ANEXĂ

CUPRINS

1.	Politica națională în domeniul energiei din surse regenerabile – rezumat

2.	Consumul final de energie preconizat pentru 2010-2020

3.	Obiective și traiectorii privind energia din surse regenerabile

3.1.	Obiectivul național global

3.2.	Obiective și traiectorii sectoriale

4.	Măsuri pentru atingerea obiectivelor

4.1.	Sinteză a tuturor politicilor și măsurilor vizând promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

4.2.	Măsuri specifice pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolele 13, 14, 16 și 17-21 din Directiva 2009/28/CE

4.2.1.

Proceduri administrative și amenajarea teritoriului [articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.2.

Specificații tehnice [articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.3.

Clădiri [articolul 13 alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.4.

Furnizarea de informații [articolul 14 alineatele (1), (2) și (4) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.5.

Autorizarea instalatorilor [articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.6.

Dezvoltarea infrastructurii pentru energie electrică [articolul 16 alineatul (1) și alineatele (3)-(6) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.7.

Exploatarea rețelei de energie electrică [articolul 16 alineatul (2) și alineatele (7)-(8) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.8.

Integrarea biogazului în rețeaua de gaz natural [articolul 16 alineatele (7), (9) și (10) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.9.

Dezvoltarea infrastructurii de încălzire și răcire urbană [articolul 16 alineatul (11) din Directiva 2009/28/CE]

4.2.10.

Biocarburanți și alte biolichide – criterii de durabilitate și verificarea conformității (articolele 17-21 din Directiva 2009/28/CE)

4.3.	Scheme de sprijin pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru energia electrică aplicate de către statul membru sau de către un grup de state membre

4.4.	Scheme de sprijin pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire aplicate de către statul membru sau de către un grup de state membre

4.5.	Scheme de sprijin pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în transporturi aplicate de către statul membru sau de către un grup de state membre

4.6.	Măsuri specifice pentru promovarea utilizării energiei provenite din biomasă

4.6.1.

Aprovizionarea cu biomasă: surse naționale și schimburi comerciale

4.6.2.

Măsuri de creștere a disponibilității biomasei, ținând seama de alți utilizatori de biomasă (bazate pe agricultură și silvicultură)

4.7.	Utilizarea planificată a transferurilor statistice între statele membre și participarea planificată la proiecte comune cu alte state membre și cu țări terțe

4.7.1.

Aspecte procedurale

4.7.2.

Surplusul estimat de energie produsă din surse regenerabile în comparație cu traiectoria orientativă, care ar putea fi transferat altor state membre

4.7.3.

Potențialul de proiecte comune estimat

4.7.4.

Cererea estimată de energie din surse regenerabile care trebuie să fie satisfăcută din alte surse decât producția națională

5.

Evaluări

5.1.

Contribuția totală preconizată a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 și la traiectoria orientativă interimară privind ponderea energiei din surse regenerabile în energia electrică, în încălzire și răcire, precum și în transporturi

5.2.

Contribuția totală preconizată datorată măsurilor de eficientizare energetică și de economisire de energie la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 și la traiectoria orientativă interimară privind ponderea energiei din surse regenerabile în energia electrică, în încălzire și răcire, precum și în transporturi.

5.3.	Evaluarea impactului (opțional)

5.4.	Întocmirea Planului național de acțiune privind energiile din surse regenerabile și urmărirea implementării acestuia

Model pentru planurile naționale de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile (PNAESR)

Directiva 2009/28/CE impune statelor membre să prezinte Comisiei Europene, până la 30 iunie 2010, un plan național de acțiune în domeniul energiei din surse regenerabile (PNAESR). Acesta este modelul pentru planurile de acțiune respective. În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2009/28/CE, utilizarea modelului este obligatorie.

Scopul modelului este să asigure faptul că PNAESR-urile sunt complete, acoperă toate cerințele stabilite în directivă și sunt comparabile între ele și cu rapoartele bianuale viitoare ale statelor membre privind implementarea directivei.

Atunci când completează modelul, statele membre trebuie să respecte definițiile, regulile de calcul și terminologia stabilite în Directiva 2009/28/CE. De asemenea, statele membre sunt încurajate să facă uz de definițiile, regulile de calcul și terminologia din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului  (1) .

Informațiile suplimentare pot fi prezentate fie în cadrul structurii predefinite a planului de acțiune, fie prin includerea de anexe.

Pasajele în italice oferă orientări statelor membre pentru întocmirea propriilor PNAESR. Statele membre pot șterge aceste pasaje din versiunea de PNAESR pe care o prezintă Comisiei.

Comisia reamintește statelor membre că toate schemele naționale de sprijin trebuie să respecte normele privind ajutoarele de stat prevăzute la articolele 87 și 88 din Tratatul CE. Notificarea PNAESR-urilor nu se substituie notificării unui ajutor de stat în conformitate cu articolul 88 alineatul (3) din Tratatul CE.

1.   POLITICA NAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE – REZUMAT

Vă rugăm să includeți o scurtă prezentare a politicii naționale în domeniul energiei din surse regenerabile care să cuprindă o descriere a obiectivelor politicii (cum ar fi siguranța aprovizionării, beneficiile de mediu, economice și sociale), precum și principalele direcții strategice de acțiune.

2.   CONSUMUL FINAL DE ENERGIE PRECONIZAT PENTRU 2010-2020

În această secțiune, statele membre trebuie să includă consumul final brut estimat pentru toate tipurile de energie (atât din surse regenerabile, cât și din surse convenționale), global și pe fiecare sector în parte, pentru perioada de până în 2020.

Aceste estimări trebuie, de asemenea, să țină seama de efectele preconizate ale măsurilor de eficientizare energetică și de economisire de energie care urmează să fie introduse în perioada respectivă. În coloana „scenariu de referință” trebuie prezentat un scenariu care să ia în considerare doar măsurile de eficientizare energetică și de economisire de energie adoptate înainte de 2009. În coloana „eficiență energetică sporită” trebuie prezentat un scenariu care să ia în considerare toate măsurile care urmează să fie adoptate începând cu 2009. Elaborarea celorlalte părți ale PNAESR se bazează pe acest scenariu cu eficiență energetică sporită.

Sintagma „consum pentru încălzire și răcire” trebuie înțeleasă ca fiind energia termică derivată produsă (energia termică vândută), plus consumul final referitor la toate celelalte produse energetice, cu excepția energiei electrice în sectoare ale utilizatorilor finali cum ar fi industria, gospodăriile, serviciile, agricultura, silvicultura și activitățile pescărești. Prin urmare, noțiunea de încălzire și răcire acoperă și consumul final de energie pentru prelucrare. De asemenea, și energia electrică poate fi utilizată în cadrul consumului final pentru încălzire și răcire, dar această energie electrică este inclusă în obiectivul privind energia electrică, motiv pentru care se exclude aici.

În conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Directiva 2009/28/CE, pentru a evalua respectarea obiectivului 2020 și a traiectoriei interimare, volumul de energie consumat în aviație trebuie considerat a fi de cel mult 6,18 % din consumul final brut de energie al statului membru (4,12 % pentru Cipru și Malta). Ajustările corespunzătoare (dacă este cazul) ar putea fi operate în tabel. Caseta de mai jos arată modul de calcul aferent.

CASETĂ — Modul de calculare a mecanismului de plafonare pentru sectorul aviatic din directiva privind energiile din surse regenerabile

Să presupunem că țara A are o pondere X a consumului de energie al sectorului aviatic (CEA) în totalul consumului său final brut de energie (CFBE):

X = CEA/CFBE

Să presupunem că X > 6,18 %

În acest caz, plafonul implică faptul că, în scopul evaluării conformității,

CFBEajustat = CFBE – CEA + CEAajustat

unde CEAajustat = 0,0618 * CFBE

Cu alte cuvinte,

CFBEajustat = CFBE – CEA + 0,0618 * CFBE =

= CFBE – X*CFBE + 0,0618 * CFBE =

= CFBE * (1,0618 – X)

Prin urmare, „ajustarea” ca procent din CFBE real și ca funcție de X este

Ajustare = (CFBE – CFBEajustat)/CFBE=

= X – 0,0618

NB: În cazul Ciprului și al Maltei, se înlocuiește 6,18 % și 0,0618 cu 4,12 % și, respectiv, 0,0412.

Tabelul 1

Consumul final brut de energie preconizat al [stat membru] pentru încălzire și răcire, producerea de energie electrică și transporturi până în 2020, ținând seama de efectele măsurilor de eficientizare energetică și de economisire de energie  (2) din perioada 2010-2020 (ktep)

	2005	2010		2011		2012		2013		2014
	An de referință	Scenariu de referință	Eficiență energetică sporită	Scenariu de referință	Eficiență energetică sporită	Scenariu de referință	Eficiență energetică sporită	Scenariu de referință	Eficiență energetică sporită	Scenariu de referință	Eficiență energetică sporită
1. Încălzire și răcire (3)
2. Energie electrică (4)
3. Transport, conform articolului 3 alineatul (4) litera (a) (5)
4. Consumul final brut de energie (6)
Următorul calcul este necesar doar în cazul în care consumul final de energie pentru aviație este preconizat a fi mai mare de 6,18 % (4,12 % pentru Malta și Cipru):
Consum final aviație
Reducere pentru limita aferentă sectorului aviatic (7) articolul 5 alineatul (6)
Consumul total după aplicarea reducerii pentru limita aferentă sectorului aviatic

2015

2016

2017

2018

2019

2020

Scenariu de referință

Eficiență energetică sporită

Scenariu de referință

Eficiență energetică sporită

Scenariu de referință

Eficiență energetică sporită

Scenariu de referință

Eficiență energetică sporită

Scenariu de referință

Eficiență energetică sporită

Scenariu de referință

Eficiență energetică sporită

1. Încălzire și răcire (3)

2. Energie electrică (4)

3. Transport, conform articolului 3 alineatul (4) litera (a) (5)

4. Consumul final brut de energie (6)

Următorul calcul este necesar doar în cazul în care consumul final de energie pentru aviație este preconizat a fi mai mare de 6,18 % (4,12 % pentru Malta și Cipru):

Consum final aviație

Reducere pentru limita aferentă sectorului aviatic (7) – articolul 5 alineatul (6)

Consumul total după aplicarea reducerii pentru limita aferentă sectorului aviatic

3.   OBIECTIVE ȘI TRAIECTORII PRIVIND ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE

3.1.   Obiectivul național global

Tabelul 2

Obiectivul național global pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2005 și 2020 (a se transcrie cifrele din anexa I partea A la Directiva 2009/28/CE)

A. Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2005 (S2005) (%)
B. Obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2020 (S2020) (%)
C. Consumul total ajustat de energie preconizat pentru 2020 (din tabelul 1, ultima căsuță) (ktep)
D. Cantitatea preconizată de energie din surse regenerabile corespunzătoare obiectivului pentru 2020 (calculată ca B × C) (ktep)

Statele membre pot opta să examineze măsurile de flexibilitate prevăzute la articolele 6, 7, 8 și 11 din Directiva 2009/28/CE pentru a pune consumul propriu de energie din surse regenerabile la dispoziția altor state membre, care doresc să îl includă în obiectivul lor, sau pentru a include în obiectivul propriu energia din surse regenerabile consumată în alte state membre. Pe lângă aceasta, mai pot folosi importuri fizice din țări terțe de energie electrică produsă din surse regenerabile în conformitate cu prevederile articolelor 9 și 10 din Directiva 2009/28/CE.

Se poate anexa orice evaluare a potențialului țării dumneavoastră în ceea ce privește energia din surse regenerabile.

De asemenea, se pot anexa și orice obiective privind energia din surse regenerabile la nivel regional, în orașele importante sau în principalele sectoare industriale consumatoare de energie, care contribuie la îndeplinirea obiectivului național privind energia din surse regenerabile.

3.2.   Obiective și traiectorii sectoriale

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2009/28/CE, statele membre trebuie să își stabilească obiectivele privind ponderea de energie din surse regenerabile pentru 2020 în următoarele sectoare:

—	încălzire și răcire;

—	energie electrică;

—	transport.

Totalul celor trei obiective sectoriale, convertit în cantități preconizate (ktep) și ținând seama de utilizarea planificată a unor măsuri de flexibilitate, trebuie să fie cel puțin la fel de mare precum cantitatea preconizată de energie din surse regenerabile care corespunde obiectivului pentru 2020 al statului membru (raportat în ultima căsuță din tabelul 2).

În plus, obiectivul pentru sectorul transporturilor trebuie să fie compatibil cu cerințele articolului 3 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE, care prevăd o pondere de 10 % a energiei din surse regenerabile în transporturi. Cu toate acestea, trebuie menționat că există o diferență între calculul conformității cu obiectivul de la articolul 3 alineatul (4) și calculul contribuției transporturilor la obiectivul național global al statului membru privind energia din surse regenerabile.

Pentru obiectivul privind sectorul transporturilor (și nu pentru obiectivul global):

—

Dintre produsele petroliere, doar benzina și motorina contează la calculul numitorului. Prin urmare, kerosenul/combustibilul pentru avioane utilizat în transportul aerian, precum și păcura utilizată în transportul maritim nu sunt luate în considerare (cu toate că motorina folosită de anumite trenuri și de anumite nave de navigație interioară se iau în calcul);

—	Biocarburanții din deșeuri, reziduuri, materie celulozică de origine nealimentară și materie lignocelulozică contează dublu la calculul numărătorului;

—	Energia electrică din surse regenerabile utilizată de vehiculele rutiere contează de 2,5 ori la calculul numărătorului și numitorului.

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2009/28/CE, pentru a calcula contribuția energiei electrice produse din surse regenerabile și consumate de vehicule electrice, statele membre pot opta să utilizeze fie ponderea medie a energiei electrice produse din surse regenerabile în Comunitate, fie ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în propria țară, măsurată cu doi ani înainte de anul în cauză. Pentru estimarea ponderii medii în Comunitate a energiei electrice produse din surse regenerabile, statele membre pot utiliza scenariile viitoare elaborate de/pentru Comisia Europeană  (8).

Pe lângă stabilirea de obiective sectoriale pentru 2020, statele membre trebuie, de asemenea, să descrie traiectoria pe care preconizează că o va avea creșterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile în fiecare sector între 2010 și 2020. Obiectivele sectoriale privind energia din surse regenerabile pentru energie electrică, încălzire și răcire, precum și traiectoriile sectoriale sunt estimări.

În tabelul 3, statele membre trebuie să furnizeze informațiile menționate mai sus.

La completarea tabelului, se recomandă ca statele membre să se folosească de împărțirea mai detaliată a utilizării preconizate a energiei din surse regenerabile care trebuie prezentată în tabelul 9. Tabelele de calcul 4a și 4b oferă indicații pentru întocmirea tabelului 3.

Directiva impune statelor membre să publice și să notifice Comisiei prognoza lor privind utilizarea măsurilor de flexibilitate până la 31 decembrie 2009. Se recomandă ca statele membre să se folosească de această prognoză pentru a completa părțile relevante din tabelul 4a. Statele membre nu sunt însă obligate să utilizeze în planurile lor de acțiune aceleași cifre pe care le-au prezentat în prognoze. Ar putea, în special, să își adapteze cifrele în lumina informațiilor conținute în prognozele celorlalte state membre.

Tabelul 3

Obiectivul național pentru 2020 și traiectoria estimată privind energia din surse regenerabile în sectoarele încălzirii și răcirii, energiei electrice și transporturilor

(Se preconizează că tabelele de calcul 4a și 4b vor ajuta la întocmirea tabelului 3)

(%)
	2005	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
ESR-Π& R (9) (%)
ESR-EE (10) (%)
ESR-T (11) (%)
Ponderea globală a ESR (12) (%)
Din care, din mecanismul de cooperare  (13) (%)
Surplus din mecanismul de cooperare  (13) (%)

Conform anexei I partea B din directivă			2011-2012	2013-2014	2015-2016	2017-2018		2020
			S2005 + 20 % (S2020-S2005)	S2005 + 30 % (S2020-S2005)	S2005 + 45 % (S2020-S2005)	S2005 + 65 % (S2020-S2005)		S2020
Traiectorie minimă ESR (14) (%)
Traiectorie minimă ESR (ktep)

Tabelul 4a

Tabel de calcul pentru contribuția fiecărui sector privind energia din surse regenerabile la consumul final de energie

(ktep)
	2005	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
A. Consumul final brut preconizat de ESR pentru încălzire și răcire
B. Consumul final brut preconizat de energie electrică produsă din surse regenerabile
C. Consumul final preconizat de energie produsă din surse regenerabile în transporturi
D. Consum total de ESR preconizat (15)
E. Transferul preconizat de ESR către alte state membre
F. Transferul preconizat de ESR de la alte state membre și țări terțe
G. Consumul preconizat de ESR, ajustat pentru obținerea obiectivului D – E + F

Tabelul 4b

Tabel de calcul pentru ponderea energiei din surse regenerabile în transporturi

(ktep)
	2005	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
C. Consumul preconizat de ESR în transporturi (16)
H. Consumul preconizat de energie electrică produsă din ESR în transportul rutier (17)
(I) Consumul preconizat de biocarburanți din deșeuri, reziduuri, materie celulozică nealimentară și materie lignocelulozică în transporturi (17)
J. Contribuția preconizată a ESR în transporturi, pentru obiectivul ESR-T: C + (2,5 – 1) × H + (2 – 1) × I

4.   MĂSURI PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR

4.1.   Sinteză a tuturor politicilor și măsurilor vizând promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

Tabelul 5

Sinteză a tuturor politicilor și măsurilor

Denumirea și referința măsurii	Tipul măsurii (18)	Rezultate preconizate (19)	Grup și/sau activitate vizat(ă) (20)	Existentă sau planificată	Data începerii și data finalizării măsurii
1.
2.
3.
…

4.2.   Măsuri specifice pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute la articolele 13, 14, 16 și 17-21 din Directiva 2009/28/CE

4.2.1.    Proceduri administrative și amenajarea teritoriului [articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2009/28/CE]

Se solicită statelor membre ca, atunci când răspund la întrebările următoare, să ofere explicații cu privire la normele naționale, regionale și locale în vigoare referitoare la procedurile de autorizare, certificare și acordare de licențe care se aplică centralelor și infrastructurii conexe de rețea de transport și distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, precum și procesului de transformare a biomasei în biocarburanți sau în alte produse energetice. În cazul în care sunt necesari pași suplimentari pentru a asigura faptul că procedurile sunt proporționale și necesare, se solicită, de asemenea, statelor membre să descrie revizuirile planificate, rezultatele preconizate și să prezinte autoritatea responsabilă cu realizarea acestor revizuiri. Dacă informațiile sunt specifice unei anumite tehnologii, vă rugăm să indicați acest lucru. De asemenea, dacă autoritățile regionale/locale joacă un rol substanțial, vă rugăm să îl explicați.

(a)	Listă a legislației naționale existente și, dacă este cazul, a legislației regionale existente referitoare la procedurile de autorizare, certificare, acordare de licențe și amenajare a teritoriului aplicate în cazul centralelor și al infrastructurii conexe de rețea de transport și distribuție:

(b)	Ministerul (ministerele) sau autoritatea (autoritățile) responsabil (responsabile) și competența acestora în domeniu:

(c)	Revizuirea prevăzută a avea loc, în vederea luării de măsuri corespunzătoare conform descrierii de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2009/28/CE, până la: [data]

(d)	Rezumatul măsurilor existente și planificate la nivel regional/local (dacă este relevant):

(e)

S-au detectat obstacole inutile sau cerințe disproporționate privind procedurile de autorizare, certificare și acordare de licențe care se aplică centralelor și infrastructurii conexe de rețea de transport și distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, precum și procesului de transformare a biomasei în biocarburanți sau în alte produse energetice? Dacă da, care sunt acestea?

(f)

Ce nivel administrativ (local, regional și național) este responsabil cu autorizarea, certificarea și acordarea de licențe pentru instalațiile pe bază de energie din surse regenerabile și pentru planificarea amenajării teritoriului? (Dacă depinde de tipul instalației, vă rugăm să precizați.) Dacă sunt implicate mai multe niveluri administrative, cum se gestionează coordonarea între diversele niveluri? Cum va fi ameliorată în viitor coordonarea între diversele autorități responsabile?

(g)

Cum se asigură că sunt puse la dispoziție informații cuprinzătoare privind cererile de autorizare, certificare și acordare de licențe și privind asistența pentru solicitanți? Ce informații și ce asistență sunt disponibile pentru potențialii solicitanți în ceea ce privește cererile acestora referitoare la noi instalații pe bază de energie din surse regenerabile?

(h)

Cum se facilitează coordonarea pe orizontală dintre diferitele organisme administrative responsabile pentru diverse părți ale permisului? Câți pași procedurali sunt necesari pentru a obține autorizația/licența/permisul final(ă)? Există un ghișeu unic pentru coordonarea tuturor acestor pași? Se comunică în prealabil calendarul aferent tratării cererilor? Care este durata medie necesară pentru obținerea deciziei referitoare la o cerere?

(i)	Procedurile de autorizare țin seama de caracteristicile specifice ale diferitelor tehnologii legate de energia din surse regenerabile? Dacă da, vă rugăm să descrieți în ce mod se realizează acest lucru. Dacă nu, aveți în vedere ca în viitor să se țină seama de acestea?

(j)

Există proceduri specifice, de exemplu o simplă notificare, pentru instalațiile descentralizate de mici dimensiuni (precum panourile solare de pe clădiri sau cazanele pe bază de biomasă din clădiri)? Dacă da, care sunt pașii procedurali? Aceste norme sunt disponibile public pentru cetățeni? Unde sunt publicate? Se planifică introducerea în viitor de proceduri de notificare simplificate? Dacă da, pentru ce tipuri de instalații/sistem? (Este posibilă contorizarea consumului net?)

(k)	Unde sunt publicate taxele aferente cererilor de autorizare/acordare de licențe/permise pentru noi instalații? Sunt legate de costurile administrative ale acordării acestor permise? Există vreun plan de revizuire a acestor taxe?

(l)

Sunt disponibile orientări oficiale pentru organismele locale și regionale în ceea ce privește planificarea, proiectarea, construirea și reabilitarea zonelor industriale și rezidențiale în vederea instalării de echipamente și sisteme care utilizează energie din surse regenerabile pentru producerea de energie electrică și încălzire și răcire, inclusiv pentru încălzirea și răcirea urbane? Dacă aceste orientări nu sunt disponibile sau sunt insuficiente, cum și când se va soluționa această necesitate?

(m)	Există programe de formare speciale pentru persoanele responsabile cu procedurile de autorizare, certificare și acordare a licențelor pentru instalațiile pe bază de energie din surse regenerabile?

4.2.2.    Specificații tehnice [articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE]

(a)

Pentru a beneficia de scheme de sprijin, trebuie ca tehnologiile legate de energia din surse regenerabile să îndeplinească anumite standarde de calitate? Dacă da, pentru ce instalații se aplică acest lucru și care sunt standardele de calitate? Există standarde naționale sau regionale mai stricte decât standardele europene?

4.2.3.    Clădiri [articolul 13 alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE]

Vă rugăm să luați notă de faptul că, atunci când se face referire la creșterea gradului de utilizare în clădiri a surselor regenerabile de energie, nu ar trebui luată în considerare energia electrică produsă din surse regenerabile furnizată de rețeaua națională. Accentul se pune aici pe creșterea gradului de aprovizionare locală a clădirilor cu energie termică și/sau electrică. Ar putea fi luată în considerare și energia termică și răcirea furnizate direct clădirilor de rețeaua de încălzire și răcire urbană.

(a)	Trimitere la legislația națională și regională existentă (dacă este cazul) și rezumat privind legislația locală care vizează creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor:

(b)	Ministerul (ministerele) sau autoritatea (autoritățile) responsabil (responsabile):

(c)	Revizuirea normelor, dacă este cazul, este planificată a avea loc până la: [data]

(d)	Rezumat al măsurilor existente și planificate la nivel regional/local:

(e)

Există în reglementările și codurile privind clădirile niveluri minime pentru utilizarea de energie din surse regenerabile? În ce zone geografice și care sunt aceste cerințe? (Vă rugăm, precizați pe scurt.) În special, ce măsuri au fost cuprinse în aceste coduri pentru a asigura creșterea ponderii de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul construcțiilor? Care sunt planurile viitoare privind aceste cerințe/măsuri?

(f)

Care este creșterea proiectată a utilizării de energie din surse regenerabile în clădiri până în 2020? (Dacă este posibil, faceți distincție între clădirile rezidențiale – „locuință unifamilială” și „locuință colectivă” – comerciale, publice și industriale.) (Pentru a răspunde la această întrebare, puteți utiliza un tabel precum tabelul 6 de mai jos. Datele ar putea fi prezentate anual sau pentru anumiți ani. Trebuie să se includă consumul de energie din surse regenerabile atât pentru încălzire și răcire, cât și pentru producerea de energie electrică.) Tabelul 6 Ponderea estimată a energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor (%)   2005 2010 2015 2020 Rezidențial         Comercial         Public         Industrial         Total

(g)

S-a avut în vedere, în cadrul politicii naționale în domeniu, prevederea de obligații privind niveluri minime de utilizare a energiei din surse regenerabile în clădirile noi și în cele care sunt supuse unor lucrări de renovare? Dacă da, care sunt aceste niveluri? Dacă nu, cum se va examina gradul de adecvare al acestei opțiuni de politică până în 2015?

(h)

Vă rugăm să descrieți planurile care vizează asigurarea rolului exemplar al clădirilor publice la nivel național, regional și local prin utilizarea de instalații pe bază de energie din surse regenerabile sau prin transformarea acestora în clădiri cu consum zero de energie începând cu 2012? (Vă rugăm să țineți seama de cerințele directivei privind performanța energetică a clădirilor.)

(i)

Cum sunt promovate tehnologiile legate de energia din surse regenerabile și eficiente din punct de vedere energetic în clădiri? (Aceste măsuri se pot referi la cazane pe bază de biomasă, pompe de căldură și instalații solare de producere a energiei termice care respectă cerințele etichetei ecologice sau alte standarde elaborate la nivel național sau comunitar [a se vedea textul articolului 13 alineatul (6)]).

4.2.4.    Furnizarea de informații [articolul 14 alineatele (1), (2) și (4) din Directiva 2009/28/CE]

Trebuie descrise campaniile și programele actuale și viitoare de informare și sporire a gradului de conștientizare, precum și revizuirile planificate și rezultatele preconizate ale acestora. De asemenea, statele membre trebuie să indice autoritatea care va fi responsabilă cu monitorizarea și analizarea efectelor programelor. De asemenea, dacă autoritățile regionale/locale joacă un rol substanțial, vă rugăm să precizați și să prezentați pe scurt acest rol.

(a)	Trimitere la legislația națională și/sau regională (dacă este cazul) privind cerințele de informare în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2009/28/CE:

(b)	Organism(e) responsabil(e) cu diseminarea de informații la nivel național/regional/local:

(c)	Rezumat al măsurilor existente și planificate la nivel regional/local (dacă este relevant):

(d)

Vă rugăm să indicați modul în care se pun la dispoziția tuturor actorilor implicați (consumatori, constructori, instalatori, arhitecți, furnizori de echipamente și vehicule relevante) informații cu privire la măsurile de sprijin pentru utilizarea de surse regenerabile de energie pentru producerea de energie electrică, pentru încălzire și răcire și pentru transporturi. Cine este responsabil pentru furnizarea de informații adecvate și publicarea acestora? Există resurse de informații specifice pentru diversele grupuri-țintă, precum consumatorii finali, constructorii, administratorii de proprietăți, agenții imobiliari, instalatorii, arhitecții, furnizorii de echipamente care utilizează surse regenerabile de energie, administrațiile publice? Există în prezent sau sunt planificate în viitor campanii de informare sau centre permanente de informare?

(e)

Cine este responsabil cu publicarea informațiilor privind beneficiile nete, costurile și eficiența energetică a echipamentelor și sistemelor care utilizează surse regenerabile de energie pentru încălzire, răcire și producerea de energie electrică? (Furnizorul echipamentului sau sistemului, un organism public sau un terț?)

(f)

În ce mod se pun la dispoziția planificatorilor și arhitecților îndrumări pentru a-i ajuta să examineze în mod corespunzător combinația optimă de surse regenerabile de energie, tehnologii de înaltă eficiență și sistemele de încălzire și răcire urbane atunci când planifică, proiectează, construiesc sau renovează zone industriale sau rezidențiale? Cine este responsabil pentru aceasta?

(g)

Vă rugăm să descrieți programele existente și planificate de informare, de sensibilizare și de formare a cetățenilor cu privire la beneficiile și aspectele practice ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile. Care este rolul actorilor de la nivel regional și local în proiectarea și administrarea acestor programe?

4.2.5.    Autorizarea instalatorilor [articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE]

(a)	Trimitere la legislația națională și/sau regională (dacă este cazul) privind sistemele de autorizare sau sistemele de calificare echivalente pentru instalatori în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE:

(b)

Organismul sau organismele responsabile pentru instituirea și certificarea, până în 2012, a sistemelor de autorizare/calificare pentru instalatorii de cazane și sobe mici pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice solare și de sisteme termice solare, de sisteme geotermice de mică adâncime și de pompe de căldură:

(c)	Există asemenea sisteme de autorizare/calificare deja instituite? Dacă da, vă rugăm să le descrieți.

(d)	Sunt disponibile public informații referitoare la aceste sisteme? Listele cu instalatorii autorizați sau calificați sunt publicate? Dacă da, unde? Sunt acceptate alte sisteme ca fiind echivalente cu sistemul național/regional?

(e)	Rezumat al măsurilor existente și planificate la nivel regional/local (dacă este relevant).

4.2.6.    Dezvoltarea infrastructurii pentru energie electrică [articolul 16 alineatul (1) și alineatele (3)-(6) din Directiva 2009/28/CE]

Trebuie descrise, pe lângă situația actuală și legislația deja existentă, și acțiunile viitoare, revizuirile planificate, organismele responsabile cu acest lucru și rezultatele preconizate.

(a)	Trimitere la legislația națională existentă privind cerințe referitoare la rețelele energetice (articolul 16):

(b)

În ce mod se asigură faptul că rețelele de transport și distribuție vor fi dezvoltate în vederea integrării volumului vizat de energie electrică din surse regenerabile, menținând în același timp exploatarea în siguranță a sistemului de energie electrică? În ce mod este această cerință inclusă în planificarea periodică de rețea a operatorilor de transport și distribuție?

(c)	Care va fi rolul unităților de stocare, instrumentelor IT și rețelelor inteligente? În ce mod se va asigura dezvoltarea acestora?

(d)	Este planificată consolidarea capacității de interconectare cu țări vecine? Dacă da, care sunt interconexiunile respective, despre ce capacitate este vorba și care este termenul limită stabilit?

(e)

În ce mod este abordată chestiunea accelerării procedurilor de autorizare privind infrastructura de rețea? Care este stadiul actual și durata medie pentru obținerea aprobării? Care sunt îmbunătățirile prevăzute? (Vă rugăm să vă referiți la situația și legislația actuale, la blocajele constatate și la planurile vizând simplificarea procedurii, inclusiv termenul de implementare și rezultatele preconizate.)

(f)	În ce mod este asigurată coordonarea între aprobarea infrastructurilor de rețea și alte proceduri administrative de planificare?

(g)	Sunt prevăzute drepturi de conectare prioritare sau capacități de conectare rezervate pentru instalațiile noi producătoare de energie electrică din surse regenerabile de energie?

(h)	Există instalații pe bază de surse regenerabile care sunt gata de a fi incluse în rețea, dar nu sunt conectate din cauza limitelor de capacitate ale rețelei? Dacă da, ce măsuri se iau pentru a rezolva această situație și până când se preconizează soluționarea problemei?

(i)

S-au stabilit și publicat de către operatorii sistemelor de transport și distribuție regulile privind suportarea și partajarea costurilor pe care le presupun adaptările tehnice ale rețelelor? Dacă da, unde? Cum se asigură faptul că aceste reguli sunt bazate pe criterii obiective, transparente și nediscriminatorii? Există reguli speciale pentru producătorii situați în regiuni periferice și în regiuni cu o densitate scăzută a populației? (Regulile privind suportarea costurilor definesc ce parte din costuri este acoperită de producătorul care dorește să fie conectat și ce parte de operatorul de sistem de transport sau distribuție. Regulile privind partajarea costurilor definesc modul în care ar trebui distribuite costurile între producătorii care se conectează ulterior și care beneficiază toți de aceleași îmbunătățiri sau linii noi.)

(j)

Vă rugăm să descrieți modul în care sunt repartizate producătorilor și/sau operatorilor de sistem de transport și/sau distribuție costurile de conectare și de adaptare tehnică. Cum pot recupera operatorii sistemelor de transport și distribuție aceste costuri de investiție? Este planificată în viitor vreo modificare a acestor reguli privind suportarea costurilor? Ce schimbări aveți în vedere și care sunt rezultate preconizate? [Pentru distribuirea costurilor de conectare la rețea există mai multe opțiuni. Statele membre pot alege una dintre acestea sau o combinație. Conform opțiunii de facturare „extinsă” a costurilor, dezvoltatorul instalației de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie suportă o serie de costuri legate de infrastructura de rețea (conectarea la rețea, consolidarea și extinderea rețelei). O altă abordare o reprezintă facturarea „limitată” a costurilor, ceea ce înseamnă că dezvoltatorul suportă doar costul conectării la rețea, nu și costul consolidării și extinderii rețelei (acesta fiind inclus în tarifele de rețea și plătit de clienți). O altă variantă este „socializarea” tuturor costurilor, care urmează să fie astfel acoperite prin tarifele de rețea.]

(k)	Există reguli privind partajarea costurilor între producătorii conectați inițial și cei care se conectează ulterior? Dacă nu, cum sunt luate în considerare beneficiile de care se bucură producătorii conectați ulterior?

(l)

Cum se va asigura faptul că operatorii de sisteme de transport și distribuție pun la dispoziția noilor producători care doresc să se conecteze la rețea informațiile necesare cu privire la costuri, un calendar precis pentru procesarea cererilor lor și un calendar orientativ privind conectarea lor la rețea?

4.2.7.    Exploatarea rețelei de energie electrică [articolul 16 alineatul (2) și alineatele (7)-(8) din Directiva 2009/28/CE]

(a)	În ce mod garantează operatorii sistemelor de transport și distribuție transportul și distribuția energiei electrice produse din surse regenerabile de energie? Se asigură prioritate sau garantarea accesului?

(b)	Cum se asigură faptul că, atunci când distribuie instalațiile producătoare de energie electrică, operatorii de sisteme de transport acordă prioritate celor care utilizează surse regenerabile de energie?

(c)

Cum se iau măsurile operaționale privind rețeaua și piața pentru a reduce la minim întreruperea furnizării de energie electrică din surse regenerabile de energie? Ce fel de măsuri sunt planificate și când se preconizează implementarea acestora? [Printre măsurile privind piața și rețeaua care permit integrarea de resurse variabile s-ar putea număra măsuri precum o tranzacționare mai apropiată de tranzacționarea în timp real (trecerea de la prognozarea și reprogramarea producătorilor cu o zi înainte la realizarea acestor operațiuni în cursul aceleiași zile), agregarea sectoarelor de piață, asigurarea unei capacități de conectare și a unei tranzacționări transfrontaliere suficiente, îmbunătățirea cooperării cu operatorii de sisteme adiacente, utilizarea de instrumente ameliorate de comunicații și control, gestionarea din perspectiva cererii și participarea activă la piață în funcție de cerere (prin sisteme de comunicații bidirecționale – contorizare inteligentă), sporirea producției descentralizate și a stocării la nivel intern (de exemplu pentru automobilele electrice), cu o gestionare activă a rețelelor de distribuție (rețele inteligente).]

(d)	Autoritatea de reglementare în domeniul energiei este informată cu privire la aceste măsuri? Are aceasta competența de a monitoriza și impune implementarea respectivelor măsuri?

(e)	Centralele care produc energie electrică pe bază de surse regenerabile de energie sunt integrate în piața energiei electrice? Ați putea descrie, vă rugăm, modul în care se realizează acest lucru? Care sunt obligațiile acestora în ceea ce privește participarea la piața energiei electrice?

(f)	Care sunt regulile pe baza cărora se percep tarife de transport și distribuție de la producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie?

4.2.8.    Integrarea biogazului în rețeaua de gaz natural [articolul 16 alineatele (7), (9) și (10) din Directiva 2009/28/CE]

(a)	Cum se asigură ca la perceperea de tarife de transport și distribuție să nu se aducă nicio discriminare gazului provenit din surse regenerabile de energie?

(b)	S-a realizat vreo evaluare a necesității de a extinde infrastructura rețelei de gaz natural pentru a facilita integrarea gazului provenit surse regenerabile de energie? Care este rezultatul? Dacă nu, se va realiza o astfel de evaluare?

(c)	Normele tehnice privind conectarea la rețea și tarifele de conectare pentru biogaz sunt publicate? Unde sunt publicate acestea?

4.2.9.    Dezvoltarea infrastructurii de încălzire și răcire urbană [articolul 16 alineatul (11) din Directiva 2009/28/CE]

(a)

Vă rugăm să prezentați o evaluare a necesității de noi infrastructuri de încălzire și răcire urbană pe bază de surse regenerabile de energie, care să contribuie la atingerea obiectivului pentru 2020. În funcție de această evaluare, există planuri de promovare a acestor infrastructuri în viitor? Care sunt contribuțiile preconizate ale marilor unități producătoare pe bază de biomasă, de energie solară și de energie geotermală în cadrul sistemelor de încălzire și răcire urbană?

4.2.10.    Biocarburanți și alte biolichide – criterii de durabilitate și verificarea conformității (articolele 17-21 din Directiva 2009/28/CE)

Următoarea parte a planului național de acțiune ar trebui să explice strategia viitoare a statului membru pentru îndeplinirea criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide și pentru verificarea conformității cu schema.

(a)	Cum se vor implementa la nivel național criteriile de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide? (S-a planificat vreun act legislativ pentru implementarea acestora? Care va fi cadrul instituțional?)

(b)

Cum se va asigura faptul că biocarburanții și biolichidele care sunt luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivului sau obligațiilor naționale privind energiile din surse regenerabile și/sau sunt eligibile pentru sprijin financiar respectă criteriile de durabilitate stabilite la articolul 17 alineatele (2)-(5) din Directiva 2009/28/CE? (Va exista o instituție sau un organism național responsabil cu monitorizarea/verificarea conformității cu aceste criterii?)

(c)	În cazul în care monitorizarea îndeplinirii criteriilor va fi asigurată de o autoritate sau de un organism național, această autoritate sau acest organism național există deja? Dacă da, vă rugăm să precizați care este aceasta (acesta). Dacă nu, când se prevede că va fi instituit(ă)?

(d)

Vă rugăm să furnizați informații asupra existenței unei legislații naționale cu privire la zonarea teritoriului și la cadastrul național pentru verificarea conformității cu articolul 17 alineatele (3)-(5) din Directiva 2009/28/CE. Cum pot avea acces operatorii economici la aceste informații? (Vă rugăm să furnizați informații cu privire la existența de norme și la distincția dintre diversele statuturi ale terenurilor, precum zonă de biodiversitate, zonă protejată etc., precum și cu privire la autoritatea națională competentă care va monitoriza acest cadastru și modificarea statutului terenurilor.)

(e)	În ceea ce privește zonele protejate, vă rugăm să furnizați informații cu privire la regimul național, european sau internațional de protecție pe baza căruia sunt clasificate.

(f)	Care este procedura de schimbare a statutului unui teren? Cine monitorizează și raportează la nivel național cu privire la modificarea statutului terenurilor? Cât de des este actualizat cadastrul de zonare (lunar, anual, bianual etc.)?

(g)	Cum se asigură și cum se verifică la nivel național conformitatea cu bunele practici agricole ecologice și cu alte cerințe de ecocondiționalitate [impuse de articolul 17 alineatul (6) din Directiva 2009/28/CE]?

(h)	Intenționați să ajutați la crearea de scheme voluntare de „certificare” a durabilității biocarburanților și biolichidelor, astfel cum se descrie la articolul 18 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2009/28/CE? Dacă da, în ce mod?

4.3.   Scheme de sprijin pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru energia electrică aplicate de către statul membru sau de către un grup de state membre

Schemele de sprijin pot fi scheme de reglementare care prevăd obiective și/sau obligații. Ele pot oferi sprijin financiar pentru investiții sau pe parcursul funcționării unei centrale. Există, de asemenea, măsuri fără caracter normativ, precum campaniile de informare, educare sau sensibilizare. Întrucât măsurile fără caracter normativ sunt descrise mai sus, prezenta evaluare ar trebui să se axeze pe măsuri financiare și de reglementare.

Vă rugăm să descrieți schemele existente, cu trimiteri la legislație, detaliile schemei, durata (indicând data începerii și data încheierii) și impactul până în prezent și să precizați dacă este planificată vreo reformă sau scheme viitoare și dacă da, care este termenul de realizare. Care sunt rezultatele preconizate?

Reglementare

Prin reglementare se pot stabili obiective și obligații. În cazul în care există o astfel de obligație, vă rugăm să o prezentați în detaliu:

(a)	Care este temeiul legal al acestei obligații/acestui obiectiv?

(b)	Exista obiective specifice unei anumite tehnologii?

(c)	Care sunt obligațiile/obiectivele concrete pe an (pe tip de tehnologie)?

(d)	Cine trebuie să îndeplinească această obligație?

(e)	Care este consecința neîndeplinirii obligației?

(f)	Există vreun mecanism de supraveghere a îndeplinirii obligației?

(g)	Există vreun mecanism de modificare a obligațiilor/obiectivelor?

Sprijin financiar

Sprijinul financiar poate fi clasificat în mai multe moduri. Exemple: sprijin financiar pentru investiții, subvenții de capital, scutiri sau reduceri fiscale, restituiri de impozit, scheme de licitație, obligații privind energia din surse regenerabile cu sau fără certificate verzi (certificate verzi comercializabile), tarife fixe și prime pentru furnizarea de energie din surse regenerabile (feed-in), scheme voluntare.

Pentru fiecare schemă pe care o folosiți, vă rugăm să prezentați o descriere detaliată răspunzând la următoarele întrebări:

(a)	Care este denumirea schemei (precum și o scurtă descriere a schemei)?

(b)	Este o schemă voluntară sau obligatorie?

(c)	Cine este responsabil cu administrarea schemei? (Organism de implementare, autoritate de monitorizare)

(d)	Care sunt măsurile luate pentru a se asigura disponibilitatea bugetului/finanțării necesare pentru atingerea obiectivului național?

(e)	Cum abordează această schemă securitatea și fiabilitatea pe termen lung?

(f)	Schema este revizuită periodic? Ce tip de mecanism de feed-back sau de ajustare există? În ce mod a fost optimizată schema până în prezent?

(g)	Sprijinul diferă în funcție de tehnologia folosită?

(h)	Care este impactul preconizat în ceea ce privește producția de energie?

(i)	Sprijinul este condiționat de îndeplinirea unor criterii de eficiență energetică?

(j)	Schema este o măsură deja existentă? Indicați, vă rugăm, legislația națională care reglementează schema.

(k)	Schema reprezintă o măsură planificată? Când va deveni operațională?

(l)	Care sunt datele de început și de sfârșit (durata) stabilite pentru întreaga schemă?

(m)	Există o limită maximă sau minimă a dimensiunii unui sistem pentru ca acesta să fie eligibil?

(n)	Este posibil ca același proiect să primească sprijin de la mai multe scheme? Care sunt măsurile care pot fi cumulate?

(o)	Există scheme regionale/locale? Dacă da, vă rugăm să le detaliați pe baza acelorași criterii.

Întrebări specifice privind sprijinul financiar pentru investiții:

(a)	Ce oferă schema (subvenții, subvenții de capital, împrumuturi cu dobândă redusă, scutiri sau reduceri fiscale, restituiri de impozit)?

(b)	Cine poate beneficia de această schemă? Este o schemă specială pentru anumite tehnologii?

(c)	Se primesc și se soluționează continuu cereri sau există apeluri periodice? Dacă este vorba de apeluri periodice, descrieți, vă rugăm, frecvența și condițiile acestora.

Întrebări specifice pentru certificatele comercializabile:

(a)	Există obligația furnizării, în totalul ofertei, a unei anumite cote de energie electrică produse din surse de energie regenerabilă?

(b)	Cui i se aplică această obligație?

(c)	Exista vreo diferențiere în funcție de tehnologie?

(d)	Ce tehnologii fac obiectul schemei?

(e)	Este permisă comercializarea la nivel internațional a certificatelor? Care sunt condițiile?

(f)	Există un preț minim admisibil?

(g)	Există vreo sancțiune pentru nerespectarea obligațiilor?

(h)	Care este prețul mediu al certificatelor? Acest preț este publica? Unde anume?

(i)	Care este schema de comercializare a certificatelor?

(j)	Cât timp poate beneficia o centrală de schemă?

Întrebări specifice pentru tarifele fixe pentru furnizarea de energie din surse regenerabile:

(a)	Care sunt condițiile necesare pentru a beneficia de tariful fix?

(b)	Există un plafon pentru volumul total de energie electrică produsă anual sau de capacitate instalată care poate beneficia de acest tarif?

(c)	Această schemă ține seama de tehnologia folosită? Care sunt nivelurile tarifelor pentru fiecare tehnologie în parte?

(d)	Există alte criterii pe baza cărora se diferențiază tarifele?

(e)	Cât timp este garantat tariful fix?

(f)	Schema prevede vreo ajustare a tarifelor?

Întrebări specifice primelor pentru furnizarea de energie din surse regenerabile:

(a)	Care sunt condițiile necesare pentru a primi prima?

(b)	Există un plafon pentru volumul total de energie electrică produsă anual sau de capacitate instalată care poate beneficia de primă?

(c)	Este aceasta o alternativă la tariful fix?

(d)	Această schemă ține seama de tehnologia folosită? Care sunt nivelurile primelor pentru fiecare tehnologie în parte?

(e)	Există vreun nivel minim și/sau maxim admisibil al primei? Vă rugăm să precizați.

(f)	Cât timp este garantată acordarea primei?

(g)	Schema prevede vreo ajustare a tarifelor?

Întrebări specifice pentru licitații:

(a)	Care este frecvența și amploarea licitațiilor?

(b)	Ce tehnologii sunt vizate?

(c)	Această schemă este integrată cu dezvoltarea rețelelor?

4.4.   Scheme de sprijin pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru încălzire și răcire aplicate de către statul membru sau de către un grup de state membre

Vă rugăm să urmați aceeași structură ca la punctul 4.3 și să aplicați întrebările la măsurile de sprijin pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii. De asemenea, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări suplimentare:

(a)	În ce mod sunt adaptate schemele de sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie pentru a încuraja utilizarea cogenerării pe bază de surse regenerabile de energie?

(b)	Ce scheme de sprijin sunt instituite pentru a încuraja utilizarea încălzirii și răcirii urbane pe bază de surse regenerabile de energie?

(c)	Ce scheme de sprijin sunt instituite pentru a încuraja utilizarea pentru încălzire și răcire a instalațiilor de mici dimensiuni pe bază de surse regenerabile de energie?

(d)	Ce scheme de sprijin sunt instituite pentru a încuraja utilizarea în procesele industriale a încălzirii și răcirii pe bază de surse regenerabile de energie?

4.5.   Scheme de sprijin pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în transporturi aplicate de către statul membru sau de către un grup de state membre

Vă rugăm să urmați aceeași structură ca la punctul 4.3 și să aplicați întrebările la măsurile de sprijin pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor. Vă rugăm să faceți distincție între modurile de transport (de exemplu, transport rutier, transport terestru nerutier). De asemenea, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări suplimentare:

(a)	Care sunt obligațiile/obiectivele concrete pe an (pe tip de combustibil sau de tehnologie)?

(b)	Există vreo diferențiere a sprijinului în funcție de tipul de combustibil sau de tehnologie? Există vreun sprijin special pentru biocarburanții care îndeplinesc criteriile de la articolul 21 alineatul (2) din directivă?

4.6.   Măsuri specifice pentru promovarea utilizării energiei provenite din biomasă

Biomasa joacă un rol important ca sursă primară de energie în toate cele trei sectoare: încălzire și răcire, energie electrică și transporturi. Strategia națională privind biomasa este de o importanță crucială pentru planificarea rolului și interacțiunii diferitelor utilizări în ceea ce privește utilizarea finală a energiei și interacțiunea cu alte sectoare neenergetice. Prin urmare, statele membre trebuie să își evalueze propriul potențial la nivel intern și să sporească gradul de mobilizare a resurselor interne și importate de biomasă. Ar trebui să se analizeze impactul asupra altor sectoare neenergetice (cum ar fi industria alimentară și a furajelor, industria celulozei și hârtiei, sectorul construcțiilor, industria mobilei etc.), precum și interacțiunea cu acestea.

4.6.1.    Aprovizionarea cu biomasă: surse naționale și schimburi comerciale

La acest punct, statele membre trebuie să analizeze sursele de biomasă disponibile la nivel intern și necesitatea importurilor.

Ar trebui să se facă distincție între biomasa A din silvicultură – 1. sursă directă și 2. indirectă; biomasa B din agricultură și pescărie – 1. sursă directă și 2. subproduse/culturi prelucrate; și biomasa C din deșeuri – 1. fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor urbane solide; 2. fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale solide; și 3. nămol de epurare. Pentru primele subcategorii menționate mai sus sunt necesare date, furnizarea de informații mai detaliate fiind opțională. Cifrele agregate trebuie însă să reflecte categorisirea de mai jos și să ofere informații cu privire la rubricile din tabelul 7. Trebuie să reiasă rolul importurilor (comunitare și necomunitare) și al exporturilor (dacă este posibil, comunitare și necomunitare).

Vă rugăm să luați notă de faptul că așchiile de lemn, brichetele și granulele pot proveni fie din surse directe, fie din surse indirecte din silvicultură. Dacă se includ în tabel informații privind granulele, trebuie să se precizeze dacă materia primă provine din surse directe sau indirecte.

În cazul biogazului și al biocarburanților, în tabelul 7 trebuie detaliat volumul de materie primă de intrare, nu volumul de materie prelucrată de intrare. Se înțelege că, în cazul importurilor și exporturilor, volumul de biomasă folosită ca materie de intrare pentru biocarburanți este mai dificil de apreciat, putând fi necesară estimarea acestuia. Alternativ, dacă informațiile furnizate privind importurile se bazează pe importurile de biocarburanți, acest lucru trebuie precizat în tabel.

Tabelul 7

Surse de biomasă în 2006

Sectorul de origine		Volum resursă națională (21)	Import		Export	Volum net	Producție energie primară (ktep)
			UE	Non-UE	UE/Non-UE
A. Biomasă din silvicultură (22)	din care:
	(1) Sursă directă de biomasă lemnoasă din păduri și din alte terenuri împădurite pentru producerea de energie
	Opțional – dacă sunt disponibile informații, puteți da detalii privind volumul de materie de intrare din această categorie: (a) tăieri de copaci (b) reziduuri de la tăierea copacilor (vârfuri, crengi, coajă, buturugi) (c) reziduuri din amenajarea spațiilor naturale (biomasă lemnoasă din parcuri, grădini, toaletarea șirurilor de copaci, tufișuri) (d) altele (vă rugăm precizați)
	(2) Sursă indirectă de biomasă lemnoasă pentru producerea de energie
	Opțional — dacă sunt disponibile informații suplimentare, puteți oferi detalii: (a) reziduuri de la tăierea și prelucrarea lemnului, din industria mobilei (coajă, rumeguș) (b) subproduse din industria celulozei și hârtiei (leșie neagră, ulei de tal) (c) lemn de foc prelucrat (d) lemn reciclat după etapa de consum (lemn reciclat pentru producerea de energie, deșeuri lemnoase din gospodării) (e) altele (vă rugăm precizați)
B. Biomasă din agricultură și pescărie	din care:
	(1) Culturi agricole și produse de pescărie furnizate direct pentru producerea de energie
	Opțional — dacă sunt disponibile informații suplimentare, puteți oferi detalii: (a) culturi arabile (cereale, oleaginoase, sfeclă de zahăr, porumb de siloz) (b) plantații (c) arbori cu rotație scurtă (d) alte culturi energetice (ierboase) (e) alge (f) altele (vă rugăm precizați)
	(2) Subproduse agricole/reziduuri prelucrate și subproduse de pescărie pentru producerea de energie
	Opțional — dacă sunt disponibile informații suplimentare, puteți oferi detalii: (a) paie (b) gunoi de grajd (c) grăsimi animale (d) făină de oase și carne (e) subproduse sub forma de turtă (inclusiv oleaginoase și turte de măsline, pentru energie) (f) biomasă din fructe (inclusiv coajă, sâmbure) (g) subproduse de pescărie (h) resturi de la tăierea viței-de-vie și de la toaletarea măslinilor și a arborilor fructiferi (i) altele (vă rugăm precizați)
C. Biomasă din deșeuri	din care:
	(1) Fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor urbane solide, inclusiv deșeuri organice (deșeuri biodegradabile din parcuri și grădini, deșeuri alimentare și de bucătărie din gospodării, restaurante, de la firme de catering și puncte de vânzare cu amănuntul, precum și deșeuri similare de la fabricile de prelucrare a alimentelor) și gaz de fermentare a deșeurilor
	(2) Fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale (inclusiv hârtie, carton, granule)
	(3) Nămol de epurare

Vă rugăm să indicați factorul de conversie sau metodologia de calcul utilizat(ă) mai sus pentru convertirea volumului resurselor disponibile în energie primară.

Vă rugăm să precizați pe ce bază s-a calculat fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor urbane solide și a deșeurilor industriale.

Vă rugăm să folosiți tabelul 7a pentru a prezenta contribuția estimată a energiei pe bază de biomasă în 2015 și 2020 la totalul energiei utilizate (folosind categoriile din tabelul 7).

Tabelul 7a

Sursele naționale de biomasă în 2015 și 2020 – estimare

Sectorul de origine		2015		2020
		Volum preconizat resursă națională	Producție energie primară (ktep)	Volum preconizat resursă națională	Producție energie primară (ktep)
A. Biomasă din silvicultură	(1) Sursă directă de biomasă lemnoasă din păduri și din alte terenuri împădurite pentru producerea de energie
	(2) Sursă indirectă de biomasă lemnoasă pentru producerea de energie
B. Biomasă din agricultură și pescărie	1. Culturi agricole și produse de pescărie furnizate direct pentru producerea de energie
	2. Subproduse agricole/reziduuri prelucrate și subproduse de pescărie pentru producerea de energie
C. Biomasă din deșeuri	1. Fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor urbane solide, inclusiv deșeuri organice (deșeuri biodegradabile din parcuri și grădini, deșeuri alimentare și de bucătărie din gospodării, restaurante, de la firme de catering și puncte de vânzare cu amănuntul, precum și deșeuri similare de la fabricile de prelucrare a alimentelor) și gaz de fermentare a deșeurilor
	2. Fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale (incl. hârtie, carton, granule)
	3. Nămol de epurare

Care este rolul estimativ al biomasei importate până în 2020? Vă rugăm să precizați cantitățile preconizate (ktep) și să indicați posibilele țări de proveniență.

Pe lângă informațiile furnizate mai sus, vă rugăm să descrieți situația actuală a terenurilor agricole folosite exclusiv pentru producția de energie, după cum urmează:

Tabelul 8

Situația terenurilor agricole utilizate pentru culturi energetice în 2006

(ha)
Terenuri agricole utilizate pentru culturi energetice	Suprafață
1. Terenuri utilizate pentru arbori cu rotație scurtă (sălcii, plopi)
2. Terenuri utilizate pentru alte culturi energetice, cum ar fi cele de ierboase (ierbăluță, Panicum virgatum, Miscanthus), sorg

4.6.2.    Măsuri de creștere a disponibilității biomasei, ținând seama de alți utilizatori de biomasă (bazate pe agricultură și silvicultură)

Mobilizarea de noi surse de biomasă

(a)	Vă rugăm să precizați suprafața de teren degradat.

(b)	Vă rugăm să precizați suprafața de teren arabil nefolosită.

(c)	Există măsuri planificate pentru încurajarea utilizării în scopuri energetice a terenurilor arabile nefolosite, a terenurilor degradate etc.?

(d)	Este planificată utilizarea în scopuri energetice a anumitor materii prime deja disponibile (precum gunoiul de grajd)?

(e)	Există vreo politică specifică de promovare a producerii și utilizării biogazului? Ce tipuri de utilizare sunt promovate (încălzire locală, încălzire urbană, rețea de biogaz, integrarea în rețeaua de gaz natural)?

(f)

Ce măsuri sunt planificate în vederea îmbunătățirii tehnicilor de gestionare a pădurilor pentru a spori la maximum, în mod durabil, volumul de biomasă provenit din păduri? (23) Cum va fi îmbunătățită gestionarea pădurilor pentru a stimula dezvoltarea în viitor? Ce măsuri sunt planificate pentru a spori la maximum volumul existent de biomasă obținut și care pot fi deja puse în practică?

Impactul asupra altor sectoare

(a)

Cum va fi monitorizat impactul utilizării în scopuri energetice a biomasei asupra altor sectoare bazate pe agricultură și silvicultură? Care sunt tipurile de impact respective? (Dacă este posibil, vă rugăm să furnizați și informații cu privire la efectele cantitative). Se intenționează în viitor monitorizarea acestor tipuri de impact?

(b)

Ce gen de dezvoltare se preconizează în alte sectoare bazate pe agricultură și pe silvicultură care ar putea avea un impact asupra utilizării în scopuri energetice? (De exemplu, îmbunătățirea eficienței/productivității ar putea crește sau scădea volumul de subproduse disponibile pentru utilizare în scopuri energetice?)

4.7.   Utilizarea planificată a transferurilor statistice între statele membre și participarea planificată la proiecte comune cu alte state membre și cu țări terțe

În acest subcapitol trebuie descrisă utilizarea preconizată a mecanismelor de cooperare între statele membre și între state membre și țări terțe. Aceste informații ar trebui să se bazeze pe cele furnizate în documentul previzional menționat la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE.

4.7.1.    Aspecte procedurale

(a)	Descrieți (pas cu pas) procedurile naționale care sunt deja sau care urmează să fie instituite pentru realizarea unui transfer statistic sau a unui proiect comun (inclusiv organismele responsabile și punctele de contact).

(b)	Descrieți modalitățile prin care entitățile private pot propune și pot participa la proiecte comune fie cu state membre, fie cu țări terțe.

(c)	Prezentați criteriile pe baza cărora se stabilește când se folosesc transferurile statistice sau proiectele comune.

(d)	Care va fi mecanismul de implicare a altor state membre interesate într-un proiect comun?

(e)	Există disponibilitatea de a participa la proiecte comune în alte state membre? Pentru ce capacitate instalată/volum de energie electrică sau termică produsă pe an este planificată acordarea de sprijin? Cum intenționați să puneți la dispoziție scheme de sprijin pentru asemenea proiecte?

4.7.2.    Surplusul estimat de energie produsă din surse regenerabile în comparație cu traiectoria orientativă, care ar putea fi transferat altor state membre

Vă rugăm să utilizați tabelul 9, completându-l cu informațiile solicitate.

4.7.3.    Potențialul de proiecte comune estimat

(a)	În ce sectoare puteți oferi o dezvoltare a utilizării energiilor din surse regenerabile pe teritoriul propriu pentru proiecte comune?

(b)	S-a specificat tehnologia care urmează să fie dezvoltată? Ce capacitate instalată/volum de energie electrică sau termică produsă pe an?

(c)	Cum vor fi identificate amplasamentele pentru proiecte comune? (De exemplu, autoritățile sau promotorii de la nivel local sau regional pot recomanda amplasamente? Sau orice proiect poate participa, indiferent de amplasament?)

(d)	Cunoașteți potențialul de proiecte comune din alte state membre sau din țări terțe? (În ce sector? Ce capacitate? Care este sprijinul planificat? Pentru ce tehnologii?)

(e)	Aveți vreo preferință pentru acordarea de sprijin anumitor tehnologii? Dacă da, care?

4.7.4.    Cererea estimată de energie din surse regenerabile care trebuie să fie satisfăcută din alte surse decât producția națională

Vă rugăm să utilizați tabelul 9, completându-l cu informațiile solicitate.

Tabelul 9

Surplusul și/sau deficitul estimat de energie produsă din surse regenerabile în [statul membru], în comparație cu traiectoria orientativă, care ar putea fi transferat către/de la alte state membre

(ktep)
	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Surplusul estimat în documentul previzional
Surplusul estimat în PNAESR
Deficitul estimat în documentul previzional
Deficitul estimat în PNAESR

5.   EVALUĂRI

5.1.   Contribuția totală preconizată a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 și la traiectoria orientativă interimară privind ponderea energiei din surse regenerabile în energia electrică, în încălzire și răcire, precum și în transporturi

Contribuția fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile la traiectorie și la obiectivele pentru 2020 în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor trebuie estimată, prezentându-se un posibil scenariu viitor, fără a fi necesară stabilirea vreunui obiectiv sau a vreunei obligații pentru aceste tehnologii.

Pentru sectorul energiei electrice, atât capacitatea instalată preconizată (acumulată) – în MW –, cât și producția anuală (GWh) trebuie indicate pe fiecare tehnologie în parte. Pentru sectorul hidroenergetic, trebuie să se facă distincție între centralele cu capacitate instalată de sub 1 MW, de între 1 și 10 MW și de peste 10 MW. Pentru energia solară, trebuie să se detalieze separat contribuțiile provenite din surse solare fotovoltaice și energie solară concentrată. Datele privind energia eoliană trebuie indicate separat pentru instalațiile terestre și pentru cele din larg. Pentru biomasă trebuie să se facă distincție între biomasa solidă, gazoasă și lichidă pentru energie electrică.

La evaluarea sectorului încălzirii și răcirii, trebuie să se ofere estimări privind atât capacitatea instalată, cât și producția, pentru tehnologiile bazate pe energia geotermală, pe energia solară, pe pompe de căldură și pe biomasă, pentru cea din urmă separându-se datele pe biomasă solidă, gazoasă și lichidă. Trebuie să se estimeze contribuția centralelor termice urbane care utilizează surse de energie regenerabile.

În sectorul transporturilor, contribuția diferitelor tehnologii la obiectivul energetic trebuie indicată pentru biocarburanții obișnuiți (atât bioetanol, cât și biomotorină), pentru biocarburanții din deșeuri și reziduuri, biocarburanții din materie celulozică nealimentară sau din materie lignocelulozică, biogaz, energia electrică produsă din surse de energie regenerabile și hidrogenul obținut din surse regenerabile de energie.

În cazul în care dispuneți de estimări cu privire la dezvoltarea utilizării anumitor tehnologii pe regiuni, vă rugăm să includeți aceste informații după tabel.

Tabelul 10.a

Estimare a contribuției totale preconizate (capacitate instalată, producția brută de energie electrică) a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în [statul membru] la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 și la traiectoria orientativă interimară privind ponderea energiei din surse regenerabile în energia electrică 2010-2014

2005

2010

2011

2012

2013

2014

MW

GWh

MW

GWh

MW

GWh

MW

GWh

MW

GWh

MW

GWh

Hidroenergie:

< 1MW

1MW-10 MW

> 10MW

din care prin pompare

Energie geotermală

Energie solară:

fotovoltaică

energie solară concentrată

Energia mareelor, a valurilor și a oceanelor

Energie eoliană:

instalații terestre (onshore)

instalații în larg (offshore)

Biomasă:

solidă

biogaz

biolichide  (24)

Total

din care în cogenerare

Tabelul 10.b

Estimare a contribuției totale preconizate (capacitate instalată, producția brută de energie electrică) a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în [statul membru] la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 și la traiectoria orientativă interimară privind ponderea energiei din surse regenerabile în energia electrică 2015-2020

2015

2016

2017

2018

2019

2020

MW

GWh

MW

GWh

MW

GWh

MW

GWh

MW

GWh

MW

GWh

Hidroenergie:

< 1MW

1MW-10 MW

> 10MW

din care prin pompare:

Energie geotermală

Energie solară:

fotovoltaică

energie solară concentrată

Energia mareelor, a valurilor și a oceanelor

Energie eoliană:

instalații terestre (onshore)

instalații în larg (offshore)

Biomasă:

solidă

biogaz

biolichide  (25)

Total

din care în cogenerare

Tabelul 11

Estimare a contribuției totale preconizate [consum final de energie  (26) ] a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în [statul membru] la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 și la traiectoria orientativă interimară privind ponderea energiei din surse regenerabile în încălzire și răcire 2010-2020

(ktep)
	2005	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Energie geotermală (cu excepția căldurii geotermale de temperatură scăzută utilizate de pompele de căldură)
Energie solară
Biomasă:
solidă
biogaz
biolichide  (27)
Energie regenerabilă produsă de pompe de căldură: din care aerotermală din care geotermală din care hidrotermală
Total
Din care încălzire urbană  (28)
Din care biomasă în gospodării  (29)

Tabelul 12

Estimare a contribuției totale preconizate a fiecărei tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile în [statul membru] la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 și la traiectoria orientativă interimară privind ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor 2010-2020  (30)

(ktep)
	2005	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Bioetanol/bio-ETBE
Din care biocarburanți  (31) Articolul 21 alineatul (2)
Din care importuri  (32)
Biomotorină
Din care biocarburanți  (31) Articolul 21 alineatul (2)
Din care importuri  (33)
Hidrogen obținut din surse regenerabile
Energie electrică din surse regenerabile
Din care transport rutier
Din care transport nerutier
Altele (precum biogaz, uleiuri vegetale etc.) – vă rugăm, precizați
Din care biocarburanți  (31) Articolul 21 alineatul (2)
Total

5.2.   Contribuția totală preconizată datorată măsurilor de eficientizare energetică și de economisire de energie la atingerea obiectivelor obligatorii pentru 2020 și la traiectoria orientativă interimară privind ponderea energiei din surse regenerabile în energia electrică, în încălzire și răcire, precum și în transporturi.

Răspunsul la această cerință trebuie furnizat în tabelul 1 din capitolul 2.

5.3.   Evaluarea impactului (opțional)

Tabelul 13

Costuri și beneficii estimate ale măsurilor de sprijin din cadrul politicii privind energiile din surse regenerabile

Măsură	Utilizare preconizată energie din surse regenerabile (ktep)	Cost preconizat (în EUR) – a se indica perioada	Reducere GES preconizată pe fiecare gaz în parte (t/an)	Locuri de muncă preconizate a fi create

5.4.   Întocmirea Planului național de acțiune privind energiile din surse regenerabile și urmărirea implementării acestuia

(a)	În ce mod au fost implicate autoritățile regionale și/sau locale și/sau orașele în elaborarea acestui plan de acțiune? Au fost implicate și alte părți interesate?

(b)

Există planuri de dezvoltare a unor strategii regionale/locale cu privire la energiile din surse regenerabile? Dacă da, ați putea oferi o explicație în acest sens? În cazul în care sunt delegate competențe importante la nivel regional/local, ce mecanisme vor asigura respectarea obiectivului național?

(c)	Vă rugăm să descrieți consultarea publică realizată pentru elaborarea acestui plan de acțiune.

(d)	Vă rugăm să indicați punctul de contact național/autoritatea sau organismul național responsabil(ă) cu urmărirea Planului de acțiune privind energiile din surse regenerabile.

(e)	Dispuneți de un sistem de monitorizare, inclusiv indicatori pentru măsurile și instrumentele individuale, pentru a urmări implementarea Planului de acțiune privind energiile din surse regenerabile? Dacă da, ne puteți oferi mai multe detalii cu privire la acest sistem?

---

(1)  JO L 304, 14.11.2008, p. 1.

(2)  Aceste estimări privind eficiența energetică și economiile de energie trebuie să fie în concordanță cu alte astfel de estimări pe care statele membre le notifică Comisiei, în special în cadrul planurilor de acțiune prezentate în temeiul Directivei privind serviciile energetice și al Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Dacă în aceste planuri de acțiune se utilizează unități diferite de măsură, trebuie să se indice factorii de conversie folosiți.

(3)  Reprezintă consumul final de energie la toate produsele energetice cu excepția energiei electrice folosite în alte scopuri decât pentru transport, plus consumul de energie termică pentru uz propriu al centralelor electrice și termice și pierderile de energie termică din rețea [punctele „2. Consum propriu al centralelor” și „11. Pierderile de transport și de distribuție” din Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 (p. 23-24)].

(4)  Consumul brut de energie electrică reprezintă producția brută de energie electrică, inclusiv autoproducția, plus importurile și minus exporturile.

(5)  Consumul pentru transport, conform definiției de la articolul 3 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2009/28/CE. Pentru această cifră, energia electrică din surse regenerabile utilizată în transportul rutier ar trebui multiplicată cu un factor de 2,5, conform indicației de la articolul 3 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2009/28/CE.

(6)  Conform definiției de la articolul 2 litera (f) din Directiva 2009/28/CE. Acesta cuprinde consumul final de energie plus pierderile din rețea și energia termică și electrică consumată pentru uzul propriu al centralelor electrice și termice (NB: Aceasta nu include consumul de energie electrică pentru sistemele cu acumulare prin pompare sau pentru transformarea în cazane electrice sau pompe de căldură în cadrul centralelor termice urbane.).

(7)  Conform articolului 5 alineatul (6), consumul pentru sectorul aviatic trebuie considerat ca fiind de maximum 6,18 % (media comunitară) sau 4,12 % pentru Cipru și Malta din consumul final brut de energie.

(8)  De exemplu, scenariul documentat în apendicele 4, p. 287 din „Appendixes to Model-based Analysis of the 2008 EU Policy Package on Climate Change and Renewables”: http://ec.europa.eu/environment/climat/pdf/climat_action/analysis_appendix.pdf. În acest scenariu, ponderea medie în UE-27 a producției brute de energie electrică din surse regenerabile este de 19,4 %, 24,6 % și 32,4 % pentru anii 2010, 2015 și, respectiv, 2020.

(9)  Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii: consumul final de energie din surse regenerabile pentru încălzire și răcire [astfel cum este definit la articolul 5 alineatul (1) litera (b) și alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE], împărțit la consumul final brut de energie pentru încălzire și răcire. Rândul A din tabelul 4a, împărțit la rândul 1 din tabelul 1.

(10)  Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice: consumul final de energie din surse regenerabile pentru energie electrică [astfel cum este definit la articolul 5 alineatul (1) litera (a) și alineatul (3) din Directiva 2009/28/CE], împărțit la consumul final brut de energie electrică. Rândul B din tabelul 4a, împărțit la rândul 2 din tabelul 1.

(11)  Ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor: energia finală din surse regenerabile consumată în transporturi [conform articolului 5 alineatul (1) litera (c) și alineatul (5) din Directiva 2009/28/CE], împărțit la consumul pentru transporturi de 1. benzină; 2. motorină; 3. biocarburanți utilizați în transportul rutier și în transportul feroviar; și 4. energie electrică utilizată în transporturile terestre (conform rândului 3 din tabelul 1). Rândul J din tabelul 4b, împărțit la rândul 3 din tabelul 1.

(12)  Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie. Rândul G din tabelul 4a, împărțit la rândul 4 din tabelul 1.

(13)  În puncte procentuale din ponderea globală a ESR.

(14)  Conform definiției din anexa I partea B din Directiva 2009/28/CE.

(15)  În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2009/28/CE, gazul, energia electrică și hidrogenul din surse regenerabile de energie se iau în considerare doar o dată. Nu se permite luarea în considerare de două ori.

(16)  Cuprinde toate ESR utilizate în transporturi, incluzând energia electrică, hidrogenul și gazul produse din surse regenerabile de energie și excluzând biocarburanții care nu respectă criteriile de durabilitate [conform articolului 5 alineatul (1) ultimul paragraf]. A se preciza aici valorile reale, fără a se utiliza factori de multiplicare.

(17)  A se preciza aici valorile reale, fără a se utiliza factori de multiplicare.

(18)  Indicați dacă măsura este (predominant) de reglementare, financiară sau fără caracter normativ (soft measures – de exemplu campanie de informare).

(19)  Rezultatul preconizat este o modificare comportamentală, putere instalată (MW, t/an), energie produsă (ktep)?

(20)  Care sunt persoanele vizate: investitori, utilizatori finali, administrații publice, planificatori, arhitecți, instalatori etc.? sau care este activitatea/sectorul vizat(ă): producția de biocarburanți, utilizarea gunoiului de grajd în scopuri energetice etc.?

(21)  Volumul resursei în m3 (dacă este posibil; în caz contrar, a se exprima în alte unități corespunzătoare) pentru categoria A și pentru subcategoriile acesteia și în tone pentru categoriile B și C și subcategoriile aferente.

(22)  Biomasa din silvicultură trebuie să includă și biomasa din industriile forestiere. În cadrul categoriei de biomasă din silvicultură trebuie incluși, în subcategoriile de origine corespunzătoare, combustibilii solizi prelucrați, precum așchiile, granulele și brichetele.

(23)  Recomandări se pot găsi în raportul grupului de lucru ad hoc II al Comitetului permanent forestier, reunit în iulie 2008, intitulat „Mobilisation and efficient use of wood and wood residues for energy generation” (Mobilizarea și utilizarea eficientă a lemnului și a reziduurilor lemnoase pentru producerea de energie). Raportul poate fi descărcat de la adresa: http://ec.europa.eu/agriculture/fore/publi/sfc_wgii_final_report_072008_en.pdf

(24)  Trebuie luate în considerare doar cele care respectă criteriile de durabilitate [a se vedea articolul 5 alineatul (1) ultimul paragraf din Directiva 2009/28/CE].

(25)  Trebuie luate în considerare doar cele care respectă criteriile de durabilitate [a se vedea articolul 5 alineatul (1) ultimul paragraf din Directiva 2009/28/CE].

(26)  Utilizare directă și încălzire urbană, conform definiției de la articolul 5 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE.

(27)  Trebuie luate în considerare doar cele care respectă criteriile de durabilitate [a se vedea articolul 5 alineatul (1) ultimul paragraf din Directiva 2009/28/CE].

(28)  Încălzirea și/sau răcirea urbană din totalul consumului de încălzire și răcire pe bază de energie din surse regenerabile (IU-ESR).

(29)  Din consumul total de încălzire și răcire pe bază de energie din surse regenerabile.

(30)  În ceea ce privește biocarburanții, trebuie luați în considerare doar cei care respectă criteriile de durabilitate – a se vedea articolul 5 alineatul (1) ultimul paragraf.

(31)  Biocarburanții prevăzuți la articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE.

(32)  Din volumul total de bioetanol/bio-ETBE.

(33)  Din volumul total de biomotorină.