ANEXĂ

Orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE

CUPRINS

Introducere

Reprezentarea consecventă a stocurilor de carbon din sol

Calcularea stocurilor de carbon

Stocul de carbon organic din sol

Stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului

Stocul standard de carbon din solurile minerale

Factorii care reflectă diferența dintre cantitatea de carbon organic din sol în comparație cu cantitatea standard de carbon organic din sol

Valorile stocului de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului

1. INTRODUCERE

Prezentele orientări stabilesc reguli pentru calcularea stocurilor de carbon din sol, atât pentru utilizarea de referință a terenului (CSR , astfel cum este definită la punctul 7 din anexa V la Directiva 2009/28/CE), cât și pentru utilizarea reală a terenului (CSA , astfel cum este definită la punctul 7 din anexa V la Directiva 2009/28/CE).

La punctul 2 sunt stabilite regulile pentru determinarea consecventă a stocurilor de carbon din sol. Punctul 3 stabilește regula generală pentru calcularea stocurilor de carbon, care constau în două componente: carbonul organic din sol și stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului.

Punctul 4 furnizează reguli detaliate pentru determinarea stocului de carbon organic din sol. Pentru solurile minerale, acest punct prevede opțiunea de respectare a unei metode care permite folosirea valorilor furnizate în orientări, precum și opțiunea de utilizare a unor metode alternative. Sunt descrise metodele pentru solurile organice, dar orientările nu conțin valori pentru determinarea stocului de carbon organic din solurile organice.

Punctul 5 prevede reguli detaliate cu privire la stocul de carbon din vegetație, dar acesta este relevant numai în cazul în care nu se optează pentru utilizarea valorilor pentru stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului prevăzute la punctul 8 din orientări (utilizarea valorilor menționate la punctul 8 nu este obligatorie și, în anumite cazuri, este posibil ca acesta să nu conțină valorile adecvate).

Punctul 6 stabilește regulile pentru selectarea valorilor adecvate în cazul în care se optează pentru utilizarea valorilor din orientări raportate la carbonul organic din solurile minerale (valorile sunt menționate la punctele 6 și 7). În aceste reguli se face referire la straturile de date privind regiunile climatice și tipurile de sol disponibile prin intermediul platformei online pentru transparență instituite prin Directiva 2009/28/CE. Figurile 1 și 2 de mai jos au la bază respectivele straturi detaliate de date.

Punctul 8 prezintă valorile pentru stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului, precum și parametrii asociați. Punctele 7 și 8 prezintă valorile pentru patru categorii de utilizări diferite ale terenului: terenuri agricole, culturi perene, pășuni și suprafețe împădurite.

Figura 1

Regiuni climatice

Legendă: 1 = tropicală, montană; 2 = tropicală, ploioasă; 3 = tropicală, umedă; 4 = tropicală, uscată; 5 = temperată caldă, umedă; 6 = temperată caldă, uscată; 7 = temperată rece, umedă; 8 = temperată rece, uscată; 9 = boreală, umedă; 10 = boreală, uscată; 11 = polară, umedă; 12 = polară, uscată.

Figura 2

Distribuția geografică a tipurilor de soluri

Legendă: 1 = organice; 2 = soluri nisipoase; 3 = soluri din zonele umede; 4 = soluri vulcanice; 5 = spodosoluri; 6 = soluri argiloase cu activitate ridicată; 7 = soluri argiloase cu activitate scăzută; 8 = alte regiuni.

2. REPREZENTAREA CONSECVENTĂ A STOCURILOR DE CARBON DIN SOL

Pentru determinarea cantității de carbon per unitate de suprafață asociate cu CSR și CSA se aplică următoarele reguli:

regiunea pentru care se calculează stocurile de carbon din sol va avea, pentru întreaga suprafață:

(a)	condiții biofizice similare din punct de vedere al tipului de climă și de sol;

(b)	un istoric similar al administrării din punct de vedere al lucrărilor de arătură;

(c)	un istoric similar al intrărilor în ceea ce privește intrările de carbon la nivelul solului;

cantitatea de carbon aferentă utilizării reale a terenului, CSA , se estimează ca:

—	în cazul pierderilor din stocul de carbon: stocul de carbon la echilibru pe care se estimează că terenul îl va atinge prin noua utilizare;

—	în cazul acumulării stocului de carbon: stocul de carbon estimat după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, fiind luată în considerare data cea mai recentă.

3. CALCULAREA STOCURILOR DE CARBON

Pentru calcularea CSR și a CSA se aplică următoarea formulă:

CSi = (SOC + CVEG ) × A

unde:

CSI = cantitatea de carbon per unitate de suprafață asociată utilizării i a terenului (măsurată ca masă de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația);

SOC= cantitatea de carbon organic din sol (măsurată ca masă de carbon per hectar), calculată în conformitate cu punctul 4;

CVEG = stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5 sau selectat din valorile adecvate de la punctul 8;

A= coeficientul corespunzător suprafeței în cauză (măsurat ca număr de hectare per unitate de suprafață).

4. STOCUL DE CARBON ORGANIC DIN SOL

4.1. Soluri minerale

Pentru calcularea SOC se poate folosi următoarea formulă:

SOC = SOCST × FLU × FMG × FI

unde:

SOC= cantitatea de carbon organic din sol (măsurată ca masă de carbon per hectar);

SOCST = cantitatea standard de carbon organic din sol în stratul de 0-30 centimetri aflat la suprafața terenului (măsurată ca masă de carbon per hectar);

FLU = factorul de utilizare a terenului care reflectă diferența dintre cantitatea de carbon organic din sol asociată cu tipul de utilizare a terenului, în comparație cu cantitatea standard de carbon organic din sol;

FMG = factorul de administrare care reflectă diferența dintre cantitatea de carbon organic din sol asociată cu practicile de principiu în materie de administrare, în comparație cu cantitatea standard de carbon organic din sol;

FI = factorul de intrare care reflectă diferența dintre cantitatea de carbon organic din sol asociată cu niveluri diferite ale intrărilor de carbon în sol, în comparație cu cantitatea standard de carbon organic din sol.

Pentru SOCST se aplică valorile adecvate prezentate la punctul 6.

Pentru FLU , FMG și FI se aplică valorile adecvate prezentate la punctul 7.

Ca alternativă la utilizarea formulei de mai sus, pentru determinarea SOC se pot folosi și alte metode adecvate, inclusiv măsurători. În măsura în care astfel de metode nu se bazează pe măsurători, acestea trebuie să ia în considerare clima, tipul solului, ocuparea solurilor, administrarea terenurilor și intrările.

4.2. Soluri organice (histosoluri)

Pentru determinarea SOC se utilizează metode adecvate. Aceste metode trebuie să ia în considerare adâncimea totală a stratului de sol organic, precum și clima, ocuparea solurilor, administrarea terenurilor și intrările. De asemenea, aceste metode pot include măsurători.

În ceea ce privește stocul de carbon afectat de drenarea solului, pierderile de carbon în urma drenării se iau în considerare prin utilizarea unor metode adecvate. Aceste metode pot fi bazate pe pierderile anuale de carbon în urma drenării.

5. STOCUL DE CARBON DIN VEGETAȚIA AFLATĂ ÎN SOL ȘI DEASUPRA SOLULUI

Cu excepția cazului în care se utilizează o valoare pentru CVEG stabilită la punctul 8, pentru calcularea CVEG se aplică următoarea formulă:

CVEG = CBM + CDOM

unde:

CVEG = stocul de carbon din vegetația aflată în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

CBM = stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.1;

CDOM = stocul de carbon din materia organică moartă aflat în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.2.

Pentru C DOM se poate utiliza valoarea 0, cu excepția suprafețelor împădurite al căror coronament este mai mare de 30 % – excluzând plantațiile forestiere.

5.1. Biomasa vie

Pentru calcularea CBM se aplică următoarea formulă:

CBM = CAGB + CBGB

unde:

CBM = stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

CAGB = stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.1.1;

CBGB = stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.1.2

5.1.1. Biomasa vie aflată deasupra solului

Pentru calcularea CAGB se aplică următoarea formulă:

CAGB = BAGB × CFB

unde:

CAGB = stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

BAGB = greutatea biomasei vii aflate deasupra solului (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);

CFB = fracția de carbon a materiei uscate din biomasa vie (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru terenurile agricole, culturile perene și plantațiile forestiere, valoarea pentru BAGB reprezintă greutatea medie a biomasei vii aflate deasupra solului în timpul ciclului de producție.

Pentru CFB se poate utiliza valoarea de 0,47.

5.1.2. Biomasa vie aflată în sol

Pentru calcularea CBGB se utilizează una dintre următoarele două formule:

CBGB = BBGB × CFB

unde:

CBGB = stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol (măsurat ca masă de carbon per hectar);

BBGB = greutatea biomasei vii aflate în sol (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);

CFB = fracția de carbon a materiei uscate din biomasa vie (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru terenurile agricole, culturile perene și plantațiile forestiere, valoarea pentru BBGB reprezintă greutatea medie a biomasei vii aflate în sol în timpul ciclului de producție.

Pentru CFB se poate utiliza valoarea de 0,47.

CBGB = CAGB × R

unde:

CBGB = stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol (măsurat ca masă de carbon per hectar);

CAGB = stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

R= raportul dintre stocul de carbon din biomasa vie aflat în sol și stocul de carbon din biomasa vie aflat deasupra solului.

Se pot utiliza valorile adecvate pentru R stabilite la punctul 8

5.2. Materia organică moartă

Pentru calcularea CDOM se aplică următoarea formulă:

CDOM = CDW + CLI

unde:

CDOM = stocul de carbon din materia organică moartă aflat în sol și deasupra solului (măsurat ca masă de carbon per hectar);

CDW = stocul de carbon din fondul de lemn mort (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.2.1;

CLI = stocul de carbon din litieră (măsurat ca masă de carbon per hectar), calculat în conformitate cu punctul 5.2.2.

5.2.1. Stocul de carbon din fondul de lemn mort

Pentru calcularea CDW se aplică următoarea formulă:

CDW = DOMDW × CFDW

unde:

CDW = stocul de carbon din fondul de lemn mort (măsurat ca masă de carbon per hectar);

DOMDW = greutatea fondului de lemn mort (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);

CFDW = fracția de carbon a materiei uscate din fondul de lemn mort (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru CFDW se poate utiliza valoarea de 0,5.

5.2.2. Stocul de carbon din litieră

Pentru calcularea CLI se aplică următoarea formulă:

CLI = DOMLI × CFLI

unde:

CLI = stocul de carbon din litieră (măsurat ca masă de carbon per hectar);

DOMLI = greutatea litierei (măsurată ca masă de materie uscată per hectar);

CFLI = fracția de carbon a materiei uscate din litieră (măsurată ca masă de carbon raportată la masa de materie uscată).

Pentru CFLI se poate utiliza valoarea de 0,4.

6. STOCUL STANDARD DE CARBON DIN SOLURILE MINERALE

Din tabelul 1 se selectează o valoare pentru SOCST , pe baza regiunii climatice adecvate și a tipului de sol al suprafeței în cauză, prezentate la punctele 6.1 și 6.2.

Tabelul 1

SOCST, cantitatea standard de carbon organic din sol în stratul de 0-30 centimetri aflat la suprafața terenului

(tone de carbon per hectar)
Regiune climatică	Tipul de sol
	Soluri argiloase cu activitate ridicată	Soluri argiloase cu activitate redusă	Soluri nisipoase	Spodosoluri	Soluri vulcanice	Soluri din zonele umede
Boreală	68	—	10	117	20	146
Temperată rece, uscată	50	33	34	—	20	87
Temperată rece, umedă	95	85	71	115	130	87
Temperată caldă, uscată	38	24	19	—	70	88
Temperată caldă, umedă	88	63	34	—	80	88
Tropicală, uscată	38	35	31	—	50	86
Tropicală, umedă	65	47	39	—	70	86
Tropicală, ploioasă	44	60	66	—	130	86
Tropicală, montană	88	63	34	—	80	86

6.1. Regiunea climatică

Regiunea climatică adecvată pentru selectarea valorii SOCST corespunzătoare se determină pe baza straturilor de date privind regiunile climatice, disponibile prin intermediul platformei pentru transparență instituite în temeiul articolului 24 din Directiva 2009/28/CE.

6.2. Tipul de sol

Tipul de sol adecvat se determină în conformitate cu figura 3. Straturile de date privind tipul de sol disponibile prin intermediul platformei pentru transparență instituite în temeiul articolului 24 din Directiva 2009/28/CE pot fi utilizate ca îndrumări pentru determinarea tipului de sol adecvat.

Figura 3

Clasificarea tipurilor de soluri

7. FACTORII CARE REFLECTĂ DIFERENȚA DINTRE CANTITATEA DE CARBON ORGANIC DIN SOL ÎN COMPARAȚIE CU CANTITATEA STANDARD DE CARBON ORGANIC DIN SOL

Valorile adecvate pentru FLU , FMG și FI se selectează din tabelele de la prezentul punct. Pentru calcularea CSR , factorul de administrare și factorul de intrare corespunzători sunt cei aplicați în ianuarie 2008. Pentru calcularea CSA , factorul de administrare și factorul de intrare corespunzători sunt cei aplicați și care conduc la echilibrul stocului de carbon respectiv.

7.1. Terenuri agricole

Tabelul 2

Factorii pentru terenurile agricole

Regiune climatică	Utilizarea terenului (FLU )	Administrare (FMG )	Intrare (FI )	FLU	FMG	FI
Temperată/Boreală, uscată	Cultivat	Arătură completă	Scăzută	0,8	1	0,95
			Medie	0,8	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,8	1	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	0,8	1	1,04
		Arătură parțială	Scăzută	0,8	1,02	0,95
			Medie	0,8	1,02	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,8	1,02	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	0,8	1,02	1,04
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	0,8	1,1	0,95
			Medie	0,8	1,1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,8	1,1	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	0,8	1,1	1,04
Temperată/Boreală, umedă/ploioasă	Cultivat	Arătură completă	Scăzută	0,69	1	0,92
			Medie	0,69	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,69	1	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	0,69	1	1,11
		Arătură parțială	Scăzută	0,69	1,08	0,92
			Medie	0,69	1,08	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,69	1,08	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	0,69	1,08	1,11
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	0,69	1,15	0,92
			Medie	0,69	1,15	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,69	1,15	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	0,69	1,15	1,11
Tropicală, uscată	Cultivat	Arătură completă	Scăzută	0,58	1	0,95
			Medie	0,58	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,58	1	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	0,58	1	1,04
		Arătură parțială	Scăzută	0,58	1,09	0,95
			Medie	0,58	1,09	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,58	1,09	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	0,58	1,09	1,04
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	0,58	1,17	0,95
			Medie	0,58	1,17	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,58	1,17	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	0,58	1,17	1,04
Tropicală, umedă/ploioasă	Cultivat	Arătură completă	Scăzută	0,48	1	0,92
			Medie	0,48	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,48	1	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	0,48	1	1,11
		Arătură parțială	Scăzută	0,48	1,15	0,92
			Medie	0,48	1,15	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,48	1,15	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	0,48	1,15	1,11
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	0,48	1,22	0,92
			Medie	0,48	1,22	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,48	1,22	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	0,48	1,22	1,11
Tropicală, montană	Cultivat	Arătură completă	Scăzută	0,64	1	0,94
			Medie	0,64	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,64	1	1,41
			Ridicată, fără îngrășământ	0,64	1	1,08
		Arătură parțială	Scăzută	0,64	1,09	0,94
			Medie	0,64	1,09	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,64	1,09	1,41
			Ridicată, fără îngrășământ	0,64	1,09	1,08
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	0,64	1,16	0,94
			Medie	0,64	1,16	1
			Ridicată, cu îngrășământ	0,64	1,16	1,41
			Ridicată, fără îngrășământ	0,64	1,16	1,08

Tabelul 3 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelele 2 și 4.

Tabelul 3

Îndrumări privind administrarea și intrările în cazul terenurilor agricole și al culturilor perene

Administrare/Intrare	Îndrumări
Arătură completă	Perturbare majoră a solului cu inversare completă și/sau operațiuni de arat frecvente (în cursul anului). În momentul plantării, o suprafață redusă (de exemplu < 30 %) este acoperită de resturi.
Arătură parțială	Arat primar și/sau secundar, dar cu o perturbare redusă a solului (de obicei superficială și fără o inversare completă a solului) și care, în mod obișnuit, lasă suprafața acoperită cu resturi în proporție > 30 % în momentul plantării.
Fără lucrări de arătură	Însămânțare directă fără arat primar, cu o perturbare minimă a solului în zona de însămânțare. În general se utilizează erbicide pentru a ține sub control buruienile.
Scăzută	Intrarea scăzută provenită din resturi se datorează îndepărtării acestora (prin colectare sau ardere), înțelenirii frecvente, producției de culturi care conduc la o cantitate redusă de resturi (de exemplu legume, tutun, bumbac), absenței fertilizării sau cultivării plantelor fixatoare de azot.
Medie	Reprezentativă pentru cultivarea anuală a cerealelor, caz în care toate resturile rămân pe teren. Dacă resturile sunt îndepărtate, se adaugă materie organică suplimentară (de exemplu îngrășământ natural). De asemenea, este necesară fertilizarea minerală sau rotația cu culturi fixatoare de azot.
Ridicată, cu îngrășământ	Reprezintă o intrare de carbon semnificativ mai ridicată față de intrarea medie de carbon a sistemelor de administrare a culturilor, datorită unei practici suplimentare de adăugare regulată a îngrășământului de origine animală.
Ridicată, fără îngrășământ	Reprezintă intrări de resturi de la cultura precedentă semnificativ mai mari față de intrarea medie de carbon a sistemelor de administrare a culturilor, datorită unor practici suplimentare, cum ar fi producția de culturi care conduc la cantități ridicate de resturi, utilizarea de îngrășăminte ecologice, culturi de acoperire, pârloage ameliorate cu vegetație, irigații, utilizarea frecventă a ierburilor perene în rotația anuală a culturilor, dar fără aplicarea de îngrășăminte (a se vedea rândul de mai sus).

7.2. Culturi perene

Tabelul 4

Factorii pentru culturi perene, și anume culturi multianuale ale căror tulpini nu sunt de obicei recoltate în fiecare an, de exemplu speciile forestiere cu ciclu de producție scurt și palmierul de ulei

Regiune climatică	Utilizarea terenului (FLU )	Administrare (FMG )	Intrare (FI )	FLU	FMG	FI
Temperată/Boreală, uscată	Culturi perene	Arătură completă	Scăzută	1	1	0,95
			Medie	1	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1	1,04
		Arătură parțială	Scăzută	1	1,02	0,95
			Medie	1	1,02	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,02	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,02	1,04
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	1	1,1	0,95
			Medie	1	1,1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,1	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,1	1,04
Temperată/Boreală, umedă/ploioasă	Culturi perene	Arătură completă	Scăzută	1	1	0,92
			Medie	1	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1	1,11
		Arătură parțială	Scăzută	1	1,08	0,92
			Medie	1	1,08	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,08	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,08	1,11
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	1	1,15	0,92
			Medie	1	1,15	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,15	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,15	1,11
Tropicală, uscată	Culturi perene	Arătură completă	Scăzută	1	1	0,95
			Medie	1	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1	1,04
		Arătură parțială	Scăzută	1	1,09	0,95
			Medie	1	1,09	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,09	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,09	1,04
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	1	1,17	0,95
			Medie	1	1,17	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,17	1,37
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,17	1,04
Tropicală, umedă/ploioasă	Culturi perene	Arătură completă	Scăzută	1	1	0,92
			Medie	1	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1	1,11
		Arătură parțială	Scăzută	1	1,15	0,92
			Medie	1	1,15	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,15	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,15	1,11
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	1	1,22	0,92
			Medie	1	1,22	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,22	1,44
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,22	1,11
Tropicală, montană	Culturi perene	Arătură completă	Scăzută	1	1	0,94
			Medie	1	1	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1	1,41
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1	1,08
		Arătură parțială	Scăzută	1	1,09	0,94
			Medie	1	1,09	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,09	1,41
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,09	1,08
		Fără lucrări de arătură	Scăzută	1	1,16	0,94
			Medie	1	1,16	1
			Ridicată, cu îngrășământ	1	1,16	1,41
			Ridicată, fără îngrășământ	1	1,16	1,08

Tabelul 3 de la punctul 7.1 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 4.

7.3. Pășuni

Tabelul 5

Factorii pentru pășuni, inclusiv savane

Regiune climatică	Utilizarea terenului (FLU )	Administrare (FMG )	Intrare (FI )	FLU	FMG	FI
Temperată/Boreală, uscată	Pășuni	Ameliorată	Medie	1	1,14	1
		Ameliorată	Ridicată	1	1,14	1,11
		Cu administrare minimă	Medie	1	1	1
		Moderat degradată	Medie	1	0,95	1
		Grav degradată	Medie	1	0,7	1
Temperată/Boreală, umedă/ploioasă	Pășuni	Ameliorată	Medie	1	1,14	1
		Ameliorată	Ridicată	1	1,14	1,11
		Cu administrare minimă	Medie	1	1	1
		Moderat degradată	Medie	1	0,95	1
		Grav degradată	Medie	1	0,7	1
Tropicală, uscată	Pășuni	Ameliorată	Medie	1	1,17	1
		Ameliorată	Ridicată	1	1,17	1,11
		Cu administrare minimă	Medie	1	1	1
		Moderat degradată	Medie	1	0,97	1
		Grav degradată	Medie	1	0,7	1
Tropicală, umedă/ploioasă	Savană	Ameliorată	Medie	1	1,17	1
		Ameliorată	Ridicată	1	1,17	1,11
		Cu administrare minimă	Medie	1	1	1
		Moderat degradată	Medie	1	0,97	1
		Grav degradată	Medie	1	0,7	1
Tropicală, montană, uscată	Pășuni	Ameliorată	Medie	1	1,16	1
		Ameliorată	Ridicată	1	1,16	1,11
		Cu administrare minimă	Medie	1	1	1
		Moderat degradată	Medie	1	0,96	1
		Grav degradată	Medie	1	0,7	1

Tabelul 6 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 5.

Tabelul 6

Îndrumări privind administrarea și intrările în cazul pășunilor

Administrare/Intrare	Îndrumări
Ameliorată	Reprezintă o pășune care este administrată în mod durabil, cu o presiune pastorală moderată, și care admite cel puțin o lucrare de ameliorare (de exemplu fertilizare, ameliorarea speciilor, irigație).
Cu administrare minimă	Reprezintă o pășune nedegradată și administrată în mod durabil, dar fără ameliorări semnificative de administrare.
Moderat degradată	Reprezintă o pășune afectată de pășunatul excesiv sau moderat degradată, cu o productivitate întrucâtva redusă (comparativ cu pășunile naturale sau cu cele cu administrare minimă) și care nu primește intrări administrative.
Grav degradată	Implică o scădere majoră a productivității și a acoperirii vegetale pe termen lung, din cauza unei degradări mecanice grave a vegetației și/sau a eroziunii severe a solului.
Medie	Se aplică atunci când nu au fost utilizate alte intrări administrative.
Ridicată	Se aplică pășunii ameliorate pentru care s-au utilizat una sau mai multe intrări/ameliorări administrative suplimentare (ceea ce depășește acest nivel trebuie clasificat drept pășune ameliorată).

7.4. Suprafețe împădurite

Tabelul 7

Factorii pentru suprafețele împădurite al căror coronament este de cel puțin 10 %

Regiune climatică	Utilizarea terenului (FLU )	Administrare (FMG )	Intrare (FI )	FLU	FMG	FI
Toate	Pădure autohtonă (nedegradată)	n/a (*1)	n/a	1
Toate	Pădure administrată	Toate	Toate	1	1	1
Tropicală, umedă/uscată	Culturi itinerante – pârloagă scurtată	n/a	n/a	0,64
Tropicală, umedă/uscată	Culturi itinerante – pârloagă la maturitate	n/a	n/a	0,8
Temperată/Boreală, umedă/uscată	Culturi itinerante – pârloagă scurtată	n/a	n/a	1
Temperată/Boreală, umedă/uscată	Culturi itinerante – pârloagă la maturitate	n/a	n/a	1

Tabelul 8 oferă îndrumări pentru selectarea valorilor adecvate din tabelul 7.

Tabelul 8

Îndrumări privind utilizarea terenului în cazul suprafețelor împădurite

Utilizarea terenului	Îndrumări
Pădure autohtonă (nedegradată)	Reprezintă o pădure autohtonă sau o pădure nedegradată, administrată în mod durabil, pe termen lung.
Culturi itinerante	Culturi itinerante permanente, în cazul în care pădurea tropicală sau terenul împădurit este defrișat(ă) pentru a planta culturi anuale pentru o perioadă scurtă de timp (de exemplu 3-5 ani), iar apoi culturile sunt abandonate pentru ca pădurile să se regenereze.
Pârloagă la maturitate	Reprezintă situații în care vegetația forestieră revine la un stadiu de maturitate sau aproape de maturitate înainte de a fi din nou defrișată în scopul utilizării ca teren agricol.
Pârloagă scurtată	Reprezintă situații în care nu se ajunge la refacerea vegetației forestiere înainte ca aceasta să fie defrișată din nou.

8. VALORILE STOCULUI DE CARBON DIN VEGETAȚIA AFLATĂ ÎN SOL ȘI DEASUPRA SOLULUI

Pentru CVEG sau R pot fi utilizate valorile adecvate stabilite la acest punct.

8.1. Terenuri agricole

Tabelul 9

Valorile de vegetație pentru terenuri agricole (în general)

Regiune climatică

CVEG

(tone carbon/hectar)

Toate

Tabelul 10

Valorile de vegetație pentru trestia de zahăr (specific)

Domeniu	Regiune climatică	Zonă ecologică	Continent	CVEG (tone carbon per hectar)
Tropical	Tropicală, uscată	Pădure tropicală uscată	Africa	4,2
		Pădure tropicală uscată	Asia (continentală, insulară)	4
		Zonă tropicală de tufăriș	Asia (continentală, insulară)	4
	Tropicală, umedă	Pădure tropicală umedă de foioase	Africa	4,2
	Tropicală, umedă	Pădure tropicală umedă de foioase	America Centrală și de Sud	5
	Tropicală, ploioasă	Pădure tropicală	Asia (continentală, insulară)	4
	Tropicală, ploioasă	Pădure tropicală	America Centrală și de Sud	5
Subtropical	Temperată caldă, uscată	Stepă subtropicală	America de Nord	4,8
	Temperată caldă, umedă	Pădure subtropicală umedă	America Centrală și de Sud	5
	Temperată caldă, umedă	Pădure subtropicală umedă	America de Nord	4,8

8.2. Culturi perene, și anume culturi multianuale ale căror tulpini nu sunt de obicei recoltate în fiecare an, de exemplu speciile forestiere cu ciclu de producție scurt și palmierul de ulei

Tabelul 11

Valorile de vegetație pentru culturi perene (în general)

Regiune climatică	CVEG (tone carbon per hectar)
Temperată (toate regimurile de umiditate)	43,2
Tropicală, uscată	6,2
Tropicală, umedă	14,4
Tropicală, ploioasă	34,3

Tabelul 12

Valorile de vegetație pentru culturi perene specifice

Regiune climatică	Tipul culturii	CVEG (tone carbon per hectar)
Toate	Nuci de cocos	75
	Jatropha	17,5
	Jojoba	2,4
	Palmier de ulei	60

8.3. Pășuni

Tabelul 13

Valorile de vegetație pentru pășuni – cu excepția zonei de tufăriș (în general)

Regiune climatică	CVEG (tone carbon per hectar)
Boreală – uscată și ploioasă	4,3
Temperată rece – uscată	3,3
Temperată rece – ploioasă	6,8
Temperată caldă – uscată	3,1
Temperată caldă – ploioasă	6,8
Tropicală – uscată	4,4
Tropicală – umedă și ploioasă	8,1

Tabelul 14

Valorile de vegetație pentru Miscanthus (specific)

Domeniu	Regiune climatică	Zonă ecologică	Continent	CVEG (tone carbon per hectar)
Subtropical	Temperată caldă, uscată	Pădure subtropicală uscată	Europa	10
		Pădure subtropicală uscată	America de Nord	14,9
		Stepă subtropicală	America de Nord	14,9

Tabelul 15

Valorile de vegetație pentru zonele de tufăriș, și anume terenuri cu vegetație alcătuită în cea mai mare măsură din plante lemnoase cu înălțimi mai mici de 5 metri și care nu au trăsături caracteristice arborilor

Domeniu	Continent	CVEG (tone carbon per hectar)
Tropical	Africa	46
	America de Nord și de Sud	53
	Asia (continentală)	39
	Asia (insulară)	46
	Australia	46
Subtropical	Africa	43
	America de Nord și de Sud	50
	Asia (continentală)	37
	Europa	37
	Asia (insulară)	43
Temperat	Global	7,4

8.4. Suprafețe împădurite

Tabelul 16

Valorile de vegetație pentru suprafețele împădurite având un coronament cuprins între 10 % și 30 % – excluzând plantațiile forestiere

Domeniu	Zonă ecologică	Continent	CVEG (tone carbon per hectar)	R
Tropical	Pădure tropicală pluvială	Africa	40	0,37
		America de Nord și de Sud	39	0,37
		Asia (continentală)	36	0,37
		Asia (insulară)	45	0,37
	Pădure tropicală umedă	Africa	30	0,24
		America de Nord și de Sud	26	0,24
		Asia (continentală)	21	0,24
		Asia (insulară)	34	0,24
	Pădure tropicală uscată	Africa	14	0,28
		America de Nord și de Sud	25	0,28
		Asia (continentală)	16	0,28
		Asia (insulară)	19	0,28
	Masive muntoase din zona tropicală	Africa	13	0,24
		America de Nord și de Sud	17	0,24
		Asia (continentală)	16	0,24
		Asia (insulară)	26	0,28
Subtropical	Pădure subtropicală umedă	America de Nord și de Sud	26	0,28
		Asia (continentală)	22	0,28
		Asia (insulară)	35	0,28
	Pădure subtropicală uscată	Africa	17	0,28
		America de Nord și de Sud	26	0,32
		Asia (continentală)	16	0,32
		Asia (insulară)	20	0,32
	Stepă subtropicală	Africa	9	0,32
		America de Nord și de Sud	10	0,32
		Asia (continentală)	7	0,32
		Asia (insulară)	9	0,32
Temperat	Pădure din zona temperat oceanică	Europa	14	0,27
		America de Nord	79	0,27
		Noua Zeelandă	43	0,27
		America de Sud	21	0,27
	Pădure din zona temperat continentală	Asia, Europa (≤ 20 ani)	2	0,27
		Asia, Europa (> 20 ani)	14	0,27
		America de Nord și de Sud (≤ 20 ani)	7	0,27
		America de Nord și de Sud (> 20 ani)	16	0,27
	Masive muntoase din zona temperată	Asia, Europa (≤ 20 ani)	12	0,27
		Asia, Europa (> 20 ani)	16	0,27
		America de Nord și de Sud (≤ 20 ani)	6	0,27
		America de Nord și de Sud (> 20 ani)	6	0,27
Boreal	Pădure boreală de conifere	Asia, Europa, America de Nord	12	0,24
	Pădure boreală de tundră	Asia, Europa, America de Nord (≤ 20 ani)	0	0,24
	Pădure boreală de tundră	Asia, Europa, America de Nord (> 20 ani)	2	0,24
	Masive muntoase din zona boreală	Asia, Europa, America de Nord (≤ 20 ani)	2	0,24
	Masive muntoase din zona boreală	Asia, Europa, America de Nord (> 20 ani)	6	0,24

Tabelul 17

Valorile de vegetație pentru suprafețele împădurite având un coronament mai mare de 30 % – excluzând plantațiile forestiere

Domeniu	Zonă ecologică	Continent	CVEG (tone carbon per hectar)
Tropical	Pădure tropicală pluvială	Africa	204
		America de Nord și de Sud	198
		Asia (continentală)	185
		Asia (insulară)	230
	Pădure tropicală umedă de foioase	Africa	156
		America de Nord și de Sud	133
		Asia (continentală)	110
		Asia (insulară)	174
	Pădure tropicală uscată	Africa	77
		America de Nord și de Sud	131
		Asia (continentală)	83
		Asia (insulară)	101
	Masive muntoase din zona tropicală	Africa	77
		America de Nord și de Sud	94
		Asia (continentală)	88
		Asia (insulară)	130
Subtropical	Pădure subtropicală umedă	America de Nord și de Sud	132
		Asia (continentală)	109
		Asia (insulară)	173
	Pădure subtropicală uscată	Africa	88
		America de Nord și de Sud	130
		Asia (continentală)	82
		Asia (insulară)	100
	Stepă subtropicală	Africa	46
		America de Nord și de Sud	53
		Asia (continentală)	41
		Asia (insulară)	47
Temperat	Pădure din zona temperat oceanică	Europa	84
		America de Nord	406
		Noua Zeelandă	227
		America de Sud	120
	Pădure din zona temperat continentală	Asia, Europa (≤ 20 ani)	27
		Asia, Europa (> 20 ani)	87
		America de Nord și de Sud (≤ 20 ani)	51
		America de Nord și de Sud (> 20 ani)	93
	Masive muntoase din zona temperată	Asia, Europa (≤ 20 ani)	75
		Asia, Europa (> 20 ani)	93
		America de Nord și de Sud (≤ 20 ani)	45
		America de Nord și de Sud (> 20 ani)	93
Boreal	Pădure boreală de conifere	Asia, Europa, America de Nord	53
	Pădure boreală de tundră	Asia, Europa, America de Nord (≤ 20 ani)	26
	Pădure boreală de tundră	Asia, Europa, America de Nord (> 20 ani)	35
	Masive muntoase din zona boreală	Asia, Europa, America de Nord (≤ 20 ani)	32
	Masive muntoase din zona boreală	Asia, Europa, America de Nord (> 20 ani)	53

Tabelul 18

Valorile de vegetație pentru plantațiile forestiere

Domeniu	Zonă ecologică	Continent	CVEG (tone carbon per hectar)	R
Tropical	Pădure tropicală pluvială	Africa foioase > 20 ani	87	0,24
		Africa foioase ≤ 20 ani	29	0,24
		Africa Pinus sp. > 20 ani	58	0,24
		Africa Pinus sp. ≤ 20 ani	17	0,24
		America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.	58	0,24
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	87	0,24
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	70	0,24
		America de Nord și de Sud alte foioase	44	0,24
		Asia foioase	64	0,24
		Asia altele	38	0,24
	Pădure tropicală umedă de foioase	Africa foioase > 20 ani	44	0,24
		Africa foioase ≤ 20 ani	23	0,24
		Africa Pinus sp. > 20 ani	35	0,24
		Africa Pinus sp. ≤ 20 ani	12	0,24
		America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.	26	0,24
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	79	0,24
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	35	0,24
		America de Nord și de Sud alte foioase	29	0,24
		Asia foioase	52	0,24
		Asia altele	29	0,24
	Pădure tropicală uscată	Africa foioase > 20 ani	21	0,28
		Africa foioase ≤ 20 ani	9	0,28
		Africa Pinus sp. > 20 ani	18	0,28
		Africa Pinus sp. ≤ 20 ani	6	0,28
		America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.	27	0,28
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	33	0,28
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	27	0,28
		America de Nord și de Sud alte foioase	18	0,28
		Asia foioase	27	0,28
		Asia altele	18	0,28
	Zonă tropicală de tufăriș	Africa foioase	6	0,27
		Africa Pinus sp. > 20 ani	6	0,27
		Africa Pinus sp. ≤ 20 ani	4	0,27
		America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.	18	0,27
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	18	0,27
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	15	0,27
		America de Nord și de Sud alte foioase	9	0,27
		Asia foioase	12	0,27
		Asia altele	9	0,27
	Masive muntoase din zona tropicală	Africa foioase > 20 ani	31	0,24
		Africa foioase ≤ 20 ani	20	0,24
		Africa Pinus sp. > 20 ani	19	0,24
		Africa Pinus sp. ≤ 20 ani	7	0,24
		America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.	22	0,24
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	29	0,24
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	23	0,24
		America de Nord și de Sud alte foioase	16	0,24
		Asia foioase	28	0,24
		Asia altele	15	0,24
Subtropical	Pădure subtropicală umedă	America de Nord și de Sud Pinus sp.	42	0,28
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	81	0,28
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	36	0,28
		America de Nord și de Sud alte foioase	30	0,28
		Asia foioase	54	0,28
		Asia altele	30	0,28
	Pădure subtropicală uscată	Africa foioase > 20 ani	21	0,28
		Africa foioase ≤ 20 ani	9	0,32
		Africa Pinus sp. > 20 ani	19	0,32
		Africa Pinus sp. ≤ 20 ani	6	0,32
		America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.	34	0,32
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	34	0,32
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	28	0,32
		America de Nord și de Sud alte foioase	19	0,32
		Asia foioase	28	0,32
		Asia altele	19	0,32
	Stepă subtropicală	Africa foioase	6	0,32
		Africa Pinus sp. > 20 ani	6	0,32
		Africa Pinus sp. ≤ 20 ani	5	0,32
		America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.	19	0,32
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	19	0,32
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	16	0,32
		America de Nord și de Sud alte foioase	9	0,32
		Asia foioase > 20 ani	25	0,32
		Asia foioase ≤ 20 ani	3	0,32
		Asia conifere > 20 ani	6	0,32
		Asia conifere ≤ 20 ani	34	0,32
	Masive muntoase din zona subtropicală	Africa foioase > 20 ani	31	0,24
		Africa foioase ≤ 20 ani	20	0,24
		Africa Pinus sp. > 20 ani	19	0,24
		Africa Pinus sp. ≤ 20 ani	7	0,24
		America de Nord și de Sud Eucalyptus sp.	22	0,24
		America de Nord și de Sud Pinus sp.	34	0,24
		America de Nord și de Sud Tectona grandis	23	0,24
		America de Nord și de Sud alte foioase	16	0,24
		Asia foioase	28	0,24
		Asia altele	15	0,24
Temperat	Pădure din zona temperat oceanică	Asia, Europa, foioase > 20 ani	60	0,27
		Asia, Europa, foioase ≤ 20 ani	9	0,27
		Asia, Europa, conifere > 20 ani	60	0,27
		Asia, Europa, conifere ≤ 20 ani	12	0,27
		America de Nord	52	0,27
		Noua Zeelandă	75	0,27
		America de Sud	31	0,27
	Pădure și masive muntoase in zona temperat continentală	Asia, Europa, foioase > 20 ani	60	0,27
		Asia, Europa, foioase ≤ 20 ani	4	0,27
		Asia, Europa, conifere > 20 ani	52	0,27
		Asia, Europa, conifere ≤ 20 ani	7	0,27
		America de Nord	52	0,27
		America de Sud	31	0,27
Boreal	Pădure de conifere și masive muntoase din zona boreală	Asia, Europa > 20 ani	12	0,24
		Asia, Europa ≤ 20 ani	1	0,24
		America de Nord	13	0,24
	Pădure boreală de tundră	Asia, Europa > 20 ani	7	0,24
		Asia, Europa ≤ 20 ani	1	0,24
		America de Nord	7	0,24

(*1) n/a = nu se aplică; în aceste cazuri, FMG și FI nu se aplică, iar pentru calcularea SOC se poate utiliza următoarea formulă: SOC = SOCST × FLU .