16.10.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 275/18

(1)

În august 2002, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1514/2002 (2) („ancheta inițială”), măsuri antidumping definitive la importurile de accesorii de țevărie („produsul în cauză”) originare, inter alia, din Republica Coreea și Malaezia („țările în cauză”). Taxele antidumping în vigoare pentru Malaezia sunt: 59,2 % pentru Anggerik Laksana Sdn Bhd și 75 % pentru restul societăților; în cazul Republicii Coreea, taxa este de 44 % pentru toate societățile.

(2)

În afara domeniului de aplicare a prezentei proceduri, măsurile antidumping în vigoare la momentul actual sunt impuse prin Regulamentul (CE) nr. 964/2003 al Consiliului (3) în ceea ce privește exporturile din Republica Populară Chineză (58,6 %) și Thailanda (58,9 %), cu excepția a două societăți în Thailanda, și în ceea ce privește exporturile expediate din Taiwan, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Taiwan. Măsurile pentru produsul în cauză originar din China au fost extinse la importurile aceluiași produs expediate din Indonezia prin Regulamentul (CE) nr. 2052/2004 al Consiliului (4), din Sri Lanka prin Regulamentul (CE) nr. 2053/2004 al Consiliului (5) și din Filipine prin Regulamentul (CE) nr. 655/2006 al Consiliului (6), indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Filipine, Indonezia sau Sri Lanka.

(3)

După publicarea avizului de expirare iminentă (7) a măsurilor antidumping în vigoare cu privire la importurile de produse în cauză originare din Republica Coreea sau Malaezia, Comisia a primit o cerere de reexaminare a acestor măsuri în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(4)

Această cerere a fost depusă la 23 mai 2007 de Comitetul de apărare a industriei accesoriilor din oțel sudate cap la cap al Uniunii Europene (denumit în continuare „solicitantul”) în numele producătorilor reprezentând o mare parte, în cazul de față peste 50 %, din producția comunitară totală de anumite accesorii de țevărie.

(5)

Cererea susținea că expirarea măsurilor ar putea conduce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei comunitare.

(6)

Comisia, după consultarea comitetului consultativ, stabilind că existau suficiente elemente de probă pentru a justifica deschiderea unei reexaminări, a inițiat o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (8) în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)

Comisia a informat oficial producătorii comunitari solicitanți, pe ceilalți producători comunitari, producătorii-exportatori din țările în cauză, importatorii/comercianții, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții guvernelor celor două țări exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării.

(8)

Comisia a trimis chestionare tuturor acestor părți, precum și celor care s-au făcut cunoscuți în termenul prevăzut în avizul de deschidere.

(9)

De asemenea, Comisia a dat posibilitatea părților interesate de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul fixat în avizul de deschidere.

(10)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători-exportatori din Republica Coreea, de importatori/comercianți ai produsului în cauză și de producători comunitari, s-a intenționat, în avizul de deschidere, să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a putea decide dacă este necesară eșantionarea și, în cazul unui răspuns afirmativ, pentru a putea selecta un eșantion, Comisia a distribuit formulare privind eșantionarea, solicitând informații specifice cu privire la volumul mediu de vânzări și prețurile fiecărui producător comunitar, producător-exportator și importator în cauză. Nu s-a primit niciun răspuns din partea niciunui producător-exportator coreean și unsprezece importatori au răspuns. Doar patru producători-exportatori comunitari au răspuns la formularul privind eșantionarea. În consecință, s-a decis că nu era necesară eșantionarea.

(11)

Patru producători comunitari au răspuns la chestionar, însă unul a trimis un răspuns parțial și nu a răspuns scrisorii prin care i se solicita să își completeze răspunsul. În ceea ce privește Malaezia, au fost primite două răspunsuri la chestionar, unul din partea unei societăți noi și celălalt din partea unei societăți care a refuzat mai târziu vizita de verificare. Niciun producător-exportator coreean nu a răspuns la chestionar. Doi importatori au transmis un răspuns la chestionar.

(12)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru stabilirea probabilității de continuare sau reapariție a dumpingului și a prejudiciului, precum și în scopul examinării interesului comunitar. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(13)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a acoperit perioada cuprinsă între 1 iulie 2006 și 30 iunie 2007 („perioada de anchetă – PA”). Examinarea tendințelor utile evaluării probabilității de continuare sau reapariție a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioadă examinată”).

(14)

Produsele care fac obiectul reexaminării sunt accesoriile de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și accesoriile filetate), din fier sau oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, originare din Republica Coreea și Malaezia, clasificate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11, ex 7307 93 19, ex 7307 99 30 și ex 7307 99 90.

(15)

Accesoriile de țevărie sunt fabricate în principal prin tăierea și formarea tuburilor și țevilor. Acestea sunt utilizate pentru racordarea de tuburi și țevi și se prezintă sub forme diferite: coturi, reductoare, teuri și clapete de obturare, au dimensiuni diferite și sunt din materiale de calități diferite. Acestea sunt utilizate în principal în industria petrochimică, în sectorul construcțiilor, în industria producătoare de energie, industria construcțiilor navale și a instalațiilor industriale. Atunci când este vândut pentru utilizarea în industria petrochimică, standardul folosit la nivel mondial este standardul ANSI. Pentru alte scopuri, standardul folosit cel mai frecvent în Comunitate este standardul DIN.

(16)

Ca și în cazul procedurii inițiale, în urma acestei anchete a reieșit faptul că accesoriile de țevărie produse în țările în cauză, vândute pe piața internă și/sau exportate către Comunitate, au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale și aceleași utilizări finale ca și produsele vândute în Comunitate de către producătorii comunitari care au depus cererea și sunt considerate, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă expirarea măsurilor ar putea conduce la o continuare a dumpingului.

(18)

Astfel cum s-a menționat mai sus, deoarece niciun producător-exportator din Coreea sau Malaezia nu a cooperat, cu excepția unei societăți noi, această examinare a trebuit să se bazeze pe informațiile aflate la dispoziția Comisiei din alte surse. În acest sens și în conformitate cu dispozițiile articolului 18 din regulamentul de bază, s-au utilizat datele Eurostat bazându-se pe codul NC din opt cifre, verificate cu alte surse, pentru a stabili volumul importurilor și prețurile acestora. Pentru a calcula marja de dumping, au fost utilizate datele disponibile, respectiv în acest caz informațiile conținute în cerere și statisticile americane.

(19)

Datorită volumului scăzut de importuri actual de produse în cauză din Coreea și Malaezia către UE, Comisia a trebuit să utilizeze date din altă țară. Statele Unite ale Americii au fost considerate adecvate deoarece piața are o dimensiune similară, cu mulți producători interni, dar, de asemenea, cu o proporție mare de importuri, ceea ce o face să fie o piață foarte competitivă. În plus, SUA este destinația principală a exporturilor din Coreea și Malaezia.

(20)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și în lipsa oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori coreeni sau malaezieni, cu excepția unei societăți noi, valoarea normală s-a bazat pe datele oferite în cerere, adică costul estimat de producție la care s-a adăugat 12,3 % și 15,1 % pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și 5,6 % și 6 % pentru profit pentru Coreea și Malaezia respectiv, ambele exprimate ca un procentaj din cifra de afaceri. Se consideră că procentajele de mai sus sunt mai degrabă moderate.

(21)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și în lipsa oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori coreeni sau malaezieni, cu excepția unei societăți noi, prețul de export a fost calculat utilizând prețurile de export coreene și malaeziene pentru produsul în cauză către SUA, rezultat din statisticile privind importurile ale SUA. Aceste cifre au fost ajustate în funcție de tipul de produs, proporțional cu tonajul fiecărui tip de produs, pe baza informațiilor oferite în cerere.

(22)

Valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat al produselor în cauză s-au comparat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, ambele la nivelul franco fabrică.

(23)

În sensul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama de diferențele constatate în ceea ce privește factorii care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În acest sens, s-au operat ajustări în ceea ce privește costul transportului terestru și maritim, asigurările, manipularea și încărcarea și costurile auxiliare.

(24)

Comparația dintre valoarea normală construită și prețul de export calculat a indicat existența dumpingului în ambele țări în cauză, marja de dumping fiind egală cu suma cu care valoarea normală stabilită depășea prețul de export. Marja de dumping astfel stabilită, exprimată ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, era 15,1 % pentru Coreea și 61,3 % pentru Malaezia.

(25)

În afară de analiza existenței unui dumping în cursul perioadei de anchetă, s-a efectuat o examinare a probabilității de continuare a dumpingului. În lipsa oricărei cooperări din partea producătorilor-exportatori coreeni sau malaezieni, cu excepția unei societăți noi și având în vedere absența informațiilor publice disponibile privind industria produselor în cauză, concluziile de mai jos se bazează în principal pe datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume date Eurostat, cererea de reexaminare și statisticile americane.

(26)

Capacitatea disponibilă în Coreea și Malaezia este estimată la 35 300 de tone și capacitatea acestora la export este estimată la 20 000 de tone. Aceasta reprezintă mai mult de un sfert din consumul comunitar.

(27)

După cum s-a menționat în observațiile preliminare, exporturile produsului în cauză din aceste două țări în cauză către piața comunitară sunt aproape inexistente. În ceea ce privește exporturile către alte țări terțe, se afirmă în cerere că exporturile de produs în cauză către SUA se efectuează la prețuri de dumping.

(28)

Având în vedere cele de mai sus, adică marjele mari de dumping, uriașa capacitate de producție neutilizată disponibilă în aceste țări împreună cu capacitățile uriașe de export ale acestora, se poate concluziona că importurile care fac obiectul unui dumping din aceste două țări către UE vor fi reluate dacă aceste măsuri vor expira. În plus, în pofida nivelului crescut de taxe antidumping impuse exporturilor acestora care practic au încetat, niciunul dintre producătorii-exportatori din Malaezia nu a solicitat o reexaminare intermediară. În continuare, trebuie reținut faptul că societățile exportatoare coreene nu au cooperat niciodată la ancheta inițială. De asemenea, lipsa cooperării la această anchetă sugerează că acești producători-exportatori nu doreau sau nu puteau să demonstreze că nu ar avea loc niciun dumping în cazul expirării măsurilor.

(29)

Trei societăți au cooperat pe deplin la anchetă. Aceste societăți sunt stabilite în Franța (Interfit), Austria (Erne Fittings) și Italia (Virgilio Cena). De asemenea, grupul austriac are o societate afiliată în Germania (Siekmann Fittings). Ancheta a stabilit că cei trei producători comunitari solicitanți care au cooperat pe deplin reprezentau mai mult de 50 % din producția comunitară de produse în cauză, constituind deci industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30)

Consumul comunitar s-a calculat pe baza volumului combinat al vânzărilor realizate de producătorii comunitari solicitanți și alți producători comunitari, astfel cum a fost indicat în cerere, și pe baza importurilor din țările în cauză și a importurilor din alte țări terțe, ambele pe baza datelor Eurostat.

(31)

Pe această bază, în timpul perioadei examinate, consumul comunitar a crescut cu 26 %, de la 58 561 de tone în 2002 la 73 519 tone în timpul perioadei de anchetă. Accesoriile de țevărie sunt utilizate în principal în industria petrochimică, sectorul construcțiilor, in industria producătoare de energie, industria construcțiilor navale și a instalațiilor industriale ceea ce, împreună cu redresarea industriei siderurgice, poate explica această creștere.

(32)

Tabelul 1

Consumul comunitar

(33)

Volumul importurilor din Malaezia și Coreea a scăzut sever de la 404 la 11 tone. Acesta pare să fie rezultatul unor măsuri antidumping în vigoare din februarie 2002. Cota de piață a acestor două țări este de minimis.

(34)

Tabelul 2

Importuri provenite din țările în cauză

(35)

Datorită volumului foarte limitat de importuri din țările în cauză și având în vedere marea varietate de tipuri de produse diferite, prețurile puse la dispoziție de Eurostat nu pot fi considerate o sursă de încredere pentru o analiză detaliată.

(36)

În lipsa cooperării în țările în cauză, marjele de subcotare a prețurilor au fost calculate folosind aceeași metodologie ca și în cerere, adică comparând prețurile de export ale țărilor în cauză către SUA și prețurile solicitanților practicate pe piața comunitară. Marja de subcotare este de 25,2 % pentru Coreea și de 53,3 % pentru Malaezia.

(37)

Producția industriei comunitare a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate, în timp ce consumul comunitar a crescut cu 26 %.

(38)

Tabelul 3

Volumul producției

(39)

În timpul perioadei examinate, capacitatea de producție a industriei comunitare a crescut cu 6 %, în pofida unei scăderi ușoare în 2003.

(40)

Tabelul 4

Capacitatea de producție

(41)

În timpul perioadei examinate, utilizarea capacităților a scăzut cu 1 %.

(42)

Tabelul 5

Utilizarea capacităților

(43)

Între 2002 și perioada de anchetă, vânzările industriei comunitare către clienți independenți pe piața Comunității au crescut cu 11 %.

(44)

Tabelul 6

Vânzările industriei comunitare către clienți independenți

(45)

În cursul perioadei examinate, prețul de vânzare mediu practicat de industria comunitară pe piața comunitară a crescut treptat. Între 2002 și perioada de anchetă, creșterea totală a acestuia a fost de 63 %. Această creștere se explică în parte prin creșterea costului materiei prime principale, tuburi din oțel și în parte prin faptul că doi producători comunitari și-au reorientat gama de produse pentru a se concentra asupra unor tipuri speciale mai scumpe.

(46)

Tabelul 7

Prețuri de vânzare practicate de industria comunitară

(47)

Cota de piață globală deținută de industria comunitară a scăzut între 2002 și perioada de anchetă cu 7 puncte procentuale.

(48)

Tabelul 8

Cota de piață a vânzărilor industriei comunitare

(49)

În timp ce consumul comunitar a crescut cu 26 % pe durata perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei comunitare pe piață nu a crescut decât cu 11 %, iar cota de piață a industriei comunitare pe piață a scăzut cu 7 puncte procentuale. În consecință, tendința de creștere a consumului comunitar nu a fost însoțită de o creștere proporțională a vânzărilor realizate de industria comunitară.

(50)

În cursul perioadei examinate, rentabilitatea, exprimată ca procentaj din valoarea netă a vânzărilor către părți independente, a evoluat după cum urmează:

(51)

Tabelul 9

Rentabilitate

(52)

Rentabilitatea industriei comunitare a urmat o tendință pozitivă, în conformitate cu creșterea prețurilor de vânzare ale industriei comunitare. În pofida unei scăderi semnificative în 2003 și 2005, rentabilitatea generală a ajuns la 10 %. Acest lucru s-a datorat unei reorientări către fabricarea de produse cu o valoare adăugată mai mare în timpul perioadei examinate, când profitul mediu al industriei comunitare era de 4 %.

(53)

Randamentul investițiilor, exprimat în profituri/pierderi în raport cu valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat aceeași evoluție ca și rentabilitatea.

(54)

Tabelul 10

Randamentul investițiilor

(55)

Au avut loc fluctuații importante în fluxul de numerar între 2002 și 2005 și o creștere dramatică în 2006 și în timpul perioadei de anchetă. De asemenea, această creștere a fluxului de numerar indică faptul că industria se redresează. Acest nivel al fluxului de numerar permite societăților să investească din nou în producția de accesorii de țevărie după perioade de scădere.

(56)

Tabelul 11

Flux de numerar

(57)

Investițiile industriei comunitare au crescut cu 65 % în cursul perioadei examinate. Majoritatea acestora s-au axat pe echipament pentru creșterea productivității. Niciuna dintre societățile examinate nu a menționat vreo dificultate în a mobiliza capital în prezent.

(58)

Tabelul 12

Investiții

(59)

Tabelul de mai jos arată că stocurile finale au avut o evoluție stabilă; cu toate acestea, o scădere ușoară de aproximativ 1 % a avut loc în perioada examinată.

(60)

Tabelul 13

Stocuri

(61)

După o scădere de 5 % în 2003, în timpul perioadei examinate numărul global de angajați a scăzut cu 2 %.

(62)

Tabelul 14

Ocuparea forței de muncă

(63)

În conformitate cu creșterea producției și scăderea ocupării forței de muncă, productivitatea a crescut cu 8 % în cursul perioadei examinate.

(64)

Tabelul 15

Productivitate

(65)

În cursul perioadei examinate, costurile forței de muncă din industria comunitară au crescut treptat. Creșterea totală a costurilor forței de muncă pentru această perioadă a fost de 22 %. Principala creștere a costurilor forței de muncă a avut loc în cadrul unei societăți care și-a schimbat gama de produse de la produse de bază la produse specializate, lucru ce a necesitat calificări profesionale superioare.

(66)

Tabelul 16

Costurile forței de muncă

(67)

Exporturile industriei comunitare de accesorii de țevărie în timpul perioadei examinate nu au fost foarte stabile, indicând fluctuații puternice. În ansamblu, nivelul exporturilor către țări terțe a scăzut cu 15 %, această reducere datorându-se, în principal, cursului de schimb EUR/USD nefavorabil.

(68)

Tabel 17

Exporturile industriei comunitare

(69)

Regulamentul (CE) nr. 964/2003 a stabilit taxe antidumping la importurile de produse în cauză din Republica Populară Chineză (58,6 %) și Thailanda (58,9 %). Măsurile sunt aplicabile produsului în cauză originar din China și expediat din una dintre țările următoare: Filipine, Indonezia, Sri Lanka și Taiwan. În pofida măsurilor aflate în vigoare împotriva importurilor din China, exporturile acestora din China către UE au crescut constant.

(70)

Volumul total de produse în cauză importate din alte țări terțe decât țările în cauză a crescut de peste două ori în cursul perioadei examinate, de la 9 654 tone în 2002 la 24 105 tone la finalul perioadei de anchetă.

(71)

Volumul importurilor de produse în cauză în Comunitate din alte țări decât Coreea și Malaezia a evoluat după cum urmează:

(72)

Tabelul 18

Importurile din alte țări terțe

(73)

Cota de piață a importurilor originare din țări terțe, altele decât țările în cauză, a ajuns la 33 % din consumul comunitar. Aceasta înseamnă o creștere de 99 % în perioada examinată de la 16 % la 33 %.

(74)

Tabelul 19

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe

(75)

Tabelul 20

Importurile principale în UE

(76)

Așa cum rezultă din evoluția pozitivă a majorității indicatorilor menționați mai sus, situația economică a industriei comunitare s-a restabilit parțial între 2002 și jumătatea anului 2007 în urma efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping originare din cele două țări în cauză.

(77)

Măsurile în vigoare au permis o redresare parțială a industriei comunitare din 2002. Industria comunitară a reușit să crească volumul vânzărilor sale și prețurile sale. Indicatorii de prejudiciu cum ar fi producția, capacitatea de producție, rentabilitatea, investițiile, randamentul investițiilor și productivitatea au cunoscut, de asemenea, o evoluție pozitivă. Acest fapt demonstrează că industria comunitară a depus eforturi pentru a-și îmbunătăți nivelul de competitivitate. Prin urmare, vânzările industriei comunitare în Comunitate sunt profitabile din 2002.

(78)

Cu toate acestea, industria comunitară nu a reușit să profite de creșterea semnificativă a consumului în Comunitate și unii dintre factorii pozitivi sunt, de asemenea, rezultatul dispariției unui producător comunitar important din Regatul Unit, ale cărui activități au fost preluate de două dintre societățile care sprijină cererea.

(79)

Cu toate acestea, se poate concluziona că instituirea măsurilor împotriva Coreei și a Malaeziei a avut un efect pozitiv asupra situației economice a industriei comunitare.

(80)

Ținând seama de începutul redresării industriei comunitare, nu s-a putut stabili continuarea prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, s-a examinat dacă prejudiciul va reapărea dacă se permite expirarea măsurilor.

(81)

Astfel cum s-a menționat anterior, producătorii coreeni și malaezieni au potențialul de a redirecționa un volum uriaș de exporturi către piața comunitară dacă se permite expirarea măsurilor. În conformitate cu cererea, aceste țări depind foarte mult de piețele de export: 75 % pentru Coreea și 84 % pentru Malaezia. În plus, se pare că alte piețe de export, cum ar fi cea americană și cea japoneză, nu pot absorbi capacitatea disponibilă, deoarece volumul de exporturi către aceste țări este deja important și, prin urmare, aceste exporturi vor fi direcționate către piața comunitară. În plus, se pare că există o supracapacitate generală pe piața asiatică.

(82)

În ceea ce privește prețurile, rezultă din statisticile americane că prețurile de export malaeziene și coreene către SUA erau mai scăzute decât cele ale industriei comunitare. Deși nu a putut fi efectuată o analiză detaliată datorită numeroaselor tipuri de produse diferite, este probabil că acești exportatori își vor alinia prețurile la nivelul celor foarte scăzute din celelalte țări asiatice în vederea redobândirii cotei de piață pierdute. Această politică de prețuri, demonstrată prin lipsa cooperării acestora împreună cu abilitatea acestora de a expedia cantități importante de produse în cauză către piața comunitară, ar avea probabil un impact negativ asupra industriei comunitare.

(83)

În plus, trebuie reținut faptul că, pentru a realiza economii de scară, industria comunitară trebuie să rămână competitivă pentru a produce un anumit volum de produse standard care se află, prin urmare, în concurență directă cu importurile din Coreea și Malaezia.

(84)

Ținând seama de cele menționate anterior, se concluzionează că expirarea măsurilor ar duce, foarte probabil, la o reapariție a prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(85)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă extinderea măsurilor antidumping în vigoare ar contraveni intereselor industriei comunitare în ansamblu. Determinarea interesului Comunității a presupus o evaluare a tuturor intereselor implicate, respectiv cele ale industriei comunitare, ale importatorilor/comercianților, precum și ale utilizatorilor produsului în cauză. Nu a fost primită nicio observație din partea utilizatorilor.

(86)

Pentru evaluarea impactului probabil al continuării sau al expirării măsurilor, Comisia a cerut informații tuturor părților interesate menționate anterior. Comisia a trimis chestionare de eșantionare la 64 de importatori de produs în cauză și a primit unsprezece răspunsuri. Comisia a trimis un chestionar acestor unsprezece societăți și a primit doar două răspunsuri parțiale care nu au oferit nicio dovadă că măsurile aflate în vigoare le afectaseră în mod semnificativ. Este evident faptul că importatorii au găsit alte surse de ofertă, după cum rezultă din cota de piață importantă (33 %) deținută de alte țări terțe, ceea ce a dovedit că pe piața comunitară condițiile de concurență sunt asigurate.

(87)

În plus, faptul că prezenta anchetă este o reexaminare, în care se analizează deci o situație în care măsuri antidumping sunt deja în vigoare, permite să se evalueze orice impact negativ anormal al măsurilor asupra părților vizate de actualele măsuri antidumping.

(88)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind continuarea dumpingului și a probabilității reapariției dumpingului, au existat motive imperioase care ar fi putut duce la concluzia că menținerea măsurilor în acest caz particular nu era în interesul Comunității.

(89)

Industria comunitară s-a dovedit o industrie viabilă din punct de vedere structural. Acest fapt a fost confirmat de evoluția pozitivă a situației sale economice în momentul restabilirii unei concurențe efective după instituirea măsurilor antidumping care sunt în prezent în vigoare. Într-adevăr, eforturile depuse de industria comunitară în vederea raționalizării producției sale și a creșterii competitivității sale au condus la o marjă a profitului rezonabilă în ultimii doi ani din perioada examinată.

(90)

Ținând seama de cele menționate anterior, pare necesară menținerea măsurilor existente pentru a evita impactul negativ al importurilor care fac obiectul unui dumping, care ar putea pune în pericol procesul de redresare a industriei comunitare și, în ultimă instanță, existența însăși a industriei comunitare. De asemenea, trebuie reținut faptul că, în cazul dispariției industriei comunitare, acest fapt ar avea un impact negativ și asupra industriei în aval, al cărei număr de furnizori s-ar reduce considerabil.

(91)

Astfel cum a fost menționat mai sus, doar doi dintre cei 64 de importatori independenți au răspuns la chestionarul Comisiei. Totuși, aceștia nu au exprimat nicio opinie negativă în legătură cu posibilitatea continuării măsurilor. Lipsa cooperării indică ea însăși că situația economică în acest sector nu a fost foarte afectată de măsuri. Acest lucru este confirmat de faptul că importatorii au continuat să comercializeze produsul în cauză în cantități semnificative, chiar mărind volumul importat în cursul perioadei examinate.

(92)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că situația economică a importatorilor produsului în cauză nu a fost influențată negativ de instituirea măsurilor antidumping în vigoare în prezent. Din aceleași motive, este, de asemenea, puțin probabil ca menținerea respectivelor măsuri să conducă la o deteriorare a acesteia în viitor.

(93)

Niciun utilizator nu s-a făcut cunoscut Comisiei în timpul anchetei actuale. Utilizatorii produsului în cauză sunt în principal industria petrochimică și cea a construcțiilor. Lipsa de cooperare a acestora pare să confirme faptul că accesoriile de țevărie reprezintă o parte foarte mică a costurilor de producție totale și că măsurile aflate în vigoare nu par să fi cauzat vreo scădere a competitivității pentru acestea.

(94)

S-a concluzionat că menținerea măsurilor la același nivel nu ar duce la deteriorarea situației utilizatorilor.

(95)

Ancheta a arătat că măsurile antidumping existente au permis industriei comunitare să se redreseze într-o anumită măsură. Expirarea măsurilor ar pune în pericol procesul de redresare și ar putea conduce la dispariția industriei comunitare. În consecință, menținerea măsurilor este în interesul industriei comunitare.

(96)

În plus, s-a remarcat că măsurile în vigoare nu au avut un efect negativ semnificativ asupra situației economice a utilizatorilor și a importatorilor. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că nu există motive întemeiate împotriva continuării măsurilor antidumping în vigoare.

(97)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor actuale. De asemenea, acestora li s-a acordat o perioadă în cursul căreia să își prezinte observațiile după comunicarea informațiilor. Nu a fost primit niciun comentariu din partea Coreei; a fost primit un comentariu din partea unei societăți malaeziene, dar acesta nu a fost de natură să modifice concluziile de mai sus.

(98)

Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, taxele antidumping pentru importurile de accesorii de țevărie originare din Republica Coreea și Malaezia, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1514/2002, ar trebui menținute,