15.11.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 306/5 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 1129/2008 AL COMISIEI
din 14 noiembrie 2008
de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și posttensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,
după consultarea comitetului consultativ,
întrucât:
A. PROCEDURA
1. Inițierea
(1) |
La 3 ianuarie 2008, Comisia a primit o reclamație privind importurile de anumite cabluri și toroane din oțel nealiat pentru pretensionare și posttensionare (cabluri și toroane PSC) originare din Republica Populară Chineză (RPC), înaintată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către Eurostress Information Service (ESIS) (denumit în continuare „reclamantul”), în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz peste 57 %, din producția comunitară totală de cabluri și toroane PSC. |
(2) |
Reclamația conținea elemente de probă prima facie privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de un astfel de dumping, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri. |
(3) |
La 16 februarie 2008, a fost inițiată o procedură prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de inițiere”). |
2. Părțile vizate de procedură
(4) |
Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, autoritățile din RPC, producătorii reclamanți din Comunitate, precum și alți producători comunitari cunoscuți a fi vizați cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de inițiere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate. |
(5) |
Pentru a permite producătorilor-exportatori să înainteze, dacă doresc, o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) sau a tratamentului individual (TI), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, precum și autorităților din RPC. Opt producători-exportatori, incluzând grupuri de societăți afiliate, au solicitat TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau TI, în cazul în care ancheta ar stabili că nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea TEP. |
(6) |
Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din RPC, precum și de importatori și producători din Comunitate, Comisia a indicat în avizul de inițiere că pot fi utilizate metode de eșantionare pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. |
(7) |
Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor producătorilor-exportatori din RPC, precum și importatorilor și producătorilor din Comunitate li s-a cerut să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în timpul perioadei de anchetă (1 ianuarie 2007-31 decembrie 2007). |
(8) |
Având în vedere numărul limitat de răspunsuri la exercițiul de eșantionare, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară nici pentru producătorii-exportatori chinezi, nici pentru importatorii din Comunitate. |
(9) |
În ceea ce privește producătorii comunitari, având în vedere numărul de răspunsuri primite la exercițiul de eșantionare, Comisia a hotărât să selecteze un eșantion în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Acest eșantion de șapte societăți situate în șapte state membre s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de producție și de vânzări din industria comunitară care a putut fi investigat în mod rezonabil ținând cont de timpul disponibil. |
(10) |
Au fost trimise chestionare tuturor societăților din RPC și tuturor utilizatorilor și importatorilor din Comunitate care au răspuns la exercițiul de eșantionare, precum și producătorilor comunitari selectați pentru eșantionare și tuturor celorlalte părți cunoscute ca fiind vizate. S-au primit răspunsuri de la șapte producători-exportatori și grupuri de producători-exportatori din RPC, de la toți producătorii comunitari incluși în eșantion, de la patru importatori și de la șapte utilizatori. Nu s-au primit răspunsuri la chestionar de la alte părți interesate. |
(11) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea existenței dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului comunitar și a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:
|
(12) |
Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori din RPC cărora nu li s-ar putea acorda TEP, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analoagă, în cazul de față Turcia, la sediile următoarei societăți: producător din Turcia
|
3. Perioada de anchetă
(13) |
Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2004 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”). |
B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
1. Produsul în cauză
(14) |
Produsul în cauză constă în anumite cabluri din oțel nealiat (neacoperite sau neplacate sau acoperite sau placate cu zinc) și toroane din oțel nealiat (placate/acoperite sau nu) care conțin în greutate minimum 0,6 % carbon, cu dimensiunea maximă a secțiunii transversale mai mare de 3 mm, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produsul în cauză”) și încadrate în mod normal la codurile NC ex 7217 10 90, ex 7217 20 90, ex 7312 10 61, ex 7312 10 65 și ex 7312 10 69. Produsele sunt cunoscute sub denumirea comercială de cabluri și toroane pentru pretensionare și posttensionare („cabluri și toroane PSC”). |
(15) |
Aplicațiile cele mai comune pentru cablurile și toroanele PSC sunt armarea betonului, elementele de suspensie și podurile hobanate. Produsul este fabricat prin trefilarea unui cablu din oțel cu conținut ridicat de carbon. |
(16) |
Asociația importatorilor de cabluri metalice din Comunitate a cerut ca definiția produsului să fie restrânsă, excluzând toroanele placate sau acoperite, toroanele cu mai mult de șapte fire și toroanele cu un diametru mai mic de 6,8 mm și mai mare de 15,7 mm, pe motivul că reclamanții nu ar suferi niciun prejudiciu important din cauza importurilor acestor tipuri de produse, având în vedere cota lor de piață în ansamblu, care nu depășește 3 % din producția comunitară totală. Cu toate acestea, tipurile de produse respective nu pot fi excluse numai pe motivul că reprezintă o cotă redusă din producție. Ancheta a arătat că acest tip de produs și alte tipuri de produs în cauză au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și se utilizează, în general, în aceleași scopuri. În plus, în funcție de societatea producătoare, cota de producție a tipurilor menționate anterior poate fi semnificativ mai mare. |
(17) |
Prin urmare, se concluzionează provizoriu că toate tipurile de cabluri și toroane PSC descrise în avizul de inițiere constituie un singur produs în sensul prezentei anchete. |
2. Produsul similar
(18) |
Conform anchetei, cablurile și toroanele PSC produse și vândute de industria comunitară în cadrul Comunității, cablurile și toroanele PSC produse și vândute pe piața internă din Turcia, care a reprezentat țara analoagă, precum și cablurile și toroanele PSC produse în RPC și vândute către Comunitate au în mod esențial aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceeași utilizare de bază. |
(19) |
Un importator comunitar a afirmat că este în curs de a importa un tip de produs inovator (cablu cu nervuri în spirală) care nu este produs în Comunitate. Această cerere a fost examinată și s-a constatat că:
|
(20) |
Prin urmare, toate cablurile și toroanele PSC menționate anterior sunt considerate ca fiind similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
C. DUMPINGUL
1. Aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază
(21) |
S-a constatat faptul că doi producători-exportatori au furnizat informații false și înșelătoare în cererile lor de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) și în timpul inspecției efectuate la sediile lor. Un alt producător-exportator nu a răspuns la chestionarul antidumping după vizita de verificare efectuată la sediul societății în vederea acordării eventuale a TEP. |
(22) |
Toate cele trei societăți au fost informate cu privire la propunerea de aplicare a articolului 18 din regulamentul de bază și au avut posibilitatea de a prezenta observații. |
(23) |
Două dintre societățile care furnizaseră informații false și înșelătoare nu au prezentat niciun argument decisiv și niciun element de probă care ar putea infirma decizia de a aplica acest articol. Prin urmare, Comisia a considerat adecvat să respingă cererile de acordare a TEP prezentate de aceste societăți și să își bazeze concluziile pe datele disponibile. |
(24) |
Cea de-a treia societate nu a reacționat la notificarea menționată anterior. S-a concluzionat că societatea nu mai dorește să coopereze în cadrul procedurii și, prin urmare, concluziile se vor baza pe datele disponibile. |
2. Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP)
(25) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu punctele 1-6 ale articolului menționat, în cazul producătorilor cu privire la care se constată că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. |
(26) |
Pe scurt și numai în scop orientativ, criteriile care trebuie îndeplinite pentru acordarea TEP sunt prezentate mai jos, într-o formă rezumată:
|
(27) |
În urma inițierii procedurii, șapte producători-exportatori chinezi au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere a TEP în termenul prevăzut. |
(28) |
Pentru trei dintre producătorii-exportatori chinezi a trebuit să se aplice articolul 18 din regulamentul de bază (a se vedea mai sus considerentele 23-25) și, prin urmare, cererile acestora de acordare a TEP au fost respinse. |
(29) |
În ceea ce privește celelalte patru societăți sau grupuri de producători-exportatori chinezi, s-a stabilit că niciunul (niciuna) dintre acestea nu îndeplinește toate cele cinci criterii pentru acordarea TEP. |
(30) |
Ancheta a stabilit faptul că un producător-exportator chinez nu a putut demonstra că îndeplinește cel de-al treilea criteriu, deoarece s-a constatat că prețul plătit de societate pentru drepturile de utilizare a terenului nu reflecta în mod substanțial valorile pieței și reprezenta, astfel, o denaturare semnificativă moștenită de la sistemul anterior de economie planificată, care influența situația financiară a societății. |
(31) |
În urma comunicării concluziilor menționate anterior, societatea a afirmat că prețul scăzut al utilizării terenului reprezenta o parte relativ redusă a costului de producție și că, prin urmare, cel de-al treilea criteriu ar trebui considerat ca fiind îndeplinit. Cu toate acestea, se consideră că evaluarea arbitrară a drepturilor de utilizare a terenului indică prezența unor denaturări semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată. Prin urmare, în lipsa altor elemente de probă care să demonstreze că prețul utilizării terenului era reprezentativ pentru piață sau că era stabilit pe baza unor considerente comerciale, argumentul este provizoriu respins. |
(32) |
O a doua societate nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile 1-3. În primul rând, deciziile sale referitoare la vânzări nu au fost luate ca răspuns la semnalele pieței, reflectând oferta și cererea și fără intervenția semnificativă a statului. În mod special, s-a constatat că societatea beneficia de o reducere a impozitului pe profit condiționată de exportarea a cel puțin 70 % din producția sa. În al doilea rând, s-a constatat că sistemul de contabilitate al societății nu era în conformitate cu normele contabile general acceptate. În mod special, amortizarea activelor imobilizate nu a fost aplicată corect: societatea a început amortizarea activelor abia în 1997, inclusiv pentru activele achiziționate în 1994. În sfârșit, societatea nu a putut demonstra lipsa unor denaturări eventuale moștenite de la sistemul anterior de economie planificată. În mod special, societatea nu a putut furniza, în timpul verificării, niciun element de probă privind condițiile în care fuseseră obținute activele sale și faptul că acestea fuseseră evaluate, transferate, contabilizate (inclusiv anulările) și amortizate conform valorii lor de piață. Datele furnizate de societate în urma notificării nu au oferit informații sau elemente de probă noi care să modifice aceste concluzii, prin urmare acestea sunt provizoriu confirmate. |
(33) |
O a treia societate nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile 1-3. În primul rând, ancheta a arătat că exista un exces important de capacitate atât în ceea ce privește forța de muncă, cât și producția, în ciuda căruia societatea continua să investească în capacități suplimentare. S-a considerat, de asemenea, că perioada de valabilitate relativ scurtă a licenței sale comerciale ar putea reprezenta un obstacol pentru deciziile comerciale pe termen lung și planificarea societății și reprezintă un indiciu privind intervenția indirectă a statului. În al doilea rând, s-a stabilit că, în sistemul de contabilitate al acestei societăți, nu existau provizioane pentru creanțele incerte; nu exista o politică clară privind diferitele categorii de active imobilizate; costurile de amortizare prezentau erori; s-au descoperit provizioane nejustificate și anumite împrumuturi nu erau susținute de elemente de probă. Toate aceste elemente au influențat în mod clar costurile societății. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste probleme nu a fost menționată în raportul de audit, ceea ce a adus atingere fiabilității conturilor societății și a activității efectuate de auditori. |
(34) |
De asemenea, societatea nu a fost în măsură să demonstreze că îndeplinește cel de-al treilea criteriu, în această privință descoperindu-se denaturări semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată. În mod special, societatea nu a putut să prezinte niciun element de probă privind drepturile sale de utilizare a terenului, împrumuturile sale, originea activelor sale imobilizate, capitalul său inițial și creșterea sa de capital. |
(35) |
Unui al patrulea producător-exportator, format dintr-un grup de societăți afiliate, nu i s-a putut acorda TEP deoarece s-a constatat că grupul nu îndeplinea criteriile 1-3. În mod special, grupul nu a fost în măsură să demonstreze că procesul său decizional nu era supus unei intervenții semnificative din partea statului. În plus, registrele contabile nu erau în conformitate cu normele contabile internaționale și s-au descoperit câteva erori de contabilitate care au arătat că auditul extern nu este fiabil. Pe de altă parte, existau denaturări moștenite de la sistemul de economie planificată, în special în ceea ce privește transferul de proprietate și drepturile de utilizare a terenului. Datele prezentate de grup în urma notificării nu au oferit informații sau elemente de probă noi care să modifice aceste concluzii, prin urmare acestea sunt provizoriu confirmate. |
(36) |
Prin urmare, s-a concluzionat că niciun producător-exportator chinez nu a demonstrat că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. |
3. Tratamentul individual (TI)
(37) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care intră sub incidența dispozițiilor articolului respectiv se stabilește, după caz, o taxă aplicabilă la nivel național, cu excepția cazurilor în care societățile pot dovedi că îndeplinesc toate criteriile prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI. |
(38) |
Toți producătorii-exportatori care nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea TEP au solicitat și acordarea TI, în cazul în care nu li se acordă TEP. |
(39) |
Din informațiile disponibile a reieșit că trei producători-exportatori chinezi îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de TI. Cu toate acestea, s-a concluzionat că cel de-al patrulea producător-exportator nu putea beneficia de TI, deoarece nu se putea exclude intervenția eventuală a statului în sistemul său de stabilire a prețurilor. |
4. Valoarea normală
4.1. Țara analoagă
(40) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile în tranziție, pentru producătorii-exportatori cărora nu li se acordă TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analoagă”). |
(41) |
În avizul de inițiere, Turcia a fost propusă în calitate de țară analoagă adecvată în vederea stabilirii valorii normale pentru RPC. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la această propunere. |
(42) |
O parte interesată a propus, în observațiile sale, Thailanda în calitate de țară analoagă alternativă, afirmând că, având în vedere că în Turcia exista un singur producător protejat de măsuri antidumping, acest producător se afla într-o poziție de cvasimonopol pe piața turcă. Comisia a contactat societăți cunoscute din Thailanda, precum și alte țări terțe în care se știa că există producători ai produsului similar. Cu toate acestea, nu s-au primit răspunsuri la chestionar de la producătorii respectivi. |
(43) |
Producătorul din Turcia a cooperat pe deplin la anchetă, trimițând un răspuns complet la chestionar și acceptând o vizită de verificare. |
(44) |
Comisia a examinat cererea părții interesate și a concluzionat că Turcia îndeplinește criteriile pentru a fi considerată o țară analoagă adecvată. Într-adevăr, cu toate că nu există decât un singur producător al produsului similar în această țară și că sunt în vigoare măsuri antidumping pentru importurile provenind din RPC și din Rusia, importurile provenind dintr-o gamă largă de țări terțe în Turcia sunt importante și reprezintă mai mult de 50 % din piața turcă, asigurând astfel condiții de concurență pe această piață. |
(45) |
Prin urmare, luând în considerare cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că Turcia constituie o țară analoagă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. |
4.2. Metodologia aplicată pentru determinarea valorii normale
(46) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru RPC a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul cooperant din țara analoagă. |
(47) |
S-a examinat dacă vânzările interne din fiecare tip de produs în cauză, efectuate în țara analoagă, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, stabilind proporția de vânzări profitabile realizate către clienți independenți pentru tipul de produs în cauză. |
(48) |
Pentru majoritatea tipurilor de produse, s-a considerat că prețul lor intern nu oferă o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale, având în vedere că volumul vânzărilor profitabile reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor. |
(49) |
Pentru tipurile de produse respective, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită pe baza costului de producție propriu al producătorului, la care se adaugă o sumă rezonabilă pentru cheltuielile de vânzare, cheltuielile generale și administrative (denumite în continuare „cheltuieli VAG”) și pentru profit. Această sumă se baza pe cheltuielile VAG și pe profiturile corespunzătoare aceleiași categorii generale de produse vândute pe piața internă de producătorul turc, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (b) din regulamentul de bază. |
(50) |
Pentru un tip de produs pentru care volumul vânzărilor profitabile reprezenta mai puțin de 80 %, dar mai mult de 10 % din volumul total al vânzărilor, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor de vânzare profitabile pentru tipul de produs respectiv. |
4.3. Prețul de export
(51) |
În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din cadrul Comunității, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite. |
(52) |
Un producător-exportator a efectuat anumite vânzări la export prin intermediul unui importator afiliat din Comunitate. În acest caz, prețul de export a fost construit, în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată unui cumpărător independent, ajustat în mod corespunzător pentru a ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, precum și de o marjă rezonabilă pentru cheltuielile VAG și pentru profituri. Au fost utilizate cheltuielile VAG ale importatorului afiliat, dar marja de profit a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de importatorii independenți care au cooperat. |
4.4. Comparația
(53) |
Valoarea normală și prețul de export au fost comparate la nivel franco fabrică. |
(54) |
În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost acordate tuturor companiilor investigate (producătorilor-exportatori cooperanți și producătorului din țara analoagă), în cazul în care s-a dovedit a fi oportun și justificat, ajustări pentru diferențele privind cheltuielile de transport, de navlosire, de asigurare, TVA, taxele bancare, costurile de ambalare, costurile de credit și comisioanele. |
5. Marjele de dumping
5.1. Producătorii cooperanți cărora li s-a acordat TI
(55) |
Pentru societățile cărora li s-a acordat TI, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. |
(56) |
Mediile ponderate ale marjelor de dumping provizorii, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, sunt următoarele:
|
5.2. Toți ceilalți producători-exportatori
(57) |
Cu privire la toți ceilalți exportatori chinezi, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. S-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile la chestionar de către producătorii-exportatori cooperanți și totalul importurilor din RPC, astfel cum reiese din statisticile de import ale Eurostat. S-a constatat că nivelul de cooperare a fost redus, respectiv de 24 %. |
(58) |
Prin urmare, s-a considerat adecvată determinarea marjei de dumping la nivel național ca medie ponderată a (i) marjei de dumping constatate pentru exportatorul cooperant căruia nu i-a fost acordat nici TEP, nici TI și (ii) marjele de dumping cele mai ridicate pentru tipurile de produse reprezentative ale aceluiași exportator, având în vedere că nu existau indicii conform cărora producătorii-exportatori care nu au cooperat practicau dumpingul într-o măsură mai mică. |
(59) |
În acest temei, marja de dumping la nivel național a fost stabilită provizoriu la 50,2 % din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire. |
D. INDUSTRIA COMUNITARĂ
1. Producția
(60) |
Având în vedere definiția industriei comunitare menționată la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, pentru stabilirea volumului producției comunitare s-a luat în considerare producția următorilor producători comunitari:
În consecință, industria comunitară constă în aceste 22 de societăți, în vederea analizei prejudiciului în ansamblu. |
2. Eșantionul
(61) |
Șapte societăți dintre cei unsprezece producători comunitari susținători ai reclamației au fost selectate pentru eșantion, pe baza reprezentativității volumului lor de vânzări, a diferitelor lor tipuri de produse și a situației lor geografice în cadrul Comunității. |
(62) |
Cu toate acestea, una dintre societățile selectate inițial pentru eșantion nu a cooperat la exercițiul de eșantionare, necompletând chestionarul care i-a fost adresat. Prin urmare, ea a fost exclusă din eșantion și a fost înlocuită cu o societate care a susținut reclamația și care a fost a treia din punct de vedere al reprezentativității volumului său de vânzări. |
(63) |
Acești șapte producători comunitari cooperanți reprezintă 51 % din producția totală a industriei comunitare. |
E. PREJUDICIUL
1. Observație preliminară
(64) |
Având în vedere faptul că eșantionarea a fost utilizată pentru industria comunitară, prejudiciul a fost evaluat pe baza tendințelor privind producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, ocuparea forței de muncă, productivitatea, vânzările, cota de piață și creșterea, culese la nivelul producției comunitare totale, precum și a tendințelor privind prețurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, capacitatea de a mobiliza capitaluri și investiții, stocurile, randamentul investițiilor și salariile, culese la nivelul producătorilor comunitari incluși în eșantion. |
2. Consumul comunitar
(65) |
Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor producătorilor comunitari incluși în eșantion, a datelor referitoare la vânzări furnizate de producătorii comunitari care au susținut procedura, a datelor referitoare la vânzări furnizate de ceilalți producători comunitari și a datelor privind volumul importurilor pe piața comunitară, obținute de la Eurostat.
|
(66) |
În timpul perioadei examinate, consumul comunitar a crescut cu 17 %, de la 903 541 tone în 2004 la 1 054 236 tone în PA. Creșterea consumului comunitar poate fi explicată prin creșterea cererii în sectorul construcțiilor și prin redresarea sectorului siderurgic propriu-zis. |
3. Importurile din RPC în Comunitate
3.1. Volumul și cota de piață a importurilor
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Importuri din RPC (tone) |
3 940 |
11 755 |
43 571 |
86 918 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
298 |
1 106 |
2 206 |
Cota de piață |
0,4 % |
1,4 % |
4,4 % |
8,2 % |
Indice (2004 = 100) |
100 |
328 |
1 001 |
1 900 |
(67) |
În timpul perioadei examinate, volumul importurilor produsului în cauză în Comunitate a înregistrat o creștere puternică, de la 3 940 tone în 2004 la 86 918 tone în PA, respectiv o creștere de 2 106 %. Perioada 2005-2006 a înregistrat cea mai mare creștere, importurile crescând spectaculos cu 271 %. |
(68) |
Cota de piață a importurilor chineze, exprimată ca procentaj din consumul comunitar, a crescut de la 0,4 % la 8,2 % în cursul PA. |
3.2. Prețurile importurilor și subcotarea
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Prețul mediu al importurilor din RPC (EUR/tonă) |
1 238 |
929 |
713 |
683 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
75 |
58 |
55 |
(69) |
De-a lungul perioadei examinate, prețul de import mediu al produsului în cauză din RPC a scăzut considerabil, de la 1 238 EUR/tonă în 2004 la 683 EUR/tonă în PA, respectiv cu mai mult de 45 %. |
(70) |
O comparație între prețurile franco fabrică ale producătorilor comunitari incluși în eșantion, oferite clienților independenți de pe piața comunitară, cu prețurile de import CIF frontieră comunitară ale producătorilor-exportatori din RPC, ajustate în mod corespunzător pentru a ține cont de cheltuielile de descărcare și de vămuire, indică o subcotare a prețurilor de 18 % în medie. |
4. Situația industriei comunitare
(71) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor originare din RPC care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a cuprins o analiză a tuturor factorilor economici relevanți care au influențat situația acestei industrii între 2004 și PA. |
4.1. Date privind industria comunitară în ansamblu
4.1.1. Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Volumul producției (tone) |
924 504 |
848 596 |
940 241 |
953 934 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
92 |
102 |
103 |
Capacitatea de producție (tone) |
1 071 530 |
1 126 060 |
1 197 940 |
1 212 940 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
105 |
112 |
113 |
Utilizarea capacității (%) |
86 % |
75 % |
78 % |
79 % |
(72) |
Între 2004 și PA, producția globală a industriei comunitare a crescut cu 3 %, în timp ce capacitatea de producție a crescut cu 13 %. În cursul aceleiași perioade, rata de utilizare a capacității a scăzut cu 7 puncte procentuale. Totuși, acest fenomen trebuie luat în considerare ținând cont de creșterea de 17 % a consumului comunitar. |
4.1.2. Ocuparea forței de muncă, productivitatea
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Numărul de angajați |
1 259 |
1 234 |
1 273 |
1 277 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
98 |
101 |
101 |
Productivitate (tone/salariat) |
734 |
688 |
739 |
747 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
94 |
101 |
102 |
(73) |
Nivelurile de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei comunitare au rămas relativ stabile de-a lungul perioadei examinate. |
(74) |
Productivitatea forței de muncă din industria comunitară, măsurată în tone produse pe persoană angajată, prezintă o ușoară creștere de 2 % în timpul perioadei examinate. |
4.1.3. Volumul vânzărilor, cota de piață
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Volumul vânzărilor în UE către clienți independenți (tone) |
842 526 |
741 597 |
845 014 |
846 561 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
88 |
100 |
100 |
Cota de piață |
93,2 % |
90,4 % |
84,6 % |
80,3 % |
(75) |
Volumul vânzărilor industriei comunitare către clienți independenți pe piața comunitară a rămas stabil, fiind de 842 526 tone în 2004 și de 846 561 tone în PA. |
(76) |
Cota de piață a industriei comunitare a scăzut în mod constant de-a lungul perioadei examinate. Cota de piață globală deținută de industria comunitară a scăzut cu aproximativ 13 puncte procentuale, de la circa 93 % în 2004 la circa 80 % în PA. |
4.1.4. Creșterea
(77) |
În timp ce consumul comunitar a crescut cu 17 % între 2004 și PA, scăderea de aproximativ 13 puncte procentuale a cotei de piață a industriei comunitare și creșterea paralelă a importurilor provenind din RPC arată faptul că industria comunitară nu a putut participa la creșterea pieței. |
4.2. Date privind producătorii comunitari incluși în eșantion
4.2.1. Stocurile
(78) |
Cifrele de mai jos se referă doar la societățile incluse în eșantion și reprezintă volumul stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.
|
(79) |
Stocurile au crescut cu 35 % în cursul perioadei examinate, ceea ce dovedește dificultățile crescânde pe care le întâmpină industria pentru a-și vinde produsele pe piața comunitară, în ciuda creșterii semnificative a consumului comunitar. |
4.2.2. Prețurile de vânzare unitare medii pe piața comunitară
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Preț de vânzare mediu al industriei comunitare (EUR) |
751 |
948 |
772 |
762 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
126 |
103 |
101 |
(80) |
Prețurile unitare ale vânzărilor producătorilor comunitari incluși în eșantion către clienți independenți pe piața comunitară au crescut cu 1 % între 2004 și PA. În 2005, creșterea prețurilor de vânzare se poate explica printr-o penurie a principalei materii prime, sârma laminată. |
4.2.3. Investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Investiții (mii de EUR) |
4 608 |
10 581 |
7 516 |
7 980 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
230 |
163 |
173 |
Randamentul investițiilor (%) |
24 % |
31 % |
11 % |
6 % |
(81) |
Investițiile anuale în producția de cabluri și toroane PSC au crescut cu 73 % în timpul perioadei examinate. Investițiile au fost efectuate nu numai pentru a crește capacitatea, ci și pentru a îmbunătăți și a raționaliza procesul de producție, în vederea reducerii costurilor. Acest obiectiv a fost atins, în ciuda evoluției negative a rentabilității. |
(82) |
Randamentul investițiilor, care corespunde profitului exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat tendința negativă a rentabilității, scăzând cu 18 puncte procentuale. Nivelul de vârf înregistrat în 2005 este datorat investițiilor unei singure societăți. |
(83) |
Niciun element de probă cu privire la o abilitate redusă sau crescută de a mobiliza capitaluri nu i-a fost furnizat Comisiei de-a lungul perioadei examinate. |
4.2.4. Rentabilitatea și fluxul de numerar
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Rentabilitatea vânzărilor CE (% din vânzările nete) |
6,2 % |
11,2 % |
4,5 % |
2,1 % |
Indice (2004 = 100) |
100 |
180 |
73 |
35 |
Fluxul de numerar (EUR) |
37 472 789 |
65 785 501 |
17 830 311 |
18 456 732 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
176 |
48 |
49 |
(84) |
De-a lungul perioadei examinate, rentabilitatea exprimată ca procentaj din vânzările nete ale producătorilor comunitari incluși în eșantion a scăzut considerabil, de la 6,2 % în 2004 la 2,1 % în PA. Rentabilitatea industriei comunitare a urmat aceeași tendință ca și prețurile sale de vânzare, începând cu anul 2005. Este clar că profiturile obținute în timpul PA nu sunt suficiente pentru a asigura viabilitatea industriei comunitare pe termen lung. |
(85) |
Fluxul net de numerar generat de produsul în cauză a scăzut cu 51 %, de la 37 de milioane EUR în 2004 la 18 milioane EUR în PA. |
4.2.5. Costurile forței de muncă
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Costul forței de muncă pe salariat |
41 970 |
41 118 |
41 484 |
43 941 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
98 |
99 |
105 |
(86) |
În cursul perioadei examinate, costurile forței de muncă din industria comunitară au crescut cu 5 %. Este vorba despre o creștere naturală, inferioară ratei inflației de-a lungul perioadei respective. |
4.2.6. Dimensiunea marjei de dumping
(87) |
Date fiind volumul, cota de piață și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză, impactul marjelor de dumping actuale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil. |
4.2.7. Redresarea în urma practicilor de dumping anterioare
(88) |
Nu există niciun indiciu potrivit căruia industria comunitară se redresează după efectele practicilor de dumping precedente. |
5. Concluzie privind prejudiciul
(89) |
Cei mai mulți indicatori de prejudiciu referitori la industria comunitară au evoluat negativ în timpul perioadei examinate. În timp ce consumul comunitar a crescut cu 17 %, volumul vânzărilor industriei comunitare a rămas stabil și, în consecință, cota sa de piață a scăzut cu aproximativ 13 puncte procentuale. În timp ce prețurile importurilor provenind din RPC au scăzut cu 45 %, prețul de vânzare unitar pentru produsul similar, pe piața comunitară, al producătorilor comunitari incluși în eșantion a rămas mai mult sau mai puțin stabil, în ciuda creșterii de 5 % a costului unitar de producție, generat de creșterea costurilor energiei și ale materiilor prime. În consecință, rentabilitatea a scăzut de la 6,2 % în 2004 la 2,1 % în PA, ceea ce este în mod clar insuficient pentru acest tip de industrie. Fluxul de numerar și randamentul investițiilor au urmat, de asemenea, o tendință negativă, scăzând cu 51 % și, respectiv, cu 18 puncte procentuale de-a lungul perioadei examinate. |
(90) |
Doar câțiva indicatori au înregistrat o evoluție pozitivă în timpul perioadei examinate. Producția și capacitatea de producție au crescut cu 3 %, respectiv cu 13 %. Investițiile au crescut cu 73 %. Totuși, astfel cum este menționat mai sus, acest fenomen trebuie luat în considerare ținând cont de creșterea semnificativă a consumului comunitar (+ 17 %). |
(91) |
Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
F. LEGĂTURA DE CAUZALITATE
1. Introducere
(92) |
În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă importurile care fac obiectul unui dumping originare din RPC cauzaseră industriei comunitare un prejudiciu într-o măsură suficientă pentru a fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping. |
2. Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping
(93) |
Creșterea masivă de 2 106 % a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping între 2004 și PA și creșterea corespunzătoare a cotei lor de piață, de la 0,4 % în 2004 la 8,2 % în PA, pe piața comunitară, precum și subcotarea de 18 % constatată în timpul PA au coincis cu deteriorarea situației economice a industriei comunitare, astfel cum s-a explicat mai sus. Până în 2005, volumul importurilor provenind din RPC nu era important, iar prețurile lor erau superioare sau apropiate de cele ale industriei comunitare. Cu toate acestea, începând din 2005, prețurile medii ale importurilor provenind din RPC au scăzut puternic, ceea ce a împiedicat industria comunitară să își crească prețurile, în ciuda creșterii costului principalei materii prime, sârma laminată, care reprezintă 75 % din costurile de fabricație. În consecință, situația financiară a industriei comunitare s-a deteriorat considerabil în 2006 și în timpul PA. În plus, industria comunitară a pierdut o parte semnificativă a cotei sale de piață sub efectul importurilor care fac obiectul unui dumping. |
(94) |
Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează provizoriu că importurile la prețuri de dumping din RPC, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei comunitare în timpul PA și al căror volum a crescut semnificativ, au avut un rol hotărâtor în prejudiciul suferit de industria comunitară, care se reflectă în situația sa financiară precară și în deteriorarea celor mai mulți indicatori de prejudiciu. |
3. Efectele altor factori
3.1. Importurile din alte țări
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Importurile din alte țări terțe (tone) |
57 075 |
67 361 |
110 098 |
120 757 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
118 |
193 |
212 |
Cota de piață a importurilor provenind din alte țări terțe |
6 % |
8 % |
11 % |
11 % |
Prețul mediu al importurilor |
711 |
842 |
937 |
952 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
118 |
132 |
134 |
(95) |
Pe baza datelor Eurostat, volumul importurilor în Comunitate de cabluri și toroane PSC, originare din țări terțe care nu sunt vizate de prezenta anchetă, a crescut cu 112 %, de la 57 075 tone în 2004 la 120 757 tone în PA. Cota de piață corespunzătoare deținută de aceste importuri a crescut de la 6 % în 2004 la 11 % în PA. |
(96) |
Cu toate acestea, prețurile medii ale acestor importuri erau cu mult superioare celor ale producătorilor-exportatori chinezi și chiar celor ale industriei comunitare. În consecință, nu se poate considera că acestea au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. Trebuie semnalat faptul că, dintre aceste țări, s-a constatat că două țări care dețineau o cotă de piață de 2,5 % pe piața comunitară înregistrau în PA prețuri inferioare celor ale produsului în cauză importat din RPC. Cu toate acestea, având în vedere nivelul relativ scăzut de importuri vizate, acest lucru nu poate fi considerat suficient pentru a rupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria comunitară. |
3.2. Rezultatele la export ale producătorilor comunitari incluși în eșantion
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Vânzări la export (mii de tone) |
54 759 |
73 186 |
69 324 |
63 792 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
134 |
127 |
116 |
Preț de vânzare unitar (EUR) |
715 |
723 |
650 |
660 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
101 |
91 |
92 |
(97) |
Astfel cum arată tabelul de mai sus, în timpul perioadei examinate, producătorii comunitari incluși în eșantion și-au crescut volumul vânzărilor la export cu 16 %. Aceste exporturi reprezentau 14 % din vânzările lor totale în timpul PA. |
(98) |
Prețul de vânzare unitar la export al producătorilor comunitari a scăzut cu 8 %, de la 715 EUR în 2004 la 660 EUR în PA. Cu toate acestea, deși cifrele agregate indică faptul că aceste exporturi au fost efectuate la prețuri inferioare costurilor de producție încă de la începutul perioadei examinate, există diferențe între societăți și intervale de timp. În plus, ca o consecință a concurenței cu societățile chineze pe aceste piețe, ei au fost obligați să își alinieze prețurile cu cele practicate de aceste societăți. |
(99) |
Prin urmare, nu se poate concluziona că acest factor a contribuit substanțial la deteriorarea recentă a situației financiare a industriei comunitare și, astfel, la prejudiciul important suferit de industria comunitară. |
3.3. Costul de producție
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Costul unitar de producție |
700 |
812 |
724 |
740 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
116 |
103 |
105 |
(100) |
Ancheta a arătat o creștere de 5 % a costurilor unitare de producție ale industriei comunitare, între 2004 și PA. Creșterea este atribuită majorării prețului principalei materii prime, sârma laminată, precum și a costurilor energiei. |
(101) |
În condiții economice normale și în lipsa unei presiuni puternice asupra prețurilor datorată importurilor care fac obiectul unui dumping, industria comunitară nu ar avea dificultăți de adaptare la creșterea costurilor pe care a înregistrat-o între 2004 și PA. În consecință, se concluzionează provizoriu că această creștere nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul important suferit de industria comunitară. |
3.4. Concurența din partea altor producători comunitari
|
2004 |
2005 |
2006 |
PA |
Vânzările în CE ale altor producători din Comunitate |
85 500 |
77 332 |
80 466 |
80 356 |
Indice (2004 = 100) |
100 |
90 |
94 |
94 |
Cota de piață a celorlalți producători din Comunitate |
9,5 % |
9,4 % |
8,1 % |
7,6 % |
(102) |
În ceea ce privește volumul vânzărilor altor producători comunitari, care nu sunt nici societăți reclamante, nici societăți care susțin reclamația și care reprezintă 8 % din producția totală a UE, acesta a scăzut cu 6 %, de la o valoare estimativă de 85 500 milioane de tone în 2004 la 80 356 milioane de tone în PA. Cota lor pe piața comunitară a scăzut de la 9,5 % la 7,6 % de-a lungul aceleiași perioade și nu s-a găsit niciun indiciu potrivit căruia prețurile lor ar fi mai mici decât cele ale producătorilor comunitari incluși în eșantion. Prin urmare, se concluzionează provizoriu că vânzările acestora pe piața comunitară nu au contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară. |
4. Concluzie privind legătura de cauzalitate
(103) |
Ancheta a arătat că ceilalți factori cunoscuți, precum importurile provenind din alte țări terțe, exporturile industriei comunitare, concurența cu alți producători și creșterea costului de producție nu reprezentau o cauză determinantă a prejudiciului suferit de industria comunitară. |
(104) |
Coincidența de timp între, pe de o parte, creșterea masivă a importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din RPC, creșterea corespunzătoare a cotei de piață și subcotarea constatată și, pe de altă parte, deteriorarea situației industriei comunitare trimite la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping au provocat prejudiciul important suferit de industria comunitară în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. |
G. INTERESUL COMUNITAR
1. Considerații generale
(105) |
În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziei provizorii privind dumpingul prejudiciabil, există motive imperioase pentru a se concluziona că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz specific. A fost examinat impactul instituirii sau al neinstituirii de măsuri asupra tuturor părților vizate de prezenta procedură. |
2. Interesele industriei comunitare
(106) |
Industria comunitară suferă de pe urma importurilor prejudiciabile la prețuri de dumping ale produsului în cauză provenind din RPC. De asemenea, se reamintește faptul că majoritatea indicatorilor economici ai industriei comunitare au arătat o tendință negativă în timpul perioadei examinate. Ținând cont de natura prejudiciului (respectiv o scădere a cotei de piață și a rentabilității), o deteriorare suplimentară și semnificativă a situației industriei comunitare pare inevitabilă, dacă nu se instituie măsuri. |
(107) |
Instituirea de măsuri ar trebui să permită evitarea unor noi denaturări și să restabilească o concurență loială pe piață. Ea ar trebui să permită industriei comunitare să își majoreze prețurile de vânzare până la un nivel care să asigure o marjă de profit rezonabilă. |
(108) |
În cazul în care măsurile nu ar fi instituite, prețurile ar continua să scadă și profiturile producătorilor comunitari s-ar deteriora și mai mult. Acest lucru ar da naștere unei situații imposibil de susținut pe termen mediu și lung. Având în vedere nivelul scăzut al profiturilor și investițiile efectuate în producție, este de așteptat ca unii producători comunitari să nu fie în măsură să își recupereze investițiile, dacă nu se instituie măsuri. |
(109) |
În plus, având în vedere că industria comunitară constă în întreprinderi mici și mijlocii răspândite pe întreg teritoriul Comunității, instituirea de măsuri antidumping ar contribui la menținerea ocupării forței de muncă în aceste zone. |
(110) |
Prin urmare, se concluzionează provizoriu că ar fi în interesul industriei comunitare să se instituie măsuri antidumping. |
3. Interesele altor producători comunitari
(111) |
În ceea ce privește cele patru societăți care nu sunt nici societăți reclamante, nici societăți care susțin reclamația, nu există indicii potrivit cărora instituirea de măsuri ar fi împotriva intereselor acestor producători. |
4. Interesul importatorilor
(112) |
Comisia a trimis chestionare tuturor importatorilor și comercianților cunoscuți. Patru importatori au cooperat la anchetă trimițând răspunsuri la chestionar. Aceștia reprezentau aproximativ 38 % din totalul importurilor provenind din RPC în Comunitate și aproximativ 3,2 % din consumul comunitar în timpul PA. S-a efectuat ulterior o vizită de verificare la sediile a doi dintre acești importatori, situați în Spania și în Regatul Unit. Volumul produsului în cauză importat de două dintre aceste societăți reprezenta între 20 și 38 % din totalul importurilor provenind din RPC în Comunitate. |
(113) |
În cazul acestor doi importatori, produsul în cauză reprezenta 100 % din cifra lor de afaceri. 100 % din importurile totale ale produsului în cauză pentru unul dintre aceștia și 90 % pentru cel de-al doilea proveneau din RPC. În ceea ce privește forța de muncă, între 8 și 11 de persoane sunt implicate direct în cumpărarea, comercializarea și revânzarea produsului în cauză. |
(114) |
În cazul în care se instituie măsuri antidumping, nu este exclus ca nivelul importurilor originare din țara în cauză să scadă, ceea ce ar afecta situația economică a importatorilor. Cu toate acestea, efectul oricărei majorări a prețurilor importurilor produsului în cauză asupra importatorilor ar trebui doar să reinstaureze concurența pe piața comunitară și nu ar trebui să împiedice importatorii să vândă produsul în cauză. În plus, deoarece costurile produsului în cauză nu reprezintă decât o mică parte din costurile totale ale utilizatorilor, importatorii ar trebui să poată transfera cu ușurință orice majorare a prețurilor asupra clienților lor. În funcție de aceste elemente, s-a concluzionat provizoriu că instituirea de măsuri antidumping nu riscă să afecteze în mod grav situația importatorilor din Comunitate. |
5. Interesul utilizatorilor
(115) |
Au fost trimise chestionare tuturor părților menționate în reclamație ca fiind utilizatori. Șapte utilizatori, reprezentând aproximativ 13 % din importurile totale provenind din RPC în Comunitate, au cooperat la anchetă trimițând un răspuns la chestionar. O vizită de verificare a fost efectuată ulterior la sediile a doi dintre acești utilizatori, situați în Spania și în Regatul Unit. În total, aceste două societăți reprezentau mai puțin de 5 % din importurile de cabluri și toroane PSC provenind din RPC în PA. Ele obțineau în principal produsul în cauză din alte surse, precum industria comunitară și Africa de Sud. |
(116) |
Se reamintește faptul că produsul în cauză este folosit pentru armarea betonului, pentru elementele de suspensie și pentru podurile hobanate, în sectorul construcțiilor. Cu toate acestea, în cadrul acestei proceduri, utilizatorii sunt societăți intermediare care produc și furnizează elementele necesare pentru aplicațiile menționate anterior. Având în vedere acest fapt, chiar dacă impactul instituirii oricărei taxe antidumping nu ar trebui să fie neglijabil, se preconizează că acești utilizatori ar fi în măsură să transfere în totalitate sau în cvasitotalitate creșterea prețurilor generată de instituirea măsurilor antidumping asupra utilizatorilor finali, ținând cont de faptul că, pentru aceștia din urmă, impactul acestor măsuri ar fi neglijabil. |
(117) |
Prin urmare, se concluzionează provizoriu că impactul generat de instituirea taxelor antidumping asupra costurilor utilizatorilor nu ar fi semnificativ. |
6. Concluzie privind interesul comunitar
(118) |
Având în vedere cele prezentate anterior, se concluzionează provizoriu că nu există niciun motiv imperios de a nu institui taxe antidumping la importurile de cabluri și toroane PSC originare din RPC. |
H. MĂSURILE ANTIDUMPING PROVIZORII
1. Nivelul de eliminare a prejudiciului
(119) |
Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul comunitar, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping. |
(120) |
Pentru a determina nivelul acestor taxe, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria comunitară. |
(121) |
Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare folosită pentru acest calcul a fost de 8,5 % din cifra de afaceri, bazată pe media ponderată a nivelurilor profiturilor realizate în 2004 și 2005, înainte de existența unor cantități semnificative de importuri din RPC, la prețuri superioare sau apropiate de cele ale industriei comunitare. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria comunitară. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 8,5 % menționată anterior la costurile de producție. |
(122) |
Majorarea necesară a prețului a fost determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat utilizat pentru calcularea subcotării cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procentaj din valoarea totală CIF la import. |
(123) |
Pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului la scară națională pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, ar trebui reamintit faptul că gradul de cooperare a fost scăzut. Prin urmare, marja de prejudiciu a fost calculată la nivelul de eliminare a prejudiciului determinat pentru societatea cooperantă căreia nu i s-a acordat nici TEP, nici TI. |
2. Măsurile provizorii
(124) |
Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute (de dumping sau de prejudiciu), în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, toate nivelurile taxei ar trebui stabilite, în consecință, la nivelul marjelor de prejudiciu constatate. |
(125) |
Nivelurile individuale pentru fiecare societate ale taxelor antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, astfel, în mod exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societăți și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. |
(126) |
Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei. |
(127) |
Taxele antidumping propuse sunt următoarele:
|
I. DISPOZIȚIE FINALĂ
(128) |
În interesul unei bune administrări, ar trebui fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de inițiere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de cabluri din oțel nealiat (neacoperite sau neplacate sau acoperite sau placate cu zinc) și de toroane din oțel nealiat (placate/acoperite sau nu) care conțin în greutate minimum 0,6 % carbon, cu dimensiunea maximă a secțiunii transversale mai mare de 3 mm, încadrate la codurile NC ex 7217 10 90, ex 7217 20 90, ex 7312 10 61, ex 7312 10 65 și ex 7312 10 69 (coduri TARIC 7217109010, 7217209010, 7312106111, 7312106191, 7312106511, 7312106591, 7312106911 și 7312106991) și originare din Republica Populară Chineză.
(2) Nivelul taxei antidumping aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele prezentate la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos se fixează după cum urmează:
Societatea |
Taxa |
Coduri adiționale TARIC |
Kiswire Qingdao, Ltd, Qingdao |
2,1 % |
A899 |
Liaoning Tongda Building Material Industry Co., Ltd, Liaoyang |
23,7 % |
A900 |
Wuxi Jinyang Metal Products Co., Ltd, Wuxi |
30,8 % |
A901 |
Toate celelalte societăți |
52,2 % |
A999 |
(3) Punerea în liberă circulație în Comunitate a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.
(4) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru a fi audiate de către Comisie, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
În temeiul articolului 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, părțile vizate pot transmite observații referitoare la aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării în vigoare a acestuia.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 14 noiembrie 2008.
Pentru Comisie
Catherine ASHTON
Membru al Comisiei