(1)

Situația macroeconomică și bugetară s-a deteriorat puternic în Grecia în cursul anului trecut și situația finanțelor publice în Grecia s-a înrăutățit cu mult peste nivelul estimat ca urmare a încetinirii economice. Aceste evoluții se datorează în mare parte unor factori naționali care s-au amplificat pe termen lung, ducând la deteriorarea poziției nete creditoare a economiei elene și la dezechilibre externe importante și persistente, reflectând importante pierderi în domeniul competitivității și puternica deteriorare a poziției fiscale.

(2)

Politicile naționale în ceea ce privește gestionarea politicilor bugetare, eficiența administrației publice și lipsa reformelor structurale (indicatorii arătând că Grecia ocupă o poziție slabă față de referințele internaționale) au contribuit la rezultatele economice și fiscale slabe.

(3)

Situația actuală aduce provocări majore la adresa sustenabilității pe termen lung a economiei Greciei, iar situația economică și fiscală ar putea avea influențe negative asupra altor țări din zona euro, după cum o arată evoluțiile spreadurilor financiare ale mai multor state membre. Situația actuală riscă de asemenea să pună în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare.

(4)

Consiliul și Comisia au atras atenția în repetate rânduri asupra problemelor structurale pe termen lung ale economiei Greciei cu ocazia diverselor exerciții de supraveghere multilaterală. Printre aceste exerciții se numără și supravegherea bugetară în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere și al Strategiei de la Lisabona, orientările generale ale politicilor economice (1) prevăzute de acestea oferind un cadru general de referință pentru reforma structurală din Uniune și din zona euro. Orientările respective includ recomandări către statele membre de a respecta obiectivele bugetare pe termen mediu și de a acționa eficient pentru a asigura corectarea promptă a deficitelor excesive, precum și pentru a viza corectarea deficitului de cont curent prin punerea în aplicare de reforme structurale, impulsionarea competitivității pe plan extern și sprijinirea corectării acestora prin politici fiscale.

(5)

În acest context și ținând seama de gravele probleme structurale ale economiei elene pe plan fiscal, al pieței muncii și al pieței de produse, Consiliul, în Recomandarea sa din 25 iunie 2009 (2), a subliniat că „este imperativ să se intensifice eforturile de remediere a dezechilibrelor macroeconomice și a deficiențelor structurale din economia Greciei” și a adresat recomandări specifice Greciei, printre care și aceea de a continua consolidarea fiscală, de a îmbunătăți concurența în serviciile profesionale, de a adopta reforme pentru a spori investițiile în cercetare și dezvoltare, de a utiliza fondurile structurale mai eficient, de a reforma administrația publică și de a adopta o gamă largă de măsuri privind piața muncii adoptând o abordare integrată conformă cu principiile flexicurității. În același timp, Consiliul a recomandat Greciei, ca membru al zonei euro, să asigure sustenabilitatea și să amelioreze calitatea finanțelor publice, să ia măsuri de modernizare a administrației publice și să pună în aplicare principiile comune de flexicuritate ale Uniunii.

(6)

Politicile economice și bugetare ale Greciei nu respectă recomandările specifice emise în temeiul orientărilor generale ale politicilor economice și nici recomandările adresate statelor membre ale zonei euro, prevăzute în Recomandarea Consiliului din 14 mai 2008 privind orientările generale de politică economică pentru statele membre și Comunitate.

(7)

La 15 ianuarie 2010, Grecia a prezentat actualizarea din 2010 a programului său de stabilitate, care cuprinde obiective din domeniul bugetar pentru o perioadă care se încheie în 2013, care ar trebui coroborată cu bugetul pentru 2010 adoptat de parlamentul elen la 23 decembrie 2009; Consiliul a emis un aviz la 16 februarie 2010 cu privire la actualizarea din 2010 a programului de stabilitate al Greciei, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (3). La 16 februarie 2010, Consiliul a adoptat și o decizie în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE prin care notifică Grecia să ia măsurile de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv (4) (denumită în continuare „decizia Consiliului din 16 februarie 2010”).

(8)

Buna funcționare a coordonării politicilor economice în zona euro necesită o utilizare oportună a instrumentelor disponibile în temeiul articolului 121 din TFUE. Articolul 121 alineatul (4) din TFUE prevede posibilitatea Comisiei de a adresa un avertisment statului membru vizat și de a recomanda Consiliului să facă recomandările necesare statului membru respectiv. Dată fiind gravitatea situației și pentru a garanta coerența cu decizia Consiliului din 16 februarie 2010, este oportună adoptarea recomandărilor necesare de către Consiliu. În plus, la propunerea Comisiei, Consiliul poate decide să facă publice recomandările sale.

(9)

Deși deteriorarea condițiilor macroeconomice în 2009 a fost mai pronunțată decât anticipaseră autoritățile, finanțele publice s-au deteriorat cu mult mai mult decât era de așteptat, din cauza unei încetiniri a activității economice mai puternice decât se prevăzuse. Deteriorarea este în mare măsură rezultatul politicilor bugetare puse în aplicare de guvernul elen. Deficitul public în 2009 este estimat în prezent la 12,75 % din PIB, față de obiectivul de 3,75 % din PIB din actualizarea din ianuarie 2009 a programului de stabilitate.

(10)

La 23 decembrie 2009, parlamentul elen a adoptat bugetul pentru 2010, în care se stabilește o țintă de deficit de 9,1 % din PIB în 2010. Între timp, autoritățile elene și-au anunțat intenția de a intensifica ajustarea bugetară încă din 2010, fixând obiectivul bugetar pentru 2010 la 8,7 % din PIB. Actualizarea din ianuarie 2010 a programului de stabilitate a confirmat ținta bugetară revizuită pentru 2010 la nivelul de 8,7 % din PIB.

(11)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației asupra cheltuielilor publice se situează cu mult peste media din Uniune, fiind influențat în mare măsură de o creștere preconizată foarte accentuată a cheltuielilor în sectorul pensiilor, ca pondere din PIB, în deceniile următoare. După cum a arătat raportul serviciilor Comisiei din 2009 pe tema sustenabilității, indicatorii disponibili semnalează riscuri foarte ridicate la adresa sustenabilității finanțelor publice, care, pe lângă consolidarea bugetară, ar trebui să fie abordată prin reformarea sistemelor de pensii și de sănătate. Sistemul de pensii din Grecia este afectat de probleme la mai multe niveluri, inclusiv de faptul că are o acoperire fragmentară. Deși Grecia are unul dintre cele mai ridicate niveluri de prestație medie din Uniune, cu impact negativ asupra stimulentelor în favoarea continuării activității, după cum o arată concret gradul scăzut de ocupare a forței de muncă în rândul populației mai în vârstă, aceasta are una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei în rândul aceleiași populații. Există, de asemenea, probleme cu schemele de pensionare anticipată care oferă soluții alternative dar costisitoare de pensionare. Sistemul de sănătate ar trebui de asemenea reformat, în special pentru a se îmbunătăți semnificativ eficiența și gestionarea, dat fiind că acestea au constituit una din cauzele depășirilor bugetare recurente. Reformele în domeniul pieței muncii ar trebui să susțină oferta crescută de forță de muncă pentru a mări baza contribuției.

(12)

Grecia ar trebui să recupereze pierderile în domeniul competitivității și să corecteze importantele dezechilibre externe. În acest context, conform orientărilor generale ale politicilor economice, Grecia ar trebui să vizeze corectarea deficitului de cont curent „prin punerea în aplicare de reforme structurale, intensificarea competitivității externe și […] sprijinirea rectificării acestora prin intermediul politicilor fiscale”. În acest scop, autoritățile elene ar trebui să adopte măsuri permanente pentru a controla cheltuielile primare curente, inclusiv costul salariilor din sectorul public și să pună în aplicare de urgență reforme structurale în ceea ce privește piața muncii și piața de produse. În special, autoritățile din Grecia ar trebui să se asigure că măsurile de consolidare fiscală sunt orientate și către îmbunătățirea calității finanțelor publice în cadrul unui program cuprinzător de reformă și, în același timp, să pună în aplicare rapid politici pentru a continua reforma administrației fiscale.

(13)

O serie de indicatori și analize confirmă faptul că în Grecia competitivitatea prețurilor s-a diminuat semnificativ și continuu în ultimii zece ani. Creșterea salariilor peste cea a productivității constituie o explicație. În Grecia, salariile din sectorul public au crescut față de cele din sectorul privat mai rapid comparativ cu alte economii din zona euro și au afectat negocierea salariilor la nivel global, subliniind necesitatea ca sectorul public să joace un rol principal în revenirea la o moderare a salariilor. În plus, unele caracteristici ale sistemului de negociere colectivă din Grecia (de exemplu, nivelul intermediar de negociere) pot explica, de asemenea, decalajul dintre creșterea salariilor și a productivității și necesită ajustări care trebuie convenite între partenerii sociali. În viitor, sistemul de negociere colectivă trebuie să susțină creșterile salariale în care să se reflecte mai bine competitivitatea, evoluțiile în materie de productivitate și condițiile de pe piața locală de muncă.

(14)

Administrația publică a constituit un obstacol major în calea creșterii eficienței în Grecia. Grecia ocupă o poziție slabă în ceea ce privește sectorul public în cele mai multe comparații efectuate la scară internațională și multe probleme par să fie rezultatul capacității administrative insuficiente și al unui nivel redus de eficiență. Autoritățile s-au angajat să amelioreze funcționarea administrației. Aceste angajamente ar trebui să se traducă prin reduceri de personal, îmbunătățirea managementului resurselor umane în entitățile publice, reducerea costurilor, creșterea transparenței, creșterea securității juridice și punerea în aplicarea eficientă a politicilor.

(15)

Mediul de afaceri și funcționarea pieței produselor din Grecia pot fi mult îmbunătățite. Întreprinderile se confruntă cu proceduri administrative complexe, greoaie și îndelungate. Serviciile profesionale sunt puternic reglementate, barierele în calea concurenței fiind printre cele mai ridicate din Uniune. În plus, liberalizarea industriilor de rețea (de exemplu, în sectorul energiei) este în întârziere față de media din Uniune, la fel ca deschiderea piețelor din sectorul transporturilor, în special al transporturilor feroviare. Reformele în aceste domenii ar putea favoriza investițiile și ocuparea forței de muncă în sectorul privat cu costuri puține pentru finanțele publice. Reformele de pe piața produselor ar putea de asemenea să contribuie la punerea în aplicare a reformelor de pe piața muncii, reducând presiunile asupra costurilor.

(16)

Piața muncii din Grecia necesită și ea o reformă conformă cu principiile comune de flexicuritate, după cum a precizat Consiliul în recomandările sale din 2009 privind punerea în aplicare a politicilor de ocupare a forței de muncă. O atenție specială trebuie acordată tinerilor, având în vedere dificultățile cu care se confruntă aceștia pentru a intra pe piața muncii. Tranzițiile de pe piața muncii pot fi puternic sprijinite, inclusiv prin ameliorarea politicilor în materie de educație și formare, prin modernizarea competențelor angajaților și îmbunătățirea eficienței politicilor active privind piața muncii, inclusiv cu ajutorul Fondului social european. De asemenea este necesar ca legislația în domeniul protecției locurilor de muncă să devină mai flexibilă. Mai mult decât atât, politicile ar trebui să încurajeze participarea activă pe piața muncii. Punerea în aplicare a acestor recomandări este de importanță capitală pentru economia Greciei. Efectele asupra ocupării forței de muncă ale acțiunilor structurale puse în aplicare în domeniul economic ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare în mod corespunzător.

(17)

O absorbție mai rapidă și mai eficientă a fondurilor structurale și de coeziune ale Uniunii ar putea juca un rol esențial în reușita eforturilor de restabilire a competitivității și a unor finanțe publice sustenabile. În comparație cu alte state membre, progresele înregistrate în absorbția fondurilor s-au lăsat așteptate. Cooperând cu Comisia pentru a lua măsuri în vederea ameliorării capacității de absorbție și a elaborării de programe operaționale, Grecia ar putea finanța investiții publice esențiale care să sprijine potențialul de creștere pe termen lung, făcând posibilă în același timp consolidarea bugetară. O atenție specială ar trebui acordată programelor operaționale „Reforma administrativă” și „Convergența digitală”, dat fiind că acestea sprijină reformele esențiale ale administrației publice care se află în centrul strategiei de reformă expuse în actualizarea din ianuarie 2010 a programului de stabilitate. De exemplu, se poate recurge la fondurile structurale ale Uniunii din cadrul acestor programe operaționale în vederea sprijinirii reformelor sectorului public în ceea ce privește sistemul de sănătate, serviciile publice de ocupare a forței de muncă, învățarea de-a lungul vieții, combaterea muncii nedeclarate și pentru crearea unor capacități eficiente de control și de respectare a aplicării legislației.

(18)

Băncile elene par relativ solide în ceea ce privește rentabilitatea și adecvarea capitalului. Mai mult, rezistența sectorului a fost confirmată de numeroase teste de stres. Pe lângă acestea, băncile din Grecia mențin un nivel scăzut de credite neperformante (aproximativ 7,2 % din creditele totale) și un raport relativ scăzut între împrumuturi și depozite. Sectorul bancar din Grecia s-a confruntat însă cu dificultăți în obținerea de lichidități pe piețele en gros, depinzând într-o mare măsură de împrumuturile oferite de Eurosistem. Pe scurt, în timp ce sistemul bancar din Grecia este în mare parte robust și a suferit mai puțin de pe urma crizei financiare globale decât sistemele bancare din alte state membre, este puțin probabil ca el să rămână imun în fața dificultăților finanțelor publice elene. De asemenea, impactul problemelor economice și financiare din unele țări vecine ale Greciei este îngrijorător.

(19)

Având în vedere impactul crizei economice și financiare globale asupra economiei Greciei, reevaluarea implicită a riscurilor pune o presiune și mai mare asupra datoriei și mărește primele de risc pentru datoria publică,