12.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 67/22

(1)

La 13 iunie 2008, Comisia a anunțat, printr-un aviz (denumit în continuare „avizul de inițiere”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), inițierea unei proceduri antidumping (denumită în continuare „ancheta AD” sau „ancheta”) cu privire la importurile în Comunitate de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (denumită în continuare „SUA” sau „țară în cauză”).

(2)

În aceeași zi, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), inițierea unei proceduri antisubvenții privind importurile în Comunitate de biomotorină originară din SUA și a început o anchetă separată (denumită în continuare „procedura AS”).

(3)

Ancheta AD a fost inițiată în urma unei reclamații depuse la 29 aprilie 2008 de către Comitetul european pentru biomotorină (European Biodiesel Board) (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția comunitară totală de biomotorină. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciul important rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea anchetei AD.

(4)

Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din SUA, importatorii, furnizorii, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, autoritățile din SUA, producătorii reclamanți din Comunitate, precum și alți producători comunitari cunoscuți a fi vizați, cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de inițiere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(5)

Ținând cont de numărul aparent mare al producătorilor-exportatori din SUA, în avizul de inițiere s-a prevăzut să se recurgă la eșantionare pentru determinarea dumpingului, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(6)

Pentru a-i permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să se constituie un eșantion, producători-exportatori din SUA au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la data inițierii anchetei și să furnizeze informații de bază referitoare la vânzările lor la export și interne, la activitățile lor precise cu privire la fabricarea, amestecarea și comercializarea biomotorinei și la numele și activitățile tuturor societăților asociate ale acestora implicate în fabricarea, amestecarea și comercializarea produsului în cauză în decursul perioadei de anchetă cuprinsă între 1 aprilie 2007 – 31 martie 2008 (denumită în continuare „PA”), cum s-a definit și în considerentul (15) de mai jos.

(7)

Autoritățile Statelor Unite ale Americii și Comitetul național pentru biomotorină (National Biodiesel Board) (asociația producătorilor americani) au fost, de asemenea, consultate cu privire la selectarea unui eșantion reprezentativ.

(8)

În total, 54 de producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori s-au manifestat și au furnizat informațiile solicitate în termenul fixat în avizul de inițiere. Din acest total, 29 de societăți au raportat exporturi de biomotorină către Comunitate în decursul PA și și-au exprimat dorința de a participa la eșantionare, în timp ce 25 de societăți, din care două au solicitat să fie eliminate din procedură, nu au raportat exporturi către Comunitate în decursul PA. Astfel, s-a considerat că în cadrul prezentei anchete au cooperat 52 de producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori.

(9)

S-a considerat că producătorii-exportatori care nu s-au făcut cunoscuți în termenul menționat anterior sau nu au furnizat informațiile solicitate în termenul prevăzut nu au cooperat în cadrul anchetei. Comparația între statisticile SUA referitoare la export și volumul exporturilor produsului în cauză către Comunitate, raportate pentru PA de către societățile care au cooperat, menționate anterior sugerează că nivelul de cooperare al producătorilor-exportatori americani a fost ridicat, așa cum s-a menționat în considerentul (57) de mai jos.

(10)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, a fost selectat un eșantion bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi ale produsului în cauză către Comunitate, exporturi care au putut face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Pe baza informațiilor primite de la producătorii-exportatori, Comisia a selectat un eșantion de șase producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori având cel mai mare volum de exporturi către Comunitate. Pe baza informațiilor din eșantion, societățile sau grupurile selectate reprezentau 73 % din volumul total al exporturilor produsului în cauză către Comunitate în timpul PA raportat de producătorii-exportatori care au cooperat, menționați anterior în considerentul (8). Prin urmare, s-a considerat că un astfel de eșantion ar permite limitarea anchetei la un număr rezonabil de producători-exportatori care ar putea fi anchetați în limita de timp disponibilă, asigurându-se, în același timp, un nivel ridicat de reprezentativitate. Toți producătorii-exportatori în cauză, precum și asociația producătorilor americani și autoritățile americane au fost consultate și au fost de acord cu selectarea eșantionului.

(11)

Referitor la producătorii comunitari, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, a fost selectat un eșantion după consultarea reclamantului, pe baza celui mai mare volum reprezentativ al producției și al vânzărilor în Comunitate, așa cum s-a menționat în considerentul (63) de mai jos. Această selecție a permis, de asemenea, o anumită repartizare geografică a producătorilor în cadrul Comunității. Astfel, au fost incluși în eșantion unsprezece producători comunitari. Comisia a trimis chestionare celor unsprezece societăți selectate. Cu toate acestea, un producător care a fost inițial luat în considerare pentru eșantion a trebuit să fie exclus pentru că nu a furnizat răspunsuri satisfăcătoare la chestionar. Astfel, s-au primit zece răspunsuri complete de la celelalte societăți, în termenele stabilite. Acești zece producători incluși în eșantion au fost considerați reprezentativi pentru ansamblul producătorilor din Comunitate.

(12)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de inițiere. Astfel, s-au trimis chestionare celor șase producători-exportatori sau grupuri de producători americani incluși în eșantion, celor unsprezece producători comunitari incluși în eșantion, celor 18 utilizatori, precum și celor 90 de furnizori de materii prime.

(13)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor șase producători-exportatori sau grupuri de producători americani incluși în eșantion, din partea a zece producători comunitari incluși în eșantion, a unui utilizator și a șase furnizori de materii prime.

(14)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Comunității. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(15)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2007 și 31 martie 2008 (denumită în continuare „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului s-a referit la perioada cuprinsă între ianuarie 2004 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(16)

În avizul de inițiere, s-a definit că produsul despre care se pretinde că face obiectul unui dumping constă în esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”), sub formă pură sau în amestec, utilizat în principal dar nu exclusiv drept combustibil din surse regenerabile originar din SUA (denumit în continuare „produsul în cauză”), încadrat în mod normal la codurile NC 3824 90 91, ex 3824 90 97, ex 2710 19 41, ex 1516 20 98, ex 1518 00 91 și ex 1518 00 99.

(17)

Conform Codului administrației fiscale americane (4), titlul 26, secțiunea 40A, litera (d), termenul „biomotorină” este definit ca esteri monoalchilici ai acizilor grași cu lanț lung proveniți din materie vegetală sau animală, care îndeplinesc – (a) cerințele de înregistrare pentru combustibili și aditivi pentru combustibili stabilite de Agenția de protecție a mediului în cadrul secțiunii 211 din Legea privind combaterea poluării atmosferice (Clean Air Act) (42 U.S.C 7545) și (b) cerințele Societății americane pentru testare și materiale (American Society of Testing and Materials) (denumită în continuare „ASTM”) D6751.

(18)

Pe baza informațiilor pieței și a celor accesibile publicului (5), toate tipurile de biomotorină și de amestecuri de biomotorină [un amestec de biomotorină cu motorină minerală, așa cum se explică în considerentul (20) de mai jos], care sunt produse și vândute în SUA sunt considerate tipuri de biomotorină combustibilă și fac parte dintr-un pachet de legi referitor la eficiența energetică și la combustibilii alternativi și din surse de energie regenerabile.

(19)

Ancheta a arătat că biomotorina produsă în SUA este, în principal, „ester metilic al acizilor grași” derivat dintr-o gamă largă de uleiuri vegetale care servesc drept intermediari pentru producerea de biomotorină (6).Termenul „ester” se referă la trans-esterificarea uleiurilor vegetale, și anume, amestecul uleiului cu alcool. Termenul „metil” se referă la metanol, alcoolul cel mai frecvent utilizat în proces, deși se poate folosi și etanolul în procesul de producție, rezultatul fiind „esteri metilici ai acizilor grași”. Trans-esterificarea este un proces chimic relativ simplu dar necesită cele mai înalte standarde industriale pentru a garanta biomotorină de înaltă calitate.

(20)

Ancheta a confirmat că biomotorina produsă în SUA este, în general, amestecată de către producători cu motorină minerală pentru a produce diverse tipuri de amestecuri (denumite aici „amestecuri de biomotorină”) care sunt apoi vândute pe piață către diferite tipuri de clienți. S-a constatat, de asemenea, că biomotorina era vândută în formă pură societăților independente care o cumpărau sau o importau pentru a o amesteca cu motorină minerală. Amestecarea biomotorinei cu motorina minerală este o operațiune relativ simplă care poate fi realizată, de exemplu, amestecând în rezervoare, la locul fabricației, înainte de livrarea către un camion-cisternă sau prin stropire, amestecând în camionul-cisternă, adăugând procentul dorit de biomotorină și motorină minerală sau prin amestecarea în conductă cu cei doi componenți ajungând în același timp la camionul-cisternă.

(21)

Pentru a identifica în mod clar diversele tipuri de amestecuri de biomotorină, există un sistem recunoscut internațional, cunoscut sub numele de factorul „B”, care prevede cantitatea exactă de biomotorină în orice amestec de biomotorină: de exemplu, un amestec care conține „X” % biomotorină ar fi etichetat B„X”, în timp ce biomotorina pură este denumită B100, însemnând 100 % biomotorină. În SUA, se amestecau și se vindeau pe piață în mod obișnuit 99 % (7) biomotorină și 1 % motorină minerală (B99). Spre deosebire de motorina minerală, biomotorina pură ar trebui utilizată relativ repede și nu poate fi ținută în stoc mai mult de trei - patru luni; altfel, s-ar oxida și ar deveni necorespunzătoare pentru consum. Amestecarea biomotorinei cu motorină minerală permite o păstrarea mai îndelungată a combustibilului. Procentul de 1 % motorină minerală din B99 este suficient de toxic pentru a întârzia mucegăirea biomotorinei.

(22)

Ancheta a arătat că, în timp ce biomotorina și amestecurile cu concentrație ridicată de biomotorină (8) sunt, în general, destinate vânzării pe piața americană cu scopul de a fi amestecate în continuare, amestecurile cu concentrație scăzută de biomotorină (9) sunt, de obicei, produse spre a fi vândute pentru consum pe piața americană. Astfel, există în SUA o diferență între piața pentru amestecurile cu concentrație ridicată și piața pentru amestecurile cu concentrație scăzută.

(23)

Reclamația conținea elemente de probă prima facie care arătau că biomotorina și anumite amestecuri produse și vândute în SUA și exportate către Comunitate afectau situația economică a producătorilor de biomotorină din Comunitate care au depus reclamația. În conformitate cu caracteristicile producătorilor americani relevanți și ale pieței naționale, definiția produsului în cauză a intenționat să acopere biomotorina și atunci când este integrată în amestecurile de biomotorină relevante. Definiția produsului în cauză, astfel cum este menționată în avizul de inițiere și în considerentul (16) de mai sus, ar trebui clarificată în scopul de a identifica produsele la care ancheta intenționa să se refere.

(24)

Ancheta a arătat că majoritatea amestecurilor de biomotorină vândute pentru consumul direct în SUA sunt B20, adică amestecuri cu 20 % biomotorină, așa cum se explică în considerentul (21) de mai sus, care pot fi utilizate în cadrul Legii privind politica energetică din 1992 (10), B6, B5 și B2. Informațiile accesibile publicului afirmă că orice motor diesel poate funcționa cu aceste amestecuri, practic fără modificări și păstrând garanția producătorilor de mașini. Atunci când este utilizat în amestecuri cu concentrație scăzută (între 2 % și 20 % de biomotorină), performanțele amestecului sunt similare cu acelea ale motorinei minerale. Atunci când se folosește o biomotorină combustibilă peste B20 într-un motor, utilizatorul se poate confrunta cu o anumită scădere a puterii, torsiunii și a economiei de combustibil, iar garanția producătorilor de mașini nu s-ar aplica, în general, în cazul deteriorării motorului.

(25)

Ancheta a arătat că biomotorina pură și amestecurile cu concentrație ridicată nu sunt, în general, utilizate pentru consumul direct în SUA. Biomotorina pură este, în general, destinată amestecului înainte de a fi vândută pe piață. Amestecurile sunt, în cele din urmă, utilizate în sectorul transporturilor ca și combustibil pentru motoarele echipate cu motor diesel al vehiculelor rutiere, precum mașinile, camioanele, autobuzele și, de asemenea, pentru trenuri. Biomotorina poate fi, de asemenea, utilizată drept combustibil pentru încălzire în cazanele domestice, comerciale sau industriale și drept combustibil pentru generatoarele care produc electricitate. În prezent, se testează posibilitatea de a utiliza amestecurile de biomotorină pentru aeronave.

(26)

Astfel, produsul vizat de anchetă ar trebui definit drept esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”), sub formă pură sau în amestecuri care sunt peste B20. Cu alte cuvinte, produsul în cauză se referă la biomotorina pură (B100) originară din SUA și la toate amestecurile peste B20, și anume amestecurile care conțin mai mult de 20 % biomotorină originară din SUA (denumit în continuare „produsul în cauză”). Se consideră că acest prag este corespunzător pentru a permite o distincție clară între diversele tipuri de amestecuri care sunt disponibile pe piața americană.

(27)

S-a constatat că toate tipurile de biomotorină și biomotorina din amestecurile care fac obiectul prezentei anchete, în ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau variații în procesul de producție, au caracteristici fizice, chimice și tehnice identice sau foarte asemănătoare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Variațiile posibile ale produsului în cauză nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre el.

(28)

Produsul în cauză este încadrat la codurile NC 3824 90 91, ex 3824 90 97, ex 2710 19 41, ex 1516 20 98, ex 1518 00 91 și ex 1518 00 99.

(29)

S-a constatat că produsele fabricate și vândute pe piața națională americană, care fac obiectul prezentei anchete, prezintă caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice și utilizări similare cu cele exportate din această țară către piața comunitară. De asemenea, produsele fabricate de producători comunitari și vândute pe piața comunitară prezintă caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice și utilizări similare atunci când sunt comparate cu cele exportate din țara în cauză către comunitate.

(30)

S-a afirmat că anumiți utilizatori, în special din Germania, utilizează în mod direct biomotorina pură (B100) ca o alternativă mai ieftină față de utilizarea motorinei minerale sau a amestecurilor obișnuite utilizate pentru consumul direct pe piața comunitară. Examinarea acestei plângeri a arătat că majoritatea vânzărilor realizate de producătorii comunitari pe piața comunitară au fost destinate, în principal, societăților care o amestecau cu motorină minerală. Faptul că anumiți proprietari de parcuri de mijloace de transport recurg la B100 este mai degrabă o excepție la nivel comunitar. Mai degrabă decât un înlocuitor pentru motorina minerală, biomotorina este un produs complementar pe piața comunitară.

(31)

Acest lucru nu schimbă faptul că diversele tipuri de produs în cauză fabricate în SUA și exportate în Comunitate sunt substituibile cu cele fabricate și vândute în Comunitate de către producătorii de biomotorină comunitari. Nu există nicio diferență semnificativă privind utilizările și percepția din partea agenților economici și a utilizatorilor pe piață care să ducă la modificarea definiției produsului similar.

(32)

O parte interesată a susținut că produsul în cauză, în special biomotorina pură, are caracteristici fizice și chimice diferite față de biomotorina similară produsă în Comunitate. În timp ce producția comunitară de biomotorină s-ar baza pe ulei din semințe de rapiță, producătorii americani ar folosi doar ulei de boabe de soia. Prin urmare, s-a afirmat că aceste două tipuri de produse nu ar fi substituibile și nu ar concura în mod direct unele cu altele pe piața comunitară. Partea interesată a indicat în special faptul că proprietățile de fluidizare la rece și cifra de iod ar fi diferite.

(33)

Comisia a anchetat această afirmație și a constatat următoarele:

(34)

Având în vedere că, pentru a fi „similare”, produsele nu trebuie să fie identice din toate punctele de vedere, în conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază, orice variație minoră în diversele tipuri de produse nu este suficientă pentru a modifica constatarea globală de similaritate între produsul în cauză și produsul comunitar similar.

(35)

Prin urmare, nu s-au constatat diferențe între diversele tipuri de produs în cauză și produsele comunitare similare vândute pe piața comunitară, ceea ce ar conduce la concluzia că produsele fabricate și vândute de producători comunitari pe piața comunitară nu sunt produse similare, având în comun cu tipurile de produs în cauză fabricate în SUA și exportate către Comunitate caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice identice sau foarte asemănătoare. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia provizorie că toate tipurile de biomotorină sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

În decursul anchetei s-a constatat că autoritățile americane acordau un așa numit credit al celui care amestecă de 1 USD pe galonul de biomotorină pură prezentă într-un amestec de biomotorină cu motorină minerală.

(37)

Toți producătorii-exportatori incluși în eșantion au susținut că ar trebui să se efectueze o ajustare pentru vânzările lor la export și interne de biomotorină amestecată, în scopul determinării marjei lor de dumping, fie prin rotunjirea prețului lor de vânzare cu creditul corespunzător primit sau prin scăderea creditului celui care amestecă din costul de producție al vânzărilor relevante.

(38)

Ar trebui remarcat faptul că, în conformitate cu dispozițiile juridice relevante, și anume articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază și articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (11), niciun produs nu poate fi supus în același timp taxelor antidumping și taxelor compensatorii pentru a remedia o aceeași situație care rezultă din dumping sau din acordarea unei subvenții la export. Totuși, procedura AS a arătat că creditul celui care amestecă este o subvenție disponibilă atât la exporturi, cât și la vânzările interne, exact în același fel și pentru aceleași cantități și nu este, prin urmare, o subvenție la export. Astfel, s-a considerat, în mod provizoriu, că solicitările pentru ajustare nu puteau fi acceptate.

(39)

Pentru determinarea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit întâi dacă vânzările interne ale produsului în cauză către clienți independenți au fost realizate în volume reprezentative, și anume dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Comunitate în decursul PA.

(40)

În cazul unui producător-exportator inclus în eșantion, s-a constatat că acesta nu avea vânzări reprezentative ale produsului în cauză pe piața internă. Pentru acest producător-exportator, valoarea normală a trebuit să fie construită pe baza articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(41)

Pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne totale reprezentative, incluși în eșantion, Comisia a identificat ulterior acele tipuri de produse vândute pe piața internă de către producătorul-exportator, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export spre Comunitate.

(42)

Vânzările interne ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(43)

Comisia a analizat ulterior dacă vânzările interne ale societăților în cauză pot fi considerate ca având loc în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către consumatori independenți pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă.

(44)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț s-a calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip, realizate în cursul PA, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(45)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip.

(46)

Pentru tipurile de produse care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă sau care nu au fost vândute în cursul normal al unor operațiuni comerciale, valoarea normală a trebuit să fie construită pe baza articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. În acest scop, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și o marjă de profit rezonabilă au fost adăugate la costul mediu de producție pe tip de produs al exportatorului în decursul PA. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, procentul pentru costurile VAG și marja de profit s-au bazat pe costurile VAG și marja de profit a vânzărilor medii ponderate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pentru produsul similar al producătorului-exportator respectiv.

(47)

Pentru producătorul-exportator cooperant fără vânzări interne reprezentative, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, adăugând la costurile proprii de producție ale societății pentru produsul în cauză costurile VAG și o marjă de profit rezonabilă. În conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază, procentul pentru costurile VAG și marja de profit s-au bazat pe media ponderată a costurilor VAG și pe marja de profit stabilită pentru alți producători-exportatori care fac obiectul anchetei, în funcție de producția și vânzările acestora de produs similar pe piața națională.

(48)

În ceea ce privește această societate, s-a făcut o modificare pentru a lua în considerare situația sa de demarare, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. S-a făcut o modificare privind costurile sale globale, în scopul de a lua în considerare utilizarea redusă a capacității instalațiilor de producție în decursul fazei de demarare.

(49)

Prețurile de vânzare la export s-au stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(50)

În cazul în care vânzările la export către Comunitate s-au realizat prin societăți comerciale asociate, situate în interiorul sau în exteriorul Comunității, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de revânzare către primii clienți independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ajustat în mod corespunzător pentru toate costurile suportate între import și revânzare, și profituri.

(51)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost făcută pe baza nivelului franco fabrică.

(52)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(53)

Pe această bază, s-au luat în considerare, în cazul în care erau aplicabile și justificate, subvențiile primite pentru acoperirea costurilor de transport, de navlu și de asigurare, a costurilor de manipulare, de încărcare și a costurilor auxiliare, a costurilor creditului și a comisioanelor.

(54)

Pentru societățile incluse în eșantion, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs în cauză exportat către Comunitate s-a comparat cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(55)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară înainte de vămuire, sunt următoarele:

(56)

Marja de dumping medie ponderată a producătorilor-exportatori care au cooperat, neincluși în eșantion a fost calculată în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Respectiva marjă a fost calculată pe baza marjelor stabilite pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion. Pe această bază, marja de dumping calculată pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion a fost stabilită, provizoriu, la 33,7 % din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire.

(57)

Cu privire la toți ceilalți exportatori din SUA, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. S-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile din eșantion, primite de la toți producătorii-exportatori care au cooperat și totalul importurilor din SUA, astfel cum reiese din statisticile SUA referitoare la export. Procentul de cooperare constatat este de 81 %. Pe această bază, nivelul de cooperare a fost considerat ridicat. Prin urmare, s-a considerat oportună stabilirea marjei de dumping a producătorilor-exportatori care nu au cooperat la un nivel corespunzător celui constatat pentru producătorul-exportator cooperant inclus în eșantion, având cel mai ridicat dumping individual și marjă de dumping, în scopul de a asigura eficacitatea măsurilor.

(58)

Pe această bază, nivelul național al dumpingului a fost stabilit provizoriu la 57,3 % din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire.

(59)

Toate informațiile disponibile, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii comunitari înainte și după inițierea anchetei au fost folosite în scopul de a stabili producția comunitară totală și sprijinul pentru anchetă.

(60)

Pe baza acestor informații, s-a constatat că producția comunitară totală era de aproximativ 5 400 000 de tone în decursul PA. S-a constatat că trei societăți aparținând aceluiași grup erau asociate cu producători-exportatori din SUA, iar grupul importa, de asemenea, cantități importante din produsul în cauză de la exportatorii săi asociați din SUA. Prin urmare, aceste societăți erau excluse din noțiunea de producție comunitară în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. În consecință, volumul producției pe baza căruia a fost stabilită situația a fost între 4 200 000 și 4 600 000 de tone.

(61)

S-a stabilit că societățile care au susținut reclamația și au cooperat în cadrul anchetei au reprezentat mai mult de 60 % din producția comunitară de biomotorină în decursul PA indicate în considerentul (60). Societatea menționată în considerentul (63) de mai jos, care nu a cooperat în cadrul anchetei nu a fost considerată susținătoare a reclamației. Se ajunge la concluzia că reclamația și ancheta sunt susținute de o proporție majoră a producției comunitare, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(62)

Din cauza numărului mare de producători comunitari, s-a hotărât să se recurgă la eșantionare pentru a stabili existența unui prejudiciu important. S-au trimis formulare de eșantionare tuturor producătorilor potențiali ai produsului similar din Comunitate. Inițial, peste 40 de societăți au furnizat informații semnificative pentru formularele de eșantionare și au fost de acord să coopereze în cadrul procedurii. Cele trei societăți menționate în considerentul (60) nu au fost luate în considerare pentru eșantionare, din motivele menționate în considerentul respectiv.

(63)

Din societățile care au mai rămas, s-a selectat un eșantion de 11 societăți pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție și vânzări din cadrul Comunității, așa cum s-a indicat în considerentul (11) de mai sus. Un producător care a fost inițial luat în considerare pentru eșantion a trebuit să fie exclus pentru că nu a cooperat în cadrul anchetei. Cele zece societăți incluse în eșantion care au mai rămas au fost considerate reprezentative pentru întreaga producție comunitară.

(64)

În continuare, trimiterea la „industria comunitară” sau „producători comunitari incluși în eșantion” se referă la acești zece producători incluși în eșantion.

(65)

Așa cum s-a menționat în considerentul (15) de mai sus, examinarea tendințelor referitoare la evaluarea prejudiciului au acoperit perioada dintre ianuarie 2004 și sfârșitul PA. Cu toate acestea, ancheta a arătat că industria comunitară a demarat, practic, în 2004. Astfel, s-a considerat mai adecvată efectuarea unei analize bazată pe tendințele pentru perioada dintre 2005 și PA (denumită în continuare „perioada analizată”). Totuși, informațiile colectate referitoare la 2004 sunt, de asemenea, prezentate în evaluarea care urmează.

(66)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumului producției comunitare globale pe piața comunitară a tuturor producătorilor comunitari, așa cum s-a constatat în considerentul (60) de mai sus, minus exporturile lor plus importurile din țara vizată de prezenta anchetă și importurile din alte țări terțe.

(67)

În ceea ce privește volumele importurilor din SUA, erau disponibile următoarele surse de informații:

(68)

Totuși, analiza acestor informații a arătat că datele Eurostat nu puteau fi utilizate în scopul evaluării consumului deoarece până la sfârșitul anului 2007 nu existau coduri NC distincte disponibile pentru încadrarea vamală a diferitelor tipuri de produs în cauză. Importurile produsului în cauză au fost clasificate în cadrul unui număr de coduri care conțineau și date de import ale altor produse. Astfel, s-a considerat mai potrivit să se utilizeze statisticile SUA referitoare la export pentru a stabili cifre referitoare la importuri și consum, precum și tendințe ale importului fiabile. Când s-a utilizat această sursă de informație, s-a luat în considerare timpul de expediere care le este necesar mărfurilor ca să sosească din SUA în Comunitate și, astfel, statisticile referitoare la export erau ajustate cu o lună pentru a ține cont de acest decalaj.

(69)

În ceea ce privește importurile din alte țări și exporturile producătorilor comunitari, având în vedere limitarea referitoare la utilizarea datelor Eurostat descrise mai sus, ancheta s-a bazat pe datele raportate în reclamație.

(70)

Pe baza celor menționate anterior, s-a constatat o creștere a consumului comunitar de biomotorină cu 107 % între 2005 și 2007 și apoi o ușoară scădere în timpul PA, cu 1 punct procentual. Pe ansamblu, consumul a crescut cu mai mult de dublu în timpul perioadei analizate.

(71)

Creșterea cererii s-a datorat, în principal, stimulentelor statelor membre pentru a promova utilizarea biocombustibililor în urma adoptării Directivei 2003/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport (12) și a Directivei 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (13).

(72)

Volumul importurilor din SUA a crescut semnificativ de la aproximativ 11 500 de tone în 2005 până la aproximativ 1 137 000 de tone în PA.

(73)

În decursul perioadei analizate, importurile care fac obiectul unui dumping din SUA și-au crescut în continuu cota de piață comunitară, de la 0,4 % în 2005 la 17,2 % în PA. Prin urmare, a existat o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi, în comparație cu consumul comunitar de-a lungul perioadei respective.

(74)

Splash and dash este un termen utilizat de agenții economici pentru biomotorină pentru a descrie o configurație prin care biomotorina despre care se presupune că este de origine străină este transbordată către Comunitate prin SUA, unde este amestecată cu, practic, un strop (0,01 % din amestecul final) de motorină convențională, pentru ca cel care amestecă să beneficieze de o subvenție în SUA.

(75)

Părțile americane au susținut că splash and dash explică creșterea importantă a importurilor americane pe piața comunitară, deoarece aceasta reprezenta 40 % din importurile americane în decursul PA. Părțile respective au susținut, de asemenea, că, deoarece ancheta a fost inițiată împotriva importurilor de biomotorină originară din SUA, cantitățile vizate de splash and dash ar trebui separate de analiza prejudiciului și tratate ca importuri din alte țări terțe.

(76)

Pe de altă parte, reclamantul a argumentat că importurile de splash and dash, în cazul în care există, ar reprezenta cel mult 10 % din volumul de exporturi ale SUA și astfel ar fi nesemnificative și nu ar modifica constatările că mari cantități de importuri care fac obiectul unui dumping din SUA au intrat pe piața comunitară, în special în decursul PA.

(77)

Ancheta a arătat că statisticile SUA referitoare la export nu permit distincția între orice fel de biomotorină exportată în cadrul presupusului proces splash and dash și celelalte exporturi americane înregistrate în capitolul lor „Exporturi”. În aceleași statistici s-a constatat că nu erau aproape deloc cantități declarate în cadrul capitolului „Reexporturi”. Autoritățile americane au afirmat, de asemenea, că toate cantitățile incluse în capitolul lor „Exporturi” sunt produse considerate a fi originare din SUA.

(78)

Mai mult, majoritatea societăților americane anchetate au declarat că nu era posibil să se diferențieze cantitățile exportate către Comunitate sau vândute pe piața națională și cantitățile produse sau care își au originea în SUA și cele exportate în cadrul procesului splash and dash.

(79)

De asemenea, în cazul societăților anchetate din SUA, s-a constatat că toate exporturile de biomotorină erau declarate, atât la exportul de către exportatori americani, cât și la importul de către importatori asociați din Comunitate, ca biomotorină de origine americană.

(80)

Pe baza celor de mai sus și luând în considerare, în special, că exporturile splash and dash, în cazul în care există, erau declarate cu origine americană și considerate ca originare din SUA de către autoritățile americane, s-a considerat că nu există motiv să fie tratate ca importuri non-americane.

(81)

Statisticile SUA referitoare la export au fost utilizate, de asemenea, pentru a stabili tendințele prețului importurilor care fac obiectul unui dumping originare din SUA, în special pentru anul 2007 și PA. În scopul de a reflecta nivelul prețului la frontiera comunitară, prețurile medii de export au fost ajustate cu costurile de navlu și de asigurare relevante. Ar trebui remarcat faptul că, pentru perioadele mai recente ale perioadei analizate, și anume 2005 și 2006, și de asemenea pentru 2004, statisticile SUA referitoare la export nu au fost în totalitate fiabile în ceea ce privește valorile vânzărilor, deoarece s-a constatat că prețurile medii de export calculate erau, în mod disproporționat, mari în comparație cu prețurile raportate de către producătorii-exportatori care au cooperat. În aceste cazuri, prețul de export mediu american pentru acești ani s-a bazat pe răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion.

(82)

Prețurile medii pentru importurile din SUA au fluctuat în perioada luată în considerare și, în ansamblu, au prezentat o creștere de 7 % între 2005 și PA.

(83)

În scopul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de către producătorii comunitari incluși în eșantion în ceea ce privește clienții independenți de pe piața comunitară, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor din SUA, stabilite pe o bază CIF pentru producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion. Atunci când a fost cazul, s-a aplicat o ajustare pentru taxele vamale, costurile ulterioare importului și diferențele de intermediari (a se vedea considerentul următor) utilizați pentru producerea biomotorinei.

(84)

Ancheta a identificat diferite tipuri de produs în cauză, în special pe baza intermediarilor utilizați în procesul de producție. În timp ce semințele de rapiță reprezintă principalul intermediar utilizat în Comunitate, producătorii americani utilizează alți intermediari, precum boabe de soia, colza, palmier, etc. Având în vedere că intermediarii reprezintă, de departe, principala materie primă pentru fabricarea produsului în cauză, s-a considerat că ar trebui acordată o ajustare pentru diferența de intermediari. Astfel, această ajustare a fost calculată pentru a corespunde valorii de piață a diferenței dintre tipurile relevante de produs în cauză comparat cu tipul de produse fabricate din semințe de rapiță. În acest fel, atât prețurile de vânzare medii ponderate ale industriei comunitare, cât și prețul mediu ponderat al importurilor în cauză au fost comparate pe baza acelorași intermediari, și anume semințele de rapiță.

(85)

Pe baza metodologiei descrise anterior, s-a constatat că diferența dintre prețurile americane și comunitare, exprimată ca procent din prețul franco fabrică mediu ponderat al industriei comunitare, deci marja de subcotare de preț, variază între 18,9 % și 33,0 %.

(86)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici stabiliți pentru industria comunitară pe durata perioadei analizate.

(87)

În conformitate cu creșterea consumului, capacitatea de producție a producătorilor comunitari incluși în eșantion a crescut în continuu în decursul perioadei analizate. Aceasta a crescut cu 42 % între 2005 și 2006, fiind urmată de o creștere suplimentară de 68 % în 2007 și de încă o creștere de 15 % între 2007 și PA. Aceasta a marcat o creștere totală de 174 % de-a lungul perioadei analizate. Creșterea capacității de producție a rezultat din noi investiții realizate ca urmare a anticipării creșterii cererii.

(88)

Într-adevăr, creșterea capacității de producție a industriei comunitare trebuie văzută în contextul unui obiectiv comunitar de consum de biocombustibili și alți combustibili regenerabili de 5,75 %, stabilit prin Directiva 2003/30/CE, care este calculat pe baza conținutului de energie al tuturor tipurilor de benzină și motorină, utilizate în transport, introduse pe piața comunitară până la 31 decembrie 2010. Mai mult, în martie 2007, Consiliul European a adoptat un obiectiv minim obligatoriu de 10 % care urmează să fie atins de toate statele membre pentru cota de biocombustibili din consumul comunitar total de benzină și motorină până în 2020 (14). Acest obiectiv ar crește consumul comunitar de biocombustibili la aproximativ 33 de milioane de tone de echivalent petrol până în anul respectiv. Capacitatea de producție în întreaga Comunitate, în 2006, a fost estimată la doar 6 milioane de tone. Având în vedere cele de mai sus, este ușor de înțeles de ce producătorii comunitari au investit în capacități suplimentare, ca urmare a anticipării creșterii cererii.

(89)

Industria comunitară a crescut, de asemenea, în continuu producția produsului similar, astfel încât s-a ajuns la o creștere totală de 148 % în timpul perioadei analizate.

(90)

Ca rezultat al ritmului relativ mai scăzut al creșterii volumelor de producție în raport cu creșterea capacității de producție, utilizarea capacității industriei comunitare a scăzut cu 9 % în timpul perioadei analizate.

(91)

În conformitate cu evoluția consumului, volumul vânzărilor efectuate de industria comunitară pe piața comunitară a crescut în mod constant, înregistrând o creștere totală de 143 % în decursul perioadei analizate. În aceeași perioadă, industria comunitară și-a crescut, de asemenea, cota de piață cu 4,5 puncte procentuale.

(92)

Prețurile medii de vânzare ale industriei comunitare din piața comunitară au crescut cu 23 % pe parcursul perioadei analizate. Creșterea prețurilor a fost justificată având în vedere creșterea costurilor materiilor prime și a altor elemente de intrare.

(93)

Creșterea industriei comunitare este reflectată în indicatorii săi de volum, precum producția, vânzările dar, în special, în cota sa de piață. În ciuda unui consum în plină expansiune pe piața comunitară în decursul perioadei analizate, creșterea cotei de piață a producătorilor comunitari incluși în eșantion a fost relativ modestă. În special între 2006 și PA, producătorii comunitari incluși în eșantion au câștigat doar 5,8 puncte procentuale din cota de piață. În decursul aceleiași perioade, importurile care fac obiectul unui dumping au reușit să câștige peste 16 puncte procentuale din cota de piață. Faptul că industria comunitară nu a putut beneficia în totalitate de creșterea pieței a avut un impact global negativ asupra situației sale economice. Mai mulți factori de prejudiciu, precum producția, utilizarea capacității de producție, productivitatea, vânzările, politica investițiilor și randamentul investițiilor au fost grav afectate.

(94)

În decursul perioadei analizate, stocurile de biomotorină au crescut cu aproximativ 200 %. Această creștere a inventarelor a avut loc de-a lungul perioadei analizate și a urmat, într-un mod mai pronunțat, creșterea volumelor de producție ale industriei comunitare în decursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, se consideră că, deoarece biomotorina nu poate fi depozitată pentru o perioadă de timp mai mare de șase luni (în medie, perioada de depozitare este de numai aproximativ trei luni), datele legate de stocuri au doar valoare limitată pentru evaluarea situației economice a industriei comunitare.

(95)

Rentabilitatea producătorilor comunitari incluși în eșantion a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar pe piața comunitară ca procent al cifrei de afaceri a acestor vânzări. În decursul perioadei analizate, rentabilitatea producătorilor comunitari incluși în eșantion a scăzut de la un profit de 18,3 % în 2005 la 5,7 % în PA. Aceasta reprezintă o scădere de 12,6 puncte procentuale în decursul perioadei analizate.

(96)

Nivelul investițiilor în producția de biomotorină, realizate de producătorii comunitari incluși în eșantion a crescut cu 235 % între 2005 și 2006. Această creștere era legată de expansiunea capacității de producție, ca urmare a anticipării creșterii cererii în Comunitate. În această privință, se observă că, în majoritatea cazurilor, investițiile sunt planificate cu cel puțin doi ani înainte ca o instalație de biomotorină să devină complet operațională. Aceiași producători au continuat să investească în 2007 și în PA, deși într-un ritm cu mult mai scăzut. Această perioadă coincide cu creșterea importantă a importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară.

(97)

Randamentul investițiilor producătorilor comunitari incluși în eșantion, corespunzător rezultatului lor înainte de impozitare și exprimat ca procent din valoarea contabilă netă medie a activelor alocate producției de biomotorină, la începutul și la sfârșitul exercițiului, a urmat tendința negativă de rentabilitate. Scăderea efectivă a fost, totuși, mai dramatică, 91 de puncte procentuale în decursul perioadei analizate. Se consideră că deteriorarea randamentului investițiilor este o indicație clară a deteriorării situației economice a industriei comunitare.

(98)

Tendința fluxului de numerar, și anume capacitatea industriei de a autofinanța activitățile, a arătat o creștere de 38 % în decursul perioadei analizate. În ciuda diminuării rentabilității în decursul aceleiași perioade, acest indicator arată o tendință pozitivă, în principal datorită creșterii costurilor de depreciere care sunt incluse pentru a stabili nivelul fluxului de numerar. Un alt motiv a fost faptul că diminuarea profiturilor în termeni absoluți, în decursul perioadei luate în considerare nu a fost la fel de pronunțată ca diminuarea cifrei de afaceri. Cu toate acestea, între 2006 și PA, fluxul de numerar a arătat o scădere de 15 %, ceea ce înseamnă o încetinire în a doua parte a perioadei analizate, când importurile care fac obiectul unui dumping erau mai prezente pe piața comunitară.

(99)

În conformitate cu creșterea volumelor de producție și de vânzări, ocuparea forței de muncă a industriei comunitare a crescut cu 178 % în perioada analizată. Se observă că industria biomotorinei este una cu utilizare intensivă a capitalului, care nu necesită multă forță de muncă în procesul de producție.

(100)

Salariile medii au scăzut cu 6 % în decursul perioadei analizate. Aceasta se explică prin faptul că forța de muncă suplimentară pe care industria comunitară a angajat-o pentru a extinde producția spre sfârșitul perioadei analizate a necesitat mai puțină calificare.

(101)

Productivitatea a scăzut cu 11 % între anul 2005 și PA.

(102)

Marjele de dumping pentru producătorii-exportatori din SUA sunt specificate mai sus, în secțiunea privitoare la dumping, și sunt semnificativ peste pragul de minimis. În plus, date fiind volumele și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(103)

Analiza datelor referitoare la piața comunitară a sugerat că producătorii comunitari, alții în afara celor incluși în eșantion și a celor menționați în considerentul (60), au pierdut, în decursul perioadei analizate, o cotă de piață considerabilă din vânzările biomotorinei produse de ei pe piața comunitară. Pierderea din cota de piață, înregistrată de acești producători este estimată la peste 20 de puncte procentuale în decursul perioadei analizate.

(104)

Din informațiile furnizate de reclamant, s-a constatat că multe din aceste societăți fie și-au încetat, fie și-au redus activitatea legată de biomotorină și nu au putut să coopereze în mod corespunzător în cadrul anchetei.

(105)

Mai mult, un număr de societăți care au prezentat informații în cadrul eșantionării au indicat că au fost obligate să reducă producția și personalul, având în vedere importurile ieftine din SUA. Comentarii similare au fost făcute de alți producători care erau pregătiți să înceapă producția dar au trebuit să-și întârzie intrarea pe piață din cauza creșterii importante a importurilor la prețuri reduse din SUA, în special în decursul PA.

(106)

Datele de mai sus referitoare la producătorii care nu sunt incluși în eșantion ar consolida concluziile referitoare la prejudiciul suferit de producătorii comunitari incluși în eșantion.

(107)

În contextul unei cereri în creștere, ancheta a arătat că situația producătorilor comunitari incluși în eșantion s-a îmbunătățit în ceea ce privește indicatorii de volum, precum producția (+ 150 %), capacitatea de producție (+ 174 %) și volumul vânzărilor (+ 143 %), în decursul perioadei analizate. Producătorii comunitari incluși în eșantion și-au crescut, de asemenea, cota de piață de la 25,3 % în 2005 la 29,8 % în decursul PA, adică o creștere modestă de 4,5 puncte procentuale. Ocuparea forței de muncă și investițiile au crescut, de asemenea, având în vedere creșterea cererii pentru biomotorină pe piața comunitară în decursul perioadei respective. Totuși, deoarece volumul producției nu a urmat creșterea pieței, utilizarea capacității de producție s-a redus cu 9 %, iar productivitatea a scăzut cu 11 % în decursul perioadei analizate.

(108)

Principalii indicatori referitori la situația financiară a producătorilor comunitari incluși în eșantion s-au deteriorat în decursul perioadei analizate. Rentabilitatea a scăzut de la aproximativ 18 % în 2005 și 2006 la sub 6 % în decursul PA. Fără a aduce atingere capacității lor de a-și autofinanța activitățile, în special datorită creșterii fluxului de numerar, randamentul investițiilor a scăzut dramatic, cu 80 %, în decursul PA.

(109)

Ancheta a arătat, de asemenea, că producătorii comunitari incluși în eșantion au înregistrat o creștere puternică a costurilor între 2005 și 2007 (+ 36 %) și între 2005 și PA (+ 42 %) din cauza creșterilor prețurilor intermediarilor (în principal ulei din semințe de rapiță și din boabe de soia), care reprezintă aproape 80 % din costurile totale ale biomotorinei. Aceste creșteri ale costurilor nu au putut fi transmise în întregime clienților de pe piața comunitară.

(110)

Date fiind argumentele de mai sus, se poate concluziona că industria comunitară, în ansamblul său, a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(111)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din SUA au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care poate fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost examinați și alți factori cunoscuți, care ar putea prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(112)

Ancheta a arătat că importurile la prețuri reduse din SUA care fac obiectul unui dumping au crescut în mod semnificativ în ceea ce privește volumul, și anume de 100 de ori, în decursul perioadei analizate. Acest lucru a avut ca rezultat o creștere semnificativă a cotei lor de piață cu 16,8 puncte procentuale, de la 0,4 % în 2005 la 17,2 % în PA. În scopul de a demonstra importanța impactului pe care creșterea importantă a importurilor care fac obiectul unui dumping din SUA a avut-o asupra Comunității, se observă că s-a ajuns la o creștere a cotei de piață de 16,8 puncte procentuale în decursul unei perioade de 15 luni.

(113)

În același timp, în ciuda creșterii semnificative a consumului, industria comunitară, pe piața sa principală, a putut câștiga doar aproximativ 4,5 puncte procentuale din cota de piață în decursul perioadei analizate. Ancheta a arătat că aceasta s-a întâmplat în mod exclusiv în detrimentul altor producători comunitari care și-au încetat sau redus producția în perioada analizată.

(114)

Prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping au crescut cu 7 % între 2005 și PA, dar au fost în mod semnificativ mai scăzute decât cele practicate de industria comunitară în decursul aceleiași perioade. Astfel, prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping duc la subcotarea semnificativă a prețurilor din industria comunitară, cu o marjă medie de subcotare de 25 % în decursul PA.

(115)

Presiunea exercitată de creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară nu i-a permis industriei comunitare să își stabilească prețurile de vânzări în conformitate cu condițiile pieței și creșterile costului. Într-adevăr, în PA, prețurile medii ale intermediarilor utilizați de industria comunitară pentru a produce biomotorină erau cu 25 % mai mari decât în 2006. Industria comunitară a putut să transmită clienților săi numai o creștere a prețului limitată la 4 %, în timp ce costurile sale totale au crescut cu 20 % în decursul aceleiași perioade. Este demn de remarcat faptul că prețul principalului intermediar utilizat de producătorii americani, și anume uleiul de boabe de soia, a crescut, de asemenea, în mod semnificativ în decursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, așa cum se arată în considerentul (109) de mai sus, aceste creșteri ale costurilor nu s-au reflectat în prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping.

(116)

În scopul de a demonstra în continuare legătura de cauzalitate între creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse din SUA care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară, situația pe piața comunitară în perioada 2005 – 2006, când importurile care fac obiectul unui dumping nu erau prezente, a fost comparată cu situația predominantă pe piață între 2006 și PA, când a avut loc creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping.

(117)

În perioada 2005 – 2006, când importurile care fac obiectul unui dumping erau absente de pe piața comunitară, consumul a crescut cu aproximativ 1,8 milioane de tone. Toți producătorii din Comunitate și-au putut pregăti planurile de afaceri în perspectiva unei piețe sănătoase și cu creștere rapidă. În perioada respectivă, prețurile au crescut cu 19 %, iar industria comunitară a obținut profituri chiar de 18,3 %. În 2007 și în decursul PA, situația s-a modificat în mod dramatic. Importurile la prețuri reduse din SUA care fac obiectul unui dumping au început să pătrundă pe piață. Deși piața a continuat să se extindă cu 1,6 milioane de tone, cea mai mare parte a acestei creșteri a pieței (peste 1 milion de tone) a fost reprezentată de importurile din SUA care fac obiectul unui dumping. Industria comunitară a câștigat doar o cotă de piață modestă, costurile sale principale pentru a produce biomotorină au crescut în mod semnificativ cu aproximativ 25 % dar prețul său mediu de vânzare a crescut doar cu aproximativ 4 % în aceeași perioadă. În consecință, situația sa economică și financiară globală s-a deteriorat în decursul PA deoarece profiturile au fost reduse în mod semnificativ la mai puțin de 6 % din cifra de afaceri.

(118)

Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează provizoriu că importurile la prețuri reduse din SUA care fac obiectul unui dumping, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei comunitare în decursul PA și al căror volum a crescut, de asemenea, semnificativ au avut un rol hotărâtor în prejudiciul important suferit de industria comunitară, care se reflectă în special în deteriorarea situației sale financiare în decursul PA.

(119)

Volumul importurilor din țări terțe nu a putut fi evaluat cu precizie în cadrul anchetei, din motivele explicate în considerentul (69) de mai sus. Astfel, datele din tabelul de mai sus se bazează pe estimări furnizate de reclamant.

(120)

Importurile din țările terțe care nu sunt vizate de prezenta anchetă au crescut de la aproximativ 30 000 de tone în 2005 la 147 812 de tone în decursul PA. Acest lucru a avut ca rezultat o creștere moderată a cotei de piață cu 1,3 puncte procentuale în decursul aceleiași perioade. Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că importurile din alte țări terțe nu au putut avea o contribuție mai mult decât neglijabilă la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(121)

Având în vedere creșterea importantă a cererii în decursul perioadei luate în considerare și a perioadei analizate, prejudiciul important suferit de industria comunitară în decursul PA nu poate fi atribuit contractării neglijabile a cererii (- 0,5 %) observate pe piața comunitară între 2007 și PA.

(122)

O parte interesată a susținut că reintroducerea în Germania a taxelor de energie pentru biomotorină (15) ar fi influențat în mod negativ situația economică a producătorilor comunitari care sunt furnizori pentru statul membru respectiv.

(123)

Ancheta a dezvăluit că, într-adevăr, biocombustibilii puri utilizați în Germania au beneficiat de un stimulent fiscal din 1999, care a fost redus de la 1 august 2006. Cu toate acestea, la 1 ianuarie 2007 a fost introdusă o cerință obligatorie privind amestecarea (16), fixând cota de biomotorină la 4,4 %, calculată pe baza conținutului de energie al tuturor tipurilor de benzină și motorină introduse pe piața germană în vederea utilizării în transport. Agenții economici care nu reușesc să îndeplinească această cotă trebuie să plătească o amendă de 0,60 EUR pe litru de biomotorină pentru care nu se încadrează în cotă. Într-o mare măsură, această cerință obligatorie privind amestecarea pare să fi compensat presupusele pierderi în domeniul vânzărilor, precum și reducerea stimulentelor. Într-adevăr, ancheta a arătat că volumul vânzărilor producătorilor comunitari incluși în eșantion care sunt furnizori pentru piața germană a crescut cu 68 % între 2006 și PA.

(124)

Pe baza celor menționate anterior, se consideră că deciziile luate de autoritățile publice în Comunitate nu pot întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(125)

O parte interesată a susținut că, încurajate de măsuri de politică publică să promoveze producția de biomotorină, multe societăți din Comunitate au decis să investească în extinderea capacităților de producție existente și în noi instalații. Partea respectivă a susținut că, în Comunitate, capacitatea de producție pentru biomotorină era de 11,5 milioane de tone în decursul PA. Aceasta a susținut în continuare că, deoarece dezvoltarea consumului nu era la nivelul așteptărilor, o parte importantă a capacității de producție a rămas neutilizată și ar fi rămas neutilizată chiar și fără importurile din SUA. Astfel, costurile fixe relative au avut un efect negativ asupra rentabilității și, de asemenea, asupra randamentului investițiilor și fluxului de numerar al producătorilor comunitari.

(126)

În această privință, se observă că ancheta s-a concentrat asupra situației producătorilor comunitari. Chiar dacă este o realitate faptul că industria comunitară și-a mărit capacitatea de producție (+ 189 %) relativ mai mult decât cererea (+ 106 %), este demn de remarcat faptul că principalii determinanți ai costului în producția de biomotorină sunt costurile variabile. Într-adevăr, așa cum s-a menționat în considerentul (109) de mai sus, materia primă pentru producția de biomotorină reprezintă 80 % din costurile totale. Examinarea în continuare a acestei plângeri a arătat că partea costurilor fixe în producția și vânzările de biomotorină a reprezentat doar 6 % din costurile totale. Astfel, niciun impact presupus al creșterii costurilor fixe, ca rezultat al capacității neutilizate, nu poate explica deteriorarea importantă a situației financiare din industria comunitară în decursul PA.

(127)

În plus, este demn de remarcat faptul că, așa cum s-a indicat în tabelul 4 de mai sus, rata de utilizare a capacității de către producătorii comunitari incluși în eșantion era de 80 % în decursul PA. Astfel, presupusa capacitate suplimentară din Comunitate nu a fost demonstrată în cazul producătorilor comunitari incluși în eșantion.

(128)

Pe baza celor de mai sus, se consideră că orice impact negativ pe care capacitatea de producție neutilizată l-ar fi putut avea asupra industriei comunitare nu a fost astfel încât să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(129)

O parte interesată a afirmat că cererea crescută pentru semințe de rapiță și ulei din semințe de rapiță a condus la prețuri mari ale materiei prime în Comunitate. Faptul că producătorii comunitari se bazează pe uleiul din semințe de rapiță ca principala materie primă ar explica de ce este posibil ca aceștia să fi suferit mai mult decât alți producători care utilizează alte uleiuri vegetale, precum uleiul de boabe de soia sau uleiul de palmier, pentru a produce biomotorină.

(130)

Se observă, în primul rând, că ancheta a dezvăluit că producătorii comunitari incluși în eșantion nu se bazau doar pe uleiul din semințe de rapiță pentru a produce biomotorină, ci și pe alte uleiuri vegetale (de boabe de soia, de palmier, de floarea soarelui) și, ocazional, pe grăsime animală.

(131)

Mai mult, se admite, într-adevăr, în considerentul (109) de mai sus că industria comunitară s-a confruntat cu o creștere importantă a costurilor sale legate de materia primă (intermediari) în decursul perioadei analizate. Totuși, această evoluție trebuie văzută în contextul unei creșteri generale a prețurilor produselor agricole pe plan mondial și se observă în această privință că, în decursul aceleiași perioade, creșterea prețului la uleiul de boabe de soia (principalul intermediar utilizat de producătorii din țara în cauză) a fost mai pronunțată. În consecință, toate tipurile de biomotorină au fost afectate de creșterea prețului intermediarilor.

(132)

Într-o piață guvernată de concurență reală, ar trebui să se aștepte că producătorii sunt capabili să recupereze creșterea costurilor și să o transmită pieței. Totuși, ancheta a arătat că presiunea exercitată de creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară a fost factorul care nu le-a permis producătorilor comunitari să își stabilească prețurile de vânzări în conformitate cu condițiile pieței și creșterile costurilor. Astfel cum s-a și menționat, principalul intermediar utilizat de producătorii americani, și anume uleiul de boabe de soia, a marcat o creștere pronunțată a prețurilor în perioada analizată. Totuși, aceste creșteri ale costurilor din SUA nu s-au reflectat în prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața comunitară.

(133)

În acest context, creșterea prețurilor materiei prime nu poate întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(134)

O parte interesată a argumentat că, din cauza unei corelări strânse între prețurile motorinei minerale și cele ale biomotorinei, creșterea prețurilor biomotorinei, care a fost mai puternică decât creșterea prețurilor motorinei minerale, în special în Germania, ar fi cauzat o scădere a vânzărilor pentru producătorii furnizori pe piața acestui stat membru.

(135)

Se observă, în primul rând, că partea în cauză nu a furnizat informații pentru a-și demonstra plângerea. Mai mult, contrar celor sugerate de această parte, ancheta a dezvăluit că industria comunitară își mărise vânzările și cota de piață în decursul perioadei analizate. În plus, deoarece prețurile țițeiului sunt cotate la nivel global, vânzările produsului în cauză ar fi fost afectate în același fel ca și vânzările biomotorinei produse în Comunitate.

(136)

Pe baza celor de mai sus, acest argument a trebuit să fie respins.

(137)

O parte interesată a susținut că localizarea oricărui producător de biomotorină ar fi un element important în termeni de competitivitate și utilizează Germania ca exemplu pentru a demonstra că producătorii de biomotorină situați în zone fără ieșire la mare ar trebui să suporte costuri de transport ridicate deoarece toți clienții mari, în special rafinăriile și instalațiile pe care acestea le folosesc pentru amestecuri sunt situate pe coastă.

(138)

Ancheta a arătat că doar un număr mic de producători din industria comunitară era localizat în zone fără ieșire la mare. Mai mult, pentru unii din acești producători s-a constatat că existau rafinării și în zone fără ieșire la mare, aproape de acești producători. Pentru alții, ancheta a dezvăluit că dezavantajele pe care le au producătorii de biomotorină situați în zone fără ieșire la mare, de a fi departe de clienții lor (producători de amestecuri, rafinării) erau compensate de faptul că erau aproape de morile de strivire și/sau de furnizorii de intermediari.

(139)

Pe baza celor de mai sus, afirmația conform căreia localizarea instalației în zone fără ieșire la mare produce un prejudiciu important industriei comunitare a fost respinsă.

(140)

Ar trebui remarcat faptul că impactul importurilor din SUA, realizate de cele trei societăți menționate în considerentul (60) a fost luat în considerare în cadrul analizei efectului importurilor din SUA care fac obiectul unui dumping, efectuată în considerentele (112) - (118) de mai sus. În ceea ce privește vânzările biomotorinei produse de ei înșiși, ancheta nu a indicat o tarifare sau un comportament diferit față de cel al producătorilor comunitari incluși în eșantion, în special în decursul PA.

(141)

Analiza anterioară a demonstrat că există o creștere substanțială de volum și cotă de piață pentru importurile la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping originare din SUA între 2005 și PA. În același timp, s-a constatat că aceste importuri subcotau în mod semnificativ prețul industriei comunitare în decursul PA.

(142)

Diferitele concluzii ale anchetei și ale analizei efectuate pentru perioada 2005 și 2006 comparată cu perioada 2007 – PA au arătat că există o coincidență clară de timp între creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse din SUA și deteriorarea semnificativă a situației economice din industria comunitară, în special în decursul PA.

(143)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a diferențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile din SUA care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(144)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu era în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz special. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei comunitare, ale importatorilor, ale furnizorilor de materii prime și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(145)

Așa cum s-a menționat anterior, industria comunitară a suferit un prejudiciu important din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din SUA. Neinstituirea de măsuri ar conduce, cel mai probabil, la o continuare a tendinței negative a situației financiare din industria comunitară. Situația industriei comunitare a fost marcată, în special, de o scădere a rentabilității cu 12,6 puncte procentuale între 2005 și PA, din cauza creșterii insuficiente a prețurilor. Într-adevăr, ținând cont de tendința de scădere a rentabilității, este foarte probabil ca situația financiară a industriei comunitare să se deterioreze în continuare, în cazul în care nu se iau măsuri. Această situație ar conduce în cele din urmă la reducerea producției și la închiderea altor instalații de producție, ceea ce ar amenința, în consecință, ocuparea forței de muncă și investițiile din Comunitate.

(146)

Se consideră că instituirea măsurilor ar restabili concurența loială pe piață. Ar trebui remarcat faptul că tendința de scădere a rentabilității din industria comunitară apare din cauza dificultății acesteia de a concura cu importurile la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, originare din SUA. Instituirea măsurilor antidumping ar plasa, probabil, industria comunitară în poziția de a-și menține rentabilitatea la niveluri considerate necesare pentru această industrie cu utilizare intensivă a capitalului.

(147)

În concluzie, se preconiza că măsurile vor permite industriei comunitare să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil constatat în decursul anchetei.

(148)

În urma inițierii procedurii au fost contactați aproximativ 25 de importatori/comercianți independenți din Comunitate. Cu toate acestea, părțile respective nu au cooperat.

(149)

În aceste condiții, era, în mod provizoriu, imposibil să se evalueze precis impactul posibil al măsurilor asupra importatorilor.

(150)

Toate societățile utilizatoare cunoscute implicate în producția și distribuția motorinei minerale și implicate, de asemenea, în amestecarea obligatorie a motorinei minerale cu biomotorina au fost contactate și, în urma inițierii procedurii, le-au fost trimise chestionare.

(151)

Doar o societate utilizatoare a cooperat. Aceasta a prezentat un răspuns la chestionar prin care a afirmat că este în favoarea încetării fluxurilor de importuri ieftine din SUA, deoarece creează distorsiuni ale concurenței în Comunitate, ceea ce cauzează prejudicii societăților responsabile cu producerea și vânzarea motorinei, deoarece anumiți concurenți care nu se abțin de la a cumpăra acest produs ieftin au un avantaj neloial din punct de vedere concurențial atunci când sunt comparați cu cei care se abțin de la a face acest lucru. Aceasta a susținut, de asemenea, că măsurile vor permite redeschiderea fabricilor de producere a esterilor (în special în Germania) și/sau va permite continuarea proiectelor de creare a noi fabrici de esterificare în Comunitate. Deoarece esterul european este fabricat, în mod tradițional, din semințe de rapiță (materie primă de calitate mai bună decât palmierul sau soia utilizate pentru a produce B99), creșterea numărului de producători din Europa ar însemna, prin urmare, mai multe produse de calitate mai bună, ceea ce ar avea ca rezultat o scădere a prețurilor esterului, spre beneficiul final al consumatorului.

(152)

O asociație de utilizatori, reprezentând interesele expeditorilor dintr-un stat membru a afirmat că instituirea măsurilor ar avea un efect advers asupra activității membrilor săi. Aceasta a susținut că motorina este responsabilă pentru 20 % - 25 % din costurile din sectorul transporturilor și că, având în vedere rentabilitatea scăzută a sectorului (0-5 %), prețul motorinei este determinant pentru supraviețuirea a mii de societăți. Totuși, aceste afirmații nu au putut fi verificate deoarece nu s-au primit răspunsuri la chestionarele utilizatorilor din partea membrilor individuali ai asociației în cauză.

(153)

În aceste condiții, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informațiilor furnizate, efectul măsurilor antidumping ar părea să fie mixt și, astfel, nu se poate ajunge la o concluzie clară privind existența motivelor imperioase, în interesul utilizatorilor, pentru a nu se adopta măsuri în acest caz special.

(154)

Șase furnizori au răspuns la chestionar. Patru au susținut instituirea măsurilor antidumping afirmând că, dacă nu urmează să se instituie măsuri antidumping, prezența pe termen lung a industriei comunitare ar fi pusă în pericol. În cazul în care s-ar întâmpla acest lucru, ar exista un impact negativ clar asupra situației lor.

(155)

Alți doi furnizori, care erau asociați cu producătorii-exportatori de biomotorină din SUA au afirmat că măsurile posibile nu ar avea un impact semnificativ deoarece ar avea ca rezultat o schimbare în fluxurile comerciale (reorientare către importuri din țări care nu fac obiectul măsurilor).

(156)

Pe baza celor de mai sus, s-a putut concluziona că instituirea măsurilor ar avea, în mod global, un efect pozitiv asupra situației furnizorilor de materii prime.

(157)

O parte interesată a susținut lipsa de coerență a prezentei proceduri cu deciziile politice internaționale și comunitare de promovare a vânzărilor și producției de biocombustibili legate de protecția mediului și scăderea dependenței de combustibili minerali.

(158)

În această privință, trebuie remarcat faptul că articolul 21 din regulamentul de bază prevede obligația de a acorda atenție specială necesității de a elimina efectele de denaturare a schimburilor comerciale ale dumpingului prejudiciabil și de a restabili concurența reală. În acest context, nu pot fi luate în considerare în cadrul analizei considerațiile generale privind protecția mediului și furnizarea de motorină minerală și, în același timp, acestea nu pot justifica practicile comerciale neloiale.

(159)

Referitor la piața comunitară, în urma instituirii de măsuri antidumping, producătorii-exportatori în cauză din SUA, date fiind pozițiile puternice pe piață ale acestora, ar continua, probabil, să își vândă produsele, deși nu la prețuri de dumping. De asemenea, este probabil că ar exista, încă, un număr suficient de concurenți majori pe piața comunitară, și anume producătorii comunitari care și-au încetat temporar producția și alții care nu au putut să își lanseze activitățile de producție din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping. Ar trebui remarcat în această privință că, la începutul perioadei analizate, vânzările producătorilor comunitari care nu au fost reprezentați în prezenta anchetă s-au ridicat la cel puțin 30 % din piața comunitară, iar această cotă de piață a scăzut dramatic din cauza importurilor din SUA care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, este probabil ca utilizatorii să poată alege în continuare între diferiți furnizori de biomotorină. În schimb, în absența instituirii măsurilor, va fi pus în joc viitorul industriei comunitare. Dispariția acesteia ar conduce la reducerea drastică a concurenței pe piața comunitară.

(160)

Ar fi clar în interesul industriei comunitare să se instituie măsuri privind importurile de biomotorină originară din SUA. Aceasta ar permite dezvoltarea și refacerea industriei comunitare în urma prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. În schimb, în absența instituirii măsurilor este probabil ca situația economică a industriei comunitare să continue să se deterioreze, iar mai mulți agenți economici și-ar înceta activitatea. Mai mult, deși nu s-a putut ajunge la concluzii clare cu privire la utilizatori și importatori, se aștepta, de asemenea, ca instituirea măsurilor să fie în interesul furnizorilor de materii prime.

(161)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat, în mod provizoriu, că nu există motive imperioase de interes comunitar împotriva instituirii de taxe antidumping în cazul de față.

(162)

Având în vedere concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(163)

Nivelul măsurilor antidumping ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Când s-a calculat valoarea taxelor necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să realizeze un profit înainte de impozitare care ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(164)

În acest scop, o marjă de profit de 15 % din cifra de afaceri ar putea fi considerată un nivel corespunzător pe care industria comunitară s-ar fi putut aștepta să îl obțină în lipsa dumpingului prejudiciabil, pe baza rezultatelor anterioare ale industriei comunitare în prima parte a perioadei luate în considerare (2004, 2005 și 2006) și care este apreciat ca acceptabil în vederea garantării investițiilor productive pe termen lung în această industrie nou înființată.

(165)

Majorarea necesară a prețului a fost atunci determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut ajustând prețurile de vânzare ale producătorilor comunitari incluși în eșantion cu profiturile/pierderile reale realizate în decursul PA și adăugând marja de profit menționată anterior. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procent din totalul valorii de import CIF.

(166)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din SUA, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping și de prejudiciu, în conformitate cu norma celei mai reduse taxe.

(167)

Cu toate acestea, în procedura AS desfășurată în paralel se instituie, de asemenea, taxe compensatorii asupra importurilor de biomotorină originară din SUA. Subvențiile constatate în cadrul aceste proceduri desfășurate în paralel nu sunt subvenții la export și, prin urmare, nu se consideră că au afectat prețul de export și marja corespunzătoare de dumping. Prin urmare, având în vedere faptul că importurile examinate sunt comune pentru ambele proceduri, taxele antidumping pot fi instituite împreună cu taxele compensatorii, în măsura în care ambele taxe, luate împreună nu depășesc marja de eliminare a prejudiciului.

(168)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping au fost stabilite prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului, a marjelor de dumping și a nivelurilor taxei compensatorii. În consecință, taxele antidumping propuse se prezintă după cum urmează:

(169)

Având în vedere faptul că taxa antidumping se va aplica amestecurilor care conțin mai mult de 20 % biomotorină din greutate, în proporție cu conținutul lor de biomotorină, se consideră oportun ca punerea în aplicare efectivă a măsurilor de către autoritățile vamale ale statelor membre să determine taxele ca valori fixate pe baza conținutului de biomotorină.

(170)

Nivelurile individuale pentru fiecare societate ale taxelor antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în decursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societățile respective, și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(171)

Rezultatele provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își facă cunoscute opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror concluzii definitive. Reexaminarea constatărilor provizorii poate fi necesară în scopul stabilirii oricăror constatări definitive.