1.

Creșterea PIB-ului a încetinit sensibil, fiind de 1,3 % în 2008. Această scădere s-a datorat scăderii cererii externe și înregistrării unei cereri interne moderate, determinate în mare măsură de rata ridicată a inflației și de impactul crizei financiare. Se preconizează o deteriorare și mai accentuată a situației economice în 2009. Se estimează că, în 2008, rata inflației s-a situat în jurul valorii de 4,5 %, aproape dublu față de rata înregistrată în 2007, fapt datorat în mare parte creșterii prețurilor interne la energie. Scăderea prețurilor la energie la nivel mondial ar trebui să determine reducerea inflației în 2009. Comisia prevede pentru 2008 un deficit al finanțelor publice de 0,9 %. Se estimează ca în 2008 datoria publică brută să se situeze în jurul valorii de 88 % din PIB. Excedentul de cont curent tradițional a devenit deficit în 2008 și se prevede creșterea acestuia în 2009.

2.

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a fost pozitivă în 2008, iar rata șomajului a scăzut la 6,9 %. Cu toate acestea, perspectiva pentru 2009 este mult mai puțin încurajatoare, profilându-se o creștere a șomajului. Sectoarele cele mai afectate de criză sunt industria autovehiculelor și industria siderurgică, dar și sectorul financiar.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Belgia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Belgia a anunțat recent măsuri, inclusiv asistență financiară pentru IMM-uri.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Belgia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Belgia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost anunțate măsuri menite să reducă suplimentar presiunea fiscală asupra veniturilor salariale prin creșterea valorii veniturilor scutite de impozite pentru lucrătorii cu venituri mici sau medii, cu toate că este posibil să fie în continuare nevoie de măsuri suplimentare. Trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți funcționarea pieței muncii, în special pentru lucrătorii în vârstă și pentru grupurile defavorizate, pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, a spori concurența pe piețele gazului și electricității și a ameliora rezultatele din domeniul cercetării și dezvoltării.

6.

Belgia este o economie axată pe exporturi, prin urmare este deosebit de important să își păstreze competitivitatea. În acest context, este extrem de important ca evoluția costurilor salariale unitare să fie corelată cu cea practicată de cei mai importanți parteneri comerciali. Cu toate acestea, competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2008. Creșterea concurenței pe piețele gazului și electricității ar fi benefică. Continuarea investițiilor în cercetare și dezvoltare este importantă pentru a accelera creșterea productivității și a promova competitivitatea. Participarea redusă pe piața muncii, creșterea cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației și o datorie publică importantă periclitează viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, evidențiind necesitatea de a crește excedentele primare și de a aplica politici care sprijină creșterea economică și ocuparea forței de muncă. O abordare integrată în ceea ce privește aplicarea reformelor structurale ar putea accelera obținerea de rezultate concrete în Belgia. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Belgiei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Belgiei:

1.

Impulsionat de cererea internă puternică, nivelul PIB-ului în Bulgaria a cunoscut o creștere accelerată, ajungând la 7 % în primele nouă luni ale anului 2008, ceea ce a situat valoarea PIB-ului pe cap de locuitor la aproximativ 40 % din media europeană. Se așteaptă o creștere semnificativ mai moderată în 2009, având în vedere mediul extern care se deteriorează rapid și condițiile mai stricte de acordare a împrumuturilor. Media inflației anuale a atins în 2008 o valoare record de 12 %, determinată de creșterile externe ale prețurilor la produsele de bază și favorizată de cererea internă și de creșterea puternică a salariilor, care a depășit considerabil creșterea productivității. Inflația se află pe o pantă descendentă, dar este probabil să rămână peste media UE. Situația bugetară este în continuare solidă, cu un excedent bugetar în 2008 de peste 3 % din PIB, datorat atât unui echilibru favorabil al componentelor creșterii, cât și unei colectări mai eficiente a impozitelor. Cu toate acestea, cererea internă ridicată, în special investițiile care au determinat importuri ridicate de mijloace de producție, a contribuit la deteriorarea deficitului de cont curent. Deficitul de cont curent se situează la un nivel ridicat, de aproape 25 % din PIB.

2.

Rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu peste 3 % în 2008, însă această rată de creștere va încetini în următorii doi ani. Rata șomajului a scăzut la 6 % în 2008, însă se preconizează o ușoară creștere a acesteia în 2009. Deteriorarea recentă a climatului de afaceri și cererea redusă în anumite sectoare, în special în industria prelucrătoare și de construcții, vor reduce probabil rata de ocupare a forței de muncă în aceste sectoare și în sectoarele economice conexe.

3.

Bulgaria a pus în aplicare politici fiscale și macroeconomice orientate spre stabilitate și a anunțat recent măsuri, inclusiv îmbunătățirea concurenței în sectorul energetic și în cel al vânzărilor cu amănuntul.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Bulgaria ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. În acest context, Bulgaria ar trebui să aplice în continuare o politică fiscală austeră și să caute urgent soluții la dezechilibrele sale macroeconomice. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Bulgaria a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Progresul a fost moderat, cu toate că în a doua parte a anului, ca urmare a unor decizii judicioase ale guvernului, a fost accelerată adoptarea de măsuri în acest sens. Bulgaria a continuat să aplice o politică fiscală prudentă, cu toate că eficiența cheltuielilor publice are încă nevoie de îmbunătățiri. Au fost, de asemenea, întreprinse măsuri încurajatoare pentru a îmbunătăți organizarea și calitatea educației, însă aceasta trebuie modernizată suplimentar pentru a ameliora guvernanța și rezultatele obținute. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea administrației publice, iar realizarea la timp a analizei funcționale independente anunțate este necesară pentru a ameliora semnificativ punerea în aplicare a reformelor. Rămân, de asemenea, de realizat progrese importante în ceea ce privește reducerea birocrației, realizarea de investiții suplimentare în competențe și reforma sistemului public de cercetare și dezvoltare.

6.

În contextul crizei financiare și economice mondiale, este cu atât mai important ca Bulgaria să își rezolve vulnerabilitățile macroeconomice (inflația ridicată și un deficit de cont curent important) aplicând în continuare o politică fiscală austeră și accelerând aplicarea reformelor structurale pentru a-și întări competitivitatea. Bulgaria trebuie să accelereze ritmul de punere în aplicare a reformelor pentru a putea să facă tranziția de la o economie bazată esențial pe costuri mici către o economie mai productivă, bazată pe cunoaștere. Având în vedere contextul economic și monetar actual, aceste reforme sunt, de asemenea, esențiale pentru menținerea competitivității economiei bulgare. Punerea în aplicare eficientă a reformelor necesare depinde într-o măsură decisivă de capacitatea Bulgariei de a îmbunătăți urgent eficiența și eficacitatea administrației sale publice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Bulgariei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Bulgariei:

1.

Se estimează valori mai moderate ale creșterii PIB-ului în 2008, respectiv aproximativ 4 %, Comisia estimând o accentuare a încetinirii sale în cursul anului 2009. Pentru rata medie a inflației, care a atins nivelul anual de 6,3 %, se estimează în prezent o scădere datorată atenuării efectului creșterii anterioare a taxelor și impozitelor și descreșterii prețurilor la energie. Deficitul bugetar a fost redus în decurs de câțiva ani, ajungând la 1,2 % din PIB în 2008. Deficitul de cont curent a fost de aproximativ 1 % din PIB în 2008 și s-a înregistrat un excedent comercial important.

2.

Rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 1,8 % din 2005, ajungând la 66,6 % în 2008. Rata șomajului a scăzut la 4,3 % în al treilea trimestru al 2008, valoarea cea mai mică din ultimii 12 ani. Conform previziunilor actuale, se așteaptă o scădere moderată a creșterii ratei de ocupare a forței de muncă și o creștere a șomajului. În contextul scăderii cererii pentru exporturi, se estimează că șomajul îi va afecta în mod special pe lucrătorii din industria autovehiculelor și din alte industrii axate pe export.

3.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Republica Cehă ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 6, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

4.

Republica Cehă a continuat să pună în aplicare programul său național de reformă. Au fost lansate o serie de reforme destinate să îmbunătățească viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, să reducă sarcina administrativă, să susțină creșterea investițiilor în cercetare și dezvoltare, să reformeze sistemul educațional, să asigure o îmbătrânire activă și să dezvolte o abordare a reformei pieței muncii bazate în materie de „flexicuritate”. Trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți accesul la fonduri, pentru a crește și mai mult volumul investițiilor în cercetare și dezvoltare, pentru a consolida aplicarea legislației privind drepturile de proprietate intelectuală și pentru a integra grupurile defavorizate pe piața muncii.

5.

Republica Cehă are un ritm rapid de îmbătrânire a populației în UE, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra sistemelor de pensii și de asistență medicală. Printre principalele dificultăți structurale se numără, prin urmare, asigurarea viabilității pe termen lung a finanțelor publice și încurajarea tranziției către o economie bazată pe cunoaștere. Soluționarea acestor dificultăți structurale va îmbunătăți potențialul de creștere, va crea locuri de muncă și va face economia mai rezistentă la șocuri externe. Pentru aceasta este nevoie de reforme suplimentare în domeniile cercetării și dezvoltării, inovării, educației și formării, de o abordare mai integrată în materie de „flexicuritate” a reformei pieței muncii și de o îmbunătățire suplimentară a condițiilor în care întreprinderile își desfășoară activitatea. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

6.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Republicii Cehe să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Republicii Cehe:

1.

Creșterea PIB-ului a încetinit considerabil în 2008. Ajustarea descendentă a prețurilor locuințelor a slăbit cererea internă, afectând consumul privat și activitatea de construcții. Condițiile mai stricte de finanțare vor determina probabil o scădere mai rapidă a prețurilor pentru locuințe, agravând astfel impactul încetinirii creșterii economice mondiale asupra economiei. Inflația, determinată de creșterea prețurilor la energie și la produsele alimentare, a avut o rată medie de 3,6 % în 2008, însă a început să încetinească. Excedentul bugetului de stat ar putea depăși 3 % din PIB în 2008, dar se estimează o scădere semnificativă în 2009 până aproape de nivelul de echilibru. Danemarca ar trebui să înregistreze un excedent de cont curent scăzut în 2008 și 2009.

2.

Rata de ocupare a forței de muncă a crescut în cursul anului 2008, dar se preconizează o scădere a acesteia în 2009. De asemenea, rata șomajului a crescut în ultimele luni ale anului 2008 și este așteptată să crească în 2009. Cu toate că acest lucru ar trebui să reducă pe termen scurt presiunea asupra pieței muncii, este în continuare important să fie abordată problema deficitului de forță de muncă existent și să fie facilitată suplimentar tranziția pe piața muncii. Una dintre provocările pe termen mediu în materie de ocupare a forței de muncă rămâne aceea de a spori efectivele globale de forță de muncă și adaptarea calificărilor la cerințele pieței, în timp ce pe termen scurt se impune o reformă fiscală care să sprijine eforturile în acest sens.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Danemarca a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, politica fiscală generală se extinde cu aproximativ 1 % din PIB, inclusiv reducerile de taxe și creșterile cheltuielilor din 2009.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Danemarca ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere.

5.

Danemarca a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. S-au înregistrat progrese suplimentare în cadrul planurilor de reformă lansate anterior, în special în ceea ce privește stimularea ofertei de forță de muncă și incluzând reducerile taxelor. Alte planuri de reformă fiscală și privind piața muncii sunt în curs de elaborare ca răspuns la îmbătrânirea populației.

6.

Potențialul de creștere al Danemarcei depinde în mod fundamental de consolidarea ofertei de forță de muncă și a productivității acesteia și de un randament sporit al investițiilor în capitalul uman, cercetare și inovare. Îmbătrânirea populației a început să afecteze oferta de forță de muncă, evidențiind necesitatea de a aplica reforme care să stimuleze participarea și numărul de ore lucrate. O altă provocare constă în creșterea concurenței pentru a reduce nivelul relativ ridicat al prețurilor de consum în Danemarca. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

1.

În Germania, creșterea PIB-ului a încetinit, scăzând de la 2,5 % în 2007 la 1,3 % în 2008, în contextul în care încetinirea creșterii economice la nivel mondial a determinat o diminuare puternică a creșterii exporturilor. În plus, este foarte probabil ca existența unor condiții mai stricte de finanțare și perspectivele economice sumbre să reducă investițiile. Prin urmare, se așteaptă o încetinire semnificativă a activității economice în 2009. Pe fondul creșterii prețurilor la produsele de bază în prima jumătate a anului 2008, inflația a atins o valoare record de 3,2 %, însă se așteaptă o scădere a acesteia în 2009. Bugetul de stat a fost aproape echilibrat în 2008, iar Comisia preconizează un deficit de aproape 3 % în 2009. Progresele importante în materie de competitivitate a prețurilor realizate în ultimii ani au contribuit la un excedent de cont curent de peste 7 % din PIB în 2008.

2.

În 2008, rata de ocupare a forței de muncă a crescut cu 1,3 %, însă se preconizează că piața muncii va avea de suferit de pe urma încetinirii creșterii economice, rata șomajului urmând să crească în 2009. Ca urmare a deficitului de forță de muncă și a schimbărilor demografice, întreprinderile ar putea încerca să păstreze personalul calificat, concedierile afectându-i prin urmare mai ales pe lucrătorii slab calificați și pe cei cu contracte de muncă temporară.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Germania a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Germania a adoptat recent o serie de măsuri, inclusiv investiții în infrastructura educațională și alte infrastructuri, asigurarea necesarului de credit pentru afaceri, reducerea taxelor și a contribuțiilor sociale, precum și măsuri pentru evitarea concedierilor și actualizarea calificărilor.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Germania ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Germania a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost întreprinse o serie de măsuri pozitive pentru a permite dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere, pentru a promova ecoinovarea și reforma pieței muncii. S-au realizat progrese în ceea ce privește obiectivul bugetar pe termen mediu și calitatea finanțelor publice. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a promova concurența în domeniul serviciilor, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și pentru a reduce șomajul structural.

6.

Stimularea creșterii productivității și soluționarea problemei ratei ridicate a șomajului în rândul lucrătorilor slab calificați, în special în est, ar trebui să contribuie la menținerea unei performanțe economice solide a Germaniei în viitor. În această privință, progresele în materie de cercetare, dezvoltare și inovare au un rol important. Cu toate acestea, o mai bună funcționare a pieței serviciilor, în special a serviciilor profesionale, și a sectorului energetic și a serviciilor feroviare, precum și îmbunătățirea mediului de afaceri ar putea susține și mai mult potențialul de creștere al economiei germane. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Germaniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Germaniei:

1.

După o creștere a PIB-ului de 6,3 % în 2007, activitatea economică a cunoscut un regres în 2008. Se preconizează o adâncire a încetinirii creșterii economice în 2009. Această tendință este determinată de scăderea consumului privat și a investițiilor, pe fondul inflației ridicate și al aplicării unor condiții mai stricte de creditare din trecut. Inflația este în scădere, corelată cu reducerea creșterilor salariale și a prețurilor la produsele de bază la nivel mondial. Finanțele publice s-au deteriorat semnificativ și, în ciuda reducerii importante a cheltuielilor, în 2008 a fost constatat un deficit bugetar, după ce în 2007 s-a înregistrat un excedent de 2,7 % din PIB. Deficitul de cont curent a scăzut puternic, ajungând la 10 % din PIB în 2008, iar Comisia preconizează că această scădere se va accentua și mai mult.

2.

Încetinirea activității economice afectează piața muncii, reflectându-se în creșterea rapidă a ratei șomajului. Previziunile actuale ale Comisiei indică o creștere a ratei șomajului în 2009 față de valoarea de aproximativ 5 % din 2008. Cele mai afectate sectoare vor fi probabil cel al construcțiilor, cel al locuințelor și cel al vânzărilor cu amănuntul. Se așteaptă o încetinire semnificativă a creșterilor salariale și posibile reduceri salariale atât în sectorul public, cât și în cel privat. Condițiile de pe piața muncii sunt în special dificile pentru lucrătorii în vârstă și pentru tineri.

3.

Ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Estonia a anunțat recent măsuri, inclusiv investiții în infrastructură și în îmbunătățirea competențelor.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Estonia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. În acest context, Estonia ar trebui să continue consolidarea fiscală. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Estonia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost luate o serie de măsuri pentru a îmbunătăți performanțele în domeniul cercetării și dezvoltării și al inovării, pentru a întări concurența și a încuraja învățarea de-a lungul vieții. Acțiunile întreprinse au fost mai ezitante în ceea ce privește politica fiscală și reformele structurale menite să faciliteze adaptarea pe piața muncii (în special politicile active pe piața muncii), reforme care ar putea contribui la limitarea inflației și a creșterilor salariale. Având în vedere rolul determinant al fondurilor structurale în finanțarea măsurilor prevăzute în planurile naționale de reformă, este important să fie întărită capacitatea administrativă de a pune în aplicare programele necesare.

6.

Exportul de bunuri și servicii reprezintă un indicator cheie al performanței economice globale a țării. Trebuie întreprinse urgent reforme structurale care să sprijine realocarea necesară a resurselor către sectoarele orientate spre cererea externă și cele cu valoarea adăugată ridicată. Trebuie continuate investițiile în cercetare și dezvoltare, în inovare și în educație pentru a compensa scăderea competitivității costurilor în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă și pentru a asigura creșterea pe termen mediu și lung a productivității și a producției. Având în vedere situația precară a pieței muncii, va fi nevoie să se acorde o importanță mai mare politicilor active pe piața muncii și învățării de-a lungul vieții pentru a putea ține pasul cu cerințele pieței muncii. Un alt aspect important privind restabilirea competitivității constă în asigurarea faptului că evoluția salariilor este aliniată mai îndeaproape cu evoluția productivității. Punerea în aplicare a pachetului de reforme privind piața muncii trebuie să fie monitorizată îndeaproape pentru a reduce rigiditățile pieței muncii. Pentru a spori stabilitatea macroeconomică, este nevoie de o politică fiscală hotărâtă, orientată spre stabilitate, de o politică bine aplicată în domeniul concurenței și de îmbunătățirea eficienței energetice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Estoniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Estoniei:

1.

Din cauza deteriorării pieței locuințelor, amplificată de criza financiară, se estimează că în 2008 PIB-ul a scăzut cu 2 % (comparativ cu creșterea de 6 % din 2007). În plus, Irlanda este în mod deosebit expusă prognozelor de încetinire a creșterii economice a principalilor săi parteneri comerciali și se anticipează ca PIB-ul real să se diminueze și mai mult în 2009. După o perioadă de vârf în care a atins aproape 4 %, la mijlocul anului 2008, inflația a încetinit accentuat spre sfârșitul anului 2008, iar Comisia se așteaptă ca aceasta să scadă în continuare în 2009. Finanțele publice s-au deteriorat din cauza veniturilor fiscale semnificativ reduse, legate de corectarea prețurilor pe piața imobiliară și de recesiune, în general. În 2008 deficitul bugetar a fost de 6 % din PIB, spre deosebire de ușoarele excedente înregistrate în ultimii ani, existând riscul ca acest deficit să crească în continuare în mod considerabil. Balanțele de plăți externe au înregistrat în ultimii ani dezechilibre datorate scăderii competitivității costurilor, iar pentru anul 2008 Comisia prevede un deficit de cont curent (de aproximativ 6 % din PIB), acesta urmând să fie ușor mai mic în 2009.

2.

Previziunile actuale legate de piața muncii sugerează că cifrele privind ocuparea forței de muncă au scăzut în 2008 și scăderea va continua în 2009. Se estimează că rata șomajului a crescut la 6,5 % în 2008 și se preconizează că va crește în continuare în 2009. Cifra medie a persoanelor care au solicitat ajutor de șomaj a crescut cu 40 % în 2008 față de 2007. Cei mai afectați de șomajul în creștere sunt lucrătorii din sectorul construcțiilor, în special bărbații tineri.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Irlanda a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Irlanda a adoptat recent măsuri, incluzând sprijin pentru sectorul locuințelor și sprijin financiar pentru persoanele cele mai vulnerabile.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Irlanda ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Irlanda a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. S-au luat măsuri pentru a crește disponibilitatea locurilor în serviciile de îngrijire a copiilor și pentru a îmbunătăți nivelul de competențe. Cu toate că sunt necesare eforturi suplimentare, sunt în derulare măsuri în vederea prezentării unui cadru pentru o politică a pensiilor pe termen lung. Evoluțiile de pe piața locuințelor au avut efecte secundare mai pronunțate asupra finanțelor publice și asupra creșterii PIB-ului decât ceea ce se preconiza.

6.

Principalele dificultăți cărora Irlanda trebuie să le facă față rezultă din consecințele șocului înregistrat pe piața locuințelor și cele ale crizei financiare. Cu toate acestea, economia irlandeză a devenit, de asemenea, mai vulnerabilă din cauza eroziunii progresive a poziției sale concurențiale. În prezent este imperativă reechilibrarea creșterii economice și reinstaurarea competitivității prin măsuri de consolidare a creșterii productivității și a politicilor salariale adecvate. Pe termen mediu, trebuie continuată reforma sistemului de pensii pentru a se asigura viabilitatea acestuia. Din cauza faptului că situația bugetară s-a deteriorat, de asemenea, în mod semnificativ, restabilirea viabilității bugetare ar trebui să fie o prioritate. Împreună cu o definire atentă a priorităților în materie de cheltuieli publice și o promovare a reformelor care consolidează creșterea bazată pe o productivitate sporită, prin dezvoltarea și îmbunătățirea capitalului fizic și uman, această măsură va crește capacitatea economiei irlandeze de a se adapta și a se reîntoarce progresiv la o creștere durabilă pe termen mediu. În acest context, este nevoie de o concurență consolidată, inclusiv în domeniul comerțului cu amănuntul. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Irlandei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Irlandei:

1.

Creșterea PIB-ului a încetinit într-o oarecare măsură în 2008, pentru a ajunge puțin sub nivelul de 3 %, în principal din cauza scăderii cererii externe. Comisia estimează că aceasta se va diminua și mai mult în 2009, ca o consecință a reducerii din sectorul locuințelor și a nivelului mai puțin dinamic al investițiilor. Inflația a depășit 4 % în 2008, creștere determinată de prețurile la energie și la alimente, însă se preconizează că va scădea în 2009. Deficitul bugetar a ajuns la 3,4 % din PIB în 2008, ca urmare a scăderii veniturilor și, într-o măsură mai mică, a exceselor în cheltuieli. Se estimează ca în 2008 datoria publică brută să se situeze în jurul valorii de 94 % din PIB. Contul curent va înregistra un deficit de 13,4 % din PIB în 2008. Comisia se așteaptă la o scădere a nivelului acestuia în 2009.

2.

Rata de ocupare a forței de muncă a crescut în 2008, dar într-un ritm mai lent decât în anul precedent. Se estimează ca această creștere să aibă valori negative în 2009. Rata șomajului se estimează să crească până la 9 % în 2009. Se așteaptă ca, printr-o înăsprire a condițiilor de creditare, criza financiară să afecteze în special IMM-urile. Efectele crizei se resimt deja în sectorul construcțiilor și al transportului maritim.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Grecia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Grecia a anunțat recent măsuri orientate care includ sprijinirea financiară a IMM-urilor și a grupurilor sociale vulnerabile din punct de vedere economic.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Grecia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programelor de stabilitate actualizate cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Grecia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost luate o serie de măsuri de reformare a sistemului de pensii. Derapajele fiscale din 2007 au subliniat nevoia de a continua consolidarea fiscală care a început în 2004. Grecia a acordat o atenție sporită și binevenită politicilor privind reformarea cu succes a administrației publice, care depinde în prezent de punerea în aplicare efectivă. Sunt necesare eforturi suplimentare, în special în privința politicilor active privind piața muncii, și măsuri de combatere a muncii nedeclarate pentru ca Grecia să facă față provocărilor în materie de piața muncii. Ar trebui accelerată punerea în aplicare a reformelor în domeniul educației și formării.

6.

Este imperativ, având în vedere mediul internațional nefast, să se intensifice eforturile de remediere a dezechilibrelor macroeconomice și a deficiențelor structurale din economia Greciei. Este esențială continuarea reformei structurale pentru consolidarea competitivității și a potențialului de creștere economică. Grecia trebuie să acorde atenție, în principal, punerii în aplicare a politicilor privind investițiile în capital uman, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, îmbunătățirea mediului de afaceri, inclusiv prin înființarea ghișeelor unice, sporirea eficienței administrației publice și să depună eforturi în vederea realizării unui mediu macroeconomic viabil. Un alt aspect important privind restabilirea competitivității constă în asigurarea faptului că evoluția salariilor este aliniată mai îndeaproape cu evoluția productivității. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Greciei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Greciei:

1.

Creșterea PIB-ul real al Spaniei a scăzut semnificativ la 1,2 % în 2008. Este probabilă continuarea decelerației în 2009. Această evoluție este determinată de actuala scădere din sectorul construcțiilor de locuințe, fiind agravată de criza financiară mondială și de înăsprirea condițiilor de creditare și având drept rezultat un declin puternic al cererii interne. Inflația a crescut într-un ritm accelerat până la 4,1 % în 2008, însă se preconizează că se va modera în mod semnificativ. În 2008 deficitul public a înregistrat nivelul de 3,4 % din PIB, însemnând o deteriorare de peste 5 % în comparație cu 2007. Deficitul de cont curent a ajuns la aproape 9,5 % din PIB, dar Comisia se așteaptă la o creștere mai moderată în 2009.

2.

Rata de ocupare a forței de muncă a scăzut în 2008 și va continua să scadă în 2009, cu toate că angajarea, în special a femeilor, a rămas importantă. Aceasta a determinat o rată a șomajului de peste 11 % în 2008, așteptându-se în continuare o creștere semnificativă până la un nivel de 16 % în 2009. Imigranții, tinerii și lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare, în special bărbații cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani, sunt cei mai afectați, în timp ce sectorul construcțiilor de locuințe și cel al autovehiculelor sunt supuse unor riscuri deosebite.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Spania a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Spania a anunțat recent măsuri care includ investiții pentru lucrări publice, facilitarea obținerii de resurse financiare pentru IMM-uri și asistență pentru șomeri.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Spania ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Spania a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. S-au înregistrat progrese în cadrul programului pentru o mai bună legiferare și în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la serviciile de îngrijire a copiilor, în abordarea aspectelor privind îmbunătățirea funcționării sectorului energetic, în special în privința interconexiunii cu țările vecine.

6.

Cea mai importantă provocare pe termen mediu este continuarea reformelor structurale pentru sprijinirea potențialului de creștere economică, corectarea deficitului important de cont curent și facilitarea restructurării sectorului locuințelor. Esențială în acest sens este provocarea de a îmbunătăți competitivitatea. În acest scop, printre prioritățile importante se numără creșterea inovării, consolidarea concurenței, în special în ceea ce privește serviciile, îmbunătățirea reglementării pieței închirierilor și sporirea calității capitalului uman prin învățarea de-a lungul vieții și punerea în aplicare a reformei educației. Un alt aspect important privind îmbunătățirea competitivității constă în asigurarea faptului că evoluția salariilor este aliniată mai îndeaproape cu evoluția productivității la nivel de companie, în contextul dialogului social. Continuarea restructurării cheltuielilor publice către domenii care cresc productivitatea, precum cercetarea, dezvoltarea și inovarea, ar sprijini menținerea locurilor de muncă și a activității economice. Concurența sporită în sectorul serviciilor ar ajuta la menținerea inflației la cote reduse și la creșterea competitivității bazate pe costuri a exporturilor. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Spaniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Spaniei:

1.

Creșterea PIB-ului Franței a scăzut semnificativ la 0,7 % în 2008, în special din cauza cererii interne slabe. Investițiile în capital și locuințe stagnează din cauza deteriorării perspectivelor economice și a înăspririi condițiilor de creditare. Se preconizează ca performanța economică slabă să continue și în 2009. Inflația a crescut în 2008 la o rată de 3,2 %, dar se va diminua în 2009. Deficitul public a fost de 3,2 % din PIB în 2008. Încetinirea globală a creșterii economice afectează exporturile, contribuind la o creștere prognozată a deficitului de cont curent de aproximativ 3,8 % din PIB în 2008, tendință care se așteaptă de către Comisie să continue.

2.

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a fost aproape stagnantă în 2008 și se așteaptă să devină negativă în 2009. Șomajul s-a situat la circa 8 % în 2008, dar ar trebui să crească în 2009. Actuala încetinire a creșterii economice a început să afecteze în mod semnificativ piața muncii din domeniul industriei, în special industria autovehiculelor înregistrând pierderi de locuri de muncă.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Franța a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Franța a anunțat recent măsuri care includ investiții în infrastructură, în producția și eficiența energiei, facilitarea obținerii de resurse financiare pentru IMM-uri și pentru sectorul de construcții.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Franța ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Franța a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost adoptate unele măsuri, ca parte a programului global de reformă, în special în domenii care sprijină IMM-urile, utilizarea TIC, performanțele în cercetare și dezvoltare, politicile de mediu, sectorul vânzării cu amănuntul, reformele pe piața muncii, îmbunătățirea dialogului social și planificarea politicii fiscale pe termen mediu. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți consolidarea bugetară pe termen mediu, concurența în sectorul energetic și cel al transportului feroviar de marfă, iar în privința profesiilor reglementate – pentru a moderniza în continuare dreptul muncii și a spori oportunitățile de formare profesională.

6.

În cazul Franței, provocările cheie pe termen mediu vor fi continuarea modernizării pieței muncii pentru a îmbunătăți funcționarea acesteia și pentru a remedia segmentarea pieței muncii, precum și continuarea îmbunătățirii cadrului general de concurență în sectorul serviciilor și a monitorizării progreselor în sectorul comerțului cu amănuntul. Aceste provocări trebuie abordate respectând cu strictețe obiectivul anunțat de către guvern de creștere zero a volumului cheltuielilor de stat. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Franței să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Franței:

1.

În 2008 economia italiană a scăzut estimativ cu 0,6 %. Nivelul ridicat al inflației, efectele negative asupra veniturilor și gradul mare de incertitudinea au descurajat consumul privat, în timp ce scăderea cererii și înăsprirea condițiilor de finanțare au condus la niveluri scăzute ale investițiilor. Deteriorarea competitivității costurilor și cererea globală mai scăzută au avut, de asemenea, consecințe asupra exporturilor. Comisia preconizează o scădere suplimentară a PIB-ului cu 2 % în 2009. Inflația a atins o cotă de vârf în al treilea trimestru al anului 2008, dar se preconizează să diminueze. Deficitul bugetar, după ce a scăzut la 1,6 % din PIB în 2007, are din nou o tendință ascendentă. Datoria brută este de așteptat să fi depășit 105 % din PIB în 2008 și să crească în continuare în anii 2009 și 2010. Comisia estimează că deficitul de cont curent va depăși 2 % din PIB în 2008, dar că va rămâne stabil în 2009 și 2010.

2.

Deși creșterea ratei de ocupare a forței de muncă este estimată a fi rămas la un nivel ușor pozitiv în 2008, se preconizează că va deveni negativă în 2009. Din cauza creșterii forței de muncă într-un ritm superior creării de locuri de muncă, rata șomajului a crescut în 2008 pentru prima dată în zece ani și se preconizează ca această tendință negativă să continue în 2009. Persoanele cu un nivel scăzut de calificare și lucrătorii cu contracte atipice sunt printre grupurile cele mai vulnerabile în contextul crizei.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Italia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Italia a adoptat măsuri care vizează stimularea consumului privat, în special sprijinirea gospodăriilor cu venituri reduse, și investițiile.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Italia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Italia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Progresele cele mai vizibile sunt în domeniul ajustării fiscale. Au fost introduse unele măsuri vizând îmbunătățirea mediului de afaceri, în special prin abrogarea unei serii de acte normative redundante și prin îmbunătățirea eficienței administrației publice. S-a stabilit drept obiectiv reducerea cu 25 % până în 2012 a sarcinii administrative a întreprinderilor și este pe cale de a fi finalizat un proiect care vizează măsurarea sarcinii. O primă serie de măsuri au fost adoptate în cadrul unei abordări în materie de „flexicuritate”, rămânând de văzut care va fi impactul noilor măsuri în domeniul educației și al cercetării. Sunt necesare eforturi suplimentare în vederea consolidării concurenței.

6.

Economia Italiei a fost încetinită pe parcursul câtorva ani de creșteri mici de productivitate și de un nivel al datoriei publice care a depășit în mod constant PIB-ul, cu toate că datoria sectorului întreprinderilor și a celui al gospodăriilor este relativ scăzută. Datoria publică afectează viabilitatea financiară. Politicile cheie necesare pentru abordarea provocărilor legate de productivitate presupun reforme structurale ample, incluzând consolidarea cadrului concurențial, îmbunătățirea în continuare a mediului de afaceri prin eliminarea birocrației la toate nivelurile guvernului, îmbunătățirea funcționării pieței muncii și promovarea cercetării și dezvoltării. Ar trebui acordată o atenție mai mare formării capitalului uman, în timp ce capitalul de muncă nefolosit ar trebui mai bine exploatat, în special în zona de sud. Un alt aspect important al restabilirii competitivității constă în asigurarea faptului că evoluția salariilor este aliniată cu evoluția productivității, prin descentralizarea suplimentară a mecanismului de fixare a salariilor. Pentru a valorifica reformele bugetare realizate în iulie 2008, este important ca pe termen mediu finanțele publice să se mențină pe o linie constantă și viabilă, în vederea creării unor condiții mai favorabile pentru investiții și pentru a permite cheltuieli mai importante pentru capitalul uman și infrastructură. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Italiei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Italiei:

1.

Creșterea PIB-ului real a încetinit moderat pentru a ajunge la 3,6 % în 2008, iar cererea internă și, în special, consumul privat au continuat să crească cu fermitate. Comisia preconizează o continuare a moderării creșterii economice în 2009 până la circa 1 %, în principal din cauza impactului pe care diminuarea activității economice a principalilor parteneri comerciali ai Ciprului îl va avea asupra turismului și asupra cererii externe de locuințe. Gradul din ce în ce mai ridicat de îndatorare a gospodăriilor și mediul nesigur ar putea, de asemenea, să reducă nivelul consumului privat. Rata inflației de 4,4 % în 2008 a fost de două ori mai ridicată decât în 2007, în special din cauza prețurilor mai ridicate la petrolul importat și la alimente. Comisia se așteaptă la o scădere a nivelului acesteia până la 2 % în 2009. Se estimează ca bugetul de stat să înregistreze un excedent de 1 % din PIB în 2008. Scăderea cererii externe, scăderea veniturilor din turism, creșterea considerabilă a prețurilor la petrol și la produsele de bază și creșterile salariale nominale au afectat competitivitatea economiei cipriote și au mărit deficitul de cont curent la peste 13 % din PIB în 2008. Se estimează că acesta va scădea la 12 % în 2009. Este necesară recâștigarea competitivității prin măsuri de consolidare a creșterii productivității și evoluții adecvate ale costului salarial unitar.

2.

Estimările actuale privind piața muncii arată că, în 2008, creșterea locurilor de muncă a fost de aproximativ 2 %, în timp ce rata șomajului a rămas la aproximativ 4 %. Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă este prognozată să încetinească în cursul anului 2009, ceea ce va conduce la o creștere a șomajului până la aproximativ 5 %. Evoluțiile actuale de pe piața muncii indică faptul că turismul și sectorul construcțiilor, precum și forța de muncă străină din aceste sectoare, în mare măsură cu un nivel redus de calificare, vor fi probabil cel mai grav afectați de impactul crizei.

3.

Ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Cipru a anunțat recent măsuri care includ sprijinirea gospodăriilor cu venituri reduse și a împrumuturilor pentru locuințele ieftine. De asemenea, au fost anunțate măsuri care să asigure sprijin pentru sectorul de construcții și cel al turismului, inclusiv pași în vederea accelerării procedurilor pentru a facilita punerea în aplicare a proiectelor de infrastructură.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Cipru ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Cipru a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Politicile microeconomice vizând să dezvolte societatea informațională și să creeze condițiile pentru o dezvoltare durabilă, împreună cu politicile cuprinzătoare de integrare socială, au contribuit la performanțele bune înregistrate de Cipru în 2008. Au fost supuse aprobării Camerei Reprezentanților măsuri pentru a sprijini viabilitatea fiscală pe termen lung, în special în materie de pensii. Pentru a se completa aceste eforturi, trebuie luate măsuri suplimentare pentru reformarea sistemului de asistență medicală. În Cipru sunt promovate măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți inovația, mai mult decât cercetarea și dezvoltarea, având în vedere orientarea spre servicii a economiei și dimensiunea micro ale majorității întreprinderilor. Se află în derulare punerea în aplicare a strategiei de învățare de-a lungul vieții, iar concomitent ar trebui întreprinse noi acțiuni pentru reformarea sistemului de educație secundară tehnică și profesională și a sistemului de ucenicie. În domeniul microeconomiei, câteva noi măsuri au ajutat la remedierea concurenței insuficiente în domeniul serviciilor profesionale.

6.

Economia cipriotă are un nivel puternic de specializare comercială, care, împreună cu gradul de deschidere al țării, sporesc vulnerabilitatea față de șocurile externe. Tranziția actuală către o economie mai diversificată și bazată pe inovare este importantă pentru a crește capacitatea de adaptare la concurența din partea economiilor cu costuri mai reduse. Trebuie depuse eforturi pentru a crește productivitatea muncii prin investiții în cunoaștere, noi tehnologii, competențe, mediu de afaceri și inovare. O provocare importantă a politicilor va fi creșterea competitivității țării. Date fiind dezechilibrele externe relativ importante, va fi esențial să se intensifice reformele structurale care vor duce la creșterea productivității și vor alinia nivelul salariilor cu productivitatea. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Ciprului să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Ciprului:

1.

Potrivit Comisiei, creșterea PIB-ului Letoniei s-a deteriorat brusc în 2008, de la peste 10 % în 2007 la o scădere estimată de aproximativ 2 %. Situația economică precară și criza financiară au limitat accesul la creditare, antrenând efecte negative asupra consumului privat și asupra pieței locuințelor. Investițiile au fost afectate în mod deosebit și se așteaptă ca acestea să se fi diminuat cu aproape 9 % în 2008. Este probabil ca PIB-ul să continue să scadă semnificativ pentru un anumit timp. Inflația a crescut într-un ritm accelerat până la 15,3 % în 2008, dar va scădea în 2009. Recesiunea profundă va avea un efect negativ asupra soldului bugetar, Comisia estimând un deficit de aproape 3,5 % din PIB în 2008. Scăderea cererii interne a contribuit la corectarea unor dezechilibre externe puternice. Importurile s-au redus semnificativ în 2008, ceea ce a ajutat la reducerea deficitului de cont curent la aproximativ 15 % din PIB.

2.

Rata de ocupare a forței de muncă va scădea considerabil în 2009. Șomajul este în prezent în creștere și se așteaptă să crească substanțial față de valoarea de 6,5 % pe care a înregistrat-o în 2008. Până acum pierderile de locuri de muncă au afectat în principal lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare din sectorul construcțiilor și al comerțului cu amănuntul, însă în prezent sunt afectate din ce în ce mai mult și alte grupuri. O serie de grupuri defavorizate, precum și tinerii vor fi probabil afectați, inversând evoluțiile pozitive din ultimii ani privind angajarea în cadrul acestor grupuri.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în coroborare cu asistența financiară internațională convenită în decembrie 2008, Letonia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, care ar trebui să ajute și la îmbunătățirea accesului la resurse financiare și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macrofinanciară. Pe parcursul anului 2008 a devenit clar că Letonia se va confrunta cu o încetinire pronunțată și prelungită a creșterii economice. Presiunile asupra piețelor financiare și de capital din Letonia s-au acumulat, precum și în sistemul bancar, conducând la acceptarea de către autorități a nevoii urgente de asistență financiară internațională. În acest context, la 12 decembrie 2008, Parlamentul leton a adoptat un program de stabilizare economică și revigorare a creșterii economice, care ar trebui să ajute la menținerea încrederii în sistemul financiar la nivel național și internațional, să contribuie direct și indirect la stoparea și inversarea tendinței de deteriorare a competitivității costurilor și a presiunilor inflaționiste prin reduceri ale costurilor salariale din sectorul public ca axă principală a unei discipline fiscale mult mai stricte, precum și consolidarea potențialului de creștere a economiei printr-o serie de reforme structurale.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Letonia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. În acest context, Letonia ar trebui să respecte obiectivele privind finanțarea publică stabilite în Programul de stabilizare economică, să remedieze urgent dezechilibrele macroeconomice și să pună în aplicare pe deplin memorandumul privind balanța de plăți. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Letonia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Guvernul a redus cheltuielile planificate și a propus măsuri de limitare a creșterilor salariale în sectorul public. S-au luat măsuri de îmbunătățire a performanțelor în domeniul cercetării și dezvoltării. S-au întreprins acțiuni notabile de creștere a ofertei de forță de muncă pe termen mediu, dar sunt necesare mai multe eforturi pentru a dezvolta o strategie de învățare de-a lungul vieții. Cadrul de reglementare a fost îmbunătățit în continuare. S-au înregistrat anumite progrese în privința îmbunătățirii accesului la serviciile de îngrijire a copiilor.

6.

Provocarea imediată pentru Letonia din punct de vedere al politicilor economice este asigurarea stabilității macrofinanciare, deoarece există un risc de încetinire pronunțată și prelungită a creșterii economice. Pe termen mediu trebuie să se faciliteze tranziția către sectoarele comerciale de la sectoarele orientate către cererea internă, prin investiții în materie de cercetare, dezvoltare, inovare și educație permițând sporirea productivității. Sunt necesare reforme structurale urgente pentru a asigura în continuare flexibilitatea pieței muncii și a sprijini tranziția, în principal prin măsuri mai eficiente de integrare în viața activă și formare. Politicile privind salarizarea din domeniul public ar trebui să ofere semnalul potrivit pentru moderarea salariilor din sectorul privat, ceea ce va contribui la controlarea inflației și la menținerea competitivității bazate pe costuri a exporturilor. Punerea în aplicare rapidă și hotărâtă a programelor prevăzute în cadrul fondurilor structurale va avea un efect pozitiv asupra consolidării potențialului de ofertă al economiei, va sprijini gradul de ocupare a forței de muncă și va garanta accesul la finanțare al întreprinderilor. Este esențial să se mențină capacitatea administrativă de punere în aplicare a acestor programe. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Letoniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Letoniei:

1.

Pentru 2008 Comisia preconizează o creștere a PIB-ului cu 3,4 %, mult mai puțin decât în 2007 (8,9 %). Din cauza corectării înregistrate pe piața locuințelor, nivelul investițiilor a scăzut. Condițiile de creditare mai stricte, care au diminuat venitul real și au scăzut încrederea întreprinderilor și consumatorilor, vor determina o reducere a cererii interne în 2009. Inflația a atins, în 2008, un nivel ridicat de 11,1 %, fiind alimentată de prețurile ridicate la produsele de bază și de presiunile salariale interne. Deficitul public a crescut din cauza deteriorării situației economice globale și a cheltuielilor suplimentare. Comisia se așteaptă la un nivel apropiat de 3 % din PIB pentru 2008 și, de asemenea, în 2009, ca urmare a adoptării unei serii de măsuri de economie. Este posibil ca creșterile salariale semnificative să fi pus în pericol competitivitatea externă a țării, care, împreună cu cererea externă redusă, vor diminua creșterea exporturilor în 2009. Cu toate acestea, în anii următori, se așteaptă o încetinire a creșterii salariului nominal. În plus, cererea internă diminuată va reduce, probabil, creșterea importurilor, ceea ce va duce la o scădere a deficitului de cont curent de la nivelul estimat de 12,6 % din PIB în 2008. În continuare, este necesară pregătirea pentru impactul pe care îl va avea închiderea convenită a centralei energo-nucleare de la Ignalina din 2010 asupra PIB-ului potențial și a prețurilor interne ale energiei.

2.

Valorile actuale ale pieței muncii sugerează că în 2008 creșterea locurilor de muncă a fost negativă și șomajul se preconizează că a crescut peste valoarea de 5 %. Disponibilizările masive sunt deja în creștere, afectând în special persoanele cu un nivel mai scăzut de calificare, tinerii cu calificare redusă, locuitorii de la sate și lucrătorii în vârstă. Diferențele regionale în ceea ce privește nivelul șomajului ar putea să devină mai pronunțate.

3.

La 9 decembrie 2008, noul guvern desemnat a adoptat un program guvernamental anticriză care a anunțat un număr de măsuri fiscale de remediere a dezechilibrelor macroeconomice ale țării și de reducere a deficitul public general începând din 2009.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Lituania ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. În acest context, Lituania ar trebui să respecte obiectivele privind finanțarea publică stabilite în programul său anticriză. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Lituania a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost puse în aplicare câteva măsuri pentru a îmbunătăți gradul de angajare al tinerilor și a oferi formare în domeniul antreprenorial. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda domenii cheie de politică care îmbunătățesc stabilitatea macrofinanciară și reduc inflația. În plus, va fi nevoie de un sprijin suplimentar pentru încurajarea investițiilor străine directe, îmbunătățirea performanțelor în materie de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și a mediului de reglementare, sporirea numărului de servicii de îngrijire a copiilor și îmbunătățirea sănătății și securității.

6.

Nivelurile ridicate de creștere economică și de emigrație au generat presiuni asupra pieței muncii și au alimentat creșteri ale costurilor forței de muncă, influențând astfel negativ competitivitatea Lituaniei. Încetinirea actuală a creșterii economice va conduce totuși la niveluri crescute de șomaj, prin urmare importanța politicilor în materie de piața muncii devine vitală. Cu toate acestea, cea mai urgentă provocare rămâne reducerea dezechilibrelor macroeconomice importante. Pentru a controla inflația și a opri deteriorarea gradului de competitivitate, evoluțiile salariale trebuie să fie aliniate mai îndeaproape cu productivitatea. Unele măsuri de frânare a creșterilor salariale în sectorul public au fost deja puse în aplicare în conformitate cu politica generală de economii la capitolul cheltuieli. Ar trebui îmbunătățit mediul de afaceri, iar capacitatea administrativă ar trebui consolidată. Mai mult, creșterea productivității trebuie consolidată prin îmbunătățirea nivelului de competențe și ridicarea performanței în materie de inovare, inclusiv prin atragerea investițiilor străine directe. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Lituaniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Lituaniei:

1.

Creșterea PIB-ului a încetinit în 2008, ajungând la valoarea de aproximativ 1 %, mult mai puțin decât cea din 2007 (5,2 %), din momentul în care a început să se resimtă încetinirea creșterii economiei mondiale. Se anticipează ca această tendință de scădere să continue în 2009, fiind generată de niveluri scăzute ale cererii externe și ale investițiilor private. Inflația a crescut într-un ritm accelerat și a depășit 4 % în 2008, ca urmare a prețurilor ridicate la energie și produse alimentare, dar se preconizează că va scădea în 2009. Este probabil ca încetinirea economică să fi redus excedentul bugetar la 3,0 % din PIB în 2008. Potrivit Comisiei, Luxemburgul ar urma să anunțe un excedent de cont curent de peste 8 % din PIB pentru anul 2008, dar este probabil ca acesta să se diminueze într-o oarecare măsură în 2009.

2.

Gradul de ocupare a forței de muncă a continuat să crească în 2008, iar rata șomajului a rămas la nivelul de 4,1 %. În 2009 se anticipează ca situația să fie mai puțin bună, cu diminuări ale creșterii locurilor de muncă și sporirea ratei șomajului. Luxemburgul se va confrunta cu provocări generate de actuala criză care vor afecta probabil sectorul financiar, transporturile și industria siderurgică, precum și întreprinderile care lucrează pentru industria autovehiculelor.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Luxemburgul a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la finanțare și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Luxemburgul a anunțat recent unele măsuri, incluzând reducerea fiscalității asupra întreprinderilor și sprijinirea gospodăriilor cu venituri reduse.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Luxemburg ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere.

5.

Luxemburgul a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă, înregistrând unele progrese privind creșterea ratei ocupării locurilor de muncă în cazul lucrătorilor în vârstă, reducerea abandonului școlar, înlăturarea barierelor artificiale din sistemul educațional și creșterea atractivității mediului economic. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru abordarea acestor provocări fundamentale.

6.

Datorită faptului că sectorul financiar reprezintă peste un sfert din PIB, actuala criză financiară ar putea afecta în mod grav această țară. În plus, creșterile comparativ rapide ale costurilor salariale unitare vor avea probabil un efect negativ asupra competitivității. Această degradare va continua probabil în anii următori, deoarece se preconizează o scădere a productivității în 2008 și 2009. Într-o perspectivă mai îndepărtată, sistemul de pensii are nevoie de reformare pentru a-i asigura viabilitatea pe termen lung. Gradul de ocupare a forței de muncă a populației cu domiciliul în Luxemburg rămâne sub media europeană, iar cel al lucrătorilor în vârstă este în mod special scăzut. De asemenea, Luxemburgul trebuie să-și îmbunătățească atractivitatea mediului de afaceri. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

1.

După o scădere bruscă până la 1,1 % în 2007 (în principal din cauza programului de ajustare fiscală început la mijlocul anului 2006), creșterea PIB-ului a încetinit până la valoarea de 0,9 % în 2008, în pofida unei producții agricole importante. În viitor se așteaptă o încetinire puternică a creșterii economice, având în vedere deteriorarea rapidă a mediului extern. Criza financiară a avut efecte negative foarte puternice asupra piețelor financiare și de schimb valutar din Ungaria, ducând la o înghețare temporară a pieței titlurilor de stat, o scădere dramatică a pieței bursiere și o depreciere puternică a monedei. Inflația a depășit 6 % în 2008, însă tendința este descendentă de la mijlocul anului 2007 și va continua. În ciuda încetinirii creșterii economice, în 2008 Comisia estimează că deficitul bugetar se reduce la 3,3 % din PIB, datorită ajustărilor suplimentare planificate de autorități. Deficitul de cont curent a crescut până la un nivel de aproximativ 7 % din PIB în 2008.

2.

Gradul de ocupare a forței de muncă a scăzut cu aproape 1 % în 2008 și această tendință va continua în 2009. Rata șomajului va continua probabil să crească, de la nivelul de aproximativ 7,7 % înregistrat în 2008. În funcție de intensitatea încetinirii creșterii economice, s-ar putea ca șomajul să nu afecteze doar persoanele cu un nivel redus de calificare, grupurile și zonele geografice defavorizate.

3.

La 19 noiembrie 2008, în contextul unui împrumut comunitar pentru balanța de plăți vizând să sprijine capacitatea de răspuns a Ungariei la turbulențele pieței financiare, autoritățile au semnat un memorandum de înțelegere care fixează condițiile de politică economică care însoțesc rambursarea acestuia, în special cele privind consolidarea fiscală și reforma guvernanței financiare.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Ungaria ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. În acest context, Ungaria ar trebui să pună în aplicare pe deplin memorandumul privind balanța de plăți. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Ungaria a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Este posibil ca politica fiscală să aibă din nou ca rezultat un nivel de consolidare mai bun decât previziunile pentru anul 2008. Sunt necesare eforturi suplimentare privind reforma structurală și cea de pe piața muncii. Fondurile structurale au un rol cheie în punerea în aplicare a programului național de reformă și execuția acestora este, în mare parte, în derulare. Ca urmare a turbulențelor de pe piața financiară, autoritățile din Ungaria au adoptat o serie de măsuri de consolidare a încrederii pe piață, incluzând accelerarea reducerii deficitului, consolidarea guvernanței fiscale, precum și o mai bună reglementare și supraveghere a sectorului financiar.

6.

Provocarea Ungariei în materie de strategie politică este limitarea impactului negativ al crizei financiare, menținând totodată stabilitatea financiară și favorizând credibilitatea politicii economice. În acest scop, trebuie evitată o deteriorare suplimentară a competitivității externe, prin asigurarea corelației între creșterile salariale și cele ale productivității. Pe termen mediu este primordial să se depună eforturi de îmbunătățire a stabilității fiscale și macroeconomice. Acest lucru necesită sporirea eficienței sectorului public și al asistenței medicale și îmbunătățirea funcționării pieței muncii, în special continuarea reformei sistemului de protecție socială în vederea rentabilizării muncii. În ciuda progreselor înregistrate în acest domeniu de la mijlocul anului 2006, se pot realiza economii suplimentare în termeni de eficiență în sectorul public. Rata globală a ocupării forței de muncă în Ungaria (57,3 %) s-a clasat pe poziția a treia în clasamentul celor mai reduse rate din UE în 2007, participarea tinerilor, persoanelor în vârstă și a altor grupuri defavorizate fiind în mod special foarte limitată. Capacitatea de răspuns a sistemului de educație și de formare la nevoile pieței muncii trebuie să fie dezvoltată în continuare pentru a lupta eficace împotriva problemelor legate de calificările inadecvate. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Ungariei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Ungariei:

1.

Pentru 2008 Comisia preconizează o creștere a PIB-ului cu 2,1 %, mai puțin decât nivelul de 3,9 % atins în 2007. Se estimează ca nivelul creșterii PIB-ului să scadă în 2009. Inflația a crescut într-un ritm accelerat până la nivelul de 5,7 % în octombrie 2008, din cauza prețurilor internaționale mai mari la alimente și petrol și poate și din cauza concurenței interne slabe și a dependenței puternice de importurile de energie. Poziția fiscală s-a deteriorat în 2008, deficitul bugetar ridicându-se la 3,5 % din PIB. Scăderea cererii mondiale a contribuit la mărirea deficitului de cont curent.

2.

Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă a scăzut în 2008 și această tendință va continua în 2009 odată cu încetinirea ritmului activităților economice. Gradul de angajare a femeilor a crescut ușor în 2007, la 36,9 %, însă rămâne cel mai scăzut nivel din UE. Dimpotrivă, rata ocupării forței de muncă a persoanelor în vârstă a scăzut (la nivelul de 28,3 %) în 2007. Șomajul va înregistra probabil o creștere de la nivelul de 6,5 % în 2008, afectând în principal lucrătorii cu un grad scăzut de calificare din industria prelucrătoare și din turism, dar și alte sectoare ar putea fi din ce în ce mai mult amenințate.

3.

Pentru a răspunde încetinirii activității economice, Malta a anunțat recent adoptarea de măsuri, incluzând accelerarea investițiilor în infrastructură, mediu și turism, precum și reducerea fiscalității asupra gospodăriilor.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Malta ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Malta a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. S-au realizat progrese în domeniul concurenței și în reformarea pieței muncii. Printre inițiativele pozitive din 2008 figurează pași importanți către privatizarea șantierelor navale, adoptarea unei abordări integrate în materie de „flexicuritate” și stabilirea unui obiectiv pentru reducerea poverii administrative. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea viabilității sistemului de asistență medicală, a mediului de afaceri și diversificarea surselor de energie. Progresele realizate în materie de continuare a consolidării bugetare au încetinit în 2008.

6.

Malta este puternic dependentă de importurile de energie, resurse naturale, factori de producție și bunuri de consum. Dezvoltarea economică a Maltei se bazează pe resursele umane, domeniu în care este nevoie de îmbunătățiri importante în ceea ce privește învățarea de-a lungul vieții în rândul peroanelor cu un nivel redus de calificare și continuarea reducerii abandonului școlar. Dimensiunile mici ale economiei conferă aspectelor legate de concurență o relevanță deosebită și impun îmbunătățiri în mediul de afaceri. Utilizarea mai eficientă a finanțelor publice necesită o reformă suplimentară a sistemului de asistență medicală. Cu toate că Malta și-a diversificat baza economică, sunt încă necesare progrese suplimentare pentru a remedia actuala dependență puternică de turism și de fabricarea produselor electronice. Provocarea asigurării competitivității necesită reforme structurale suplimentare care vor consolida productivitatea și o aliniere a creșterilor salariale la creșterile de productivitate. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Maltei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Maltei:

1.

În Țările de Jos, creșterea reală a PIB-ului a scăzut de la 3,5 % în 2007 la 1,9 % în 2008. În 2009 se estimează o diminuare a creșterii ca urmare a încetinirii globale a creșterii economice, o reducere a investițiilor și o frânare substanțială a consumului privat. Accentuată de creșterea anterioară a prețurilor la alimente și energie, inflația s-a ridicat la nivelul de 2,2 % în 2008. Excedentul bugetar a sporit la 1,1 % din PIB în 2008. Cu toate acestea, Comisia se așteaptă ca excedentul să se transforme într-un deficit bugetar de 1,4 % din PIB pentru anul 2009 și de 2,7 % în 2010. În pofida încetinirii globale, se anticipează un excedent de cont curent de 8 % din PIB pentru Țările de Jos în 2008, care se va reduce la 6,5 % din PIB în 2009.

2.

Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, cu aproape 2 %, a continuat în 2008, dar se preconizează să devină negativă în 2009. Ca urmare, șomajul a scăzut în 2008, însă se prognozează că va spori în 2009. Până în prezent angajatorii nu au dorit să recurgă la concedieri, fiindu-le teamă să nu se regăsească în situația de a nu găsi personal calificat în momentul în care economia se va revigora. Sectorul industrial și cel financiar vor fi probabil cele mai grav afectate.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Țările de Jos au adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Țările de Jos au anunțat recent unele măsuri, incluzând reducerea fiscalității asupra IMM-urilor și diminuarea contribuțiilor de securitate socială ale lucrătorilor, reduceri ale timpului de lucru, și a adoptat măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea accesului la finanțare atât pentru IMM-uri, cât și pentru întreprinderile mai mari.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Țările de Jos ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Țările de Jos au continuat punerea în aplicare a programului lor național de reformă. Au fost adoptate măsuri de creștere a ofertei de forță de muncă, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori numărul de ore prestate. În pofida stagnării cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, s-au înregistrat progrese în creșterea coerenței la nivelul ansamblului de politici, prin introducerea unor noi structuri de guvernanță, prin elaborarea unei strategii coerente pentru cercetare și dezvoltare și pentru inovare, precum și prin integrarea ansamblului de politici pentru inovație.

6.

Sporirea numărului global de ore prestate și îmbunătățirea performanțelor în materie de cercetare, dezvoltare și inovare vor sprijini obținerea de rezultate economice importante în viitor. Traducerea strategiei pe termen lung în materie de cercetare și dezvoltare și de inovare în măsuri coerente și eficiente de politică pentru a stimula în special cheltuielile din sectorul privat alocate cercetării și dezvoltării reprezintă o provocare. Trebuie garantată viabilitatea finanțelor publice, având în vedere îmbătrânirea populației și reducerea ofertei de forță de muncă ca urmare a acestui fenomen. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Țărilor de Jos să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Țărilor de Jos:

1.

Creșterea PIB-ului a încetinit în 2008, în scădere de la 3,1 % în 2007 la 1,7 %. Creșterea este de așteptat să se diminueze cu peste 1 % din cauza scăderii exporturilor și a unei scăderi bruște a investițiilor. Inflația globală a atins aproape 4 % la mijlocul anului 2008, dar în prezent este în scădere rapidă. Potrivit Comisiei, Austria a înregistrat un deficit bugetar mic de 0,6 % din PIB în 2008, care se va mări semnificativ în 2009. Cu un excedent de cont curent estimativ de peste 3 % din PIB în 2008, estimat să rămână în jurul aceluiași nivel în 2009 și în 2010, soldurile externe sunt solide.

2.

Gradul de ocuparea a forței de muncă a crescut cu 1,6 % în 2008, dar este de așteptat ca acesta să se micșoreze în 2009, iar șomajul se așteaptă să crească din nou, după aproape trei ani de scădere. Acele grupuri de pe piața muncii cu perspective de angajare tradițional limitate, în special lucrătorii în vârstă și persoanele cu un nivel de calificare scăzut, sunt susceptibile de a suferi cel mai mult. Locurile de muncă pentru lucrătorii temporari din sectorul industrial au fost primele reduse. În prezent, cea mai afectată parte a economiei este industria autovehiculelor.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Austria a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Austria a anunțat recent unele măsuri, incluzând reducerea impozitării și sprijinirea financiară suplimentară a gospodăriilor, facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, precum și investiții importante în infrastructură, eficiență energetică și cercetare și dezvoltare.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Austria ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Austria a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. S-au depus eforturi pentru a crește rata de ocupare a forței de muncă a lucrătorilor în vârstă, nivelul de educație al tinerilor defavorizați, prin combaterea diferențelor între femei și bărbați de pe piața muncii și prin consolidarea educației antreprenoriale. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a întări consolidarea fiscală pe termen mediu și pentru a crește nivelul concurențial.

6.

Provocarea cheie a Austriei pe termen mediu este de a se transforma într-o economie bazată într-o mai mare măsură pe cunoaștere. Austria a crescut cheltuielile în domeniul cercetării și dezvoltării în mod semnificativ. Ar trebui acordată o mai mare atenție nu numai creșterii cheltuielilor pentru cercetare, ci și formării capitalului uman. Moderarea salarială susținută a consolidat poziția competitivă a Austriei la nivel mondial și a condus la crearea de locuri de muncă pentru forța de muncă în creștere. Provocarea pentru Austria este asigurarea unei mai bune utilizări a resurselor de forță de muncă, în special a lucrătorilor în vârstă, și îmbunătățirea integrării, educării și formării profesionale a grupurilor defavorizate. Asigurarea viabilității sistemului de asistență socială se bazează pe reforme și pe consolidarea fiscală de durată, care trebuie să fie armonizată cu consolidarea cheltuielilor publice în domenii care sunt cruciale pentru dezvoltarea pe termen mediu. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Austriei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Austriei:

1.

Potrivit Comisiei, creșterea PIB-ului Poloniei a încetinit de la 6,7 % în 2007 la 5 % în 2008. Această creștere energică a fost în principal determinată de consumul privat și de ritmul dinamic al investițiilor. Creșterea PIB-ului va încetini în continuare în 2009 din cauza reducerii ritmului exporturilor al investițiilor. Inflația a atins cota maximă de aproximativ 4,25 % în 2008, dar ar trebui să încetinească în 2009. Deficitul bugetar este estimat să fi crescut ușor la 2,5 % din PIB în 2008, iar Comisia anticipează că se va deteriora în continuare cu circa 1 % în 2009. Este probabil ca deficitul de cont curent, de 5,6 % din PIB în 2008, să rămână la acest nivel în anul 2009.

2.

Gradul de ocupare a forței de muncă a crescut cu 3 % în 2008 și rata șomajului a scăzut în continuare la 7,4 %. Cu toate acestea, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă va încetini semnificativ în 2009, cu o rată a șomajului estimată să crească la 8,4 %. Evoluțiile actuale de pe piața muncii arată că sectoarele orientate către export, industria prelucrătoare, construcțiile și transportul sunt cel mai grav lovite de încetinirea activității economice. Se va pune mai mult accent pe creșterea ratei de integrare în viața activă și pe îmbunătățirea mobilității forței de muncă între sectoare și domenii de activitate, contribuind, de asemenea, la restabilirea competitivității costurilor în cadrul economiei după perioada de ocupare rapidă a forței de muncă și de creștere a salariilor.

3.

Polonia a anunțat recent adoptarea unor măsuri, incluzând sprijinirea IMM-urilor și a gospodăriilor cu venituri reduse, pentru a răspunde încetinirii creșterii economice, dar continuă să își concentreze eforturile asupra reducerii cheltuielilor și asigurării viabilității finanțelor publice.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Polonia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Polonia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost luate o serie de măsuri pentru a îmbunătăți concurența în industriile de rețea, a consolida politicile active pe piața muncii, a îmbunătăți mediul juridic pentru întreprinzători și a stabili legături între educație și formarea profesională, pe de o parte, și piața muncii, pe de altă parte. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți controlul asupra cheltuielilor, a stimula performanța cercetării și dezvoltării, a reforma sistemele de asigurări sociale și a crește gradul de participare la procesul de învățare de-a lungul vieții.

6.

Performanța economică a Poloniei este estompată de o serie de probleme structurale interconectate, un nivel scăzut de productivitate a muncii și o utilizare scăzută a forței de muncă. Combinarea eforturilor pentru a finaliza reforma sistemelor de asigurări sociale cu o creștere a numărului de lucrători în vârstă ar putea consolida simultan oferta de forță de muncă și îmbunătăți viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Creșterea economică și ocuparea forței de muncă ar beneficia de îmbunătățirea suplimentară a mediului de afaceri, de dezvoltarea infrastructurii, precum și de îmbunătățirea calității capitalului uman. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Poloniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Poloniei:

1.

Potrivit Comisiei, creșterea PIB-ului Portugaliei a scăzut de la aproximativ 2 % în 2007 la 0,2 % în 2008. Această încetinire este consecința investițiilor reduse și a rezultatelor slabe înregistrate în sectorul exporturilor, asociate scăderii cererii externe. În 2009, se preconizează ca cererea internă să continue să scadă, ceea ce ar avea ca rezultat accentuarea încetinirii. În 2008, inflația a crescut până la 2,7 %, rămânând însă inferioară mediei zonei euro și, în prezent, cunoaște o decelerare ca urmare a recentei tendințe de scădere a prețurilor la nivel mondial și a unei cereri reduse. Fenomenul de contractare înregistrat în Portugalia în ultimii ani a continuat, deficitul bugetar depășind, în 2008, doar cu puțin nivelul de 2 % din PIB. Deficitul de cont curent s-a accentuat, atingând 11,8 % din PIB în 2008 ca urmare a încetinirii creșterii exporturilor și a prețurilor ridicate la produsele de bază. Este probabil ca, în 2009, deficitul de cont curent să se reducă.

2.

Gradul de ocupare a forței de muncă în Portugalia a înregistrat o ușoară creștere în 2007, rata acesteia stabilizându-se la aproximativ 68 %. Șomajul a atins valoarea de vârf de 8,1 % în 2007, dar a scăzut moderat în 2008. Cererea externă scăzută începe să afecteze gradul de ocupare a forței de muncă în importantul sectorul axat pe exporturi. În timp ce economia trece în continuare printr-o perioadă de tranziție, șomajul structural va continua să crească, afectând în special categoriile slab calificate și defavorizate.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Portugalia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice și în contextul Planului de redresare, Portugalia a aprobat recent un nou program de buget pentru a finanța o inițiativă extinsă (Inițiativa pentru investiții și ocuparea forței de muncă) pentru a consolida investiția publică orientată și pentru a susține investiția privată și ocuparea forței de muncă. Aceasta se alătură deciziilor anterioare de a reduce fiscalitatea asupra întreprinderilor și de a crește sprijinul financiar pentru familiile cu venituri reduse.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Portugalia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Portugalia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost luate măsuri importante în vederea unei reduceri durabile a deficitului public, reformării administrației publice și îmbunătățirii viabilității finanțelor publice. De asemenea, au fost luate măsuri pentru atingerea obiectivului privind cheltuielile publice în domeniul cercetării și dezvoltării, pentru îmbunătățirea investițiilor private, precum și pentru soluționarea deficiențelor sistemului de inovare. Sistemul educațional a devenit mai eficient și a fost încheiat un acord privind revizuirea codului muncii cu partenerii sociali, acesta fiind deja aprobat de Parlament. Este necesar să se depună eforturi suplimentare în vederea continuării reorientării cheltuielilor publice către o utilizare care favorizează mai mult o potențială creștere economică, a monitorizării rezultatelor și a sporirii concurenței eficace pe piețele energiei.

6.

Finanțele publice s-au consolidat ca urmare a reducerii semnificative a deficitului bugetar, a progreselor realizate în domeniul consolidării fiscale și a reformei administrației publice. Mediul de afaceri s-a îmbunătățit, la fel ca și domeniile educației și formării. Cu toate acestea, Portugalia se confruntă în continuare cu o serie de provocări semnificative pentru a asigura o mai bună creștere a productivității și o poziție externă mai echilibrată. În acest context, Portugalia ar obține avantaje în urma continuării aplicării și monitorizării unei abordări strategice mai bine integrate, bazate pe sinergiile dintre politici, care asigură calitatea cheltuielilor publice, îmbunătățește funcționarea piețelor, sporește eficiența sistemelor de învățământ și de formare și stimulează competitivitatea. Un alt aspect important privind restabilirea competitivității constă în asigurarea faptului că evoluția salariilor este aliniată mai îndeaproape cu evoluția productivității. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită. Măsurile puse în aplicare în ultimii ani cu privire la sursele regenerabile de energie și cele adoptate deja în contextul Inițiativei pentru investiții și ocuparea forței de muncă reprezintă evoluții importante.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Portugaliei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Portugaliei:

1.

În 2008, creșterea PIB-ului României s-a accelerat, atingând, conform estimărilor, nivelul de 7,8 %, ca urmare în special a unei creșteri record a consumului privat și a investițiilor. Cu toate acestea, este probabil ca în 2009 să se înregistreze o încetinire semnificativă a creșterii, ca urmare a condițiilor mult mai stricte de creditare, a scăderii încrederii consumatorilor și investitorilor, precum și a reducerii cererii externe. Inflația a crescut până la aproximativ 8 % în 2008, însă, în 2009, Comisia se așteaptă ca aceasta să scadă. Deficitul public a atins, conform estimărilor, nivelul de 5,2 % din PIB în 2008 și, în absența unei modificări de politică, este probabil ca această tendință să continue în 2009. În ciuda unei relaxări ca urmare a scăderii cererii interne, se estimează ca deficitul de cont curent să rămână ridicat, la 13 % din PIB în 2008 și la un nivel de două cifre în 2009.

2.

Se preconizează ca gradul de ocupare a forței de muncă să rămână sub 60 % în 2009, iar șomajul să înregistreze o ușoară creștere. Rata șomajului în rândul tinerilor, de peste 20 %, se numără printre cele mai ridicate din UE. Se preconizează că încetinirea creșterii economice mondiale va determina un nivel mai ridicat al șomajului, în special în anumite sectoare economice, inclusiv în cele care s-au confruntat cu o penurie a forței de muncă (industria autovehiculelor, sectorul textil și cel petrochimic, precum și domeniul construcțiilor). Șomajul va afecta, în special, lucrătorii slab calificați și pe cei tineri.

3.

Comisia va evalua măsurile adoptate de România pentru a asigura consolidarea fiscală ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În ceea ce privește finanțele publice, Comisia și Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. În acest context, România ar trebui să intensifice măsurile de continuare a consolidării fiscale și să caute urgent soluții la dezechilibrele sale macroeconomice. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 6, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

4.

România a continuat să pună în aplicare programul său național de reformă, cu toate că progresele înregistrate au fost modeste. Politica sa fiscală a continuat să fie laxistă, ceea ce a alimentat dezechilibrele macroeconomice și fiscale. România a pus în aplicare unele măsuri în vederea îmbunătățirii calității educației, cu toate acestea mai sunt multe de făcut. De asemenea, România a continuat punerea în aplicare a strategiei sale în domeniul cercetării și dezvoltării. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea administrației publice. Rămân de realizat progrese importante în ceea ce privește reducerea birocrației și realizarea de investiții suplimentare în dobândirea de competențe.

5.

În contextul economic actual, prima prioritate a României ar trebui să fie combaterea dezechilibrelor macroeconomice și fiscale care pun în pericol durabilitatea traiectoriei creșterii economice pe termen mediu și lung. În același timp, pe măsură ce avantajele sale în materie de costuri se estompează, România ar trebui să intensifice reformele structurale pentru a face tranziția de la o economie bazată pe avantaje în materie de costuri la o economie bazată într-o mai mare măsură pe productivitate, inovare și cunoaștere, exploatând noi surse de creștere. Punerea în aplicare eficientă a reformelor necesare depinde într-o măsură esențială de capacitatea României de a îmbunătăți urgent eficiența și eficacitatea administrației sale publice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

6.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă României să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă României:

1.

Potrivit Comisiei, creșterea PIB-ului Sloveniei a încetinit, trecând de la 6,8 % în 2007 la 4 % în 2008, și se estimează că își va continua încetinirea în 2009. Inflația a crescut în mod considerabil în 2007 ca urmare a creșterii prețurilor energiei și produselor alimentare și a presiunilor puternice ale cererii, însă a înregistrat o scădere până la 1,8 % la sfârșitul anului 2008 față de valoarea maximă de 6,5 %. Se preconizează că deficitul de cont curent va crește până la un nivel de aproximativ 6 % din PIB în 2008. Pentru 2009 Comisia estimează că acest deficit va înregistra doar o scădere ușoară. Se preconizează că finanțele publice, care au înregistrat un excedent în 2007, au devenit deficitare în 2008.

2.

În mod similar cu activitatea economică, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă a început să își piardă dinamismul în a doua jumătate a anului 2008, după o perioadă de puternic dinamism, și se preconizează că acest lucru va continua și în 2009. Se estimează că rata șomajului a scăzut până la 4,5 % în 2008 și că va crește în 2009. Indicațiile actuale sugerează o creștere a ratei șomajului în serviciile axate pe exporturi și cele cu utilizare intensivă a forței de muncă, ceea ce îi va afecta în special pe lucrătorii cu contracte pe durată determinată (mai ales lucrătorii tineri și străini) și pe cei slab calificați.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Slovenia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, guvernul a adoptat măsuri de stimul bugetar în decembrie 2008.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Slovenia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Slovenia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost adoptate măsuri semnificative în vederea consolidării legăturii dintre sistemul de învățământ și piața muncii. Trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți viabilitatea fiscală pe termen lung, rezultatele în domeniul cercetării și dezvoltării și concurența, precum și pentru a dezvolta în continuare „flexicuritatea”, continuând punerea în aplicare a măsurilor de eficiență energetică. Au fost realizate progrese, de asemenea, în privința valorificării potențialului întreprinderilor.

6.

Slovenia se confruntă cu o serie de provocări în domeniul reformei sistemului de pensii și al îmbătrânirii active în vederea soluționării implicațiilor bugetare ale îmbătrânirii populației. Eliminarea rigidităților structurale pe piețele muncii și a produselor ar contribui la absorbirea șocurilor specifice fiecărei țări și la consolidarea capacității de ajustare a Sloveniei în cadrul zonei euro. Este, de asemenea, esențial să se limiteze creșterea salarială care depășește îmbunătățirea productivității, în vederea garantării unei creșteri și a unei competitivități durabile. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Sloveniei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Sloveniei:

1.

Potrivit Comisiei, creșterea PIB-ului Slovaciei a încetinit, scăzând de la 10,4 % în 2007 la 7,1 % în 2008, în special ca urmare a scăderii cererii externe. Creșterea a fost sprijinită de o cerere internă dinamică, inclusiv de un consum public și privat puternic, și de investiții importante în construcții. În 2009, economia Slovacei va înregistra o creștere mai lentă. Inflația a crescut până la 4 % în 2008, dar va scădea în 2009. Comisia preconizează că deficitul public va crește până la un nivel de 2,2 % din PIB în 2008. Se estimează că, în 2008, deficitul de cont curent a reprezentat 6 % din PIB și că va rămâne la acest nivel în 2009.

2.

Gradul de ocupare a forței de muncă a crescut cu 2,3 % în 2008, dar se estimează că această tendință va încetini în 2009. Se preconizează că rata șomajului va fi în continuare ridicată, la un nivel de peste 10 % în 2009. Se așteaptă ca întreprinderile axate pe exporturi, în special din sectorul autovehiculelor, și salariații cu contracte atipice să fie cel mai grav afectați de încetinirea activității economice.

3.

Slovacia a adoptat recent măsuri, inclusiv de sprijinire financiară a IMM-urilor, ca răspuns la încetinirea creșterii economice.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Slovacia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul vor evalua compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Slovacia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost adoptate o serie de măsuri în vederea îmbunătățirii mediului de afaceri și a reformării sistemului de învățământ și de formare. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea spiritului antreprenorial, a concurenței în domeniul furnizării de energie, pentru elaborarea unei strategii privind îmbătrânirea activă și pentru soluționarea problemei încadrării în muncă a tinerilor.

6.

Printre provocările principale pe termen mediu ale Slovaciei figurează continuarea reducerii șomajului, în special a celui pe termen lung, îmbunătățirea calității sistemului de învățământ și de formare, consolidarea capacității de încadrare în muncă a anumitor categorii, precum și reducerea treptată a diferențelor regionale atât în privința veniturilor, cât și a ocupării forței de muncă. În domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, va fi important să se amelioreze calitatea rezultatelor și gradul de implicare a sectorului privat. În contextul recentei intrări în zona euro, Slovacia trebuie, de asemenea, să pună mai mult accent pe disciplina fiscală în vederea garantării stabilității macroeconomice și a îmbunătățirii capacității de ajustare a economiei. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Slovaciei să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Slovaciei:

1.

Creșterea PIB-ului Finlandei a încetinit, situându-se la 1,5 % în 2008, ca urmare a scăderii cererii externe și a investițiilor. Se estimează ca ritmul activității economice să scadă în continuare în 2009. Inflația s-a accelerat în mod semnificativ în 2008, atingând nivelul de 3,9 % și reflectând creșterea prețului produselor alimentare și al combustibilului la nivel mondial și creșterile relativ importante ale salariilor. Cu toate acestea, scăderea prețurilor mondiale la produsele de bază ar trebui să determine o scădere semnificativă a inflației în 2009. În 2008, Finlanda trebuie să fi înregistrat un excedent bugetar de 4,5 % din PIB. Se estimează ca excedentul actual al contului curent de 4,2 % din PIB să se modereze într-o anumită măsură.

2.

Rata ocupării forței de muncă a crescut în 2008, deși ritmul acesteia a fost mai lent decât în 2007. Se estimează ca această tendință să se inverseze în 2009. Se preconizează ca recentele condiții stricte de pe piața muncii să atenueze impactul imediat al încetinirii creșterii economice asupra șomajului, care va crește, probabil, în industriile exportatoare și în rândul lucrătorilor în vârstă și al celor tineri.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Finlanda a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Finlanda a anunțat recent măsuri, inclusiv de asistență financiară pentru IMM-uri și de stimulare a sectorului construcțiilor.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Finlanda ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de stabilitate actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere.

5.

Finlanda a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost depuse eforturi în cadrul planurilor de reformă lansate anterior, în special în privința punerii în aplicare a legii în domeniul concurenței (Act on Competition Restrictions) și a directivei privind serviciile. Cu toate acestea, trebuie finalizată îmbunătățirea aplicării politicii în domeniul concurenței. O serie de reforme sunt în curs de desfășurare în vederea soluționării blocajelor de pe piața muncii, însă aplicarea măsurilor trebuie consolidată pentru a soluționa numărul persistent de disfuncționalități ale pieței muncii. Cu toate acestea, în prezent are loc revizuirea sistemului de asigurări sociale și a fost lansată o nouă strategie în materie de schimbări climatice și energie în vederea garantării unei dezvoltări economice mai durabile.

6.

Economia axată pe exporturi a Finlandei a obținut rezultate foarte bune în ultimii ani. Cu toate acestea, creșterea economică și competitivitatea sunt afectate de penuria de pe piața muncii, care se va accentua pe termen mediu ca urmare a îmbătrânirii rapide a populației. Având în vedere nivelul deja ridicat al ocupării forței de muncă, principalele provocări vor fi stimularea creșterii ratei de participare și reducerea șomajului structural provocat de disparități regionale, sectoriale și de incompatibilitățile calificărilor cu piața muncii. Adoptarea și punerea în aplicare a noii strategii de inovare ar putea contribui, de asemenea, la asigurarea unei creșteri durabile pe termen lung. Având în vedere că economia Finlandei este foarte mare consumatoare de energie, creșterea și potențialul de productivitate ale acesteia ar obține avantaje în urma îmbunătățirii eficienței energetice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

1.

Creșterea PIB-ului Suediei a încetinit, scăzând de la 2,5 % în 2007 la 0,5 % în 2008, ca urmare a cererii externe reduse, a scăderii rapide a încrederii consumatorilor și a întreprinderilor, a prăbușirii piețelor bursiere și a declinului pieței locuințelor. Se estimează că încetinirea va continua în 2009. În 2008, inflația a fost de 3,3 %, dar aceasta ar trebui să scadă în 2009. Suedia a înregistrat un excedent bugetar de 2,3 % din PIB în 2008. În 2008, Suedia a continuat să înregistreze excedente importante de cont curent (6,2 % din PIB).

2.

Încetinirea economiei determină scăderea creșterii ocupării forței de muncă. Șomajul va înregistra probabil o creștere semnificativă față de nivelul actual de aproximativ 6 %. Este probabil ca sectoarele cele mai afectate de criză să fie industria prelucrătoare și construcțiile, precum și serviciile private și comerțul cu amănuntul.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Suedia a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Suedia a anunțat recent măsuri, inclusiv sprijin pentru sectorul autovehiculelor și cel al construcțiilor și reportarea impozitării întreprinderilor și subvenționarea serviciilor pentru gospodării.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Suedia ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere.

5.

Suedia a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Ca răspuns la necesitatea concentrării eforturilor pe concurență, guvernul a comandat un studiu aprofundat al cauzelor lipsei de concurență. În vederea creșterii ofertei de forță de muncă, au fost anunțate măsuri de reducere suplimentară a taxelor și impozitelor și a contribuțiilor angajatorilor, precum și de creștere a productivității și a capacității de ocupare a forței de muncă.

6.

Cu toate că economia Suediei este solidă și reforma economică progresează, s-ar putea realiza progrese suplimentare în privința consolidării concurenței și a creșterii ratei de ocupare a forței de muncă în rândul anumitor categorii. Consolidarea concurenței ar permite intensificarea productivității și a creșterii și reducerea diferenței de prețuri între Suedia și restul Uniunii Europene. Creșterea participării pe piața muncii a șomerilor de lungă durată, a lucrătorilor care revin din concediu medical, a tinerilor și a lucrătorilor proveniți din imigrație ar putea permite, de asemenea, relansarea creșterii și continuarea îmbunătățirii viabilității finanțelor publice. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

1.

Economia Regatului Unit a încetinit semnificativ, creșterea PIB-ului scăzând de la 3 % în 2007 la 0,7 % în 2008, și se preconizează că această tendință va continua în 2009. Încetinirea creșterii economice reflectă impactul crizei financiare actuale și un declin net al pieței locuințelor, care au condus la scăderea marcată a cererii interne și, în paralel, la reducerea consumului privat și a investițiilor. Inflația a atins un nivel record de 4 % în 2008, dar se așteaptă ca aceasta să atingă un nivel foarte scăzut în 2009. Finanțele publice se deteriorează rapid sub impactul încetinirii creșterii economice și al relaxării fiscale discreționare. Se preconizează ca deficitul public să crească până la 5,7 % din PIB în anul financiar 2008-2009 și să continue această tendință în următorul an financiar. Începând cu mijlocul anului 2007, s-a înregistrat o depreciere semnificativă a cursului de schimb. Comisia preconizează că deficitul de cont curent va crește semnificativ în 2009, față de valoarea sa de 2,3 % din PIB în 2008.

2.

Calculul Comisiei sugerează că rata ocupării forței de muncă a crescut ușor în 2008, dar se așteaptă ca aceasta să scadă odată cu contractarea economiei în 2009. Rata șomajului a crescut până la aproximativ 6 % în cursul anului 2008 și se așteaptă ca această tendință să continue în 2009. Sectoarele afectate inițial în cea mai mare măsură de pierderile de locuri de muncă au fost serviciile financiare și construcțiile, dar efectele asupra ocupării forței de muncă se adâncesc odată cu scăderea la scară tot mai largă a cererii de forță de muncă. Șomajul a afectat până acum cu precădere bărbații și anumite regiuni, dar impactul la nivelul grupurilor de vârstă a fost destul de echilibrat.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări coordonate a UE, Regatul Unit a adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a stabiliza sectorul bancar, măsuri care ar trebui să contribuie și la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. În plus, ca răspuns la încetinirea creșterii economice, Regatul Unit a anunțat recent măsuri, inclusiv o reducere temporară a TVA-ului, investiții publice de 3 miliarde de lire sterline, creșterea deducerilor personale, creșterile planificate ale beneficiilor pentru copii și deducerea de impozit pentru copii, sprijin pentru pensionari, sprijin financiar pentru IMM-uri, sprijinirea împrumuturilor pentru sectorul autovehiculelor și creșterea oportunităților de formare și alte forme de sprijin pentru șomeri și creșterea investițiilor.

4.

Comisia va evalua măsurile adoptate de Regatul Unit ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost adoptat de către Consiliul European. În privința finanțelor publice, Comisia și Consiliul au evaluat compatibilitatea Programului de convergență actualizat cu Pactul de stabilitate și de creștere. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Regatul Unit a continuat punerea în aplicare a programului său național de reformă. Au fost luate o serie de măsuri pentru creșterea nivelului de calificare și continuarea îmbunătățirii perspectivelor de încadrare în muncă ale categoriilor celor mai defavorizate. Au fost anunțate măsuri pe termen scurt de sprijinire a persoanelor fizice și a angajatorilor în vederea dezvoltării calificărilor în perioada încetinirii creșterii economice. În plus, s-au realizat progrese satisfăcătoare în privința aplicării politicii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. Cu toate că s-au luat anumite măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe pe termen mediu, este dificil de stabilit dacă aceste măsuri vor fi eficace având în vedere condițiile actuale ale pieței.

6.

Având în vedere gradul de îndatorare al gospodăriilor britanice, importanța sectorului financiar pentru economie și ajustarea importantă în curs de desfășurare pe piața locuințelor, Regatul Unit este în special expus la deteriorarea puternică a condițiilor de pe piețele financiare mondiale. Este probabil ca potențialul de creștere să fi fost afectat de criza financiară. Reformele structurale au facilitat recuperarea recentă în privința productivității, însă Regatul Unit se confruntă în continuare cu o provocare în acest domeniu. Eforturile de reformă permanente, inclusiv aplicarea politicilor în vederea îmbunătățirii competențelor, cercetării, dezvoltării și inovării, în combinație cu înscrierea poziției fiscale a Regatului Unit pe o traiectorie de îmbunătățire durabilă pe termen mediu, constituie elemente esențiale pentru consolidarea potențialului de creștere și a rezistenței economiei britanice la șocurile viitoare. Punerea în aplicare a pachetului de măsuri în domeniul energiei și al schimbărilor climatice, convenit de către Consiliul European, va necesita o atenție deosebită.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă Regatului Unit să continue punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă Regatului Unit:

1.

Criza financiară mondială a afectat puternic zona euro, care se află în pragul unei recesiuni. Este probabil ca situația pieței financiare să rămână tensionată pe o perioadă mai lungă decât se prevăzuse inițial. Încrederea a scăzut considerabil în rândul gospodăriilor și al întreprinderilor, iar extinderea crizei are efecte negative asupra exporturilor efectuate de țările din zona euro. Inflația a scăzut puternic în a doua jumătate a anului 2008, se așteaptă să continue scăderea până aproape de 1 % în cursul anului 2009. S-au înregistrat progrese în privința consolidării finanțelor publice în ultimii ani. Cu toate acestea, în prezent se preconizează ca deficitele bugetare și datoria să crească, reflectând încetinirea creșterii economice, măsurile de stimulare din cadrul Planului european de redresare economică și impactul măsurilor de sprijin din sectorul financiar asupra finanțelor publice.

2.

Evoluția pieței muncii a rezistat, până recent, relativ bine în fața încetinirii creșterii economice și ca urmare a reformelor realizate deja în acest domeniu, dar va fi afectată în mod negativ în viitorul apropiat prin creșterea substanțială estimată a ratei șomajului. Cu toate că unele țări sunt afectate în mai mare măsură decât altele, se preconizează că niciun stat membru din zona euro nu va fi ocolit.

3.

Ca răspuns la criza financiară și în cadrul unei abordări comune coordonate a UE, multe state membre din zona euro au adoptat măsuri de sprijin în favoarea sectorului financiar pentru a-și stabiliza sectoarele bancare, măsuri care ar trebui să contribuie la facilitarea accesului la fonduri și să sprijine astfel economia în sens larg, consolidând stabilitatea macroeconomică. Punerea în aplicare energică a acestor planuri naționale ar trebui să ajute la menținerea stabilității financiare, restabilirea funcționării normale a piețelor creditelor și să sprijine accesul întreprinderilor și al gospodăriilor la credite, păstrând în același timp un mediu concurențial echitabil pe piața internă. În plus, având în vedere aria extinsă a șocurilor, riscurile semnificative aferente unei contractări puternice a activității economice și scăderea rapidă a inflației, s-a procedat la relaxarea politicilor macroeconomice. În contextul Planului de redresare, multe state membre ale zonei euro au anunțat sau au adoptat măsuri pentru susținerea cererii, pentru consolidarea încrederii și pentru atenuarea impactului crizei.

4.

Comisia și Consiliul vor continua să evalueze măsurile adoptate de statele membre din zona euro ca răspuns la încetinirea creșterii economice în conformitate cu principiile stabilite în Planul de redresare, astfel cum a fost convenit de către Consiliul European. Pe lângă punerea cât mai rapidă în aplicare a măsurilor recomandate la punctul 7, ar trebui încurajate tranziția către o economie generatoare de emisii reduse de CO2, precum și potențialul de creștere pe termen lung.

5.

Statele membre din zona euro au continuat punerea în aplicare a reformelor care răspund recomandărilor destinate zonei euro, iar dimensiunea „zona euro” se reflectă, deși în grade diferite, în strategiile globale de reformă, anunțate în PNR ale acestor state. Situația economică fragilă subliniază necesitatea soluționării deficiențelor structurale care există în continuare inclusiv pe piața produselor și pe piața muncii, care sunt esențiale pentru ajustările necesare în cadrul unei uniuni monetare.

6.

Potențialul de creștere al statelor membre din zona euro depinde în foarte mare măsură de intensificarea reformelor menite să faciliteze adaptările pe piața muncii și să îmbunătățească concurența în sectoarele serviciilor. În plus, în special în economiile cu dezechilibre externe importante, evoluția costurilor muncii ar trebui să țină seama de pozițiile concurențiale din zona euro.

7.

În lumina evaluării de către Comisie a progreselor realizate, Consiliul recomandă statelor membre din zona euro să accelereze punerea în aplicare a reformelor structurale. În special, se recomandă statelor membre din zona euro:

8.

Pentru a maximiza sinergiile dintre politici, care sunt mai puternice în cadrul unei uniuni monetare, și pentru a spori implicarea factorilor politici în reforme, statele membre ale zonei euro ar trebui să continue consolidarea coordonării politicilor, în cadrul Eurogrupului. Obiectivul este sporirea eficacității măsurilor fiscale, punerea în aplicare a monitorizării convenite a evoluției competitivității și introducerea reformelor necesare, precum și menținerea pozițiilor coordonate în cadrul forurilor internaționale, într-o manieră rapidă și eficientă. În acest sens, ar trebui puse pe deplin în aplicare acordurile existente privind reprezentarea externă a zonei euro.