8.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/48


REGULAMENTUL (CE) NR. 289/2009 AL COMISIEI

din 7 aprilie 2009

de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Inițierea

(1)

La 9 iulie 2008, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), inițierea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Comunitate de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel provenind din Republica Populară Chineză („țara în cauză” sau „RPC”).

(2)

Procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse la 28 mai 2008 de Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel fără sudură al Uniunii Europene (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor care reprezintă o mare parte, în cazul de față peste 50 %, din producția comunitară totală de anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel. Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și a unui risc previzibil și iminent de prejudiciu important rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

2.   Părțile vizate de procedură

(3)

Comisia a anunțat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Comunitate, producătorii-exportatori, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și asociațiile acestora și reprezentanții țării exportatoare vizate, cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul prevăzut în avizul de inițiere.

(4)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat să fie audiate și care au arătat că există motive speciale care să justifice audierea.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC să înainteze o cerere de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau a tratamentului individual, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi interesați, precum și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în decursul termenelor-limită stabilite în avizul de inițiere. Zece (grupuri de) societăți au solicitat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau un tratament individual (TI) în cazul în care ancheta ar stabili că acestea nu îndeplinesc condițiile necesare obținerii acestui statut.

(6)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori, importatori și producători comunitari, în avizul de inițiere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori, importatorilor și producătorilor comunitari li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă (1 iulie 2007-30 iunie 2008).

(7)

După examinarea informațiilor prezentate și ținând seama de numărul mare de producători-exportatori și producători comunitari care și-au manifestat intenția de a coopera, s-a decis că trebuie să se recurgă la eșantionare în ceea ce privește producătorii comunitari. Având în vedere numărul limitat de importatori care și-au manifestat intenția de a coopera, s-a decis că eșantionarea nu este necesară în ceea ce privește importatorii independenți.

(8)

Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori incluși în eșantion, producătorilor comunitari incluși în eșantion, importatorilor și tuturor utilizatorilor cunoscuți și asociațiilor de utilizatori. Au fost primite răspunsuri complete la chestionar din partea producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion, din partea producătorilor comunitari incluși în eșantion, cu excepția unei singure societăți care a furnizat doar informații parțiale, a șase importatori și a cinci utilizatori.

(9)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului sau a riscului de prejudiciu care rezultă din acesta și a interesului Comunității. S-a procedat la o verificare la fața locului în incintele următoarelor societăți.

 

Producători-exportatori din RPC

Yan Link Steel Group (Hubei Xinyegang Steel Co., Ltd și Daye Special Steel Co., Ltd)

Hengyang Valin Group (Hengyang Valin Steel Tube Co., Ltd și Hengyang Valin MPM Co., Ltd), și

Shandong Luxing Steel Pipe Co. Ltd

 

Producători comunitari

Vallourec & Mannesmann France, Boulogne-Billancourt, Franța

Vallourec & Mannesmann Germany GmbH, Düsseldorf, Germania

Tenaris-Dalmine SpA, Dalmine, Italia

ArcelorMittal Tubular Products Ostrava, Ostrava, Republica Cehă

ArcelorMittal Tubular Products Roman SA, Roman, România

Tubos Reunidos SA, Amurrio Spania

Productos Tubulares SA, Valle de Trapaga, Spania

 

Comercianți afiliați

Almacenes Metalurgicos, SA, Barcelona, Spania

 

Importatori neafiliați

Jan van Meever BV, Meerkerk, Țările de Jos

Comercial de Tubos SA, Alcalá de Henares, Spania

 

Utilizator comunitar

Erne Fittings GmbH, Schlins, Austria.

(10)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC cărora nu li s-ar putea acorda TEP, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analogă în incinta următoarei societăți:

Vallourec & Mannesmann Tubes, Houston, Texas, SUA.

3.   Eșantionarea

(11)

În ceea ce privește exportatorii-producători, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a ales un eșantion, pe baza celui mai ridicat volum reprezentativ al exporturilor, astfel încât ancheta să poată fi efectuată în mod rezonabil, ținând cont de timpul disponibil. Eșantionul selectat constă din patru (grupuri de) societăți, care reprezintă 70 % din volumul de exporturi al părților cooperante din RPC către Comunitate. Părțile interesate au fost consultate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu au ridicat nicio obiecție.

(12)

În ceea ce privește producătorii comunitari, Comisia a ales, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, un eșantion pe baza celui mai mare volum reprezentativ al producției de produs similar în Comunitate, care putea fi analizat în mod rezonabil în timpul disponibil. Eșantionul selectat constă din 5 grupuri de societăți (un total de 9 societăți), care reprezintă 62 % din producția totală comunitară. Autoritățile chineze au fost consultate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază și nu au formulat nicio obiecție în ceea ce privește eșantionul selectat. Deoarece numărul de importatori comunitari care au cooperat a fost limitat, s-a decis că, în ceea ce îi privește, tehnicile de eșantionare nu sunt necesare.

4.   Perioada de anchetă

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 iulie 2007 și 30 iunie 2008 (denumită în continuare „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada începând din 2005 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(14)

Produsul în cauză este constituit din anumite țevi și tuburi fără sudură, din fier sau din oțel, cu secțiune circulară, având un diametru exterior de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon mai mică sau egală cu 0,86, în conformitate cu formula și analizele chimice ale Institutului Internațional de Sudură (IIS) (3), originare din Republica Populară Chineză („produsul în cauză”). Avizul de inițiere (a se vedea considerentul 1 de mai sus) a indicat că, în mod normal, produsul în cauză este declarat la codurile NC ex 7304 11 00, ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 22 00, ex 7304 23 00, ex 7304 24 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 80, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 89, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 și că aceste coduri sunt menționate numai cu titlu informativ. Cu toate acestea, ancheta a stabilit că trei dintre aceste coduri NC nu se referă la produsul în cauză, și anume ex 7304 11 00, ex 7304 22 00 și ex 7304 24 00, și că cinci alte coduri NC lipsesc, și anume ex 7304 31 20, ex 7304 39 10, ex 7304 39 52, ex 7304 51 81 și ex 7304 59 10.

(15)

Produsul în cauză este utilizat într-o mare varietate de aplicații: țevi de gaz (incluzând industria automobilelor și inginerie), piloni pentru construcții, țevi pentru boilere utilizate pentru producția de electricitate, tuburi de sondare pentru industria petrolieră (denumite „tuburi OCTG” – oil country tubular goods) utilizate pentru forare, extracție și tubare și ca conducte pentru transportul lichidelor sau gazelor.

(16)

Tuburile și țevile fără sudură pot fi livrate utilizatorului în diferite forme. De exemplu, pot fi galvanizate, filetate sau semifinite (fără tratament termic), pot avea extremități speciale, tăiate la dimensiune sau nu. Există numeroși parametri diferiți care definesc proprietățile unui tub, ceea ce explică faptul că majoritatea tuburilor și țevilor fără sudură sunt fabricate în conformitate cu cerințele clientului. Tuburile și țevile fără sudură sunt racordate între ele, în mod normal, prin sudură. Totuși, în anumite cazuri speciale, pot fi conectate prin propriile fileturi sau pot fi utilizate singure, rămânând însă sudabile.

(17)

Ancheta a arătat că, în ciuda diferențelor dintre aplicațiile finale ale diverselor tipuri de țevi și tuburi fără sudură, tipurile diferite de produs în cauză prezintă toate aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază. Prin urmare, s-a considerat că acestea alcătuiesc un singur produs.

(18)

O asociație de producători chinezi a susținut că țevile și tuburile OCTG ar trebui excluse din definiția produsului în cauză deoarece au utilizări, specificații și caracteristici diferite și nu sunt interschimbabile cu alte țevi sau tuburi, iar volumurile de export din RPC către UE sunt limitate. Cu toate acestea, ancheta a arătat că țevile și tuburile OCTG prezintă, printre altele, caracteristici chimice comparabile cu celelalte tipuri de tuburi și țevi fără sudură, deoarece se situează sub valoarea de echivalent carbon de 0,86. În plus, acestea prezintă și alte caracteristici de bază identice cu cele ale celorlalte tipuri de țevi și tuburi fără sudură, cum ar fi diametrul exterior sau grosimea peretelui. În ceea ce privește utilizările finale ale țevilor și tuburilor OCTG, s-a demonstrat că anumite țevi și tuburi OCTG sunt interschimbabile cu alte tuburi din oțel nealiat. Având în vedere faptul că țevile și tuburile OCTG au aceleași caracteristici de bază ca alte țevi și tuburi fără sudură și că sunt interschimbabile într-o anumită măsură, s-a concluzionat, în mod provizoriu, că nu existau motive pentru excluderea acestui tip din definiția produsului.

2.   Produsul similar

(19)

S-a constatat că produsul în cauză și țevile și tuburile fără sudură fabricate și vândute pe piața internă a RPC și pe piața internă a SUA, țară selectată provizoriu drept țară analogă, precum și țevile și tuburile fără sudură fabricate și vândute de industria comunitară în Comunitate prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice esențiale și au aceleași aplicații. Prin urmare, aceste produse sunt considerate provizoriu produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   DUMPINGUL

1.   Statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

(20)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală trebuie să fie determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(21)

Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, aceste criterii sunt sintetizate în continuare:

1.

deciziile comerciale și costurile sunt rezultatul condițiilor de piață, fără o intervenție semnificativă a statului;

2.

evidențele contabile sunt auditate independent, în conformitate cu standardele de contabilitate internaționale și aplicate în toate situațiile;

3.

nu există distorsiuni semnificative moștenite de la precedentul sistem de economie planificată;

4.

certitudinea și stabilitatea juridică sunt asigurate prin legi referitoare la faliment și proprietate;

5.

operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursul de schimb al pieței.

(22)

În ancheta actuală, trei dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut:

Yan Link Steel Group (Hubei Xinyegang Steel Co., Ltd și Daye Special Steel Co., Ltd),

Hengyang Valin Group (Hengyang Valin Steel Tube Co., Ltd și Hengyang Valin MPM Co., Ltd), și

Shandong Luxing Steel Pipe Co. Ltd.

(23)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți menționați mai sus, Comisia a căutat toate informațiile considerate necesare și a verificat toate informațiile comunicate în cererea de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, la sediul societăților în cauză, după cum a considerat că este necesar.

(24)

Ancheta a arătat că TEP nu poate fi acordat niciunuia dintre cele trei grupuri de societăți chineze deoarece niciunul dintre ele nu îndeplinește toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, din motivele expuse în continuare.

(25)

Niciunul dintre cele trei (grupuri de) societăți nu a reușit să demonstreze că îndeplinește al 3-lea criteriu și se pare că au fost moștenite denaturări semnificative de la precedentul sistem de economie planificată – și anume, toate cele trei (grupuri de) societăți au beneficiat de un regim fiscal preferențial și două (grupuri de) societăți au obținut active la o valoare situată sub prețul pieței. În urma dezvăluirii constatărilor referitoare la statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, două (grupuri de) societăți au susținut că faptul că au beneficiat de un regim fiscal preferențial nu putea să fie în contradicție cu criteriul 3, având în vedere faptul că reducerile fiscale se aplică și în țările cu economie de piață. Se precizează că societățile respective făceau obiectul mai multor tratamente fiscale preferențiale, deoarece erau scutite de impozitul local pe venit și beneficiau și de vacanțe fiscale numite „doi ani gratis, 3 ani la jumătate” aplicabile întreprinderilor care au făcut obiectul unor investiții străine sau asociațiilor în participațiune chineze-străine. Pe scurt, aceste regimuri fiscale preferențiale au oferit societăților avantaje semnificative susceptibile de a avea repercusiuni importante asupra costurilor și prețurilor pe parcursul perioadei examinate. A treia societate (al treilea grup de societăți) a susțin că avantajul fiscal de care a beneficiat nu mai este aplicabil de la 1 ianuarie 2008 și că acesta a reprezentat un regim de reducere fiscală unic care nu ar fi putut avea niciun impact asupra costurilor societății în anii următori și că scutirea de taxe era foarte scăzută. Se precizează că respectivul grup de societăți a beneficiat de scutirea de taxe pentru echipamentul cumpărat pe piața internă în 2006 și în 2007 (adică pe parcursul perioadei examinate). Avantajul primit nu poate fi considerat neglijabil și, prin urmare, se concluzionează că a avut în mod evident un impact semnificativ asupra costurilor și prețurilor în timpul perioadei examinate.

(26)

În plus, două (grupuri de) societăți nu îndeplineau criteriul al 2-lea privind contabilitatea, având în vedere faptul că una dintre acestea compensa datoriile cu creanțele și cealaltă nu dispunea de situații financiare complete, iar principiul contabilității pe bază de angajamente nu era aplicat în mod coerent. În urma dezvăluirii constatărilor referitoare la statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, o societate a susținut că normele internaționale de contabilitate (IAS) nu erau obligatorii în cazul său datorită dimensiunilor sale reduse, faptului că nu este cotată la bursă și că își are sediul într-o zonă rurală. Totuși, această cerere a fost respinsă având în vedere faptul că încălcările erau foarte serioase, în special evidențele sale contabile auditate erau incomplete în domenii importante și principiul contabilității pe bază de angajamente nu era respectat. Aceste principii contabile de bază trebuie respectate indiferent de statutul juridic al societății, dimensiunile sale și locație. Celălalt grup de societăți a susținut că auditorul a garantat faptul că bilanțul situației financiare verificate este în conformitate cu IAS și a reclasificat conturile deja compensate în creanțe și datorii. Se precizează că această afirmație nu a fost făcută înainte de dezvăluire și, în special, nu a fost făcută în timpul vizitei de verificare și, prin urmare, nu poate fi verificată. Se precizează în continuare că respectivul grup de societăți nu neagă practica de compensare, care, în sine, nu este în conformitate cu IAS. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(27)

În plus, două grupuri de societăți nu au demonstrat că deciziile privind costurile și producția sunt adoptate în funcție de situația pieței și fără intervenții importante din partea statului, neputând demonstra astfel că îndeplinesc criteriul nr. 1. În urma dezvăluirilor, o societate a susținut că motivele invocate pentru a respinge respectarea acestui criteriu nu ar fi bazate pe elemente de probă obiective, având în vedere faptul că societatea putea adopta în mod independent deciziile privind vânzările și prețurile în pofida clauzei găsite în situația sa financiară auditată cu privire la politica prețurilor între părțile asociate. Societatea a susținut că aceasta nu reprezenta o restricție, ci mai degrabă o obligație de prezentare a informațiilor către auditor în timpul verificării tranzacțiilor realizate între „părțile asociate”. Cu toate acestea, această declarație nu reprezintă o explicație suficientă pentru o stipulare explicită în situațiile financiare auditate conform căreia „atunci când prețul este stabilit de ministerul public al mărfurilor, acest preț prevalează”. Prin urmare, argumentul se respinge. Cealaltă societate a susținut că, în pofida faptului că este deținută în mod majoritar de către stat, ea este, de fapt, controlată în principal de o întreprindere privată și nu face obiectul unor intervenții din partea statului. Cu toate acestea, societatea nu o oferit niciun argument nou care ar putea modifica concluzia conform căreia, având în vedere compoziția reală a consiliului de administrație, în care majoritatea directorilor reprezintă întreprinderi deținute de stat, intervențiile din partea administrației nu pot fi excluse și societatea nu a demonstrat că deciziile sunt luate fără intervenții semnificative din partea statului, și, prin urmare nu a putut îndeplini acest criteriu. Se precizează, de asemenea, faptul că dezvăluirea concluziilor referitoare la statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață pentru acest grup de societăți a inclus un exemplu al unei decizii care nu a fost luată pe baza situației pieței și probabil sub influența ilegitimă a administrației (închiriere gratuită a terenului utilizat), iar societatea nu a făcut nicio observație.

2.   Tratamentul individual (TI)

(28)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(29)

Toate cele trei societăți chineze sau grupuri de societăți care au solicitat acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață au solicitat și acordarea tratamentului individual, pentru eventualitatea în care nu li s-ar acorda statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(30)

Din informațiile disponibile a reieșit că două dintre cele trei societăți sau grupuri de societăți au demonstrat că îndeplinesc cumulativ toate criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de tratamentul individual.

(31)

În ceea ce privește a treia societate sau grup de societăți, majoritatea acțiunilor sale sunt deținute de către stat. În plus, având în vedere participația majoritară a statului și influența importantă pe care acesta o are asupra industriei siderurgice chineze, o posibilă eludare nu poate fi exclusă.

(32)

S-a concluzionat astfel că tratamentul individual ar trebui să fie acordat doar următoarelor două societăți:

Hubei Xinyegang Steel Co.,

Shandong Luxing Steel Pipe Co. Ltd.

3.   Valoarea normală

3.1.   Țara analoagă

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, pentru societățile cărora nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite într-o țară analoagă.

(34)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a folosi Statele Unite ca țară analoagă corespunzătoare în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să-și formuleze observațiile în legătură cu aceasta.

(35)

O parte interesată a făcut observații în legătură cu alegerea țării analoage și a sugerat că Ucraina și India ar fi mai potrivite în vederea stabilirii unei valori normale.

(36)

Ucraina a fost prezentată ca o alegere mai potrivită, având în vedere faptul că pe piața sa concurența este liberă și că procesele de producție și de acces la materii prime sunt similare situației observate în RPC. Se precizează că începând cu 30 iunie 2006, sunt impuse taxe antidumping asupra importurilor de tuburi și țevi obținute fără sudură originare din Ucraina care variază între 12,3 % și 25,7 %. Chiar dacă pe piața ucraineană există mai mulți producători, faptul că au fost observate practici de dumping în 2006 indică o posibilă denaturare a condițiilor de piață și pare îndoielnică utilizarea acestor prețuri și costuri interne. În orice caz, niciun producător ucrainean nu a cooperat la anchetă.

(37)

Aceeași parte interesată a susținut că India ar fi, de asemenea, o alternativă mai bună decât SUA și a furnizat numele unui producător indian de produs similar. Totuși, acest producător nu a dorit să coopereze. Având în vedere faptul că producătorii indieni nu doresc să coopereze, India nu poate fi selectată ca țară analoagă.

(38)

În plus, dimensiunea pieței americane, numărul de producători interni și cantitățile semnificative de importuri indică faptul că piața americană este concurențială și, prin urmare, este selectată în mod provizoriu drept țara analoagă cea mai adecvată. Astfel cum se indică la considerentul 10 de mai sus, un producător american a cooperat în cadrul anchetei și a furnizat toate informațiile necesare. Alt producător american a furnizat, de asemenea, o serie de informații incomplete care au confirmat în general informațiile trimise de producătorul american care a cooperat.

3.2.   Determinarea valorii normale

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP s-a stabilit pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul dintr-o țară analoagă, în conformitate cu metodologia prevăzută în continuare.

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit întâi pentru producătorul din țara analoagă dacă vânzările sale interne ale produsului în cauză sunt reprezentative pe parcursul perioadei de anchetă, adică dacă volumul total al acestora reprezintă cel puțin 5 % din vânzările chinezești la export de produs în cauză către Comunitate.

(41)

În continuare, pentru fiecare tip de produs în cauză vândut de către producătorul american pe piața internă a acestuia și despre care s-a constatat a fi direct comparabil cu tipul de produs în cauză vândut la export către Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al tipului de produs comparabil vândut de către producătorii chinezi la export către Comunitate.

(42)

Ulterior, Comisia a examinat dacă fiecare tip de produs în cauză, comercializat pe piața internă în cantități însemnate, ar putea fi considerat ca fiind vândute în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Pentru aceasta, proporția vânzărilor profitabile către consumatori independenți pe piața internă s-a stabilit, pentru fiecare categorie de produs, pe durata perioadei de anchetă.

(43)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț s-a calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul PA, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(44)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip.

4.   Prețul de export

(45)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost exportat unor clienți independenți din Comunitate și, prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, adică pe baza prețurilor efectiv plătite sau de plătit.

5.   Comparația

(46)

Valoarea normală și prețurile de export s-au comparat pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustări corespunzătoare au fost acordate în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate. A fost acordată o ajustare pentru acoperirea costurilor de navlu și de asigurare, a costurilor de manipulare, de încărcare și a costurilor auxiliare, a costurilor cu verificarea, a comisioanelor și a taxelor bancare.

(47)

Atunci când au existat diferențe fizice între produsul în cauză vândut la nivel intern de către societăți în țara analoagă și produsul în cauză vândut la export către Comunitate, a fost făcută o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază. Ajustarea corespunde unei estimări rezonabile a valorii de piață a diferenței.

6.   Marjele de dumping

(48)

Marjele de dumping provizorii au fost exprimate ca procent din prețul de import CIF la frontiera comunitară înainte de vămuire.

(49)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți cărora li s-ar putea acorda tratamentul individual, marjele de dumping individuale au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(50)

Marja de dumping pentru societățile incluse în eșantion cărora nu li s-a acordat statut de societăți care funcționează în condițiile economiei de piață sau tratament individual și pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion a fost calculată ca o medie a celor patru societăți incluse în eșantion.

(51)

Având în vedere faptul că nivelul de cooperare la anchetă a fost considerat scăzut, societățile care au cooperat reprezentând aproximativ 40 % din toate importurile din RPC în timpul perioadei examinate, în cazul societăților care nu au cooperat, marja de dumping națională a fost stabilită folosind cea mai mare marjă descoperită în cazul tipurilor reprezentative ale unui producător cooperant căruia nu i s-a acordat nici statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață nici tratament individual.

(52)

Pe această bază, nivelurile provizorii de dumping sunt următoarele:

Societatea

Marja de dumping provizorie

Hubei Xinyegang Steel Co Ltd

38 %

Shandong Luxing Steel Pipe Co. Ltd

47 %

Alte societăți care au cooperat

35 %

Altele

51 %

D.   PREJUDICIUL

1.   Producția comunitară și industria comunitară

(53)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către douăzeci și trei de producători. Prin urmare, se consideră că producția acestor douăzeci și trei de producători comunitari constituie producția comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(54)

Cincisprezece dintre cei douăzeci și trei de producători, majoritatea fiind membri ai asociației reclamante („ESTA”), s-au declarat interesați să coopereze la procedură în termenul menționat în avizul de deschidere a anchetei și au cooperat la aceasta. S-a constatat că acești cincisprezece producători reprezintă o proporție majoră, în acest caz mai mult de 90 %, din producția comunitară totală a produsului similar. În consecință, se consideră că acești cincisprezece producători care au cooperat constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria comunitară”. Ceilalți producători comunitari vor fi denumiți în continuare „ceilalți producători comunitari”. Acești ceilalți producători comunitari nu au sprijinit în mod activ reclamația, dar nici nu s-au declarat împotrivă.

(55)

Astfel cum a fost indicat la considerentul 12 de mai sus, a fost selectat un eșantion de cinci producători care reprezintă 62 % din totalul producției comunitare. Având în vedere faptul că acești producători sunt grupuri de societăți, eșantionul a fost constituit din 9 societăți individuale în total.

2.   Consumul comunitar

(56)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumelor de vânzări ale industriei comunitare către UE, luându-se în considerare variația stocurilor, precum și pe baza datelor privind volumele importurilor și ale exporturilor, furnizate de Eurostat și, în cazul celuilalt producător comunitar, pe baza estimărilor efectuate de solicitant.

(57)

Piața comunitară pentru produsul în cauză și produsul similar a crescut susținut, între 2005 și PA cu aproximativ 24 %. Creșterea cea mai semnificativă a avut loc între 2006 și 2007 când consumul a crescut cu 17 puncte procentuale.

 

2005

2006

2007

PA

Totalul consumului la nivelul CE (tone)

2 565 285

2 706 560

3 150 729

3 172 866

Indice (2005 = 100)

100

106

123

124

(58)

În această privință, este important de precizat faptul că piața comunitară a produsului în cauză este împărțită în aceste segmente principale de piață: Mecanică și Construcții (aproximativ 60 %), Producerea de energie electrică (aproximativ 10 %), OCTG (aproximativ 8 %) și Conducte (aproximativ 8 %). Prin urmare, produsul în cauză este utilizat în principal în sectoarele de mecanică și construcții și aceste sectoare au înregistrat o evoluție rapidă în 2007.

3.   Importurile provenite din țara în cauză

(a)   Volumul importurilor în cauză

(59)

Volumul importurilor produsului în cauză din RPC în Comunitate a crescut semnificativ în perioada examinată. Importurile în UE au crescut de mai mult de 20 de ori începând cu 2005.

Importur

2005

2006

2007

PA

RPC (în tone)

26 396

136 850

470 413

542 840

Indice (2005 = 100)

100

518

1 782

2 057

(60)

Defalcarea importurilor din RPC pe diverse segmente de piață arată că importurile chinezești sunt în special prezente în Mecanică și Construcții (aproximativ 65 %) și Conducte (aproximativ 15 %), în timp ce OCTG și producerea de energie electrică reprezintă mai puțin de 5 %.

(b)   Cota de piață a importurilor în cauză

(61)

Cota de piață deținută de importurile din RPC s-a menținut la 1 % în timpul anului 2005 și a crescut constant cu aproape 16 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Mai precis, aceasta a crescut cu 4 puncte procentuale între 2005 și 2006, apoi cu alte 10 puncte procentuale între 2006 și 2007 și, respectiv, cu 2 puncte procentuale în perioada de anchetă. În cursul perioadei de anchetă, cota de piață a importurilor chineze a fost de 17,1 %.

Cota de piață

2005

2006

2007

PA

RPC

1,0 %

5,1 %

14,9 %

17,1 %

(62)

Cu toate acestea, prezența importurilor chinezești nu este distribuită în mod egal în cadrul diverselor segmente care compun piața comunitară. În timpul perioadei de anchetă, importurile chinezești au avut o cotă de piață de aproximativ 38 % în cadrul segmentului conductelor, 19 % în mecanică și construcții, 9 % în OCTG și aproximativ 7 % în segmentul producerii de energie electrică.

(c)   Prețurile

(i)   Evoluția prețurilor

(63)

Între 2005 și 2007, prețul mediu al importurilor produsului în cauză originare din RPC a scăzut brusc cu 9 %, iar apoi a crescut cu 2 puncte procentuale între 2007 și perioada de anchetă. În total, prețul mediu de import al produsului în cauză originar din Republica Populară Chineză a scăzut cu 7 % între 2005 și perioada de anchetă.

Prețuri unitare

2005

2006

2007

PA

RPC (EUR/tonă)

766,48

699,90

699,10

715,09

Indice (2005 = 100)

100

91

91

93

(ii)   Subcotarea de preț

(64)

O comparație a prețurilor în funcție de model a fost efectuată între prețul de vânzare practicat în Comunitate de producătorii-exportatori chinezi și cel practicat de industria comunitară. În acest scop, prețurile practicate de industria comunitară către clienți independenți au fost comparate cu prețurile practicate de producătorii-exportatori din țara în cauză și care au cooperat la anchetă. În cazul în care a fost necesar, au fost aplicate ajustări pentru a se putea ține cont de diferențele privind etapa comercială și costurile post-import.

(65)

În scopul calculării subcotării de preț, au fost utilizate informații obținute de la toți producătorii comunitari cooperanți incluși în eșantion care au furnizat informații complete și verificabile pentru perioada de anchetă. Comparația a subliniat faptul că în timpul perioadei de referință marja de subcotare medie ponderată a prețurilor, exprimată ca procent din prețurile de vânzare ale industriei comunitare, a fost de 24 %.

4.   Situația industriei comunitare

(66)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici relevanți care au influență asupra situației industriei comunitare. Datele prezentate mai jos se referă la întreaga industrie comunitară pentru vânzări și cote de piață și la societățile incluse în eșantion pentru restul indicatorilor. Datele referitoare la cele trei societăți incluse în eșantion au fost excluse deoarece: (i) o companie a făcut parte dintr-un mare grup siderurgic până la scindarea acestuia în 2007, ceea ce înseamnă că informațiile de dinainte și de după scindare nu pot fi comparate, (ii) o altă societate nu a trimis date suficient de detaliate și (iii) o societate nu a putut furniza cifre reale pentru 2008 și o previziune pentru 2009. Pentru a avea informații consistente în vederea analizării indicatorilor prejudiciului și a riscului de prejudiciu, și cea de-a treia societate a trebuit să fie exclusă din analiza indicatorilor prejudiciului. Cu toate acestea, având în vedere importanța relativ scăzută a acestor trei societăți în eșantion, această excludere nu afectează în niciun fel viziunea de ansamblu prezentată de indicatori.

(a)   Producție

(67)

Pornind de la un nivel de aproximativ 2 000 000 tone în 2005, producția producătorilor incluși în eșantion a crescut pentru a atinge un maxim în 2007 de peste 2 200 000 tone, datorită creșterii cererii, astfel cum se explică la considerentul 57 de mai sus, înainte să înceapă să scadă în timpul PA. Per ansamblu, producția a crescut cu 7 % în perioada examinată, pentru a atinge un nivel de aproximativ 2 150 000 tone în timpul perioadei de anchetă.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Producție (tone)

2 022 596

2 197 964

2 213 956

2 158 096

Indice (2005 = 100)

100

109

109

107

(b)   Capacitatea și ratele de utilizare a capacității

(68)

Capacitatea de producție a fost stabilită pe baza capacităților nominale ale unităților de producție aparținând producătorilor incluși în eșantion, ținând cont de întreruperile în producție, precum și de faptul că, în anumite cazuri, o parte din capacitate a fost utilizată pentru alte produse fabricate pe aceleași linii de producție.

(69)

Capacitatea de producție a producătorilor incluși în eșantion a rămas constantă în cursul perioadei examinate, la un nivel de aproximativ 2 400 000 de tone.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Capacitate de producție (tone)

2 451 187

2 469 365

2 446 462

2 398 283

Indice (2005 = 100)

100

101

100

98

Utilizarea capacității

83 %

89 %

90 %

90 %

Indice (2005 = 100)

100

108

110

109

(70)

Utilizarea capacității era de 83 % în 2005 și a crescut până la aproximativ 90 % în restul perioadei examinate. Această evoluție reflectă variațiile înregistrate în privința volumului producției, conform explicațiilor furnizate la considerentul 67 de mai sus. În total, utilizarea capacității a crescut doar cu 7 puncte procentuale, o creștere redusă în comparație cu creșterea substanțială a consumului descrisă la considerentul 57 de mai sus.

(71)

Cu toate acestea, este important de precizat că, datorită nivelului înalt de consum, producătorii incluși în eșantion funcționau la rate crescute de utilizare a capacității de producție. Posibilitatea obținerii unor rate crescute de utilizare a capacităților este considerată un element important în vederea atingerii unor niveluri satisfăcătoare de rentabilitate pentru produsul similar. De exemplu, situația în timpul perioadei examinate diferă în mod evident de situația care prevala între 2002 și 2004, când, din cauza presiunii exercitate de importurile care făceau obiectul unui dumping originare, inter alia, din Croația, Rusia și Ucraina, utilizarea capacităților industriei comunitare se situa doar în jurul valorii de 66-75 %, iar industria comunitară a suferit pierderi între 5 % și 10 %.

(c)   Stocurile

(72)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor incluși în eșantion a crescut cu 16 % în 2006 și a scăzut ușor, ulterior, cu 3 puncte procentuale în 2007 și cu încă un punct procentual în timpul perioadei de anchetă. Trebuie precizat faptul că marea majoritate a producției este efectuată la comandă. Prin urmare, relevanța acestui indicator în ceea ce privește analiza prejudiciului este considerată limitată.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Stocuri de sfârșit de exercițiu financiar (tone)

142 303

165 070

160 668

159 924

Indice (2005 = 100)

100

116

113

112

(d)   Volumul vânzărilor

(73)

Volumul vânzărilor efectuate de industria comunitară din propria producție către clienți independenți de pe piața comunitară în cursul perioadei de anchetă a fost de aproximativ 2 000 000 de tone, o creștere cu 14 % față de nivelul din 2005. Această creștere se datorează creșterii substanțiale a consumului descrisă la considerentul 56 de mai sus, al cărei efect pozitiv, totuși, s-a reflectat doar parțial în vânzările crescute ale industriei comunitare.

Industria comunitară

2005

2006

2007

PA

Vânzările comunitare (tone)

1 766 197

1 907 126

2 061 033

2 017 525

Indice (2005 = 100)

100

108

117

114

(74)

Trebuie precizat faptul că importurile chinezești și vânzările industriei comunitare se află în competiție în principal pe trei segmente de piață: mecanică, construcții și conducte. Într-adevăr, 65 % din vânzările industriei comunitare și aproximativ 80 % din importurile chinezești corespund acestor trei segmente de piață.

(e)   Cota de piață

(75)

În timpul perioadei examinate, industria comunitară a pierdut 5 puncte procentuale din cota de piață, care a scăzut de la 69 % în 2005 până la 64 % în perioada de anchetă. Această pierdere de cotă de piață reflectă faptul că, în pofida unei creșteri substanțiale a consumului, industria comunitară a putut beneficia doar parțial de această situație, din cauza prezenței din ce în ce mai masive a importurilor chinezești. Se reamintește că cota de piață a importurilor chinezești a crescut de la 1 % la 17,1 % în timpul aceleiași perioade (a se vedea considerentul 61 de mai sus).

 

2005

2006

2007

PA

Cota de piață a industriei comunitare

68,8 %

70,5 %

65,4 %

63,6 %

Indice (2005 = 100)

100

102

95

92

(f)   Creșterea

(76)

Între 2005 și perioada de anchetă, în timp ce consumul comunitar a crescut cu 24 %, volumul de vânzări ale industriei comunitare pe piața comunitară a crescut doar cu 14 %, iar cota sa de piață a scăzut cu 5 puncte procentuale. Pe de altă parte, volumul importurilor chinezești a crescut de mai mult de 20 de ori, iar cota lor de piață a crescut cu 16 puncte procentuale în aceeași perioadă. Se concluzionează că, deși industria comunitară a înregistrat o anumită creștere, nu a putut beneficia pe deplin de pe urma creșterii substanțiale a cererii pe piață, în timp ce importurile chinezești au beneficiat de aceasta într-un mod mai mult decât proporțional.

(g)   Ocuparea forței de muncă

(77)

Nivelul de ocupare a forței de muncă al producătorilor incluși în eșantion a crescut cu 6 % între 2005 și 2007. A scăzut cu 6 puncte procentuale între 2007 și perioada de anchetă. În total, nivelul de ocupare a forței de muncă al producătorilor incluși în eșantion a rămas constant între 2005 și perioada de anchetă, la un nivel de aproximativ 9 100 de persoane. Această situație dovedește faptul că eficiența producătorilor incluși în eșantion a crescut deoarece, în aceeași perioadă, volumul producției a crescut cu 7 % (a se vedea considerentul 67 de mai sus).

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Ocuparea forței de muncă (persoane angajate)

9 119

9 444

9 644

9 151

Indice (2005 = 100)

100

104

106

100

(h)   Productivitatea

(78)

Productivitatea forței de muncă a producătorilor incluși în eșantion, măsurată ca producție (tone) pe persoană angajată pe an, a crescut constant în timpul perioadei examinate și s-a încheiat în timpul perioadei de anchetă la un nivel cu 7 % mai mare decât în 2005. Acest lucru este în conformitate cu faptul că ocuparea forței de muncă a rămas stabilă în timpul perioadei examinate, în timp ce producția a crescut cu 7 %.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Productivitate (tone pe angajat)

369

387

386

395

Indice (2005 = 100)

100

105

105

107

(i)   Salariile

(79)

Salariul mediu pe angajat a crescut cu 7 % între 2005 și 2006, cu încă 8 puncte procentuale între 2006 și 2007 și a rămas aproape stabil între 2007 și perioada de anchetă. În total, salariul mediu pe angajat a crescut cu 16 % în timpul perioadei examinate. Creșterea costurilor salariilor medii se datorează, în parte, faptului că reducerile de personal pentru acei producători comunitari, al căror salariu mediu era relativ scăzut au fost compensate de creșterile de personal în rândul producătorilor comunitari, ale căror salarii medii erau relativ crescute. Având în vedere faptul că creșterea salariilor a fost compensată parțial de o creștere importantă în productivitate, impactul total în termeni de costuri ale forței de muncă nu a fost semnificativ, în mod special.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Costul anual al muncii pe angajat (EUR)

46 527

49 968

53 704

54 030

Indice (2005 = 100)

100

107

115

116

(j)   Factorii care influențează prețurile de vânzare

(80)

Prețurile de vânzare ale producătorilor incluși în eșantion au crescut substanțial cu 21 %, între 2005 și 2007, și s-au menținut stabile în timpul perioadei de anchetă. Creșterea prețurilor de vânzare, în același timp cu creșterea volumurilor de vânzare este explicată de faptul că costurile au crescut, de asemenea, în timpul aceleiași perioade. Producătorii comunitari au reușit să transpună această creștere a costurilor în prețurile lor de vânzare și să o transmită clienților lor. Prin urmare, doar în timpul perioadei de anchetă, presiunea crescândă a produselor chinezești a început să producă primele efecte vizibile asupra prețurilor de vânzare, în timp ce prețurile de vânzare ale industriei comunitare au rămas constante în ciuda creșterii costurilor cu 4 puncte procentuale.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

PE – Prețul unitar pe piața CE (EUR/tonă)

983

1 047

1 188

1 192

Indice (2005 = 100)

100

106

121

121

(81)

După cum reiese din tabelul de mai jos, creșterea costurilor s-a datorat, în principal, unei creșteri a prețurilor materiilor prime. Într-adevăr, industria comunitară s-a dovedit a fi foarte eficientă în limitarea creșterii costurilor forței de muncă și a altor costuri generale. Cu toate acestea, creșterea prețurilor materiilor prime a putut fi echilibrată doar printr-o creștere corespunzătoare a prețurilor de vânzare și acest lucru a devenit din ce în ce mai dificil în timpul perioadei examinate.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Costuri totale pe tonă

863

863

974

1 007

Indice (2005 = 100)

100

100

113

117

Costurile materiilor prime

498

532

603

622

Indice (2005 = 100)

100

107

121

125

(k)   Rentabilitatea și randamentul investițiilor

(82)

În timpul perioadei examinate, rentabilitatea vânzărilor pentru produsul similar ale producătorilor incluși în eșantion, exprimată ca procentaj din vânzările nete, a crescut de la 12,1 % în 2005 până la 17,9 % în 2007. A scăzut apoi la 15,4 % în perioada de anchetă. Prin urmare, rentabilitatea a crescut cu 3 puncte procentuale între 2005 și perioada de anchetă.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Rentabilitate vânzări CE către independenți (% vânzări nete)

12,1 %

17,3 %

17,9 %

15,4 %

Indice (2005 = 100)

100

143

147

127

RI (profit în % din valoarea contabilă netă a investițiilor)

47,1 %

85,1 %

79,2 %

51,7 %

Indice (2005 = 100)

100

181

168

110

(83)

Randamentul investițiilor (ROI), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția rentabilității. A crescut de la un nivel de 47 % în 2005 până la 85 % în 2006. A scăzut la 79 % în 2007 și a scăzut în continuare la 52 % în perioada de anchetă. În total, randamentul investițiilor a crescut cu 4,6 puncte procentuale în timpul perioadei examinate.

(l)   Fluxul de numerar și capacitatea de a mobiliza capital

(84)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare a fost de aproximativ 367 milioane EUR în 2005. Acesta a crescut până la aproximativ 684 milioane EUR în 2006, până la 1 miliard EUR în 2007, iar apoi a scăzut până la aproximativ 630 milioane EUR în perioada de anchetă. Nu au existat indicații potrivit cărora industria comunitară ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Fluxul de numerar (EUR)

367 215 052

684 541 347

1 034 223 612

634 658 147

Indice (2005 = 100)

100

186

282

173

(m)   Investițiile

(85)

Investițiile anuale ale societăților incluse în eșantion în producerea produsului similar au crescut cu 83 % între 2005 și 2006, cu încă 94 de puncte procentuale între 2006 și 2007 și apoi au crescut ușor în perioada de anchetă. În total, investițiile au crescut cu aproximativ 185 % între 2005 și perioada de anchetă. Aceste investiții ale industriei comunitare au avut, ca obiectiv principal, îmbunătățirea calității produsului, creșterea productivității instalațiilor, dezvoltarea unor noi produse și procese, îmbunătățirea siguranței industriale și protecției mediului. Acestea nu au avut ca rezultat o creștere a capacității de producție.

Eșantion

2005

2006

2007

PA

Investiții nete (EUR)

99 895 036

182 508 624

276 813 902

284 860 412

Indice (2005 = 100)

100

183

277

285

(86)

Se consideră că industria comunitară a direcționat o cantitate foarte mare de resurse către investiții în timpul perioadei examinate. Acest lucru trebuie considerat în contextul unui nivel foarte scăzut de investiții care a fost posibil în anii anteriori, atunci când nivelurile de rentabilitate ale industriei comunitare erau extrem de scăzute sau chiar negative. Din cauza perioadelor îndelungate în care industria comunitară era afectată, printre altele, de importuri care făceau obiectul unui dumping din Croația, Rusia și Ucraina și în care investițiile au trebuit să fie reduse în mod drastic (4), nivelul necesar de investiții nu a putut fi atins. Prin urmare, nivelul îmbunătățit de profituri în timpul perioadei examinate a fost esențial pentru a permite industriei comunitare să facă investițiile care fuseseră amânate o lungă perioadă de timp. Nu au fost făcute investiții pentru creșterea capacității de producție din cauza preocupărilor crescânde privind posibilitatea de a profita de o creștere a cererii în contextul unei expansiuni agresive a importurilor chinezești.

(n)   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(87)

Date fiind volumul, cota de piață și prețul importurilor din țara în cauză, impactul marjelor de dumping actuale asupra industriei comunitare ar putea fi considerat semnificativ. Este important să reamintim faptul că măsurile antidumping au fost impuse în 2006 în vederea contrabalansării dumpingului prejudiciabil produs de importurile dintr-o serie de alte țări. Rezultatele financiare bune obținute de industria comunitară în timpul perioadei examinate i-a permis cu siguranță să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare. Totuși, a fost, de asemenea, demonstrat că industria comunitară nu a putut beneficia pe deplin de excepționala expansiune a pieței care a avut loc în timpul perioadei examinate (a se vedea considerentul 75 de mai sus), deoarece cotele de piață deținute anterior de importurile care făceau obiectul măsurilor au fost substituite de importuri chinezești la prețuri reduse, care au contribuit, de asemenea, parțial la pierderea din cota de piață a industriei comunitare. Acest lucru a avut, cu siguranță, un efect de limitare a redresării complete a industriei comunitare și a tendinței acesteia de a investi și de a extinde capacitatea de producție pentru a urma tendința de expansiune a pieței (a se vedea considerentul 86 de mai sus). Prin urmare, se poate concluziona că redresarea industriei comunitare în urma practicilor de dumping anterioare nu poate fi considerată completă și că industria comunitară rămâne vulnerabilă în fața efectului prejudiciabil cauzat probabil de prezența cantităților substanțiale de importuri care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară.

5.   Concluzii privind prejudiciul

(88)

Datele verificate arată anumite semne de prejudiciu. De fapt, pe o piață aflată în creștere semnificativă (+ 24 %), industria comunitară și-a putut crește vânzările pe piața comunitară doar parțial (+ 14 %), fapt ce a condus la o scădere a cotei sale de piață (de la 69 % la 64 %). Cu toate acestea, în acest context, industria comunitară a reușit să mențină un nivel suficient de ridicat al utilizării capacității și al prețurilor, astfel încât rentabilitatea sa s-a menținut la niveluri bune (aproximativ 15 % în PA). În concluzie, orice prejudiciu suferit de industria comunitară a fost limitat și nu a condus la nicio problemă economică importantă.

(89)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că industria comunitară nu a suferit un prejudiciu important în PA, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. De asemenea, ar trebui precizat faptul că industria comunitară trecuse printr-o perioadă în care făcuse obiectul unui dumping prejudicios care a condus la instituirea unor măsuri antidumping în anul 2006. Industria comunitară a reușit să se redreseze parțial în urma practicilor de dumping anterioare doar datorită importantei expansiuni a pieței care a avut loc între 2005 și PA. Deși adoptarea măsurilor antidumping, în iunie 2006, a dus la eliminarea efectelor prejudicioase ale dumpingului dintr-o serie de țări, în timpul PA, pe piața comunitară se afla o cantitate importantă de produse vândute la prețuri reduse care făceau obiectul unui dumping, acestea fiind importuri chinezești. În cazul în care situația pieței s-ar schimba, expansiunea pieței observată în timpul perioadei examinate s-ar opri și tendința anterioară de creștere s-ar inversa, industria comunitară ar fi expusă complet potențialului efect prejudiciabil care rezultă din aceste importuri care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, se concluzionează că, deși industria comunitară nu a suferit un prejudiciu material în timpul PA, se găsea într-o stare vulnerabilă la finalul acestei perioade.

E.   RISCUL DE PREJUDICIU

1.   Evoluția probabilă a consumului în Comunitate, a importurilor din țara în cauză și a situației industriei comunitare după perioada de anchetă

(90)

Pentru a putea evalua dacă industria comunitară a făcut obiectul unui risc de prejudiciu, unele dintre elementele stabilite pentru perioada examinată și PA a trebuit să fie analizate mai în detaliu. Această analiză aprofundată a fost efectuată pe baza informațiilor culese privind indicatorii principali de prejudiciu pentru anii 2008 și 2009. În acest scop, au fost solicitate informații societăților incluse în eșantion prin intermediul chestionarelor, au fost actualizate informații statistice și a fost analizat orice alt element transmis de către părți. Pe această bază, au fost stabilite următoarele:

1.1.   Consumul comunitar

(91)

Consumul comunitar, care se afla în creștere până la PA, se estimează că a scăzut considerabil, cu cel puțin 30 % între finalul PA și 2009. Această estimare are la bază informații publice disponibile, care sunt sprijinite, de asemenea, de date trimise de către solicitant și de previziunile prezentate de producătorii comunitari incluși în eșantion.

(92)

În plus, solicitantul a trimis informații pe segmente de piață care prevăd o scădere în toate sectoarele, cu excepția sectorului OCTG, care se consideră a fi mai puțin afectat de importanta scădere generalizată a cererii.

1.2.   Importuri din RPC și cota de piață în cauză

(93)

Importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au continuat să crească substanțial până la finalul PA. Tendința lor crescătoare pe o bază anuală este confirmată cel puțin până la finalul anului 2008. Având în vederea scăderea consumului începând cu ultimele luni ale lui 2008, cota lor de piață se așteaptă să crească, de asemenea, în 2009.

(94)

Se prevede că importurile chinezești vor rămâne concentrate în sectorul mecanicii și al construcțiilor, precum și în segmentele de piață ale conductelor, astfel cum se indică la considerentul 60 de mai sus.

(95)

Chiar dacă, ca rezultat al pieței aflate în scădere, volumul total al importurilor va scădea – scădere care nu se așteaptă totuși a fi semnificativă – cota de piață a importurilor chinezești va crește proporțional în aceste segmente în care sunt reprezentate puternic în mod tradițional. Într-adevăr, este probabil ca importurile cu prețuri reduse să devină chiar mai atractive pe o piață care tinde din ce în ce mai mult spre reducerea costurilor.

(96)

În consecință, se prevede o creștere a cotei de piață estimate a importurilor chinezești. În funcție de evoluția consumului, cota de piață a importurilor chinezești ar putea chiar să crească cu câteva puncte procentuale între 2008 și 2009, având în vedere politica agresivă de expansiune a pieței înregistrată în ultimii ani, a se vedea considerentul 61 de mai sus și considerentele 114 și 115 de mai jos.

(97)

În ceea ce privește prețurile importurilor de produs în cauză, asociația exportatorilor chinezi („CISA”) a susținut că aceste prețuri au crescut substanțial după PA.

(98)

Este confirmat faptul că datele Eurostat arată, într-adevăr, o astfel de creștere după PA. În această privință, se remarcă faptul că această creștere în anumite cazuri este semnificativă (până la 33-43 %). Cu toate acestea, ancheta a arătat că această creștere este o reflecție a creșterii generale a prețurilor anumitor materii prime (oțel, deșeuri metalice și fontă) și a costurilor cu energia care a avut loc la nivel mondial între aprilie și octombrie 2008, iar această creștere nu a eliminat subcotarea prețurilor, care se pare că se menține substanțială.

1.3.   Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității industriei comunitare

(99)

Se prevede o scădere a producției industriei comunitare cu între 20 și 35 de puncte procentuale între PA și 2009. Această tendință a fost confirmată de previziunile prezentate de societățile incluse în eșantion. Din analiza acestor previziuni se poate presupune că scăderea generală a producției reflectă, de asemenea, faptul că, în cadrul unei scăderi generale a consumului, cererea pentru anumite tipuri de produse a scăzut mai puțin decât cererea pentru altele, astfel încât se prevede o schimbare a gamei de produse.

(100)

Din informațiile trimise de societățile incluse în eșantion rezultă că capacitatea de producție se prevede a rămâne constantă în 2009, în timp ce utilizarea capacității se prevede să scadă dramatic la un nivel apropiat de 70 % în același an. Acest lucru este în conformitate cu scăderea bruscă a consumului după cum se descrie la considerentul 91. Într-adevăr, vizitele de verificare au indicat următoarele: (i) o reducere a turelor de lucru (care, cel mai adesea, au trecut de la 18 la 15 pe săptămână), (ii) o creștere a utilizării programelor de concediere colectivă și a șomajului tehnic, (iii) o închidere prelungită în timpul perioadelor de concedii. Se reamintește faptul că anchetele anterioare au indicat deja faptul că la o rată de utilizare a capacității mai mică de 75 %, industria comunitară are puține șanse să funcționeze într-un mod durabil (a se vedea considerentul 71 de mai sus).

1.4.   Vânzările industriei comunitare în CE (volumuri și prețuri)

(101)

Se prevede o scădere semnificativă a vânzărilor industriei comunitare pe piața CE, din aceleași motive explicate la considerentul 99 de mai jos, cel puțin conformă cu scăderea consumului, chiar mai mare probabil, în conformitate cu previziunile făcute de producătorii comunitari incluși în eșantion.

(102)

Deoarece se prevede că industria comunitară va continua să piardă din cota de piață CE în favoarea importurilor din China care fac obiectul unui dumping, va fi obligată să se bazeze mai mult pe piețele de export. Societățile comerciale incluse în eșantion au raportat o scădere a vânzărilor în comunitate mai mare decât creșterea per total a producției, deoarece producția pentru exporturi ar rămâne stabilă în comparație cu producția de mărfuri destinate pieței comunitare. Acest fenomen este cauzat de faptul că activitatea de export a industriei comunitare se concentrează pe tuburi OCTG (35 %), conducte (25 %) și producerea de energie electrică (13 %), în timp ce țevile cu utilizări în mecanică și în construcții au reprezentat numai 16 % din exporturile industriei comunitare (față de 60 % din vânzările lor la nivel comunitar, a se vedea considerentul 73 de mai sus).

(103)

Industria comunitară a prezentat informații care arată că volumurile de vânzare au scăzut deja și/sau se estimează că vor scădea semnificativ, mai ales pe anumite segmente de piață unde prezența mărfurilor chinezești își exercită mai mult puterea de penetrare (și anume industria mecanică, construcții și conducte).

(104)

În ceea ce privește prețurile la vânzare, acestea trebuie să fie previzionate de către producătorii incluși în eșantion pentru a rămâne stabile în medie, în raport cu prețurile din PA.

(105)

Totuși, dezvoltarea prețurilor de vânzare nu ar fi pe deplin reprezentativă pentru reducerea prețului real, care se estimează a se realiza de la produs la produs. Acest fapt va fi cauzat de încercarea Comunității de a se reorienta către țevi dintr-o clasă superioară, din cauza presiunii prețurilor la importurile din China. Prin urmare, cota pentru produsele de clasă inferioară din totalul vânzărilor industriei comunitare ar scădea considerabil mai mult decât scăderea medie a vânzărilor totale, prin urmare, ponderea produselor cu un preț de vânzare mai ridicat va fi proporțional mai ridicată. Acesta este motivul pentru care scăderea medie a prețului se estimează a fi mai limitată decât scăderea prețului suportată de acele produse, care se află în concurență mai directă cu importurile din China care fac obiectul unui dumping

(106)

Prin urmare, s-au colectat de la industria comunitară informații privind evoluția prețului unor tipuri de produse reprezentative, cu privire la care s-a constatat că sunt în concurență directă cu importurile din China care fac obiectul unui dumping, în PA. Pe baza acestei analize, s-a stabilit că prețurile tipurilor de produse importante, care au fost importate în cantități semnificative din RPC în PA a înregistrat o creștere în al doilea semestru din 2008, pentru a reflecta parțial, creșterea costurilor, menționată, de asemenea la considerentul 98 de mai sus.

1.5.   Prețurile/costurile industriei comunitare

(107)

Societăților comerciale incluse în eșantion li s-a cerut, de asemenea, să prezinte date privind evoluția previzionată a costurilor lor pentru produsul în cauză, precum și costul major.

(108)

Datele prezentate indică faptul că este probabilă o creștere generală a costurilor. Acest fapt este cauzat de doi factori principali. În primul rând, nu se așteaptă ca scăderea forței de muncă ca urmare a producției mai mici și a ratelor de utilizare a capacității să aibă ca rezultat o scădere pe măsură a costurilor forței de muncă, datorită utilizării șomajului tehnic și orelor de lucru reduse, care ar putea crește costul mediu al forței de muncă. În al doilea rând, schimbarea gamei de produse către produse cu o valoare ridicată (deși nu este necesar mai profitabilă) înseamnă că, în medie, vor crește și costurile (inclusiv costurile materiilor prime). Mai mult, scăderea evidentă a eficienței cauzată de volumurile reduse și de utilizarea capacității sub nivelul optim ar duce la o creștere proporțională a costurilor fixe.

1.6.   Cota de piață a industriei comunitare

(109)

Se estimează că se va înregistra o scădere în cota de piață a industriei comunitare cu câteva puncte procentuale în PA și 2009, ca urmare a unei presiuni tot mai mari din partea importurilor din China care fac obiectul unui dumping (a se vedea considerentele 93 și 101 de mai sus) pe o piață europeană în cădere.

1.7.   Rentabilitatea industriei comunitare

(110)

Conform datelor prezentate de producătorii comunitari, rentabilitatea industriei comunitare a scăzut ușor, cu 0,5 puncte procentuale, între PA și 2008. Totuși, se raportează că această rentabilitate ar fi scăzut considerabil înainte de sfârșitul lui 2008 și se preconizează că se va reduce sever la aproximativ 2 % pentru 2009.

(111)

Se reamintește deja că, în trecut, s-a arătat că rentabilitatea industriei comunitare a fost deosebit de scăzută în perioadele în care rata de utilizare a capacității a fost sub 75 %. S-a dovedit că acesta a fost cazul în perioada anchetei finalizate prin Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului (5), când utilizarea capacității scăzuse semnificativ din cauza presiunii din partea importurilor care făceau obiectul unui dumping din Croația, Rusia și Ucraina.

1.8.   Concluzia privind evoluția probabilă a consumului în Comunitate, importurile din țara în cauză și situația industriei comunitare după perioada de anchetă

(112)

Analiza de mai sus privind dezvoltarea probabilă a consumului, a importurilor de produse din China care fac obiectul unui dumping și a principalilor indicatori ai prejudiciului pentru perioada dintre PA și 2009 ([a se vedea considerentele 90-111) arată că deja are loc o deteriorare considerabilă a situației economice în industria comunitară și se estimează că va continua sau chiar se va agrava în viitorul apropiat. Acest fenomen este clar indicat de o reducere evidentă a producției, a volumurilor vânzărilor din CE, a cotelor de piață și a profitabilității (aproximativ – 13 puncte procentuale). Această evaluare a fost realizată pe baza datelor privind previzionările bazate pe dovezi suficient de detaliate. În special, tendința reflectată pentru perioada de după PA și până la sfârșitul lui 2008, a putut fi deja verificată, în mare măsură, în cursul vizitelor de verificare care au avut loc. În cursul anchetei, s-au depus dovezi suplimentare (în special în ceea ce privește scăderea prețurilor de vânzare și a volumurilor pentru 2009). Deși, ca în cazul oricărei previzionări, nu se poate avea siguranța că tendințele indicate se vor realiza exact așa cum sunt preconizate, se consideră că este foarte probabil ca aceasta să fie dezvoltarea ulterioară. În consecință, concluzia este că industria comunitară se confruntă cu o situație de prejudiciu important încă din primele luni ale lui 2009.

2.   Riscul de prejudiciu

(113)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, s-a examinat care sunt faptele care, dacă este cazul, ar crea o situație în care importurile care fac obiectul unui dumping ar cauza un prejudiciu industriei comunitare. În acest context, se acordă atenție specială: (i) dezvoltării importurilor care fac obiectul unui dumping, (ii) existenței unor capacități disponibile ale exportatorilor, (iii) nivelului prețurilor importurilor din China și (iv) nivelului inventarelor.

2.1.   Evoluția volumurilor importurilor care fac obiectul unui dumping

(114)

Importurile din RPC au crescut spectaculos de la 26 000 la 543 000 tone între 2005 și PA, astfel cum se explică la considerentul 59 de mai sus. Aceste importuri s-au realizat, în mare măsură, la prețuri foarte mici, ceea ce a subcotat semnificativ orice altă ofertă de prețuri de pe piața comunitară din alte surse de aprovizionare. Creșterea substanțială a cotei de piață deținute de aceste importuri care fac obiectul unui dumping (a se vedea considerentul 61 de mai sus) confirmă că dezvoltarea acestor importuri nu a fost consecința unei creșteri a cererii. Dimpotrivă, se pare că această dezvoltare s-a datorat, în mare parte, strategiei care a stat la baza ei, centrată pe substituirea poziției pe piață deținute anterior de importurile care fac obiectul unui dumping din alte surse (a se vedea considerentul 141 de mai jos), cu obiectivul de a pătrunde agresiv pe o nouă piață. Creșterea prețurilor la import observată în al doilea semestru al lui 2008 s-a datorat în întregime unei creșteri considerabile a costurilor materiilor prime, ceea ce a avut ca rezultat o creștere la nivel mondial a costurilor pentru țevi și tuburi fără sudură și nu corespunde unei intenții de a reduce diferența de preț față de prețurile altor furnizori de pe piața CE.

(115)

Pe această bază, se consideră că nu se poate stabili o corelare directă între dezvoltarea consumului și nivelul importurilor care fac obiectul unui dumping. În schimb, se consideră că creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping înregistrată între 2005 și PA s-ar fi produs oricum, chiar și într-o situație de consum stabil, singura diferență fiind că ar fi avut un impact mai mare asupra cotelor de piață ale celorlalți furnizori. Nu se poate exclude posibilitatea că, dacă ritmul creșterii consumului nu ar fi fost la nivelul înregistrat, industria comunitară ar fi suferit poate deja un prejudiciu important în cursul perioadei examinate. Prin urmare, se consideră că o tendință de scădere în situația generală a pieței comunitare nu ar avea niciun impact considerabil asupra evoluției volumurilor importurilor care fac obiectul unui dumping. Este foarte probabil ca strategia agresivă de a pătrunde pe piața comunitară în cursul perioadei examinate să continue, având ca obiectiv general câștigarea de cote de piață în defavoarea celorlalți operatori economici, cu ajutorul prețurilor mici la importurile care fac obiectul unui dumping.

(116)

Cele mai recente cifre disponibile cu privire la întregul an 2008 arată importuri de 507 589 tone, și anume mai mari decât în 2007, deși ușor mai scăzute decât în PA. Mai mult, cifrele privind ultimele două luni din 2008 arată că importurile au crescut în comparație cu aceeași perioadă din anul anterior (84 000 tone în 2008 față de 79 000 tone în 2007), în pofida faptului că ancheta a arătat că în noiembrie 2008, existau deja semne clare de scădere pe piața comunitară. Se poate concluziona astfel că, pe baza celor mai recente informații disponibile, volumul importurilor din RPC poate fi considerat ca cel mai puțin stabil. În acest sens, se subliniază că, și în cazul în care evoluția importurilor care fac obiectul unui dumping ar arăta pe termen scurt o tendință diferită în comparație cu cea din trecut, și anume ar rămâne stabilă sau ar începe să scadă, această informație ar trebui să fie interpretată și analizată în fiecare caz în contextul evoluției consumului. Cu alte cuvine, constatările privind acest factor nu ar trebui să se bazeze pe o simplă observație a evoluției în termeni absoluți a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping, ci ar trebui să se țină seama de contextul pieței pe care această evoluție are loc și dacă ar fi putut avea ca rezultat o creștere sau o scădere a cotei de piață deținute de aceste importuri care fac obiectul unui dumping. Din informațiile disponibile, rezultă clar nu numai că importurile care fac obiectul unui dumping au înregistrat o creștere substanțială a cotelor de piață deținute în cursul perioadei examinate, dar nici nu au arătat semne de a opri sau de a inversa această tendință într-o perioadă în care cererea începuse deja să se diminueze. Prin urmare, cota de piață deținută de importurile din China care fac obiectul unui dumping ar trebui să crească (a se vedea considerentul 96 de mai sus). În consecință, concluzia este că, dată fiind scăderea substanțială a consumului, presiunea acestor importuri care fac obiectul unui dumping asupra pieței comunitare este probabil să crească semnificativ.

2.2.   Rezerva de capacități disponibile ale exportatorilor

(117)

Analiza informațiilor prezentate de producătorii-exportatori incluși în eșantion a arătat că, numai în 2008, s-a preconizat a avea loc o creștere a capacității cu cel puțin 740 000 de tone în aceste societăți comerciale. În plus, industria comunitară susține că două societăți comerciale incluse în eșantion planifică să construiască fabrici producătoare de țevi fără sudură, a căror capacitate va atinge 500 000 tone până la jumătatea lui 2009. Desigur că verificarea creșterilor capacității previzionate poate fi făcută numai odată ce această capacitate este operațională; este așadar dificil să se evalueze rezerva viitoare de capacitate disponibilă care va exista în RPC. Totuși, chiar numai ținând seama de răspunsurile exportatorilor chinezi incluși în eșantion, se poate concluziona că, în temeiul faptului că totalul consumului comunitar s-a calculat la 3 300 000 tone în PA, există o capacitate de producție disponibilă substanțială în China. Mai mult, reclamantul a prezentat informații credibile privind punerea în funcțiune a două noi fabrici producătoare de țevi fără sudură în RPC în ianuarie 2009. Aceste două fabrici, cu o capacitate de aproximativ 400 000 de tone fiecare, pot aproviziona un sfert din piața CE numai ele însele.

(118)

Mai mult, informațiile puse la dispoziție de asociația producătorilor din China (CISA) stabilesc totalul producției chineze la aproximativ 20 de milioane de tone. Producătorii chinezi incluși în eșantion au raportat că, în medie, exporturile lor au reprezentat 27 % din totalul vânzărilor pe care le-au avut în PA, de la 17 %, procentul lor de exporturi în 2005. Se poate concluziona așadar că, în perioada examinată, exportatorii chinezi și-au crescut semnificativ tendința către export, ceea ce a avut ca urmare o creștere foarte importantă a exporturilor lor ca valoare absolută, deoarece totalul vânzărilor producătorilor incluși în eșantion a crescut cu peste 56 % în perioada examinată. Nu există vreun indiciu că această tendință, care este efectul combinat al unei creșteri a producției și al unei creșteri a ratei exporturilor, s-ar inversa în viitorul apropiat.

(119)

Procentajul de exporturi din China către Comunitate (ca procent din totalul exporturilor chineze) a crescut semnificativ în perioada examinată, de la 1 % în 2005 la 9 % în PA. Aceasta confirmă faptul că, în perioada examinată, s-a produs o schimbare considerabilă în ceea ce privește activitățile de export, iar Comunitatea a câștigat importanță în strategia globală de piață a exportatorilor chinezi. Celelalte principale piețe sunt SUA cu 36 % (de la 31 % în 2007), Algeria (6 %, de la 2 % în 2006) și Coreea de Sud (6 %, de la 3 % în 2005). Pe baza celor de mai sus, se poate estima că o parte semnificativă din capacitatea în exces nou creată va fi direcționată către piața CE. În plus, o reducere semnificativă a unora dintre aceste piețe și, în special, a pieței din Statele Unite, se poate produce în scurt timp, astfel încât volumurile puse la dispoziție de pe aceste piețe ar putea fi redirecționate cu ușurință către CE. Se poate ca această redirecționare să nu fi fost mai pronunțată până în prezent deoarece, conform statisticilor din China și informațiilor colectate de la producătorii chinezi incluși în eșantion, prețurile de pe piața CE au fost, până în acest moment, oarecum mai scăzute decât pe alte piețe. Totuși, se poate preconiza că, în cazul reducerii substanțiale a volumurilor vândute pe alte piețe, se va trece cu ușurință peste considerentele privind nivelurile prețului în fața necesității de a păstra nivelul producției și utilizarea capacității la niveluri suficient de ridicate. Mai mult, se estimează că piețe precum cea comunitară, în care pătrunderea s-a dovedit relativ ușoară și de mare succes, vor deveni ținta preferată a oricărei politici de redirecționare asemănătoare.

2.3.   Prețurile importurilor din RPC

(120)

Prețurile importurilor din China au fost, în perioada examinată, cu mult mai scăzute nu numai față de prețurile din industria comunitară, ci și față de prețurile din alte țări. Acest fapt este confirmat de analiza subcotării menționată la considerentele 65 de mai sus și 142 de mai jos. Subcotarea constatată, foarte substanțială și sistematică (și anume destul de omogenă în funcție de tip) a asigurat expansiunea continuă a cotei de piață deținute de importurile care au făcut obiectul unui dumping în perioada examinată. Prin urmare, a existat, în perioada examinată, o legătură clară între creșterea cotelor de piață ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping și scăderea cotelor de piață ale vânzărilor din alte surse, inclusiv industria comunitară, iar aceasta s-a putut obține prin avantajul câștigat cu ajutorul diferenței vizibile la prețurile de vânzare. Dacă nu a avut ca rezultat un prejudiciu important cauzat industriei comunitare în perioada examinată, aceasta se datorează numai faptului că extinderea pieței comunitare a pus la dispoziția acesteia din urmă suficient teren pentru a-și menține nivelurile de producție, capacitate de producție, vânzări și rentabilitate.

(121)

Nu sunt motive pentru a considera că, într-un mediu economic caracterizat de o scădere substanțială a cererii, poate exista o tendință de creștere a prețurilor scăzute. Dimpotrivă, din punctul de vedere al furnizorului, într-un context în care consumul scade, se așteaptă ca prețurile scăzute să rămână la un nivel scăzut, cu obiectivul de a câștiga mai multe cote de piață sau, cel puțin, de a le menține și de a le consolida pe cele existente. În același timp, producătorii de mărfuri care încorporează produsul în cauză care deja cumpără mărfuri la prețuri scăzute, vor exercita presiune pentru a menține aceste prețuri la un nivel scăzut, sau chiar pentru a le reduce pentru a-și limita bugetul de costuri. Producătorii care în trecut favorizaseră produsele cu prețuri mai ridicate, vor avea tendința de a-și reduce costurile de producție oricând vor avea această posibilitate și, așadar, vor prefera achizițiile la prețuri mai mici, chiar dacă acest fapt ar putea cere anumite sacrificii din diferite puncte de vedere, cum ar fi calitatea produsului și siguranța aprovizionării.

(122)

S-a menționat la considerentul 98 de mai sus că prețurile importurilor din China au înregistrat o anumită creștere după PA. Deoarece această creștere menționată mai sus reflectă o creștere la nivel mondial a prețului anumitor materii prime importante, nu poate fi exclusă posibilitatea ca această creștere să fie doar temporară și ca tendința să se inverseze odată ce prețul acestor materii prime scade. Mai mult, aceste materii prime fiind produse de bază, creșterea observată la prețurile lor s-a reflectat în prețul final al țevilor și tuburilor fără sudură al tuturor producătorilor pe cât de mult posibil. Industria comunitară a fost obligată, de asemenea, să reflecte această creștere a costurilor în prețurile sale de vânzare, care, prin urmare, au crescut. Așadar, deoarece toate prețurile de pe piață au înregistrat o anumită creștere, prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping continuă să fie substanțial mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei comunitare, chiar și în perioada de după PA.

(123)

În concluzie, s-a constatat că efectul negativ al prețurilor foarte scăzute ale importurilor care fac obiectul unui dumping este dublu: (i) pe de o parte, diferența semnificativă de preț poate cauza o reorientare către importuri care fac obiectul unui dumping, deoarece este mai probabil ca utilizatorii să cumpere cantități din ce în ce mai mari de mărfuri vândute la prețuri mici; (ii) pe de altă parte, existența unor astfel de prețuri scăzute pe piață poate fi utilizată de cumpărători ca instrument de negociere pentru a deprecia prețurile oferite de producătorii comunitari și de alte surse, cauzând, astfel, un efect de depreciere atât din punct de vedere al volumurilor în scădere, cât și din punct de vedere al prețurilor mai scăzute. Deși aceste efecte pot fi puse sub semnul întrebării în situații în care diferențele de preț nu sunt substanțiale, în cazul de față și având în vedere subcotarea foarte pronunțată a prețurilor constatată, se estimează că prejudiciul rezultat va fi grav.

2.4.   Nivelul inventarelor

(124)

Acest factor nu prezintă o însemnătate deosebită pentru analiză deoarece stocurile normale sunt ținute de comercianți (angrosiști) și nu de producători. Deși industria comunitară a făcut anumite afirmații, nu s-au putut găsi dovezi în sprijinul faptului că ar fi putut avea loc activități de acumulare într-o măsură în care ar putea influența semnificativ piața în viitorul apropiat.

2.5.   Alte elemente

(125)

De asemenea, ar trebui să se menționeze că niciunul dintre producătorii chinezi incluși în eșantion nu a respectat criteriile care trebuie îndeplinite pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, printre altele deoarece aceste societăți comerciale sunt toate considerate ca funcționând încă sub influența statului (de fapt, toate acestea nu respectă cel puțin unul dintre criteriile 1 sau 3). Într-o situație de criză economică la nivel mondial, este probabil ca guvernul chinez să fie tentat să intervină și mai mult în sprijinul acestor societăți (sau al furnizorilor acestora), ajutându-le astfel să își mențină costurile scăzute și menținând așadar sau chiar crescând avantajul pe care îl dețin acestea din punct de vedere al prețului pe piața comunitară. În concluzie, se consideră că exportatorii chinezi funcționează într-un mediu care le poate furniza cu ușurință oportunități de a-și menține în continuare avantajul prețului, chiar și în cazul în care ceilalți furnizori de pe piața comunitară și-ar reduce prețurile pentru a reduce diferența față de prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping aplicabile în cursul perioadei examinate. Chiar în cazul în care presiunea exercitată de subcotarea semnificativă arătată de importurile care au făcut obiectul unui dumping în PA ar duce la o reducere a nivelului prețurilor industriei comunitare, nu poate fi exclusă o reducere suplimentară a prețurilor făcută de exportatorii chinezi cu obiectivul de a menține diferența vizibilă în PA.

3.   Concluzie privind riscul de prejudiciu

(126)

Factorii privind riscul de prejudiciu analizați la considerentele 113-125 de mai sus trebuie să se interpreteze în contextul situației de piață specifice care s-a schimbat după PA și este probabil să se mențină cel puțin în viitorul apropiat pe piața CE. În contextul unei reduceri semnificative a consumului, menționată la considerentul 91 de mai sus, importurile chineze constituie un risc semnificativ de prejudiciu din cauza:

(i)

creșterii record a volumurilor lor atât în termeni absoluți, cât și relativi, pe piața comunitară, ceea ce subliniază o strategie de penetrare pe piață alături de o dezvoltare slabă după PA, în pofida unei cereri în scădere;

(ii)

eventualei lor creșteri în viitor, în termeni absoluți și/sau relativi ca urmare a existenței unor mari capacități de producție neutilizate în RPC și a posibilei reduceri a altor piețe, care ar elibera alte volumuri care ar fi redirecționate către Europa; și

(iii)

diferenței semnificative de preț, comparat cu cel al produsului similar din comunitare sau din alte țări, care probabil va favoriza o reorientare către importuri chineze care fac obiectul unui dumping și va deprecia nivelul prețurilor de pe piața comunitară.

Se concluzionează, cu titlu provizoriu, că, în lipsa unor măsuri, este iminent ca importurile chineze care fac obiectul unui dumping să cauzeze un prejudiciu important industriei comunitare vulnerabile, în special, din punct de vedere al vânzărilor, cotei de piață, producției și profitabilității reduse.

F.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1.   Introducere

(127)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping au cauzat industriei comunitare un prejudiciu sau constituie un risc de prejudiciu pentru industria comunitară care poate fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia industria comunitară sau ar putea fi cauza unui risc pentru aceasta din urmă, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

2.   Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(128)

Între 2005 și PA, volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping, originare din RPC, a crescut cu mai mult de 20 de ori, de la 26 273 tone la 542 840 tone, iar cota de piață a acestora în cadrul pieței comunitare a crescut cu aproximativ 16 puncte procentuale (de la 1 % la 17,1 %). Prețul mediu al acestor importuri a scăzut între 2005 și PA, rămânând semnificativ mai scăzut decât prețul mediu al tuturor celorlalte surse de aprovizionare.

(129)

După cum se menționează la considerentul 65 de mai sus, subcotarea prețurilor importurilor din China a atins în total 24 % pe baza unei medii ponderate. Ar trebui să se menționeze, de asemenea, că, pentru aceeași perioadă, aceleași importuri care au făcut obiectul unui dumping, au fost vândute la prețuri semnificativ mai mici decât importurile din orice alte surse (a se vedea considerentul 143 de mai jos).

(130)

Importurile din RPC nu au cauzat un prejudiciu care să poată fi considerat important în perioada din 2005 până la PA. Totuși, există o coincidență clară, în timp, între creșterea substanțială a importurilor chineze și deteriorarea unor indicatori de prejudiciu, precum creșterea cotei de piață deținute de industria comunitară, care a scăzut cu 5 puncte procentuale in contextul creșterii consumului. Prin urmare, creșterea importurilor chineze care fac obiectul unui dumping a fost motivul pentru care industria comunitară nu a putut beneficia pe deplin de creșterea cererii, care a avut loc pe piața comunitară. În acest sens, ar trebui menționat, de asemenea, că există o coincidență clară de timp între creșterea rapidă a cotei de piață deținute de importurile chineze și reculul substanțial corespunzător al cotelor de piață deținute de importurile din Rusia și Ucraina, care erau cel mai strâns concurent al importurilor din China din punct de vedere al prețurilor.

(131)

Mai mult, având în vedere subcotarea substanțială a prețurilor industriei comunitare de importurile din RPC, se consideră că aceste importuri care fac obiectul unui dumping au exercitat o presiune asupra prețurilor de pe piața comunitară, începând din PA, și împiedicând astfel industria comunitară să crească propriile prețuri de vânzare până la nivelul necesar în vederea menținerii nivelului de profit atins.

(132)

Astfel cum se menționează la considerentul 89 de mai sus, fără a ține seama de tendința de descreștere exercitată asupra anumitor indicatori de importurile din China, s-a concluzionat că prejudiciul total suferit de industria comunitară nu a fost important. Totuși, aceste constatări se vor interpreta ținând seama de viitoarea analiză privind evoluția consumului, a importurilor și a anumitor indicatori de prejudiciu, realizată pentru perioada de după PA și descrisă la considerentele 91-112 de mai sus.

(133)

Astfel cum s-a explicat la considerentul 93 de mai sus, informațiile privind cea mai recentă perioadă, între PA și decembrie 2008, arată că volumul importurilor care fac obiectul unui dumping nu a scăzut în ultimele două luni ale acestui an în comparație cu 2007 și aceasta în pofida unor semne clare care indică un consum comunitar deja în scădere în lunile noiembrie și decembrie ale anului 2008. Acest fenomen indică faptul că reducerea incipientă a consumului nu a avut niciun efect asupra volumurilor de import, care, dimpotrivă, și-au crescut cota de piață. Nu există motive pentru a crede că această tendință se va inversa într-un scenariu pe termen scurt similar sau chiar mai rău.

(134)

Totuși, chiar în cazul în care importurile care fac obiectul unui dumping ar scădea într-o anumită măsură în termeni absoluți, cota de piață a acestora ar trebui să rămână stabilă sau să crească, pe o piață cu privire la care se prevede că se va diminua relativ repede. În fine, chiar și în cazul în care volumurile importurilor chineze ar începe să scadă mai mult proporțional decât scăderea consumului, se consideră că însăși prezența unor volumuri substanțiale de mărfuri chineze la prețuri scăzute în contextul unui consum în scădere ar trebui să se considere ca reprezentând o cauză de prejudiciu, deoarece va exercita o presiune importantă care va scădea nivelul general al prețurilor pe piață. Într-o situație de ofertă excedentară în care clienții încearcă să își reducă costurile de producție pentru a rămâne competitivi, prețurile produselor de bază se vor alinia cel mai probabil la nivelul lor cel mai scăzut (reprezentat de prețurile produselor din China). Considerentele de calitate și siguranță a aprovizionării, care, pentru moment, poate că au favorizat industria comunitară, este probabil să dețină un rol mai puțin important, iar industria comunitară va fi obligată să își reducă prețurile din cauza presiunii exercitate pe piață de produsele chinezești cu prețuri scăzute.

(135)

În concluzie, având în vedere că, deși industria comunitară nu suferise un prejudiciu important în perioada examinată, dar, la sfârșitul PA se afla într-o stare de vulnerabilitate, (a se vedea considerentul 89), toate condițiile pentru ca prejudiciul să se producă pe deplin după PA sunt prezente (a se vedea considerentul 112 de mai sus), și condiția riscului de prejudiciu este, de asemenea îndeplinită, astfel cum se explică la considerentul 126 de mai sus, se concluzionează că există o legătură de cauzalitate între riscul iminent al importurilor chineze care fac obiectul unui dumping și prejudiciul care se estimează că va fi suportat de industria comunitară.

3.   Efectul altor factori

3.1.   Activitatea de import și export a industriei comunitare

(136)

S-a constatat că anumiți membri ai industriei comunitare au importat produsul în cauză în cantități limitate din RPC și din alte țări. Aceste importuri (estimate la mai puțin de 2 % din importurile totale din RPC) au fost făcute pentru a onora anumite cereri specifice din partea clienților, care, fie cer produse cu specificații care nu sunt produse de acești producători comunitari, fie cer mărfuri la un preț extrem de scăzut. Având în vedere cantitățile foarte mici importate, nu se consideră că aceste importuri pot fi considerate ca întrerupând legătura de cauzalitate identificată mai sus.

(137)

În plus, un grup de producători comunitari este legat de un producător-exportator chinez printr-o participație minoritară. S-a stabilit totuși că nu se fac vânzări la export către comunitate de respectivul producător-exportator chinez către societăți comerciale relaționate cu respectivul producător comunitar. Prin urmare, s-a concluzionat că respectiva participație minoritară nu are un impact asupra industriei comunitare și nu este probabil să aibă vreun impact în viitor.

(138)

Un grup de producători comunitari a importat cantități substanțiale de țevi și tuburi de oțel originare din Argentina și Mexic de la societăți afiliate. Aceste produse au fost, în majoritate, produse cu o valoare ridicată, precum conducte și tuburi OCTG, și au reprezentat mai puțin de 10 % din producția comunitară a respectivului grup. Mai mult, o comparație de la model la model a arătat că aceste importuri nu au subcotat prețurile de vânzare ale industriei comunitare. Prin urmare, s-a concluzionat că aceste importuri nu au cauzat și nici nu vor cauza în viitor niciun prejudiciu industriei comunitare.

(139)

Conform tabelului de mai jos, volumul exporturilor a rămas stabil în decursul perioadei analizate. Activitatea de export a industriei comunitare a fost, de asemenea, examinată și poate fi exclusă ipoteza că ar contribui la prejudiciul industriei comunitare. Mai întâi, efectele posibile ale acestor activități au fost izolate și examinate adecvat în timpul anchetei. În al doilea rând, astfel cum se menționează la considerentul 102 de mai sus, se previzionează că exporturile industriei comunitare vor rămâne stabile în comparație cu producția în scădere și cu vânzările de pe piața comunitară, deoarece exporturile se concentrează pe segmente de piață diferite, astfel cum se explică la considerentul 102 de mai sus.

Industria comunitară

2005

2006

2007

PA

Vânzări la export (în tone)

1 651 514

1 825 543

1 711 165

1 646 927

Indice (2005 = 100)

100

111

104

100

3.2.   Importuri din țări terțe (Rusia + Ucraina)

(140)

Conform tabelului de mai jos, atât volumurile importurilor din Rusia, cât și din Ucraina au scăzut semnificativ în perioada examinată. Cota de piață combinată a acestora a scăzut constant de la 15,4 % în 2005 la 4,4 % în PA. În același timp, prețul mediu al acestor vânzări a crescut cu 33 %. Este important să se remarce că atât importurile din Rusia, cât și din Ucraina au făcut obiectul unor măsuri antidumping începând din 2006 (a se vedea, de asemenea, considerentul 86 de mai sus). Prin urmare, prețurile raportate în tabelele de mai jos nu sunt cele la care bunurile au pătruns cu adevărat pe piața CE. În cazul în care taxa antidumping aplicabilă se adaugă la aceste prețuri, prețul mediu al importurilor din Rusia și Ucraina crește la 860 EUR/tonă în PA.

(141)

Ținând seama de diferența de preț semnificativă între prețul mediu la care importurile din RPC și importurile din Rusia și Ucraina au pătruns pe piața comunitară și de faptul că importurile din Rusia și Ucraina erau concurenți clari ai importurilor din China pe segmentul prețului pe piață cel mai apropiat, se concluzionează că scăderea dramatică a cotei de piață a Rusiei și Ucrainei este cauzată de faptul că taxele antidumping impuse au făcut ca aceste importuri să fie mai puțin competitive față de importurile chineze care fac obiectul unui dumping, care, ulterior, au provocat reculul cotei de piață deținute anterior de importurile din Rusia și Ucraina. Se remarcă, de asemenea, faptul că acest recul a fost deja atât de semnificativ, încât orice altă extindere suplimentară a cotei de piață deținute de importurile din China se va produce în dauna principalilor săi competitori pe segmentul prețului pe piață cel mai apropiat, și anume industria comunitară.

Rusia + Ucraina

2005

2006

2007

PA

Volumul importurilor (în tone)

395 926

255 394

172 155

140 910

Indice (2005 = 100)

100

65

43

36

Cota de piață a importurilor

15,4 %

9,4 %

5,5 %

4,4 %

Prețul importurilor (EUR/tonă)

613

672

777

814

Indice (2005 = 100)

100

110

127

133

Sursa: Eurostat

3.3.   Importurile din alte țări terțe

(142)

Importurile din alte țări au crescut semnificativ din punct de vedere al volumurilor și al piețelor pe piață între 2005 și PA. Totuși, cota de piață a acestora a rămas în general stabilă în această perioadă. Din analiza prețurilor pe piață rezultă că produsele originare din aceste țări au prețuri foarte ridicate în comparație cu mărfuri produse și vândute de industria comunitară și cu cele din importurile chineze care fac obiectul unui dumping.

Alte țări terțe

2005

2006

2007

PA

Argentina

Volumul importurilor (în tone)

54 082

53 423

60 556

70 804

Indice (2005 = 100)

100

99

112

131

Cota de piață a importurilor

2,1 %

2,0 %

1,9 %

2,2 %

Japonia

Volumul importurilor (în tone)

40 686

61 807

45 719

41 028

Indice (2005 = 100)

100

152

112

101

Cota de piață a importurilor

1,6 %

2,3 %

1,5 %

1,3 %

SUA

Volumul importurilor (în tone)

25 866

18 006

26 875

41 226

Indice (2005 = 100)

100

70

104

159

Cota de piață a importurilor

1,0 %

0,7 %

0,9 %

1,3 %

Mexic

Volumul importurilor (în tone)

16 211

18 412

30 001

25 771

Indice (2005 = 100)

100

114

185

159

Cota de piață a importurilor

0,6 %

0,7 %

1,0 %

0,8 %

Toate celelalte

Volumul importurilor (în tone)

63 107

64 620

77 647

90 788

Indice (2005 = 100)

100

102

123

144

Cota de piață a importurilor

2,5 %

2,4 %

2,5 %

2,9 %

Total alte țări terțe

Volumul importurilor (în tone)

199 952

216 268

240 798

269 617

Indice (2005 = 100)

100

108

120

135

Cota de piață a importurilor

7,8 %

8,0 %

7,6 %

8,5 %

Prețul importurilor (EUR/tonă)

1 332

1 911

1 875

1 709

Indice (2005 = 100)

100

143

141

128

Sursa: Eurostat.

(143)

Prețurile de import din Argentina și Mexic au fost, în medie, semnificativ mai ridicate decât prețurile de vânzare din industria comunitară. Astfel cum se explică la considerentul 138 de mai sus, prețurile din Argentina și Mexic nu au subcotat prețurile industriei comunitare.

(144)

Prețurile de import din Japonia și SUA au fost, de asemenea, în medie, semnificativ mai ridicate decât prețurile de vânzare din industria comunitară. Mai mult, aceste importuri nu au câștigat deloc cotă de piață. În consecință, nici aceste importuri nu sunt considerate ca fiind o posibilă sursă de prejudiciu pentru industria comunitară.

(145)

Importurile din toate celelalte țări se fac în volumuri care sunt atât de reduse încât nu se poate considera că ar cauza vreun prejudiciu. Prin urmare, se concluzionează că importurile din alte surse decât China nu au cauzat vreun prejudiciu industriei comunitare și că nu există motive pentru a considera că ar putea contribui la cauzarea unui prejudiciu în viitorul apropiat.

3.4.   Concurența celorlalți producători comunitari

(146)

Nu există motive pentru a considera că ceilalți producători comunitari care nu sprijină activ plângerea s-au confruntat cu o situație foarte diferită de cea a industriei comunitare în PA sau că se vor confrunta cu o situație diferită în viitorul apropiat. Nu există informații care să indice faptul că conduita acestor producători ar putea cauza un prejudiciu industriei comunitare într-un viitor care poate fi prevăzut.

3.5.   Costul producției (materii prime)

(147)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 80 de mai sus, industria comunitară a putut reflecta creșterea costurilor care a avut loc în perioada examinată printr-o creștere suficientă a prețurilor de vânzare. Prin urmare, în perioada 2005-PA, se poate afirma că industria comunitară și-a demonstrat capacitatea de a funcționa eficient și de a reacționa adecvat la schimbările prețurilor lor de achiziție, în condiții normale.

(148)

Astfel cum se menționează la considerentul 107 de mai sus, costurile au fost majorate substanțial pentru perioada de după PA și se estimează că vor continua să crească în perioada următoare, în principal ca urmare a unei creșteri previzionate, în termeni relativi, a costurilor fixe cauzată de utilizarea redusă a capacității. În orice caz, ar trebui să se țină seama de faptul că o creștere a costurilor medii totale ale industriei comunitate poate fi cauzată, de asemenea, de schimbarea gamei de produse pe care industria comunitară ar putea fi forțată să o facă din cauza presiunii grave în jos exercitate de anumite tipuri de produse chineze care fac obiectul unui dumping.

(149)

După cum se menționează la considerentul 105 de mai sus, din cauza subcotării pronunțate, piața pentru anumite tipuri de produse poate fi redusă substanțial sau total închisă pentru industria comunitară, obligând-o astfel să își reorienteze producția către tipuri de produse cu prețuri mai mari de vânzare, dar cu costuri de producție proporțional mai mari. Contrar celor întâmplate în perioada examinată, din cauza presiunii exercitate de importurile din China din punct de vedere al pierderii cotelor de piață și al deprecierii prețului de vânzare, industria comunitară nu pare să mai aibă mijloace suficiente pentru a reflecta majorarea costurilor printr-o majorare corespunzătoare a prețurilor de vânzare.

3.6.   Scăderea pieței comunitare pentru țevi și tuburi fără sudură ca urmare a scăderii economice

(150)

În ceea ce privește efectele probabile ale scăderii consumului și ale cererii tot mai reduse, acestea se vor reflecta cu siguranță în performanțele industriei comunitare în general. Totuși, acest posibil efect negativ va fi mai mult sau mai puțin semnificativ în funcție de evoluția cotei de piață deținute de importurile din China. Chiar dacă scăderea economică ar putea fi așadar considerată ca reprezentând o posibilă cauză de prejudiciu pentru perioada începând din noiembrie 2008, aceasta nu ar putea în niciun caz diminua efectele negative legate de prezența pe piața comunitară a unor cantități semnificative de importuri chineze care fac obiectul unui dumping cu prețuri foarte mici. De exemplu, chiar și în cazul unor volumuri în scădere, industria comunitară ar putea menține un nivel acceptabil de prețuri și limita astfel efectele negative ale unei scăderi a consumului, în cazul în care nu se confruntă cu concurența neloială a mărfurilor chineze la prețuri foarte mici care fac obiectul unui dumping și care depreciază nivelul general al prețurilor pe piață. Prin urmare, scăderea economică nu poate fi considerată ca o posibilă cauză care întrerupe legătura de cauzalitate dintre riscul de prejudiciu și importurile chineze care fac obiectul unui dumping.

4.   Concluzie privind cauzalitatea

(151)

Coincidența de timp între, pe de o parte, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, creșterea cotelor de piață și subcotarea constatată și, pe de altă parte, existența tuturor elementelor care indică evidența unui risc iminent de prejudiciu care va duce la deteriorarea semnificativă a situației economice a industriei comunitare, duce la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping ar provoca un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, dacă nu se vor lua măsuri de protecție.

(152)

Au fost analizați și alți factori, dar s-a considerat că aceștia nu reprezintă un motiv determinant al prejudiciului care poate fi prevăzut. În special, nici importurile din alte țări și nici costurile sau o reducere generală a cererii pentru produsul în cauză ca urmare a scăderii economice nu pot diminua în vreun fel potențialul efect perturbator al riscului implicat de importurile din China asupra situației industriei comunitare.

(153)

Pe baza analizei de mai sus, care a separat și a făcut în mod adecvat distincția dintre efectele tuturor factorilor cunoscuți care ar fi putut avea sau probabil vor avea un efect asupra situației industriei comunitare de la efectul prejudiciabil care poate fi estimat al importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează că importurile din RPC constituie un risc iminent pentru industria comunitară în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

G.   INTERESUL COMUNITAR

(154)

Comisia a analizat dacă, în pofida concluziilor privind existența unui dumping, a prejudiciului, a riscului de prejudiciu și a unei legături de cauzalitate, există motive determinante care să ducă la concluzia că nu este în interesul Comunității să adopte măsuri în acest caz particular. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat impactul probabil al măsurilor asupra tuturor părților implicate, precum și consecințele probabile ale absenței unor astfel de măsuri.

1.   Interesul industriei comunitare

(155)

Având în vedere cele menționate anterior, se vor impune măsuri cu privire la importurile din RPC. Se așteaptă ca impunerea acestor măsuri să ducă la creșterea prețurilor pentru țara respectivă și să ofere industriei comunitare o oportunitate de a-și ameliora situația menținând un nivel suficient de volumuri de producție, vânzări și, astfel, cota de piață. În lipsa unor măsuri, se estimează că, în contextul scăderii consumului, importurile din RPC ar continua la prețuri foarte reduse, crescându-le astfel cota de piață și exercitând un efect de depreciere asupra nivelului general al prețurilor de pe piață. În această situație, industria comunitară se confruntă cu un risc de prejudiciu iminent din cauza pierderii de volum cauzate de prezența importurilor din China și a posibilei scăderi a prețului cauzate de presiunea către scăderea prețurilor pe piață creată de o tot mai mare prezență a importurilor din China pe piața comunitară.

2.   Interesele celorlalți producători comunitari

(156)

Nu există indicii că interesele celorlalți producători comunitari care nu sprijină activ plângerea ar fi diferite de cele indicate pentru industria comunitară. Conform informațiilor disponibile, nu există de fapt niciun motiv pentru ca analiza efectuată pentru industria comunitară să nu se aplice pe baza acelorași termeni și acestor alte societăți comerciale.

3.   Interesul importatorilor independenți din Comunitate

(157)

Numai șase importatori au cooperat la prezenta anchetă. Doar un importator, care reprezintă aproximativ 1,5 % din importurile totale din China în CE cumpără exclusiv din China; acest importator are o rentabilitate de sub 5 % și este singurul care a exprimat o opunere clară față de posibila impunere de măsuri. Trebuie remarcat totuși că, în timpul PA, produsul în cauză a reprezentat mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a societății. Mai mult, cum se vor impune taxe antidumping tuturor producătorilor chinezi, este probabil ca acest importator să poată trece creșterea costurilor pe seama clienților săi, deoarece concurenții săi direcți sunt la fel de afectați. Toți ceilalți importatori cooperanți cumpără, de asemenea, din alte surse, inclusiv din industria comunitară (aprovizionarea acestora din industria comunitară variază între 25 % și 95 % din nevoile lor) iar rentabilitatea acestora este mult mai ridicată.

4.   Interesul utilizatorilor

(158)

Doar unul din singurii cinci utilizatori cooperanți cumpără din China (aproximativ 20 % din achiziții, ca volum, restul provenind în principal din industria comunitară) și susține că impunerea unor măsuri ar avea un impact major asupra activității sale economice. Totuși, rentabilitatea acestei societăți comerciale pentru produsele ce încorporează produsul în cauză este foarte ridicată, reprezentând peste 10 %. Un calcul a arătat că, chiar și în cel mai rău caz, și anume dacă toate produsele chineze sunt cumpărate la prețurile industriei comunitare și nicio creștere de preț nu poate fi trecută pe seama clienților, impactul asupra rentabilității acestui utilizator ar fi minor (în jur de 1 % din cifra sa de afaceri). Prin urmare, se consideră că posibila impunere de măsuri nu ar crea în niciun caz un prejudiciu grav intereselor acestui utilizator.

5.   Concluzie privind interesul comunitar

(159)

În încheiere, se preconizează că impunerea de măsuri privind importurile din RPC, într-un context de scădere a consumului, nu ar avea vreun efect din punct de vedere al volumului oferit pe piața CE pentru care nu există o capacitate de producție disponibilă suficientă din partea industriei comunitare. Prin urmare, nu se pot estima efecte negative privind siguranța aprovizionării (se reamintește că tipurile de produse importate sunt produse, de asemenea, de industria comunitară). Analiza arată, de asemenea, că nu există interese majore ale importatorilor sau ale utilizatorilor care ar fi în joc în cazul în care se impun măsurile și cooperarea relativ redusă a importatorilor și a utilizatorilor, în acest caz, vine în sprijinul acestei constatări.

H.   PROPUNEREA DE MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(160)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciu, riscul de prejudiciu, cauzalitatea și interesul Comunității, ar trebui impuse măsuri provizorii în ceea ce privește importurile produsului în cauză provenind din RPC, pentru a preveni producerea unui prejudiciu important cauzat industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping, prejudiciu care este iminent sau care s-ar produce în lipsa acestor măsuri.

1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(161)

Măsurile provizorii asupra importurilor originare din RPC ar trebui să fie impuse la un nivel suficient pentru a elimina riscul de prejudiciu cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, se consideră, în mod normal, că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile și să obțină, înainte de impozitare, profitul pe care l-ar obține în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(162)

Industria comunitară a pretins că o marjă de profit de 12 % ar fi necesară pentru a garanta o situație de concurență normală pe piața comunitară, în lipsa unor practici de dumping prejudiciabile. Asociația exportatorilor chinezi a admis că un profit de 8 % poate fi considerat, în anumite condiții, ca reprezentând o marjă de profit adecvată.

(163)

Totuși, o anchetă pe baza riscului de prejudiciu este necesar să implice un număr mai considerabil de evaluări și de ipoteze decât o anchetă bazată pe prejudiciul important din PA. Aceasta se explică prin faptul că prin conceptul de risc de prejudiciu se implică automat realizarea de predicții privind viitoarea materializare a prejudiciului, care nu a fost prezent în perioada de anchetă. În acest caz nesigur, se consideră ca o abordare prudentă să se utilizeze provizoriu marja de profit care s-a stabilit în cursul celei mai recente proceduri privind același produs (6), și anume 3 %. Totuși, se admite faptul că acest aspect va necesita o analiză ulterioară în etapa finală, atunci când va fi posibil să se colecteze mai multe dovezi cu privire la prejudiciul previzionat.

(164)

Având în vedere cele de mai sus, majorarea de preț necesară a fost determinată prin compararea, la același nivel de comercializare, a prețului de import mediu ponderat, utilizat pentru a stabili subcotarea, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de către industria comunitară pe piața comunitară, stabilit în conformitate cu cele prevăzute la considerentul 162 de mai sus.

(165)

Orice diferență rezultată din comparația menționată la considerentul 163 de mai sus a fost ulterior exprimată ca procentaj din valoarea totală de import CIF stabilită pentru PA. Având în vedere că la doi dintre producătorii chinezi cooperanți li s-a acordat tratamentul individual și, în vedere nivelului scăzut de cooperare, nivelul provizoriu de eliminare a prejudiciului la scară națională s-a calculat la cea mai ridicată marjă de prejudiciu pentru tipurile de produs reprezentativ vândut de un producător-exportator dintr-o economie planificată.

(166)

Prin urmare, marja de prejudiciu stabilită în cazul RPC a fost semnificativ mai scăzută decât marja de dumping constatată.

Numele societății

Marjă de prejudiciu

Hubei Xinyegang Steel Co., Ltd

15,6 %

Shandong Luxing Steel Pipe Co., Ltd

15,1 %

Alte societăți cooperante

22,3 %

Toate celelalte societăți

24,2 %

2.   Măsurile provizorii

(167)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie o taxă antidumping provizorie în cazul importurilor originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau prejudiciu constatate, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe, care reprezintă, în toate cazurile, marja de prejudiciu.

(168)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile propuse ale taxei sunt:

Societatea

Taxa antidumping (%)

Hubei Xinyegang Steel Co., Ltd

15,6 %

Shandong Luxing Steel Pipe Co., Ltd

15,1 %

Alte societăți cooperante

22,3 %

Toate celelalte societăți

24,2 %

(169)

Nivelurile taxei antidumping pentru fiecare societate în parte, specificate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor din cadrul prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților respective, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice, menționate. Produsele importate fabricate de o altă societate care nu este menționată cu nume și adresă în partea operativă a prezentului regulament, inclusiv entitățile relaționate cu cele menționate în mod special, nu beneficiază de aceste niveluri și fac obiectul nivelului de taxă aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(170)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri de taxă antidumping pentru societățile individuale (de exemplu, ca urmare a unei schimbări de denumire a persoanei juridice sau ca urmare a stabilirii unor noi entități de producție și vânzări) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (7), împreună cu toate informațiile aferente, în special orice modificări ale domeniului de activitate al societății legat de producție, vânzări interne și la export asociate, de exemplu, cu această schimbare a denumirii sau respectiva modificare a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei antidumping.

(171)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Comunitate în decursul PA.

I.   DISPOZIȚIE FINALĂ

(172)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. De asemenea, trebuie să se precizeze că concluziile privind instituirea taxelor percepute în sensul prezentului regulament sunt provizorii și că pot fi reexaminate în vederea instituirii unei taxe definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de tuburi și țevi fără sudură, din fier sau din oțel, cu secțiune circulară, având un diametru exterior de maximum 406,4 mm și o valoare de echivalent carbon mai mică sau egală cu 0,86, în conformitate cu formula și analizele chimice ale Institutului Internațional de Sudură (IIS) (8), încadrate la codurile NC ex 7304 19 10, ex 7304 19 30, ex 7304 23 00, ex 7304 29 10, ex 7304 29 30, ex 7304 31 20, ex 7304 31 80, ex 7304 39 10, ex 7304 39 52, ex 7304 39 58, ex 7304 39 92, ex 7304 39 93, ex 7304 51 81, ex 7304 51 89, ex 7304 59 10, ex 7304 59 92 și ex 7304 59 93 (9) (codurile TARIC 7304191020, 7304193020, 7304230020, 7304291020, 7304293020, 7304312020, 7304318030, 7304391010, 7304395220, 7304395830, 7304399230, 7304399320, 7304518120, 7304518930, 7304591010, 7304599230 și 7304599320) și provenind din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping provizorii aplicabil prețului net franco-frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile menționate în continuare:

Societatea

Taxa antidumping (%)

Codul adițional TARIC

Hubei Xinyegang Steel Co., Ltd., Huangshi City

15,6

A948

Shandong Luxing Steel Pipe Co., Ltd., Qingzhou City

15,1

A949

Societățile enumerate în anexă

22,3

A950

Toate celelalte societăți

24,2

A999

(3)   Punerea în liberă circulație în Comunitate a produsului menționat la alineatul (1) se supune furnizării unei garanții, echivalentă cu valoarea taxei provizorii.

(4)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului, părțile interesate pot cere dezvăluirea detaliilor cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot face cunoscute în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru o audiere din partea Comisiei în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În temeiul articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile vizate pot transmite observații referitoare la aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării în vigoare a acestuia.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 aprilie 2009.

Pentru Comisie

Catherine ASHTON

Membru al Comisiei


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1.

(2)  JO C 174, 9.7.2008, p. 7.

(3)  Valoarea carbonului echivalent trebuie să fie determinată în conformitate cu documentul intitulat „Technical Report”, 1967, IIW doc. IX-535-67, publicat de Institutul Internațional de Sudură (IIS).

(4)  A se vedea Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 (JO L 175, 29.6.2006, p. 4), considerentele 160 și 168. În 2001, singurul an profitabil din timpul perioadei de anchetă al anchetei anterioare, investițiile se ridicau la 65 MEUR. Până în 2004 (un an în care IC a suferit pierderi masive), această sumă a trebuit să fie redusă la 26 MEUR.

(5)  JO L 175, 29.6.2006, p. 4.

(6)  A se vedea Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 (JO L 175, 29.6.2006, p. 4, considerentul 233).

(7)  

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția H

Office Nerv-105

B-1049 Bruxelles.

(8)  Valoarea carbonului echivalent trebuie să fie determinată în conformitate cu documentul intitulat „Technical Report”, 1967, IIW doc. IX-535-67, publicat de Institutul Internațional de Sudură (IIS).

(9)  Astfel cum sunt definite acestea în Regulamentul (CE) nr. 1031/2008 al Comisiei din 19 septembrie 2008 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 291, 31.10.2008, p. 1). Sfera de acoperire a produsului în cauză se determină prin combinarea descrierii produsului menționat la articolul 1 alineatul (1) și descrierea produselor încadrate la codurile NC.


ANEXĂ

Lista producătorilor cooperanți menționați la articolul 1 alineatul (2) de la codul adițional TARIC 950

Denumirea societății

Orașul

Hengyang Valin MPM Co., Ltd

Hengyang

Hengyang Valin Steel Tube Co., Ltd

Hengyang

Handan Precise Seamless Steel Pipes Co., Ltd

Handan

Jiangsu Huacheng Industry Group Co., Ltd

Zhangjiagang

Jiangyin Metal Tube Making Factory

Jiangyin

Jiangyin City Seamless Steel Tube Factory

Jiangyin

Pangang Group Chengdu Iron & Steel Co., Ltd

Chengdu

Shenyang Xinda Co., Ltd

Shenyang

Suzhou Seamless Steel Tube Works

Suzhou

Tianjin Pipe (Group) Corporation (TPCO)

Tianjin

Wuxi Dexin Steel Tube Co., Ltd

Wuxi

Wuxi Dongwu Pipe Industry Co., Ltd

Wuxi

Wuxi Seamless Oil Pipe Co., Ltd

Wuxi

Zhangjiagang City Yiyang Pipe Producing Co., Ltd

Zhangjiagang

Zhangjiagang Yichen Steel Tube Co., Ltd

Zhangjiagang