(1)

La 18 martie 2009, Comisia Europeană a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de anumite sisteme de scanare a încărcăturii originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura antidumping a fost deschisă în urma unei reclamații depuse la data de 2 februarie 2009 de către producătorul comunitar Smiths Detection Group Limited (denumit în continuare „reclamantul”), reprezentând un procent important, în acest caz peste 80 % din producția comunitară totală de anumite sisteme de scanare a încărcăturii. Reclamația conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului și a prejudiciului important rezultat din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, alți producători comunitari cunoscuți, unicul producător-exportator cunoscut din RPC, reprezentanții țării exportatoare în cauză și producători din Statele Unite ale Americii (denumită în continuare „SUA”), care a fost propusă ca țară analoagă. În plus, Comisia i-a contactat pe toți utilizatorii comunitari cunoscuți ai produsului în cauză/produsului similar. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de deschidere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(4)

Pentru a permite unicului producător-exportator cunoscut din RPC să depună, dacă dorește, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau de tratament individual (denumit în continuare „TI”), Comisia a trimis formulare de cerere producătorului-exportator cunoscut ca fiind vizat și autorităților din RPC. Unicul producător-exportator cunoscut din RPC nu a solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, ci a solicitat TI.

(5)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte părți care au solicitat acest lucru în termenele fixate în avizul de deschidere.

(6)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la unicul producător-exportator chinez cunoscut, de la doi producători comunitari, de la un producător din SUA, care a fost propusă ca țară analoagă și de la nouă utilizatori comunitari.

(7)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru TEP/TI și pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(8)

Ținând seama de necesitatea de a stabili o valoare normală pentru producătorul-exportator din RPC care nu a solicitat TEP, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale pe baza datelor furnizate de o țară analoagă, în prezentul caz SUA, la sediul următoarei societăți:

Rapiscan Systems Inc., Torrance, CA, SUA

(9)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a cuprins perioada dintre 1 iulie 2007 și 31 decembrie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada dintre 1 ianuarie 2004 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”). În ceea ce privește durata PA, se observă că a fost aleasă perioada de 18 luni datorită particularităților specifice ale pieței pentru produsul în cauză/produsul similar, și anume existența procedurilor de achiziții publice/licitații care implică perioade lungi necesare pentru materializarea unei tranzacții și existența a relativ puține tranzacții.

(10)

Produsele în cauză sunt sistemele de scanare a încărcăturii bazate pe utilizarea tehnologiei neutronice, a razelor X, cu o sursă de raze X de cel puțin 250 de KeV sau pe utilizarea radiațiilor alfa, beta sau gama, încadrate în prezent la codurile NC ex 9022 19 00 , ex 9022 29 00 , ex 9027 80 17 și ex 9030 10 00 , precum și autovehiculele echipate cu astfel de sisteme, încadrate în prezent la codul NC ex 8705 90 90 , originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(11)

Scanerele respective reprezintă sisteme tehnologice avansate de verificare pentru monitorizarea încărcăturii. Ele ajută la consolidarea securității și a siguranței prin detectarea transporturilor de, printre altele, explozivi, arme, materiale radioactive, narcotice, mărfuri de contrabandă și contrafăcute. Ele reprezintă un instrument cheie pentru administrațiile vamale și autoritățile portuare, precum și pentru anumite societăți de transport aerian și alți actori privați specializați în aspecte legate de securitate și siguranță, pentru a identifica mărfuri suspecte din încărcături nedeschise care tranzitează maritim, rutier, aerian sau feroviar.

(12)

Produsul în cauză există în diferite configurații, în funcție de elementul care urmează să fie scanat și de condiția de a trebui să fie mobil sau static. Principalele configurații sunt următoarele: sisteme staționare (care sunt instalate permanent într-un loc precis), sisteme care pot fi relocate (sisteme de scanare ușoare care se mișcă pe șine și care pot fi relocate), sisteme pe șină de cale ferată, sisteme mobile (care au scanere integrate într-un autovehicul), sisteme prin care trec mărfurile și sisteme tip portal. În cadrul aceleiași configurații, sistemele de scanare a încărcăturii au aceleași caracteristici fizice, tehnologice și de performanță generale, au exact același scop în ceea ce privește utilizările, se vând numai utilizatorilor finali și sunt produse utilizând același tip de echipament.

(13)

Unicul producător-exportator chinez cooperant a afirmat că definiția produsului în cauză ar trebui să fie redusă radical și ar trebui să cuprindă numai o anumită parte din sistemele de scanare cu raze X a încărcăturii, și anume sistemele de scanare a încărcăturii care nu sunt mobile, bazate pe utilizarea razelor X (cu o sursă de raze X de peste 450 KeV), cu excepția sistemelor de scanare a încărcăturii care conțin tehnologii „IDE” (Interlaced Dual-Energy), „BS” (binocular stereoscopic) și „fast-scan”. S-a afirmat că anumite tehnologii nu sunt potrivite, din punct de vedere științific sau tehnic, pentru scanerele de încărcături. S-a argumentat faptul că, în anumite cazuri, tehnologiile, utilizările finale și percepția consumatorilor sunt diferite. Societatea a afirmat că tehnologiile cu radiații alfa sau beta nu pot, din punct de vedere științific sau tehnic, să fie utilizate la scanerele de încărcături. De asemenea, s-a afirmat că scanerele de încărcături care folosesc tehnologia neutronică și gama nu sunt produse în interiorul Comunității. În plus, societatea a afirmat că anumite scanere sunt diferite (de exemplu, scanerele de încărcături mobile, scanerele de încărcături cu tehnologie „fast-scan”, scanerele de încărcături cu tehnologie „IDE”, scanerele de încărcături care conțin tehnologie „BS” și scanerele de încărcături cu un anumit nivel de energie) și că, astfel, nu pot fi tratate drept produs în cauză. În cele din urmă, s-a afirmat că anumite tipuri de produse sunt diferite și că anumite tipuri de produse nu sunt produse în RPC sau în Comunitate.

(14)

Ancheta a arătat că toate tehnologiile care au făcut obiectul definiției produsului pot fi utilizate la scanerele de încărcături și că toate tipurile de produse au același scop, și anume scanarea încărcăturii utilizând aceeași caracteristică principală, adică emisia de radiații concentrate în scanarea încărcăturii. Acesta este motivul pentru care schimbările referitoare la sursa sau nivelul de energie și, de asemenea, faptul că unele tehnologii sunt mai potrivite pentru anumite tipuri din articolele care urmează să fie scanate (de exemplu, articolele organice) nu au putut garanta excluderea unui anumit tip de produs. În același timp, toate tipurile de produse, indiferent de tehnologii, au drept scop atingerea aceluiași obiectiv unic urmărit de utilizatorul produsului, care nu este altul decât scanarea încărcăturii. În plus, licitațiile din Uniunea Europeană nu exclud, de obicei, niciun tip de tehnologie, indiferent de locul unde produsul respectiv este fabricat. De asemenea, se pare că tehnologiile cu radiații alfa și beta pot fi utilizate pentru scanarea unui anumit tip de încărcătură. Referitor la tipurile de produse care nu sunt fabricate în Uniunea Europeană, se observă că acest lucru, ca atare, nu este relevant. Din practica constantă a instituțiilor rezultă că definiția produsului se bazează pe faptul că diferitele tipuri au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și, în principal, aceleași utilizări finale. Limitarea definiției produsului doar la exact aceleași tipuri de produse, fabricate de către industria comunitară ar face ca definiția produsului și orice altă măsură antidumping să nu fie aplicabile. Cu privire la cererea conform căreia anumite scanere cu raze X ale încărcăturii ar trebui excluse numai din motiv că sunt combinate cu anumite tipuri de tehnologii, ar trebui să se observe că existența oricărei caracteristici sau funcționalități suplimentare a unui scaner cu raze X a încărcăturii nu pune sub semnul întrebării faptul că acest produs este utilizat în același fel ca toate celelalte tipuri de produs în cauză și că are aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. Cu privire la distincția care se face între sistemele de scanare a încărcăturii mobile și cele care nu sunt mobile, ar trebui să se observe că ambele au același scop, utilizează aceeași tehnologie de bază și, în ambele, tehnologia de scanare este integrată într-o structură mai amplă, fie un camion, fie o instalație permanentă. În cele din urmă, cu privire la nivelurile de energie, ar trebui să se observe că, pentru scanarea încărcăturii, se folosesc atât niveluri scăzute, cât și niveluri ridicate de energie și că, prin urmare, toate tipurile de produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice principale, cu condiția ca nivelul de energie să fie în cadrul limitelor definite în avizul de deschidere. Prin urmare, ar părea că nu este logică excluderea scanerelor de încărcături care au un anumit nivel de energie, în special ținând cont de faptul că licitațiile nu specifică, de obicei, nivelul de energie și că depinde de cel care furnizează scanerul încărcăturii să determine, în oferta sa, nivelul corespunzător. În consecință, toate tipurile existente sunt considerate ca fiind unul și același produs, în sensul prezentei anchete.

(15)

De asemenea, s-a afirmat că, deoarece componenta principală a produsului în cauză (și anume, acceleratorul) nu este produsă de către reclamant, acesta nu ar trebui considerat drept producător. În această privință, se observă că scanerele de încărcături și acceleratoarele sunt produse diferite. Producția de acceleratoare este un alt tip de activitate economică, deoarece acceleratoarele sunt utilizate într-o multitudine de sectoare și aplicații. Scanarea încărcăturii este numai una dintre aplicațiile pentru acceleratoare. Pe plan mondial, producătorii de scanere de încărcături nu produc, în mod normal, acceleratoare. Din câte știe Comisia, numai societatea Nuctech este integrată vertical și produce, de asemenea, produsul din amonte.

(16)

S-a constatat că produsul în cauză din RPC, cel produs și vândut pe piața internă americană, țară selectată drept țară analoagă și cel produs și vândut de industria comunitară în Comunitate prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice generale. În afară de aceasta, nu există diferențe între aceste produse privind utilizarea. Acest lucru este confirmat de faptul că produsele, în general, concurează în cadrul procedurilor de licitații publice, unde trebuie să respecte aceleași cerințe standard. Aceste licitații sunt publicate de către autoritățile guvernamentale (de obicei, autoritățile vamale care sunt cumpărători/utilizatori ai produsului). Licitațiile conțin specificații detaliate privind produsul care urmează să fie livrat, uneori însoțite de cerințe concrete referitoare la instalare, service și întreținere. Prin definiție, orice ofertă prezentată de către un producător în cadrul unei proceduri de licitație implică, în mod normal, faptul că produsele concurente au aceleași utilizări și caracteristici fizice și tehnice de bază. În plus, dată fiind transparența pieței în ceea ce privește dimensiunea (volum redus de tranzacții), numărul de participanți (număr redus de participanți) și cerințele stringente stabilite în licitații, posibilitatea de a face diferența între produse este considerabil redusă.

(17)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că toate tipurile de sisteme de scanare a încărcăturii sunt similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

Metoda generală descrisă în continuare a fost aplicată unicului producător-exportator cooperant din RPC.

(19)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unor anchete antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se determină în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători-exportatori care au arătat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(20)

Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 4 de mai sus, unicul producător-exportator cooperant din RPC a solicitat numai tratament individual (TI). Prin urmare, aceste criterii nu au fost anchetate.

(21)

Ca regulă generală, în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(22)

Unicul producător-exportator cooperant din RPC a solicitat TI și a furnizat toate informațiile necesare pentru evaluarea cererii sale, în termenul prevăzut.

(23)

Pe baza informațiilor disponibile și verificate în timpul vizitei de control, s-a constatat că este foarte probabilă existența intervenției statului în activitățile comerciale ale acestei societăți cu privire la produsul în cauză. Într-adevăr, unicul producător-exportator cooperant din RPC nu a fost în măsură să demonstreze că este suficient de independent de intervenția statului, deoarece acționarul său majoritar este o filială a unei universități chineze de stat. Mai mult, orice modificări ale structurii de acțiuni a societății trebuie să fie aprobate în avans de către autoritățile statului, deoarece activele statului au fost utilizate în capitalul de înregistrare a societății. De asemenea, Comisia a observat existența unui contract legat de un acord interguvernamental între RPC și o altă țară terță. Acesta este un indiciu suplimentar al unei forme de intervenții a statului cu privire la activitățile comerciale ale societății și, mai concret, capacitatea de a determina liber prețurile de export, cantitățile exportate, precum și condițiile și modalitățile de vânzare.

(24)

În acest sens, se reamintește faptul că societatea chineză în cauză este unicul producător-exportator din RPC al produsului în cauză. Astfel, orice taxă individuală stabilită va fi, de asemenea, taxa la nivel de țară, deoarece taxa antidumping este instituită, în mod nediscriminatoriu, asupra importurilor produsului în cauză de la unica sursă care fabrică produsul în cauză în RPC, despre care s-a constatat că fac obiectul unui dumping, cauzând prejudiciu.

(25)

Ținând cont de cele de mai sus, precum și de faptul că nu se pot obține statistici precise referitoare la importul/exportul produsului în cauză prin intermediul Sistemului armonizat și al Nomenclaturii combinate, se stabilește provizoriu că nu i s-a putut acorda TI unicului producător-exportator cooperant, astfel cum este prevăzut la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(26)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în cazul importurilor provenite din țări care nu au o economie de piață și în cazul în care nu s-a putut acorda TEP pentru țările specificate la articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară analoagă.

(27)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Statele Unite ale Americii (SUA) ca țară analoagă adecvată pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să-și prezinte observațiile în acest sens.

(28)

S-au primit observații din partea unicului producător-exportator cooperant din RPC care și-a exprimat scepticismul cu privire la utilizarea SUA ca țară analoagă adecvată. Principalul argument care s-a adus împotriva utilizării acestei țări analoage a fost piața achizițiilor publice foarte protejată din SUA, punându-se accentul pe preferința națională („Buy American”), fapt care conduce la prețuri artificiale pe piața SUA.

(29)

Comisia a căutat să coopereze cu producători din SUA. S-au trimis scrisori și chestionare relevante către cinci societăți cunoscute menționate în reclamație. Dintre toate aceste societăți, un singur producător a trimis, respectând termenul prevăzut, toate informațiile necesare pentru stabilirea valorii normale și a acceptat, în cele din urmă, să coopereze la anchetă.

(30)

Comisia a trimis scrisori de rapel societăților americane care au fost contactate inițial. De asemenea, a solicitat reclamantului și unicului producător-exportator cooperant din RPC observații cu privire la selecționarea țării terțe cu economie de piață.

(31)

Unicul producător-exportator cooperant din RPC a afirmat că o societate stabilită în SUA și afiliată cu reclamantul nu cooperează în cadrul anchetei în țara analoagă propusă. S-a argumentat că, datorită lipsei de cooperare a filialei din țara analoagă, reclamantul ar trebui să fie calificat drept necooperant, iar procedura ar trebui să fie terminată. Reclamantul a afirmat că societatea sa afiliată din SUA nu s-a calificat drept producător în sensul regulilor Uniunii Europene referitoare la antidumping și, prin urmare, nu a menționat-o în reclamație.

(32)

Argumentele pe care le-a adus producătorul-exportator cooperant nu sunt convingătoare. Existența unor legături simple de participare între producători comunitari și producători dintr-o posibilă țară analoagă nu poate fi considerată ca un factor determinant pentru selectarea țării analoage. Ceea ce contează este dacă producția și vânzările dintr-o țară care este propusă ca posibilă țară analoagă pot fi considerate ca fiind reprezentative pentru exporturile din țara în cauză în scopul de a stabili valoarea normală. Niciun producător dintr-o țară analoagă nu este obligat să coopereze în cadrul anchetei antidumping a Comisiei. Mai mult, nu s-au prezentat informații specifice care ar sugera că lipsa de cooperare a societății afiliate cu reclamantul, situată în SUA, ar fi influențat în mod necorespunzător rezultatul acestei anchete. Acest lucru este chiar mai evident deoarece un producător independent din SUA a cooperat în cadrul anchetei.

(33)

Ancheta a stabilit că SUA este singura piață, în afară de RPC și Comunitate, unde se fabrică produsul în cauză/produsul similar. De asemenea, s-a arătat că SUA are o piață competitivă pentru produsul similar. Produsul similar se vinde atât clienților privați, cât și organismelor publice.

(34)

Toate vânzările către guvernul SUA fac obiectul „Federal Acquisition Regulation”, care face trimitere la „Buy American Act” în legătură cu achizițiile de provizii din străinătate. Prin acest act, guvernul SUA preferă, în cadrul achizițiilor sale, produsele interne, cu excepția cazului în care țara care exportă a semnat acordul comercial plurilateral al OMC privind achizițiile publice. „Buy American Act” conține excepții de la regula generală a achizițiilor de pe piața internă în cazul interesului public și al lipsei de disponibilitate. Unicul producător-exportator cooperant din RPC a afirmat că „Federal Acquisition Regulation” și „Buy American Act” denaturează cumpărarea de materii prime, duc la creșterea costurilor de achiziție în special pentru societățile cu sediul în străinătate și împiedică concurența efectivă pe piața americană.

(35)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că unicul producător-exportator cooperant chinez a participat în trecut, în SUA, la o procedură de licitație publică. Ancheta nu a arătat niciun motiv care să ducă la concluzia că producătorii străini, care sunt semnatari ai acordului comercial plurilateral al OMC privind achizițiile publice, nu pot participa la procedurile de licitație publică din SUA în aceleași condiții. Prin urmare, nu se poate accepta argumentul conform căruia SUA nu a putut fi utilizată drept țară analoagă din cauza „Federal Acquisition Regulation”.

(36)

În continuare, ancheta a relevat că volumul de producție al producătorului american cooperant constituie cu mult mai mult de 5 % din volumul exporturilor chineze ale produsului în cauză către Comunitate. În ceea ce privește calitatea, specificațiile tehnice și standardele produsului similar din SUA, nu s-au constatat diferențe generale majore prin comparație cu produsele chineze. Prin urmare, piața americană a fost considerată suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale pentru RPC.

(37)

Luând în considerare toate cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia provizorie că SUA constituie o țară analoagă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(38)

Întrucât SUA a fost aleasă ca țară analoagă, valoarea normală a fost calculată pe baza datelor verificate la sediul unicului producător american cooperant.

(39)

S-a constatat că vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul american, sunt reprezentative prin comparație cu produsul în cauză exportat către Comunitate de către unicul producător-exportator cooperant din RPC.

(40)

De asemenea, s-a examinat dacă vânzările pe piața internă pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, calculând procentul de vânzări profitabile către clienți independenți. Verificarea efectuată la sediile producătorului american a arătat faptul că vânzările efectuate la un preț net egal sau superior costului unitar reprezentau peste 80 % din volumul total al vânzărilor. În consecință, valoarea normală a fost calculată pe baza prețului real pe piața internă pentru fiecare tip de produs, corespunzător mediei ponderate a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale respectivului tip de produs, efectuate în cursul PA, indiferent dacă au fost profitabile sau nu.

(41)

Se observă că, în timpul perioadei de anchetă, producătorul american cooperant a produs și vândut pe piața americană un singur tip din produsul similar.

(42)

Pentru tipurile de produse în cauză pentru care nu s-a putut calcula valoarea normală pe baza datelor disponibile în țara analoagă, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate, furnizate de industria comunitară, pentru același tip de produse. Acest lucru s-a realizat în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, stipulând posibilitatea de a utiliza costurile și prețurile industriei comunitare ca orice altă bază rezonabilă atunci când se determină valoarea normală în cazul importurilor din țări care nu au o economie de piață.

(43)

Unicul producător-exportator cooperant din RPC a realizat vânzări la export în Comunitate numai către autoritățile publice, ca urmare a adjudecării prin procedura de licitație publică.

(44)

Ancheta a relevat deficiența contabilității societății, astfel încât, pentru un anumit număr de tranzacții, nu s-au putut stabili cu certitudine detaliile exacte ale vânzărilor și prețurilor de export. Contractele prin care se atribuie licitațiile au cuprins lucrări de construcție la fața locului, precum și costuri de instalare și de service în Comunitate care nu s-au putut regăsi întotdeauna în contabilitatea societății, deși în mod normal ar trebui să fie disponibile. În plus, unele costuri legate de export nu s-au reflectat cu precizie în conturile societății, ceea ce pune sub semnul îndoielii integralitatea lor. Astfel, nu s-au putut stabili, cu precizia dorită, anumite ajustări necesare la prețurile de export în scopul unei comparații echitabile cu valoarea normală.

(45)

Societatea a fost informată cu privire la deficiențele menționate anterior și la posibilitatea de aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază în scopul de a stabili prețul de export al produsului în cauză. S-a cerut societății să prezinte observații cu privire la acestea, însă observațiile care s-au primit au fost de natură generală care nu a pus sub semnul întrebării problemele identificate.

(46)

Ținând cont de cele de mai sus, prețurile de export ale produsului în cauză au fost stabilite în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, pornind de la prețurile plătite pentru produsul în cauză.

(47)

Comparația între valoarea normală și prețul de export a fost efectuată la nivelul franco fabrică.

(48)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, au fost luate în calcul, sub formă de ajustări, diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru producătorulu-exportator din RPC care a fost anchetat, în cazul în care s-a dovedit a fi oportun și justificat, pentru diferențele dintre cheltuielile de transport și de asigurare, costurile de ambalare, costurile de credit, cheltuielile de cauțiune și de garanție, comisioane, lucrări de infrastructură, instalarea la fața locului și costuri de service. În această privință, astfel cum s-a menționat în considerentul 45, pentru stabilirea costurilor de service s-au utilizat faptele disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(49)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru unicul producător-exportator cooperant din RPC s-a stabilit pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată pe tip de produs și un preț de export mediu ponderat pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(50)

Pe baza informațiilor care se găsesc în reclamație si a celor primite de la producătorul-exportator chinez cooperant, nu mai există, în RPC, alți producători cunoscuți ai produsului în cauză. Prin urmare, marja de dumping la nivel de țară care urmează să fie stabilită pentru RPC ar trebui să fie egală cu marja de dumping stabilită pentru unicul producător-exportator cooperant din RPC.

(51)

Marja de dumping provizorie pentru RPC, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, este de 36,6 %.

(52)

Ancheta a stabilit că produsul similar se fabrică în Comunitate, de către doi producători comunitari cu spații de producție în Franța, Germania și Regatul Unit.

(53)

Producția societăților menționate anterior constituie producția comunitară totală.

(54)

Se reamintește că, în acest caz, există doar doi producători comunitari și un producător-exportator care reprezintă cea mai mare parte a pieței comunitare. Prin urmare, nu se pot oferi cifre precise cu scopul de a proteja informațiile comerciale exclusive. În aceste condiții, indicatorii sunt exprimați sub formă de indici sau de plaje de valori.

(55)

Reclamația a fost depusă în numele unui producător comunitar care reprezintă mai mult de 80 % din producția comunitară totală cunoscută a produsului similar.

(56)

Celălalt producător comunitar a cooperat inițial în cadrul anchetei, prezentând un răspuns la chestionar, dar apoi și-a încetat participarea activă în cadrul anchetei.

(57)

Se reamintește că nu există statistici precise Eurostat privind importul produsului în cauză. Toate părțile interesate au fost solicitate să furnizeze informații cu privire la consumul comunitar. Atunci când a fost posibil, informațiile au fost verificate prin comparație cu orice informații primite de la producătorii produsului în cauză din China și SUA, cu utilizatorii din Uniunea Europeană, precum și cu informații privind contracte și licitații pierdute de către industria comunitară pe piața comunitară. Astfel, consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumului de vânzări în Comunitate de produs similar fabricat de către industria comunitară, a volumului vânzărilor în Comunitate de produs similar fabricat de către celălalt producător comunitar cunoscut și a volumului importurilor de produs în cauză din țări terțe. Data semnării contractelor de vânzare care rezultă din procedurile de licitație a fost utilizată drept dată pentru a stabili dacă o tranzacție se desfășoară în timpul unei perioade specifice de timp.

Pe această bază, consumul comunitar a evoluat după cum urmează:

(58)

Consumul de produs în cauză și de produs similar în Comunitate s-a dublat în decursul perioadei luate în considerare, din cauza preocupărilor sporite cu privire la securitate, combaterea fraudei și a criminalității. Achiziționarea câtorva unități a fost finanțată de UE în cadrul unei serii de inițiative de combatere a fraudei sau de protecție a frontierelor.

(59)

Volumul importurilor de produs în cauză a crescut semnificativ în perioada luată în considerare. Importurile în PA au înregistrat o creștere semnificativă începând cu 2004.

(60)

Prețul mediu de import variază considerabil de la un import la altul deoarece configurația sistemului are un impact important asupra prețului mediu unitar. În consecință, evoluția prețurilor medii unitare nu este, ca atare, semnificativă.

(61)

Cota de piață a importurilor din țara în cauză a crescut mai mult de patru ori în perioada luată în considerare. De asemenea, în această privință, ar trebui să se remarce că importurile din țara în cauză constituie, în perioada luată în considerare, majoritatea copleșitoare a importurilor în Uniunea Europeană.

(62)

Pentru a analiza subcotarea prețurilor, au fost comparate prețurile de import ale producătorului-exportator cooperant cu prețurile de licitație din industria comunitară în timpul PA, pe baza configurațiilor de produse comparabile. S-a realizat această comparație pentru toate tranzacțiile în care atât industria comunitară, cât și producătorul-exportator au prezentat oferte și în care aceste oferte s-au realizat în aceleași condiții și au fost acceptate de către autoritatea care atribuie licitațiile. Prețurile industriei comunitare au fost ajustate la un nivel net franco fabrică și au fost comparate cu prețurile de import CIF la frontiera Uniunii Europene plus taxele vamale aplicabile.

(63)

Pe baza prețurilor producătorului-exportator cooperant, marja de subcotare medie ponderată constatată, exprimată ca procentaj din prețurile industriei comunitare, este cuprinsă între 20 și 25 %.

(64)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici care au un impact asupra situației industriei comunitare.

(65)

Ar trebui să se remarce că acest tip de activitate economică se bazează mai degrabă pe utilizarea intensivă de cunoștințe sau de „know how” decât pe utilizarea intensivă de mașini, precum și pe producția care urmează să fie comandată. Ar trebui să se țină cont de acest lucru atunci când se interpretează un anumit număr de indicatori de prejudiciu și când se stabilește importanța acestora pentru analiza prejudiciului. Indicatorii menționați anterior includ informații privind prețurile medii, randamentul activelor, indicatorii de stoc, capacitatea de producție și utilizarea capacității. În ceea ce privește prețurile medii, informațiile nu sunt considerate importante datorită volumului și diferențelor reduse, de la un an la altul, între diferite tipuri de sisteme de scanare. În ceea ce privește randamentul activelor și indicatorii de stoc, informațiile furnizate nu oferă o imagine exactă deoarece randamentul activelor se bazează pe active care au fost deja depreciate, în timp ce indicatorii de stoc reflectă o piață de vânzări la comandă. Capacitatea de producție și utilizarea capacității sunt, de asemenea, indicatori care au doar o relevanță foarte limitată deoarece produsele sunt fabricate, de fapt, atunci când se încheie contracte în urma procedurilor de licitații.

(66)

Volumul de producție al industriei comunitare a crescut cu 66 % în cursul perioadei luate în considerare. Această tendință pozitivă se datorează, în principal, vânzărilor bune la export ale produsului similar. Din același motiv, capacitatea de producție a industriei comunitare a crescut mai mult decât dublu în decursul perioadei luate în considerare. În decursul aceleiași perioade, utilizarea capacității industriei comunitare a scăzut cu 25 %.

Stocuri

(67)

Nivelul stocurilor industriei comunitare a variat în sus și în jos pe parcursul perioadei luate în considerare. Cu toate acestea, producția comercială a produsului similar se realizează la comandă, iar stocurile comerciale se mențin întotdeauna la cel mai mic nivel posibil.

Volumul vânzărilor, prețul de vânzare și cota de piață

(68)

Vânzările industriei comunitare au scăzut pe parcursul perioadei luate în considerare și în PA erau la aproape jumătate din volumul lor inițial. Industria comunitară a pierdut 73 % din cota sa de piață între 2004 și sfârșitul PA.

(69)

Prețul mediu de vânzare al producției industriei comunitare depinde mult de configurația scanerului vândut și de numărul de unități vândute pentru fiecare contract în fiecare perioadă. Prin urmare, o comparație a cifrelor în decursul perioadei luate în considerare nu este semnificativă.

Rentabilitatea

(70)

Pe parcursul perioadei luate în considerare, industria comunitară a început să meargă în pierdere. Situația a fost deosebit de gravă în timpul PA. Este evident că nivelurile de rentabilitate observate în 2007 și în timpul PA au pus sub semnul întrebării supraviețuirea industriei comunitare.

Investițiile, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și capacitatea de mobilizare a capitalurilor

(71)

Investițiile au continuat să fie scăzute în decursul perioadei luate în considerare. O mare parte a investițiilor a fost destinată menținerii sediilor unde funcționează industria comunitară. Nivelul mai ridicat al investițiilor, observat în 2007, se referă la un nou brevet care are drept scop ameliorarea performanței produsului în cauză. Se reamintește faptul că această activitate economică se bazează pe utilizarea intensivă de „know how”.

(72)

Randamentul investițiilor, exprimat în termeni de profituri nete ale industriei comunitare și de valoare contabilă netă a investițiilor acesteia, prezintă o scădere în decursul perioadei luate în considerare, dar nu este un bun indicator de prejudiciu deoarece reflectă, în principal, active care au fost deja depreciate.

(73)

Situația fluxului de lichidități a industriei comunitare s-a deteriorat în mod considerabil în decursul perioadei luate în considerare.

Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(74)

Numărul angajaților din industria comunitară care lucrează cu produsul similar a crescut pe parcursul perioadei luate în considerare datorită performanței bune la export a reclamantului. Costul mediu cu forța de muncă pe lucrător a crescut, reflectând nivelul de salariu al personalului mai calificat.

(75)

Productivitatea, exprimată în producție pe lucrător, a crescut cu 21 % în decursul perioadei luate în considerare. Aceasta reflectă creșterea activității pentru piețele din afara UE.

(76)

Date fiind volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, impactul marjei actuale de dumping asupra pieței comunitare nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(77)

În decursul perioadei luate în considerare, prezența importurilor cu preț scăzut din RPC, care fac obiectul unui dumping, a crescut considerabil. În ceea ce privește volumul, importurile din țara în cauză au atins niveluri foarte ridicate până la sfârșitul perioadei luate în considerare. În timpul aceleiași perioade, cota de piață a produsului în cauză din Comunitate a crescut cu 440 %.

(78)

Analiza indicatorilor economici ai industriei comunitare a relevat că există prejudiciu sub forma reducerii volumului vânzărilor (– 47 %), a prețului de vânzare și a cotei de piață (– 73 %). Aceasta a avut, în continuare, un impact negativ direct asupra situației financiare a industriei comunitare. De fapt, indicatorii financiari confirmă faptul că viitorul industriei comunitare este în pericol și că prezența importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză o împiedică pe aceasta să își sporească volumul vânzărilor și/sau prețurile la niveluri care ar putea restabili situația sa financiară.

(79)

S-a evaluat prejudiciul pentru întreaga industrie comunitară (indicatori macroeconomici). Pe această bază, nu au fost identificate diferențe semnificative între reclamant și restul industriei comunitare.

(80)

Având în vedere cele menționate anterior, se stabilește provizoriu că un procent important din industria comunitară a suferit în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(81)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din RPC, cauzaseră industriei comunitare un prejudiciu într-o măsură suficientă pentru a fi considerat important. Au fost examinați și alți factori cunoscuți, în afară de importurile care fac obiectul unui dumping, care, în același timp, ar fi putut prejudicia industria comunitară, astfel încât să se asigure că posibilul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(82)

În primul rând, se reamintește faptul că ancheta a arătat că sistemele de scanare a încărcăturii importate din țara în cauză se află în concurență directă cu produsele fabricate și vândute de industria comunitară, nu în ultimul rând deoarece acestea concurează în cadrul procedurilor de licitație.

(83)

Creșterea semnificativă în volum a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză a avut drept rezultat deteriorarea situației economice a industriei comunitare. Această deteriorare a inclus, printre altele, o scădere a vânzărilor și a nivelurilor prețului pentru producția comunitară vândută în Comunitate în decursul aceleiași perioade.

(84)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu 440 % pe parcursul perioadei luate în considerare, în timp ce cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu peste două treimi. Aceste schimbări negative pentru industria comunitară au avut loc în contextul unui consum comunitar care, în mare, s-a dublat între 2004 și PA.

(85)

Importurile care fac obiectul unui dumping au subcotat prețurile industriei comunitare, astfel încât se poate concluziona, în mod rezonabil, că au determinat scăderea prețurilor, care s-a aflat la originea înrăutățirii situației financiare a industriei comunitare.

(86)

Având în vedere suprapunerea temporală clară între creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează prețurile industriei comunitare, pe de o parte, și pierderea în volum de vânzări și producție a industriei comunitare, scăderea cotei de piață și a prețurilor sale, pe de altă parte, se concluzionează provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au jucat un rol determinant în prejudicierea situației industriei comunitare.

(87)

Volumul exporturilor industriei comunitare a crescut pe parcursul perioadei luate în considerare. Exporturile au reprezentat majoritatea copleșitoare (între 90 și 95 %) din volumul total al producției comunitare în PA. Industria comunitară a vândut produsul în cauză în decursul PA atât clienților independenți, cât și celor afiliați. Vânzările în afara UE ale industriei comunitare constă în tipuri de produse identice cu cele vândute în UE. Exporturile industriei comunitare au fost, de obicei, profitabile pe parcursul perioadei luate în considerare, deși profitabilitatea lor prezintă o tendință descendentă. Prețurile de export au scăzut dar au rămas totuși mai ridicate decât prețurile de vânzare din Comunitate. Performanța bună la export sugerează că acest tip de industrie este viabil și competitiv.

(88)

Prin urmare, performanța la export a industriei comunitare a ajutat la susținerea activității sale economice și nu a contribuit la prejudiciul important suferit.

(89)

Al doilea producător din Comunitate este afiliat cu un producător american al produsului în cauză, stabilit de multă vreme. Acest producător nu a fabricat produsul în cauză la începutul perioadei luate în considerare. El a intrat pe piață doar în 2007 și a câștigat două contracte în timpul PA. În această privință, ar trebui să se observe că, în cazul în care numai acest producător a participat, contractele acordate se referă la o licitație și la acordarea unui contract care a fost rezultatul unei proceduri juridice. Mai mult, indicatorii de prejudiciu în legătură cu cel de-al doilea producător din Comunitate au urmat o structură similară cu cea a reclamantului. Astfel, orice prejudiciu cauzat reclamantului, care se observă în mod clar în deteriorarea indicatorilor de prejudiciu în timpul perioadei luate în considerare, nu a putut fi atribuit acestui nou actor de pe piața comunitară.

(90)

Importurile din țări terțe au fost aproape inexistente pe parcursul PA, ca și pe parcursul perioadei luate în considerare. Aceasta este concluzia la care s-a ajuns pe baza prezentărilor părților interesate, dat fiind faptul că statisticile relevante ale Eurostat nu sunt destul de detaliate pentru a indica numai produsul în cauză sau o estimare echitabilă. Într-adevăr, informațiile relevante ilustrează faptul că au existat numai unele importuri sporadice din SUA, care nu au putut cauza un prejudiciu industriei comunitare din cauza numărului lor nesemnificativ.

(91)

Se reamintește faptul că piața comunitară este aprovizionată, în principal, prin licitații. Ținând cont de natura transparentă a pieței, s-a observat că unele documente legate de licitații sunt rezultatul unui proces de schimb de puncte de vedere între autoritatea care acordă licitațiile și producători, înainte de publicarea licitației ca atare. Astfel, în aceste cazuri, condițiile legate de licitații ar putea să pară că descurajează alți actori care ar dori să participe la procedurile prin care se fac oferte. Ancheta a confirmat ca nici industria comunitară, nici unicul producător-exportator chinez cooperant nu a prezentat o oferă în cadrul fiecărei proceduri de licitații. Industria comunitară a prezentat oferte numai când a putut prezenta o oferta comercială rezonabilă. Nu s-au constatat factori determinanți care să sugereze că prejudiciul care a fost observat în mod clar în timpul perioadei luate în considerare rezultă din faptul că industria comunitară s-a abținut să participe la licitații pe considerentul că acestea nu oferă opțiuni comerciale rezonabile.

(92)

Ancheta a indicat că licitațiile pot să aibă ca obiect nu numai produsul în cauză ci și alte elemente precum întreținerea, serviciile sau lucrările de construcții. Mai mult, prețul nu este întotdeauna unicul criteriu de atribuire. Autoritățile care atribuie licitațiile pot introduce criterii suplimentare, în afară de preț, precum criterii legate de capacitățile tehnice suplimentare ale produsului sau elemente suplimentare care nu sunt legate de produs. Totuși, chiar dacă criteriile de atribuire conțin astfel de elemente, ancheta a indicat că punctele legate de preț reprezintă o parte importantă din punctele care pot fi acordate. De asemenea, ancheta a indicat că nicio autoritate care atribuie licitații nu a exclus oferte pe baza faptului că ofertele respective nu includ unele elemente suplimentare. Cu alte cuvinte, cerințele esențiale au fost îndeplinite întotdeauna. Elementele suplimentare implică, de obicei, costuri suplimentare. Faptul că exportatorul în cauză a oferit, în unele cazuri, elemente suplimentare față de ceea ce s-a solicitat demonstrează pur și simplu nivelul scăzut, prejudiciabil al prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping.

(93)

Luând în considerare toate cele de mai sus, numai importurile din țara în cauză ar fi putut cauza un prejudiciu important industriei comunitare.

(94)

În concluzie, se confirmă provizoriu că prejudiciul important suferit de industria comunitară, caracterizat de scăderea vânzărilor în UE și a cotei de piață pe piața comunitară, precum și de rezultatele financiare negative a fost cauzat de către importurile în cauză care fac obiectul unui dumping. Într-adevăr, performanța la export a industriei comunitare, importurile din țări terțe, concurența între producătorii comunitari și aspectele legate de ofertă, menționate anterior, nu au avut un efect semnificativ asupra evoluțiilor negative ale industriei comunitare.

(95)

Dată fiind analiza de mai sus, care a distins și separat în mod corespunzător efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă că acești alți factori nu schimbă faptul că prejudiciul evaluat trebuie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(96)

Comisia a analizat dacă, în pofida concluziilor provizorii privind existența dumpingului prejudiciabil, există motive determinante care ar putea duce la concluzia că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri în acest caz. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul unor eventuale măsuri asupra tuturor părților implicate în prezenta procedură și, de asemenea, consecințele neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate.

(97)

Analiza prejudiciului a demonstrat în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping au adus prejudicii industriei comunitare. Prezența sporită a importurilor care fac obiectul unui dumping în ultimii ani a cauzat o presiune în sensul menținerii la un nivel scăzut a prețurilor de vânzare și a volumelor pe piața comunitară și o pierdere de cotă de piață pentru industria comunitară. Aceasta a împiedicat industria comunitară să obțină niveluri de rentabilitate corespunzătoare capacităților sale competitive.

(98)

Fără instituirea de măsuri, situația financiară deja precară a industriei comunitare s-ar deteriora, fără îndoială, în continuare și ar duce, în cele din urmă, la încheierea activității industriei comunitare. Măsurile ar împiedica o nouă creștere substanțială a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, ceea ce ar permite industriei comunitare să își mențină, măcar, actuala poziție pe piață. Ancheta a arătat că orice creștere a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză se obține în detrimentul direct al industriei comunitare. În plus, ar trebui să se observe, de asemenea, că este probabil ca piața pentru produsul în cauză să crească în continuare pe termen mediu și lung datorită importanței tot mai mari a politicii de securitate și a aplicării viitoare, din partea statelor care nu fac parte din UE (și anume SUA) a scanării obligatorii a exporturilor înainte ca acestea să părăsească teritoriul Uniunii Europene. În această privință, este clar în interesul industriei comunitare să nu asiste la înrăutățirea în continuare a poziției sale, în scopul de a beneficia de evoluțiile viitoare pozitive ale pieței, menționate anterior.

(99)

Instituirea de măsuri va readuce prețul importurilor la niveluri neprejudiciabile, permițând industriei comunitare să concureze în condiții comerciale corecte, pe baza unor avantaje comparative reale.

(100)

În consecință, se concluzionează provizoriu că ar fi, în mod clar, în interesul industriei comunitare să se instituie măsuri.

(101)

Impactul probabil al măsurilor asupra importatorilor/distribuitorilor nu a fost luat în considerare, având în vedere că nu se cunoaște existența în Comunitate a niciunui importator/distribuitor independent al produsului în cauză.

(102)

Niciun furnizor din amonte nu s-a făcut cunoscut și nici nu a furnizat informații în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(103)

Nu s-au primit observații din partea organizațiilor de consumatori în urma publicării avizului de deschidere pentru prezenta procedură. Prin urmare și deoarece produsul în cauză nu se folosește în producția de bunuri de consum, analiza s-a limitat la efectul măsurilor asupra utilizatorilor.

(104)

S-au trimis chestionare tuturor autorităților vamale din Comunitate. După publicarea procedurii, nu s-au făcut cunoscuți alți utilizatori. Autoritățile vamale și/sau cele portuare din Malta, Belgia, Țările de Jos, Regatul Unit, Spania, Portugalia, Republica Cehă, Letonia și Slovacia au cooperat în cadrul anchetei, deși fiecare într-o măsură diferită. Acești utilizatori reprezintă aproape 6 milioane din cifra de afaceri a produsului în cauză și 15 % din consumul comunitar în timpul PA. Ancheta a arătat că în timpul PA utilizatorii menționași anterior au cumpărat 5 unități din produsul în cauză de la unicul producător-exportator chinez cooperant, una de la un producător american și niciuna de la industria comunitară.

(105)

Se observă că în timpul perioadei luate în considerare unii utilizatori au avut mai multe surse de aprovizionare. Unul dintre utilizatori și-a exprimat preocuparea cu privire la posibilitatea de a procura produsul în cauză rapid și în conformitate cu necesitățile sale. În această privință, se remarcă faptul că industria comunitară ar avea, evident, posibilitatea de a aproviziona, așa cum a făcut-o și în trecut, operațiunile europene ale oricărui utilizator, ținând cont că perioada de timp dintre programarea unei licitații și atribuirea unui contract îi vor da industriei comunitare posibilitatea de a răspunde la orice cerere fără nicio problemă notabilă.

(106)

Doi utilizatori care au cooperat au fost preocupați de impactul negativ pe care ar putea să îl aibă măsurile atât asupra concurenței, cât și asupra stimulării de soluții inovatoare dar nu s-au adus elemente de probă concrete care ar putea susține această afirmație. În această privință, ar trebui să se observe, de asemenea, că orice instituire de măsuri antidumping are drept scop corectarea practicilor comerciale incorecte și nu împiedicarea concurenței. În plus, numărul de actori implicați în această piață și tipul de produse fabricate (bazate pe utilizarea intensivă de „know how”) garantează că inovarea va rămâne una dintre prioritățile cela mai importante ale actorilor de pe piață.

(107)

Principala preocupare generală a utilizatorilor comunitari este că măsurile ar putea avea un impact negativ asupra bugetului lor și ar putea duce la creșterea costului investițiilor din partea administrațiilor vamale. Cu toate acestea, unii utilizatori declară că orice proceduri legate de vamă și, astfel, orice taxe antidumping ar trebui să fie suportate de către cel care vinde produsul în cauză. Aceasta ar putea să constituie absorbție, în conformitate cu articolul 12 din regulamentul de bază. În orice caz, cota generală pe care o ocupă produsul în cauză în bugetul utilizatorilor ar fi redusă.

(108)

Mai mult, produsul în cauză este considerat ca fiind o investiție în active corporale datorită lungii sale durate de viață utilă (în mod normal, peste 10 ani). Astfel, orice taxe antidumping plătite ar trebui să fie repartizate de-a lungul duratei de viață utilă a scanerului încărcăturii.

(109)

Ancheta nu a arătat nicio dovadă care să sugereze că măsurile ar avea un impact asupra activităților utilizatorilor sau asupra numărului personalului care lucrează cu acest tip de sisteme, asupra personalului care lucrează în vămi sau asupra personalului responsabil pentru orice servicii auxiliare.

(110)

De asemenea, s-a argumentat că autoritățile publice din cadrul UE respectă reguli stricte de achiziții publice, care garantează proceduri de selecție transparente. În acest sens, ar trebui să se remarce faptul că procedurile de achiziții publice nu sunt menite să contrabalanseze practicile de dumping. Din contră, existența unei piețe cu adevărat transparente face să fie clară orice încercare de practici comerciale incorecte și sporește necesitatea de a asigura prin măsuri corective concurența loială în cadrul pieței.

(111)

Industria comunitară s-ar afla, evident, în poziția de a beneficia de pe urma oricăror măsuri prin economii de scară sporite, datorită unei creșteri a producției și a vânzărilor.

(112)

Ținându-se cont de cele de mai sus, se consideră că, în circumstanțele actuale, instituirea de măsuri împotriva RPC nu va afecta semnificativ utilizatorii comunitari.

(113)

În urma examinării diferitelor interese implicate, se concluzionează provizoriu că, din punctul de vedere al interesului general al Comunității, niciun interes nu este superior celui al industriei comunitare de a se institui provizoriu măsuri pentru eliminarea efectelor de denaturare a schimburilor comerciale rezultate din importurile care fac obiectul unui dumping.

(114)

Ținând seama de constatările stabilite anterior în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat și interesul Comunității, ar trebui să se instituie măsuri provizorii asupra importurilor produsului în cauză provenite din RPC, pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(115)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate.

(116)

La calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsuri ar trebui să îi permită industriei comunitare să își acopere costurile și să obțină un profit înainte de impozitare, care s-ar obține în mod rezonabil în condiții normale de concurență, și anume, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. Marja de profit înainte de impozitare utilizată în acest calcul este cuprinsă între 12 % și 16 % din cifra de afaceri (cifra exactă nu poate fi divulgată din motive de confidențialitate). S-a demonstrat că acesta este nivelul de profit care ar putea fi obținut în mod normal în absența unui dumping prejudiciabil, întrucât acest tip de marje de profit rămâne în conformitate cu ceea ce industria comunitară a putut realiza înainte de apariția importurilor chineze în Comunitate. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria comunitară. Prețul neprejudiciabil s-a obținut adăugând marja de profit menționată anterior la costul de producție.

(117)

Majorarea necesară a prețului a fost, așadar, determinată pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat, utilizat pentru stabilirea subcotării, și prețul mediu neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața comunitară. Eventualele diferențe rezultând din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF medie de import. Această diferență a fost constatată numai pentru unicul producător-exportator chinez cooperant care se situează deasupra marjei de dumping.

(118)

Ținând seama de cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că ar trebui să fie instituite măsuri antidumping provizorii la importurile originare din RPC, la nivelul marjei de dumping constatate.

(119)

Pe baza celor de mai sus, nivelul taxei antidumping provizorii pentru RPC este de 36,6 %.

(120)

Este demn de reamintit faptul că piața în Uniunea Europeană este reglementată în principal de proceduri de licitații publice, cu o dimensiune a pieței mai degrabă redusă și un număr de actori implicați în piață mai degrabă mic. Astfel, din motive de transparență sporită și de monitorizare atentă a eficacității măsurilor, se consideră că este oportun să se solicite autorităților relevante din statele membre să furnizeze Comisiei, confidențial și periodic, informații privind atribuirea licitațiilor.

(121)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate, care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere, să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. Mai mult, ar trebui menționat că, în ceea ce privește instituirea de taxe în sensul prezentului regulament, concluziile sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul instituirii unei taxe definitive.