterioreze. Efectul de depreciere a prețurilor provocat de importurile care fac obiectul dumpingului riscă să continue să zădărnicească toate eforturile depuse de industria Uniunii, în special pentru restabilirea unui nivel suficient de rentabilitate. Dacă nu se iau măsuri, industria Uniunii riscă să nu mai fie prezentă pe termen lung.

(101)

În concluzie, se preconizează că măsurile vor permite industriei Uniunii să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil stabilit în cursul anchetei.

(102)

S-au trimis chestionare unui număr de cinci importatori. Niciunul dintre aceștia nu a cooperat la anchetă.

(103)

În această situație, s-a concluzionat în mod provizoriu că, dacă măsurile antidumping vor avea un efect asupra importatorilor/comercianților, este foarte probabil că acesta va fi unul nesemnificativ.

(104)

S-au trimis chestionare unui număr de 23 de utilizatori. Cu toate acestea, doar patru utilizatori au cooperat la anchetă, dintre care doar trei utilizau și importau direct produsul în cauză din China. Importurile directe ale celor trei utilizatori cooperanți menționați au reprezentat 10 % din importurile totale de gluconat de sodiu în stare uscată din China în cursul PA. Cel de-al patru utilizator cooperant nu utiliza produsul în cauză importat din China.

(105)

Acești patru utilizatori, cu sediul în Germania, Franța și Regatul Unit, sunt activi în industria chimică, producând o largă varietate de produse, unele utilizând gluconat de sodiu ca materie primă. În medie, gluconatul de sodiu nu reprezintă o parte semnificativă a costului de producție. În general, efectul maxim al taxei antidumping propuse, presupunând că creșterile de prețuri nu pot fi transferate clientului final, a fost estimat a fi foarte scăzut. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că cifra de afaceri a acestor societăți pentru produsele care utilizează gluconat de sodiu reprezenta mai puțin decât 5 % din cifra de afaceri totală.

(106)

Având în vedere cele menționate mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informației avute la dispoziție, este foarte probabil ca măsurile antidumping să aibă o influență nesemnificativă asupra utilizatorilor, poate chiar nici una.

(107)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive convingătoare împotriva impunerii de taxe antidumping în cazul de față.

(108)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei Uniunii de importurile care fac obiectul unui dumping.

(109)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(110)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei Uniunii să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Uniune. Marja de profit înainte de impozitare pretinsă în plângere a fost considerată rezonabilă și a fost utilizată în acest sens.

(111)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria Uniunii. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit menționată anterior la costul de producție.

(112)

Majorarea necesară a prețului a fost atunci determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat ajustat, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de industria Uniunii pe piața Uniunii. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procentaj din valoarea totală CIF la import.

(113)

În ceea ce privește calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului la scară națională pentru toți ceilalți producători-exportatori din China, ar trebui reamintit faptul că gradul de cooperare a fost scăzut. Prin urmare, marja de dumping la nivel național s-a calculat prin utilizarea datelor din plângerea actualizată până la PA.

(114)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii la importurile originare din China, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(115)

Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

(116)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate menționate în prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în timpul anchetei în legătură cu societățile în cauză. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(117)

Orice cerere de aplicare a acestor procente de taxă antidumping pentru societățile individuale (de exemplu, ca urmare a unei schimbări de denumire a persoanei juridice sau ca urmare a stabilirii unor noi entități de producție și vânzări) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (3), împreună cu toate informațiile aferente, în special orice modificări ale domeniului de activitate al societății legat de producție, vânzări interne și la export asociate cu, de exemplu, schimbarea de denumire sau schimbarea entităților de vânzare și producție. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(118)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul PA.

(119)

Pentru a minimaliza riscurile de eludare datorate diferenței mari dintre nivelurile taxelor, se consideră, în cazul de față, că sunt necesare măsuri speciale pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale includ:

(120)

Punerea la dispoziția autorităților vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care trebuie să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură vor fi supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile pentru toți ceilalți exportatori.

(121)

În cazul în care exporturile societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă privind eludarea. Ancheta poate să examineze, inter alia, necesitatea eliminării cuantumurilor taxelor individuale și, în consecință, instituirea unei taxe la nivel național.

(122)

În interesul unei bune administrări, trebuie să se stabilească un termen pentru a permite părților care și-au manifestat interesul în termenul menționat în avizul de inițiere să își facă cunoscute, în scris, punctele de vedere și să solicite o audiere. În plus, trebuie menționat că hotărârile privind impunerea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul unei taxe definitive,