18.11.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 303/1

(1)

Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii (3) stabilește reguli minime comune la nivel comunitar pentru protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii. De la adoptarea sa, directiva menționată nu a suferit nicio modificare importantă.

(2)

Uciderea animalelor le poate cauza durere, chin, frică sau alte forme de suferință chiar și în cazul aplicării celor mai bune condiții tehnice disponibile. Anumite operații aferente uciderii pot cauza efecte negative, orice tehnică de asomare prezentând unele dezavantaje. Operatorii economici sau orice altă persoană implicată în uciderea animalelor ar trebui să ia măsurile necesare pentru a evita durerea și pentru a reduce la minimum chinul și suferința animalelor în cursul procesului de sacrificare sau ucidere, ținând cont de cele mai bune practici din domeniu și de metodele permise de prezentul regulament. Prin urmare, durerea, chinul sau suferința ar trebui să fie considerate ca evitabile, atunci când operatorii economici sau orice altă persoană implicată în uciderea animalelor nu respectă una dintre cerințele prezentului regulament sau utilizează practici permise fără să recurgă însă la cele mai moderne dintre acestea, provocându-le astfel animalelor, prin neglijență sau intenționat, durere, chin sau suferință.

(3)

Protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii este reglementată de dreptul comunitar începând cu 1974 și a fost consolidată în mod substanțial prin Directiva 93/119/CE. Cu toate acestea, s-au constatat discrepanțe mari între statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei respective; au fost, de asemenea, identificate preocupări și diferențe importante în materie de bunăstare, care ar putea influența competitivitatea între operatorii economici.

(4)

Bunăstarea animalelor constituie o valoare comunitară consacrată prin Protocolul (nr. 33) privind protecția și bunăstarea animalelor anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene („Protocolul nr. 33”). Protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii este un subiect de interes public care afectează atitudinile consumatorilor față de produsele agricole. În plus, îmbunătățirea protecției animalelor în momentul sacrificării contribuie la ameliorarea calității cărnii, având, de asemenea, un efect pozitiv indirect asupra securității muncii în abatoare.

(5)

Legislația națională privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau uciderii influențează condițiile de concurență și, prin urmare, funcționarea pieței comune a produselor de origine animală prevăzute în anexa I la Tratatul de instituire a Comunității Europene. Este necesară stabilirea unor reguli comune pentru a asigura dezvoltarea rațională a pieței interne a produselor respective.

(6)

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), instituită prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (4), a adoptat două avize privind bunăstarea animalelor în cadrul principalelor sisteme de asomare și ucidere ale anumitor specii de animale, mai precis, în 2004, un aviz privind aspecte ale bunăstării în cadrul principalelor sisteme de asomare și ucidere ale principalelor specii comerciale de animale și, în 2006, un aviz privind aspecte ale bunăstării în cadrul principalelor sisteme de asomare și ucidere ale cervidelor, caprinelor, iepurilor, struților, rațelor, gâștelor și prepelițelor crescute în scopuri comerciale. Dreptul comunitar în acest domeniu ar trebui să fie actualizat, pentru a ține cont de avizele științifice menționate. Recomandările de a elimina treptat utilizarea dioxidului de carbon în cazul porcinelor și utilizarea asomatoarelor cu baie de apă în cazul păsărilor de crescătorie nu au fost incluse în prezentul regulament deoarece evaluarea impactului a indicat că, în prezent, astfel de recomandări nu sunt viabile din punct de vedere economic în UE. Cu toate acestea, este important ca această discuție să fie continuată în viitor. În acest scop, Comisia ar trebui să întocmească și să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la diferitele metode de asomare a păsărilor, în special asomatoarele cu băi de apă multiple. În plus, alte recomandări ar trebui excluse din prezentul regulament pentru că ele se referă la parametri tehnici care ar trebui să facă parte din măsurile de punere în aplicare sau din orientările comunitare. Recomandările privind peștii de crescătorie nu au fost incluse în prezentul regulament ca urmare a necesității unui aviz științific și a unei evaluări economice suplimentare în acest domeniu.

(7)

În 2007, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a adoptat Codul sanitar pentru animale terestre, care include orientări privind sacrificarea animalelor, precum și privind uciderea animalelor în scop de control al bolilor. Orientările internaționale respective conțin recomandări privind manipularea, imobilizarea, asomarea și sângerarea animalelor în abatoare și privind uciderea animalelor în cazul apariției focarelor de boli contagioase. Este, de asemenea, necesar ca standardele internaționale menționate să fie luate în considerare în cadrul prezentului regulament.

(8)

De la adoptarea Directivei 93/119/CE, legislația comunitară din domeniul siguranței alimentare aplicabilă abatoarelor a fost modificată în mod substanțial prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (5) și a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (6). Regulamentele menționate subliniază responsabilitatea operatorilor din sectorul alimentar cu privire la asigurarea siguranței alimentare. Abatoarele fac, de asemenea, obiectul unei proceduri de aprobare prealabilă, în cursul căreia autoritatea competentă examinează construcția, amenajarea și echiparea lor, pentru a verifica dacă acestea corespund normelor tehnice privind siguranța alimentară. Este necesar ca abatoarele, precum și construcția, amenajarea și echiparea lor să țină cont mai mult de preocupările privind bunăstarea animalelor.

(9)

Au fost, de asemenea, reorganizate controalele oficiale ale lanțului alimentar, prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (7) și a Regulamentului (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (8).

(10)

Condițiile în care animalele din crescătorii sunt ucise au un impact direct sau indirect asupra pieței alimentelor, hranei pentru animale și a altor produse, precum și asupra competitivității operatorilor economici din aceste sectoare. Prin urmare, aceste operații de sacrificare ar trebui să fie reglementate de dreptul comunitar. Cu toate acestea, speciile crescute în mod tradițional, cum ar fi caii, măgarii, vitele, ovinele, caprinele sau porcinele pot fi, de asemenea, crescute pentru alte scopuri, spre exemplu, ca animale de companie, animale pentru spectacole sau pentru activități sportive, precum și ca animale de muncă. Atunci când uciderea acestor animale determină producția de alimente sau alte produse, operațiile respective ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Prin urmare, uciderea animalelor sălbatice și a animalelor fără stăpân în scopul de a controla numărul acestora nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(11)

Peștii prezintă diferențe fiziologice importante față de animalele terestre; peștii de crescătorie sunt sacrificați și uciși într-un context foarte diferit, mai ales în ceea ce privește procesul de inspecție. În plus, cercetările în domeniul asomării peștilor sunt mult mai puțin dezvoltate față cele referitoare la alte specii de crescătorie. Ar trebui să se stabilească standarde separate privind protecția peștilor în momentul uciderii. Prin urmare, dispozițiile aplicabile peștilor ar trebui să se limiteze pentru moment la principiile esențiale. Inițiativele viitoare ale Comunității ar trebui să se bazeze pe o evaluare științifică a riscurilor privind sacrificarea și uciderea peștilor, realizată de EFSA, evaluare care să țină cont de implicațiile sociale, economice și administrative.

(12)

Uciderea animalelor productive care suferă dureri puternice, în absența unui mod viabil din punct de vedere economic de a atenua astfel de dureri, constituie o datorie etică. În majoritatea cazurilor, animalele pot fi ucise prin modalități care respectă condițiile de bunăstare adecvate. Cu toate acestea, în situații excepționale, cum ar fi accidentele produse în zone îndepărtate în care nu poate fi asigurată prezența personalului competent și a echipamentului adecvat, respectarea regulilor privind condițiile optime de bunăstare ar putea prelungi suferința animalelor. Astfel, în interesul acestor animale, este necesară excluderea uciderii de urgență din aplicarea anumitor dispoziții ale prezentului regulament.

(13)

Câteodată, animalele pot pune în pericol ființele umane, constituind un risc pentru viața acestora, provocând leziuni grave sau transmițând boli mortale. De obicei, aceste riscuri sunt prevenite prin imobilizarea corespunzătoare a animalelor, dar în anumite situații ar putea fi necesară uciderea animalelor periculoase pentru a pune capăt unor astfel de riscuri. Caracterul urgent al situațiilor de acest tip determină faptul că uciderea nu poate fi mereu efectuată în condițiile optime de bunăstare. În consecință, în aceste cazuri este necesară derogarea de la obligația de a asoma sau de a ucide imediat animalele.

(14)

Activitățile de vânătoare sau de pescuit sportiv se desfășoară într-un context în care condițiile uciderii sunt foarte diferite față de cele referitoare la animalele de crescătorie, vânătoarea fiind reglementată de o legislație specifică. Prin urmare, este necesară excluderea uciderilor în contextul vânătorii sau al pescuitului sportiv din domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(15)

Protocolul nr. 33 subliniază, de asemenea, necesitatea de a respecta actele cu putere de lege și actele administrative, precum și obiceiurile din statele membre, referitoare, în special, la ritualuri religioase, tradiții culturale și moșteniri regionale atunci când se formulează și se pun în aplicare politicile comunitare, cum ar fi agricultura și piața internă. Prin urmare, este necesară excluderea din domeniul de aplicare al prezentului regulament a manifestărilor culturale în cazurile în care respectarea cerințelor de bunăstare a animalelor ar afecta în mod negativ însăși natura manifestărilor respective.

(16)

În plus, tradițiile culturale se referă la mentalități, acțiuni sau comportamente moștenite, consacrate sau consuetudinare, care implică, de fapt, conceptul unui element transmis sau care provine de la un predecesor. Acestea contribuie la consolidarea legăturilor sociale de lungă durată între generații. Cu condiția ca activitățile respective să nu afecteze piața produselor de origine animală și să nu fie motivate de scopuri de producție, este necesar să se excludă uciderea animalelor în contextul acestor manifestări din domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(17)

Sacrificarea păsărilor de crescătorie, a iepurilor de crescătorie și a iepurilor de câmp pentru consumul personal intern nu se realizează într-o măsură care să poată afecta competitivitatea abatoarelor comerciale. În mod similar, eforturile pe care autoritățile publice ar trebui să le facă pentru a detecta și a controla astfel de operații nu ar fi proporționale cu problemele potențiale de rezolvat. Prin urmare, este necesară excluderea acestor operații din domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(18)

Derogarea de la asomare în cazul sacrificărilor religioase care au loc în abatoare a fost acordată prin Directiva 93/119/CE. Din moment ce dispozițiile comunitare aplicabile sacrificării religioase au fost transpuse în mod diferit în funcție de contextele naționale și din moment ce normele naționale țin cont de dimensiuni care depășesc scopul prezentului regulament, este important ca derogarea de la asomarea animalelor înaintea sacrificării să fie menținută, lăsând, totuși, un anumit grad de subsidiaritate fiecărui stat membru. Prin urmare, prezentul regulament respectă libertatea de religie și dreptul persoanelor de a-și manifesta religia sau convingerea prin intermediul cultului, învățământului, practicilor și îndeplinirii riturilor, astfel cum acestea au fost consacrate prin articolul 10 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(19)

Există suficiente date științifice care demonstrează că animalele vertebrate sunt ființe sensibile, care ar trebui, prin urmare, incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Reptilele și amfibiile nu sunt însă animale crescute în mod obișnuit în comunitate; prin urmare, includerea lor în domeniul de aplicare al prezentei directive nu ar fi oportună sau proporțională.

(20)

Multe metode de ucidere provoacă durere animalelor. Din acest motiv, asomarea este necesară pentru a determina pierderea cunoștinței și a sensibilității înaintea sau în momentul uciderii animalelor. Măsurarea gradului de pierdere a conștienței și a sensibilității unui animal este complexă și trebuie să fie efectuată utilizând o metodologie aprobată științific. În orice caz, este necesară monitorizarea prin intermediul indicatorilor, pentru a evalua eficiența metodei respective în condiții practice.

(21)

Monitorizarea eficienței asomării se bazează în special pe evaluarea gradului de conștiență și de sensibilitate a animalelor. Conștiența unui animal rezultă mai ales din posibilitatea acestuia de a simți emoții și de a-și controla mișcările voluntare. În ciuda anumitor excepții, cum ar fi imobilizarea prin intermediul curentului electric sau alte tipuri de paralizie provocată, se presupune că un animal este inconștient în absența poziției ridicate naturale, când nu este treaz și nu manifestă emoții pozitive sau negative, cum ar fi frica sau agitația. Sensibilitatea unui animal constă în principal în posibilitatea sa de a simți durerea. În general, se poate presupune că un animal este lipsit de sensibilitate atunci când acesta nu manifestă reflexe sau reacții la stimuli cum ar fi sunetele, mirosurile, lumina sau contactul fizic.

(22)

Noi metode de asomare sunt create și propuse spre utilizare în mod regulat, pentru a răspunde noilor provocări din sectoarele creșterii animalelor și industriei cărnii. Prin urmare, este important să fie autorizată Comisia în vederea aprobării noilor metode de asomare concomitent cu menținerea unui nivel înalt de protecție a animalelor.

(23)

Orientările comunitare constituie un instrument util pentru a oferi operatorilor și autorităților competente informații specifice privind parametrii care trebuie utilizați pentru a asigura un nivel înalt de protecție a animalelor, păstrând, în același timp, un mediu echitabil pentru operatori. În consecință, este necesar să fie autorizată Comisia să elaboreze astfel de orientări.

(24)

În funcție de modul în care sunt utilizate în cadrul procesului de sacrificare sau ucidere, unele metode de asomare pot determina moartea animalelor într-un mod care evită durerea și reduce la minimum chinul sau suferința animalelor. Este posibil ca alte metode de asomare să nu conducă la moarte, animalele putându-și recăpăta cunoștința sau senzitivitatea în timpul unei proceduri dureroase ulterioare. Prin urmare, aceste metode ar trebui completate cu alte tehnici care să conducă la moarte sigură înainte ca animalul să își revină. Așadar, este esențial să se specifice ce metode de asomare trebuie finalizate cu o metodă de ucidere.

(25)

Condițiile în care animalele sunt asomate și rezultatele asomării variază în practică, din cauza multor factori. Din acest motiv, este necesară evaluarea regulată a consecințelor asomării. În acest scop, operatorii ar trebui să stabilească un eșantion reprezentativ, pentru a verifica eficiența metodelor de asomare folosite, ținând cont de omogeneitatea grupului de animale și de alți factori hotărâtori, cum ar fi echipamentul utilizat și personalul implicat.

(26)

Unele protocoale de asomare se pot dovedi a fi suficient de eficiente pentru a ucide în mod ireversibil animalele în toate situațiile în condițiile aplicării anumitor parametri-cheie specifici. În astfel de cazuri, necesitatea verificării asomării ar părea inutilă și disproporționată. În consecință, este necesar să se prevadă posibilitatea acordării de derogări de la obligațiile referitoare la verificarea asomării în cazurile în care există suficiente dovezi științifice că un anumit protocol de asomare produce moartea ireversibilă a tuturor animalelor în anumite condiții comerciale.

(27)

Bunăstarea animalelor este influențată puternic de gestionarea cotidiană a operațiilor; pot fi obținute rezultate fiabile numai dacă operatorii economici elaborează instrumente de monitorizare prin intermediul cărora să evalueze efectele acestor operații. Astfel, este necesară elaborarea unor proceduri standard de operare, bazate pe riscuri, la toate nivelurile procesului de producție. Aceste proceduri ar trebui să ia în calcul obiective clare, persoanele responsabile, metodele folosite, criterii măsurabile, precum și modalitățile de monitorizare și de înregistrare. Parametrii-cheie stabiliți pentru fiecare metodă de asomare ar trebui specificați într-un mod care să asigure asomarea adecvată în cazul tuturor animalelor supuse acestui proces.

(28)

Existența unui personal bine instruit și competent contribuie la ameliorarea condițiilor de tratare a animalelor. Competența în domeniul bunăstării animalelor presupune cunoașterea principalelor modele comportamentale, a necesităților, precum și a semnelor de conștiență și de sensibilitate care caracterizează specia în cauză. Aceasta include, de asemenea, cunoștințe tehnice cu privire la echipamentul de asomare utilizat. Prin urmare, ar trebui să se impună persoanelor care efectuează anumite operații de sacrificare și celor care supraveghează uciderea sezonieră a animalelor pentru blană să dețină un certificat de competență adecvat operațiilor pe care le efectuează. Ar fi însă disproporționat față de obiectivele urmărite să se ceară un certificat de competență pentru ceilalți membri ai personalului care intervin în uciderea animalelor.

(29)

Se poate presupune că personalul cu mai mulți ani de experiență deține un anumit nivel de competență. Din acest motiv, prezentul regulament ar trebui să conțină o dispoziție tranzitorie pentru cerințele privind certificatul de competență al personalului aflat în această situație.

(30)

Echipamentul de asomare este conceput și proiectat pentru a fi eficient într-un context specific. Prin urmare, producătorii ar trebui să furnizeze utilizatorilor instrucțiuni detaliate privind condițiile în care ar trebui folosite și întreținute echipamentele pentru a asigura un nivel optim de bunăstare a animalelor.

(31)

Pentru a garanta eficiența echipamentului de asomare și a echipamentului de imobilizare, acestea ar trebui să fie întreținute în mod adecvat. În cazul echipamentului folosit în mod intensiv, ar putea fi necesară înlocuirea anumitor părți; în plus, chiar echipamentul folosit în mod ocazional ar putea să devină mai puțin eficient din cauza coroziunii sau a altor factori de mediu. În mod similar, anumite tipuri de echipament trebuie să fie reglate cu precizie. Prin urmare, operatorii economici sau orice altă persoană implicată în uciderea animalelor ar trebui să aplice proceduri de întreținere pentru echipamentul respectiv.

(32)

Imobilizarea animalelor este necesară pentru siguranța operatorilor și aplicarea corespunzătoare a anumitor tehnici de asomare. Cu toate acestea, imobilizarea poate fi chinuitoare pentru animale și, prin urmare, ar trebui aplicată cât mai puțin timp posibil.

(33)

Animalele ar putea suferi dacă procedurile de asomare eșuează. Din acest motiv, prezentul regulament ar trebui să prevadă existența unui echipament de asomare de rezervă adecvat, care să reducă la minimum durerea, chinul sau suferința animalelor.

(34)

Sacrificarea păsărilor de crescătorie, a iepurilor de crescătorie și a iepurilor de câmp pentru furnizarea directă de cantități mici de carne către consumatorii finali sau distribuitorii locali care livrează cu amănuntul astfel de carne către consumatorii locali sub formă de carne proaspătă se realizează la niveluri care diferă de la un stat membru la altul din cauza normelor naționale care guvernează acest tip de activitate în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) litera (d) și articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Totuși, este important să se asigure aplicarea unui nivel minim de bunăstare a animalelor și acestor tipuri de activități.

(35)

În ceea ce privește sacrificarea anumitor categorii de animale, altele decât păsările de crescătorie, iepurii de crescătorie și iepurii de câmp pentru consumul personal intern, există deja cerințe comunitare minimale care trebuie aplicate, cum ar fi asomarea prealabilă, precum și norme naționale. Prin urmare, este oportun să se asigure că și în prezentul regulament sunt incluse anumite norme minimale privind bunăstarea animalelor.

(36)

Regulamentul (CE) nr. 854/2004 stabilește o listă a unităților din care este autorizat importul anumitor produse de origine animală. Cerințele generale și cerințele suplimentare aplicabile abatoarelor prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie luate în considerare în scopul stabilirii listei respective.

(37)

Comunitatea caută să promoveze standarde înalte de bunăstare pentru efectivele de animale din întreaga lume, în special în ceea ce privește comercializarea. Comunitatea susține standardele și recomandările specifice cu privire la bunăstarea animalelor emise de OIE, inclusiv în ceea ce privește sacrificarea animalelor. Aceste standarde și recomandări ar trebui luate în considerare atunci când trebuie stabilită echivalența cu cerințele comunitare din prezentul regulament în ceea ce privește importurile.

(38)

Ghidurile de bune practici întocmite de către organizații ale operatorilor sunt instrumente valoroase care ajută operatorii economici să respecte anumite cerințe cuprinse în prezentul regulament, cum ar fi, de exemplu, elaborarea și punerea în aplicare de proceduri standard de operare.

(39)

Abatoarele și echipamentele folosite de acestea sunt proiectate pentru anumite categorii de animale și pentru anumite capacități. Depășirea acestor capacități sau folosirea echipamentului în scopuri pentru care acesta nu a fost proiectat determină efecte negative asupra bunăstării animalelor. Prin urmare, este necesar ca informațiile privind aspectele menționate să fie comunicate autorităților competente și să facă parte din procedura de aprobare a abatoarelor.

(40)

Abatoarele mobile reduc necesitatea ca animalele să fie transportate pe distanțe lungi și, prin urmare, pot contribui la protejarea bunăstării animalelor. Cu toate acestea, restricțiile de natură tehnică pentru abatoarele mobile sunt diferite față de cele pentru abatoarele fixe, iar normele tehnice ar putea să necesite adaptări adecvate. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să ofere posibilitatea de a stabili derogări care să dispenseze abatoarele mobile de cerințele privind amenajarea, construcția și echiparea abatoarelor. Până la adoptarea unor astfel de derogări, este necesar să se permită statelor membre să stabilească sau să păstreze norme naționale privind abatoarele mobile.

(41)

Se înregistrează permanent progrese științifice și tehnice în privința construcției, amenajării și echipării abatoarelor. Prin urmare, este important să fie autorizată Comisia să modifice cerințele aplicabile construcției, amenajării și echipării abatoarelor, menținând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a animalelor.

(42)

Orientările comunitare sunt utile pentru că oferă operatorilor și autorităților competente informații specifice privind construcția, amenajarea și echiparea abatoarelor pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a animalelor, păstrând, în același timp, un mediu echitabil pentru operatorii economici. În consecință, este necesar să fie autorizată Comisia să adopte astfel de orientări.

(43)

Sacrificarea fără asomare necesită o tăiere a gâtului efectuată cu precizie cu un cuțit ascuțit, pentru a reduce la minimum suferința. În plus, animalele care nu sunt imobilizate în mod mecanic după tăierea gâtului tind să încetinească procesul de sângerare, prelungind astfel în mod inutil suferința. Animalele din speciile bovine, ovine și caprine sunt cele mai comune specii sacrificate cu folosirea acestei proceduri. Din acest motiv, rumegătoarele sacrificate fără asomare ar trebui să fie imobilizate în mod mecanic și individual.

(44)

Se înregistrează permanent progrese științifice și tehnice în privința manipulării și imobilizării animalelor în abatoare. Prin urmare, este important să fie autorizată Comisia să modifice cerințele aplicabile manipulării și imobilizării animalelor înainte de sacrificare, menținând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a animalelor.

(45)

Orientările comunitare sunt utile pentru că oferă operatorilor economici și autorităților competente informații specifice privind manipularea și imobilizarea animalelor înainte de sacrificare, pentru a asigura un nivel înalt de protecție a animalelor, păstrând, în același timp, un mediu echitabil pentru operatorii economici. În consecință, este necesar să fie autorizată Comisia să adopte astfel de orientări.

(46)

Experiența unor state membre a arătat că numirea ca responsabil cu bunăstarea animalelor a unei persoane cu o calificare corespunzătoare, care să coordoneze și să urmărească punerea în aplicare a procedurilor de operare referitoare la bunăstarea animalelor în abatoare, a determinat efecte pozitive în materie de bunăstare. Această măsură ar trebui, prin urmare, să fie aplicată la nivelul întregii Comunități. Responsabilul cu bunăstarea animalelor ar trebui să dețină o autoritate și o competență tehnică suficiente pentru a oferi o orientare adecvată personalului implicat în activitățile de sacrificare.

(47)

Abatoarele mici, care se ocupă mai ales cu vânzarea directă a alimentelor către consumatorii finali, nu necesită un sistem de gestionare complex pentru a pune în aplicare principiile generale ale prezentului regulament. Cerința de a dispune de un responsabil cu bunăstarea animalelor la fața locului ar fi, prin urmare, disproporționată în raport cu obiectivele urmărite în aceste cazuri, fiind astfel necesar ca prezentul regulament să prevadă o derogare de la cerința respectivă pentru abatoarele mici.

(48)

Frecvent, depopularea implică o gestionare a crizei prin abordarea în paralel a unor priorități diferite, cum ar fi sănătatea animalelor, sănătatea publică, protecția mediului sau bunăstarea animalelor. Cu toate că este important ca normele privind bunăstarea animalelor să fie respectate în toate etapele procesului de depopulare, în situații excepționale respectarea normelor respective ar putea pune în pericol sănătatea umană sau ar putea încetini mult procesul de eradicare a unei boli, expunând astfel mai multe animale la îmbolnăvire și la moarte.

(49)

În mod corespunzător, autoritățile competente ar trebui să aibă posibilitatea de a institui derogări de la anumite dispoziții din prezentul regulament, evaluate de la caz la caz, atunci când starea de sănătate a animalelor determină necesitatea uciderii de urgență a acestora și/sau dacă nu există alternative adecvate pentru a le asigura un nivel optimal de bunăstare. Cu toate acestea, astfel de derogări nu ar trebui să înlocuiască o programare corespunzătoare. În acest scop, este necesară ameliorarea nivelului planificării și integrarea corespunzătoare a bunăstării animalelor în planurile de urgență pentru bolile contagioase.

(50)

În sensul procedurilor de notificare a bolilor animale, informațiile referitoare la apariția focarelor de boli în conformitate cu Directiva 82/894/CEE din 21 decembrie 1982 privind notificarea maladiilor la animale în cadrul Comunității (9) sunt comunicate prin Sistemul de notificare a bolilor animalelor (ADNS). În prezent, ADNS nu oferă informații specifice cu privire la bunăstarea animalelor, dar poate fi dezvoltat să facă în viitor acest lucru. În consecință, ar trebui prevăzută o derogare de la obligația de raportare privind bunăstarea animalelor în caz de depopulare pentru a se avea în vedere dezvoltarea viitoare a ADNS.

(51)

Echipamentele moderne de asomare și de imobilizare sunt din ce în ce mai complexe și mai sofisticate, necesitând cunoștințe tehnice și analize specifice. În consecință, statele membre ar trebui să se asigure că se pune la dispoziția autorității competente suficient sprijin științific, la care funcționarii să poată apela atunci când este necesară evaluarea echipamentelor sau metodelor de asomare a animalelor.

(52)

Eficiența fiecărei metode de asomare se bazează pe controlul parametrilor-cheie și pe evaluarea sa periodică. Elaborarea de ghiduri de bune practici privind procedurile de monitorizare și de operare care să fie utilizate în contextul uciderii animalelor este un factor important pentru asigurarea unei orientări adecvate în materie de bunăstare a animalelor pentru operatorii economici. Pentru evaluarea unor astfel de ghiduri sunt necesare cunoștințe științifice, experiență practică și realizarea unor compromisuri între părțile interesate. Aceste sarcini ar trebui să fie îndeplinite de un centru sau o rețea de referință în fiecare stat membru, în colaborare cu părțile interesate.

(53)

Emiterea certificatelor de competență ar trebui să se realizeze într-un mod uniform. Prin urmare, organismele sau entitățile care emit certificatele de competență ar trebui să fie acreditate în funcție de standarde coerente care trebuie să fie evaluate din punct de vedere științific. În consecință, entitatea care oferă sprijinul științific în conformitate cu articolul 20 ar trebui să furnizeze, atunci când este necesar, avizul său cu privire la capacitatea și adecvarea organismelor sau a entităților care emit certificatele de competență.

(54)

Regulamentul (CE) nr. 882/2004 prevede anumite măsuri care să fie întreprinse de autoritatea competentă în cazul neconformării, în special în relație cu normele de bunăstare. Prin urmare, se impune numai stabilirea măsurilor suplimentare care sunt specifice prezentului regulament.

(55)

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede că EFSA promovează constituirea de rețele ale organizațiilor care își desfășoară activitatea în cadrul misiunilor Autorității pentru a facilita cooperarea științifică, schimbul de informații, elaborarea și punerea în aplicare a proiectelor comune, precum și schimbul cunoștințelor și al celor mai bune practici referitoare la legislația în domeniul alimentar.

(56)

Emiterea certificatelor de competență și organizarea cursurilor de formare ar trebui să se realizeze într-un mod uniform. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să prevadă obligațiile statelor membre în acest domeniu și modalitățile în care certificatele de competență trebuie acordate, suspendate sau retrase.

(57)

Cetățenii europeni se așteaptă ca un minim de norme privind bunăstarea animalelor să fie respectate în timpul sacrificării animalelor. În anumite zone, atitudinea față de animale depinde și de percepțiile naționale, în unele state membre existând chiar cererea de a se menține sau adopta norme de bunăstare a animalelor mai extinse decât cele convenite la nivel de Comunitate. În interesul animalelor și cu condiția să nu fie afectată funcționarea pieței interne, este necesar să se permită statelor membre anumită flexibilitate pentru a menține sau, în anumite domenii specifice, pentru a adopta norme naționale mai extinse.

Este important să se asigure că aceste norme naționale nu sunt folosite de statele membre într-un mod care să prejudicieze corecta funcționare a pieței interne.

(58)

În anumite domenii circumscrise domeniului de aplicare a prezentului regulament, Consiliul are nevoie de mai multe informații științifice, sociale și economice înainte de a stabili reguli detaliate, în special în ceea ce privește peștele de crescătorie și vitele imobilizate în poziții inverse. În consecință, Comisia trebuie să pună la dispoziția Consiliului aceste informații înainte de a propune orice fel de modificare a regulamentului în domeniile respective.

(59)

Amenajarea, construirea și echiparea abatoarelor necesită o planificare și investiții pe termen lung. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să prevadă o perioadă de tranziție adecvată, pentru a ține cont de timpul necesar pentru ca sectorul în cauză să se adapteze la cerințele corespunzătoare prevăzute de prezentul regulament. În cursul perioadei respective, ar trebui să se aplice în continuare cerințele Directivei 93/119/CE aplicabile amenajării, construcției și echipării abatoarelor.

(60)

Statele membre ar trebui să stabilească norme privind sancțiunile pentru încălcările dispozițiilor prezentului regulament și să asigure punerea lor în aplicare. Sancțiunile menționate anterior ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(61)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, respectiv asigurarea unei abordări armonizate în ceea ce privește standardele de bunăstare a animalelor în momentul uciderii, nu poate fi realizat în suficientă măsură de statele membre și, prin urmare, date fiind dimensiunea și efectele prezentului regulament, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, este necesar și adecvat în raport cu realizarea obiectivului respectiv să fie stabilite norme specifice privind uciderea animalelor în scopul producerii de alimente, lână, piele, blană sau de alte produse, precum și privind operațiile aferente. Prezentul regulament nu dispune mai mult decât ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivului respectiv.

(62)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (10),

(a)

atunci când animalele sunt ucise:

(b)

în cazul păsărilor de crescătorie, al iepurilor de crescătorie și al iepurilor de câmp sacrificați în afara unui abator de către proprietarul lor, pentru consumul personal intern.

(a)

„ucidere” înseamnă orice proces provocat în mod intenționat care cauzează moartea unui animal;

(b)

„operații aferente” înseamnă operații cum ar fi manipularea, adăpostirea, imobilizarea, asomarea și sângerarea animalelor, care au loc în contextul și în locul unde acestea urmează să fie ucise;

(c)

„animal” înseamnă orice animal vertebrat, cu excepția reptilelor și a amfibiilor;

(d)

„ucidere de urgență” înseamnă uciderea animalelor având leziuni sau o boală asociată cu durere sau suferință puternică, dacă nu există alte posibilități practice de a reduce această durere sau suferință;

(e)

„adăpostire” înseamnă păstrarea animalelor în boxe, țarcuri, spații acoperite sau terenuri asociate cu operațiile de sacrificare sau care fac parte din acestea;

(f)

„asomare” înseamnă orice proces provocat în mod intenționat care determină pierderea cunoștinței și a sensibilității fără durere, inclusiv orice proces care determină moartea imediată;

(g)

„rit religios” înseamnă o serie de acte relative la sacrificarea animalelor care sunt stabilite de o religie;

(h)

„manifestări culturale sau sportive” înseamnă manifestările legate în mod esențial și predominant de tradiții culturale sau activități sportive consolidate în timp, inclusiv curse sau alte forme de competiții, dacă acestea nu determină o producție de carne sau de alte produse de origine animală sau dacă producția respectivă este marginală în raport cu evenimentul propriu-zis și nu este semnificativă din punct de vedere economic;

(i)

„proceduri standard de operare” înseamnă un set de instrucțiuni scrise care au scopul de a obține realizarea în mod uniform a unei funcții sau unui standard specific;

(j)

„sacrificare” înseamnă uciderea animalelor destinate consumului uman;

(k)

„abator” înseamnă orice unitate utilizată pentru sacrificarea animalelor terestre care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 853/2004;

(l)

„operator economic” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care deține controlul unei întreprinderi care se ocupă de uciderea animalelor sau de orice alte operațiuni asociate care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament;

(m)

„animale pentru blană” înseamnă acele specii de animale mamifere crescute în special pentru producerea de blănuri, cum ar fi nurca, dihorul, vulpea, ratonul, nutria, șinșila;

(n)

„depopulare” înseamnă procesul de ucidere a animalelor din motive de sănătate publică sau a animalelor, de bunăstare a animalelor sau din motive de mediu, sub supravegherea autorității competente;

(o)

„păsări de crescătorie” înseamnă păsările de fermă, inclusiv păsările care nu sunt considerate domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice, cu excepția acarinatelor;

(p)

„imobilizare” înseamnă aplicarea unei proceduri menite să restricționeze mișcările animalului, care îl cruță de orice fel de durere, teamă sau agitație care pot fi evitate, pentru a facilita asomarea sau uciderea efectivă a acestuia;

(q)

„autoritate competentă” înseamnă autoritatea centrală a unui stat membru care are competența de a asigura respectarea cerințelor prezentului regulament sau orice autoritate căreia autoritatea centrală i-a delegat competența respectivă;

(r)

„spinalizare” înseamnă lacerarea țesutului nervos central și a măduvei spinării cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană.

(a)

beneficiază de confort fizic și de protecție, în special prin menținerea curățeniei, în condiții termice adecvate și prin evitarea căderilor și alunecărilor;

(b)

sunt protejate de leziuni;

(c)

sunt tratate și adăpostite ținându-se cont de comportamentul lor normal;

(d)

nu manifestă semne de durere, teamă care pot fi evitate sau afișează comportamente anormale;

(e)

nu suferă din cauza unei privări prelungite de hrană sau de apă;

(f)

sunt ferite de interacțiuni care pot fi evitate cu alte animale care le-ar putea afecta bunăstarea.

(a)

țin cont de recomandările producătorului;

(b)

definesc, pentru fiecare metodă de asomare utilizată, pe baza dovezilor științifice disponibile, parametrii-cheie menționați în capitolul I din anexa I care asigură eficacitatea asomării animalelor;

(c)

specifică măsurile care trebuie luate în cazul în care verificările menționate la articolul 5 indică faptul că un animal nu este asomat corespunzător sau, în cazul animalelor asomate în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), că animalele încă mai prezintă semne de viață.

(a)

manipularea și îngrijirea animalelor înainte de imobilizare;

(b)

imobilizarea animalelor în vederea asomării și uciderii;

(c)

asomarea animalelor;

(d)

evaluarea eficacității asomării;

(e)

imobilizarea și suspendarea animalelor vii;

(f)

sângerarea animalelor vii;

(g)

sacrificarea în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).

(a)

speciile, categoriile, cantitățile și/sau greutatea animalelor cărora le sunt destinate echipamentele;

(b)

parametrii recomandați care corespund diferitelor circumstanțe de utilizare, inclusiv parametrii-cheie prevăzuți la capitolul I din anexa I;

(c)

pentru echipamentul de asomare, o metodă de monitorizare a eficienței echipamentului în privința respectării normelor stabilite prin prezentul regulament;

(d)

recomandările de întreținere și, dacă este cazul, de calibrare a echipamentului de asomare.

(a)

prin consultare cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale, autoritățile competente și alte părți interesate;

(b)

ținând seama de avizele științifice menționate la articolul 20 alineatul (1) litera (c).

(a)

numărul maxim de animale pe oră pentru fiecare linie de sacrificare;

(b)

categoriile de animale și greutățile pentru care pot fi folosite echipamentele de imobilizare sau de asomare disponibile;

(c)

capacitatea maximă pentru fiecare spațiu de adăpostire.

(a)

derogări de la normele prevăzute în anexa II pentru abatoarele mobile;

(b)

modificări necesare adaptării anexei II pentru a ține cont de progresul științific și tehnic.

(a)

suspendarea sau ridicarea animalelor conștiente;

(b)

fixarea mecanică sau legarea labelor sau picioarelor animalelor;

(c)

secționarea măduvei spinării, de exemplu cu ajutorul unui stilet sau pumnal;

(d)

utilizarea curentului electric pentru imobilizarea animalului la intensități care nu îl asomează sau ucid în circumstanțe controlate, în particular orice aplicare a curentului electric care nu înconjoară creierul.

(a)

numele persoanelor responsabile de procedura de monitorizare;

(b)

indicatorii destinați să detecteze semnele absenței sau prezenței conștienței sau sensibilității la animalele; indicatorii destinați detectării absenței semnelor de viață la animalele sacrificate în conformitate cu articolul 4 alineatul (4);

(c)

criteriile în funcție de care să se determine dacă rezultatele arătate de indicatorii menționați la litera (b) sunt satisfăcătoare;

(d)

circumstanțele și/sau momentul în care trebuie să aibă loc monitorizarea;

(e)

numărul de animale din fiecare eșantion care să fie verificate în cursul monitorizării;

(f)

proceduri adecvate pentru a garanta că, în cazul în care criteriile menționate la litera (c) nu sunt îndeplinite, operațiile de asomare sau de ucidere sunt reexaminate pentru a identifica motivele oricărui tip de imperfecțiune și schimbările necesare ale acestor operații.

(a)

animale bovine adulte în sensul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP) (11) și ecvidee: 1 unitate animal viu;

(b)

alte animale bovine: 0,50 unitate animal viu;

(c)

porcine cu o greutate în viu de peste 100 kg: 0,20 unitate animal viu;

(d)

alte porcine: 0,15 unitate animal viu;

(e)

ovine și caprine: 0,10 unitate animal viu;

(f)

miei, iezi și purcei cu o greutate în viu mai mică de 15 kg: 0,05 unitate animal viu.

(a)

garantează că astfel de operații se desfășoară în conformitate cu planul de acțiune menționat la alineatul (1);

(b)

ia toate măsurile adecvate pentru a proteja bunăstarea animalelor în cele mai bune condiții disponibile.

(a)

motivele depopulării;

(b)

numărul și speciile de animale ucise;

(c)

metodele de asomare și de ucidere utilizate;

(d)

o descriere a dificultăților întâmpinate și, dacă este cazul, a soluțiilor găsite pentru a diminua sau reduce la minimum suferința animalelor în cauză;

(e)

orice derogare acordată în conformitate cu alineatul (3).

(a)

expertize tehnice și științifice în legătură cu autorizarea abatoarelor, astfel cum se menționează la articolul 14 alineatul (2) și elaborarea de noi metode de asomare;

(b)

avize științifice referitoare la instrucțiunile furnizate de producători privind utilizarea și întreținerea echipamentelor de imobilizare și de asomare;

(c)

avize științifice cu privire la ghidurile de bune practici elaborate pe teritoriul său în sensul prezentului regulament;

(d)

recomandări în sensul prezentului regulament, în special cu privire la inspecții și audituri;

(e)

avize cu privire la capacitatea și adecvarea unor organisme și entități separate de a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 21 alineatul (2);

(a)

de a asigura disponibilitatea cursurilor de formare pentru personalul implicat în desfășurarea operațiilor de ucidere și a operațiilor aferente;

(b)

de a emite certificate de competență care atestă promovarea unui examen final independent; subiectele examenului respectiv se referă la categoriile de animale relevante și corespund operațiilor enumerate la articolul 7 alineatele (2) și (3), precum și subiectelor prevăzute în anexa IV;

(c)

de a autoriza programele de formare pentru cursurile menționate la litera (a) și conținutul și modalitățile examenului menționat la litera (b).

(a)

deține experiența, personalul și echipamentul necesare;

(b)

este independent(ă) și nu se află în conflict de interese în ceea ce privește examinarea finală și emiterea certificatelor de competență.

(a)

solicitantul participă la unul dintre cursurile de formare menționate la alineatul (1) litera (a);

(b)

solicitantul va lucra în prezența și sub directa supraveghere a altei persoane care deține un certificat de competență eliberat pentru activitatea specifică pe care urmează să o desfășoare;

(c)

validitatea certificatului temporar nu depășește trei luni; și

(d)

solicitantul furnizează o declarație scrisă care atestă că nu i s-a mai eliberat anterior un alt certificat de competență temporar pentru același tip de activitate sau demonstrează autorității competente, în mod satisfăcător, că nu a putut să treacă examenul final.

(a)

să solicite operatorilor economici să își modifice procedurile standard de operare și, în special, să reducă ritmul de producție sau chiar să oprească producția;

(b)

să solicite operatorilor economici să mărească frecvența controalelor prevăzute la articolul 5 și să modifice procedurile de monitorizare menționate la articolul 16;

(c)

să suspende sau să retragă certificatele de competență eliberate în temeiul prezentului regulament unei persoane care nu mai demonstrează suficiente competențe, cunoștințe sau familiarizare cu sarcinile aferente pentru îndeplinirea operațiilor pentru care a fost eliberat certificatul;

(d)

să suspende sau să retragă delegarea competențelor prevăzută la articolul 21 alineatul (2);

(e)

să solicite modificarea instrucțiunilor prevăzute la articolul 8 acordând atenția cuvenită avizelor științifice furnizate în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) litera (b).

(a)

uciderea animalelor și celelalte operațiuni conexe, desfășurate în afara unui abator;

(b)

sacrificarea vânatului de crescătorie, astfel cum a fost definit la punctul 1.6 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, inclusiv renii, și celelalte operațiuni conexe;

(c)

sacrificarea animalelor și celelalte operațiuni conexe, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).

(a)

anexa A:

(b)

anexa C, punctul 3.A.2, punctul 3.B.1 primul paragraf, punctul 3.B.2, punctul 3.B.4 și punctele 4.2 și 4.3 din secțiunea II;