REGULAMENTUL (CE) NR. 376/2008 AL COMISIEI

din 23 aprilie 2008

de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole

(versiune codificată)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a pieței în sectorul cerealelor (1), în special articolul 9 alineatul (2), articolul 12 alineatele (1) și (4) și articolul 18 și articolele corespunzătoare din celelalte regulamente privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor agricole,

întrucât:

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DOMENIUL DE APLICARE A REGULAMENTULUI

Articolul 1

Prezentul regulament stabilește, fără a aduce atingere dispozițiilor derogatorii prevăzute de reglementarea comunitară specifică privind anumite produse, normele comune de aplicare a sistemului licențelor de import, de export și a certificatelor de fixare în avans, denumite în continuare „licențe” și „certificate”, instituit sau prevăzut de:

CAPITOLUL II

DOMENIUL DE APLICARE A LICENȚELOR ȘI A CERTIFICATELOR

Articolul 2

Nu se solicită și nu este posibil să se prezinte o licență sau un certificat pentru produsele:

Articolul 3

(1)   În cazul în care produsele supuse unor sisteme de perfecționare activă și neconținând produsele de bază menționate la alineatul (2) litera (a) sunt puse în liberă circulație, trebuie prezentată o licență de import atunci când produsele puse efectiv în liberă circulație sunt supuse prezentării unei licențe de import.

(2)   În cazul în care produsele sunt supuse oricăruia dintre sistemele menționate la alineatul (1) și conțin în același timp:

sunt puse în liberă circulație, atunci, fără să aducă atingere articolului 7 alineatul (1) din prezentul regulament, pentru fiecare produs de bază menționat la litera (b) a prezentului alineat efectiv utilizat și sub rezerva unei licențe de import, se prezintă o astfel de licență.

Totuși, nu se solicită licență de import în cazul în care produsul pus efectiv în liberă circulație nu este supus prezentării unei licențe.

(3)   Licența sau licențele de import prezentate la punerea în liberă circulație a unui produs ca cel menționat la alineatul (1) sau (2) pot să nu prevadă fixarea în avans.

(4)   La exportul unui produs aflat sub incidența unuia dintre sistemele menționate la alineatul (1) și care conține unul sau mai multe produse de bază menționate la alineatul (2) litera (a) se va prezenta o astfel de licență pentru fiecare dintre respectivele produse de bază, în măsura în care acestea sunt supuse prezentării unei licențe de export.

Totuși, sub rezerva paragrafului al treilea privind fixarea în avans a restituirilor, nu se solicită licență de export atunci când produsul efectiv exportat nu este supus prezentării unei asemenea licențe.

La exportul produselor combinate eligibile pentru o restituire la export fixată în avans pe baza unuia sau a mai multora dintre componente, statutul vamal al fiecărei componente este singurul element luat în considerare la aplicarea sistemului de licențe și certificate.

Articolul 4

(1)   Nu se solicită și nu se poate prezenta o licență în scopurile operațiunilor:

Fără să aducă atingere prevederilor primului paragraf, trebuie să se prezinte o licență atunci când importul sau exportul se face în cadrul unor sisteme preferențiale, acordate prin licență.

Statele membre iau măsuri de precauție împotriva abuzului la aplicarea prezentului alineat, mai ales când o aceeași operațiune de import sau export face obiectul mai multor declarații de import sau export, în mod evident lipsite de justificare economică sau de altă natură.

(2)   În înțelesul alineatului (1), prin „operațiuni de natură necomercială” se înțeleg:

(3)   Statele membre sunt autorizate să nu solicite licență sau licențe de export pentru produsele și/sau mărfurile expediate de persoane particulare sau grupuri de persoane particulare în scopul distribuirii ca ajutor umanitar în țări terțe atunci când se îndeplinesc toate condițiile de mai jos:

Următoarea indicație se inserează la rubrica 44 a declarației de export: „Fără restituire – articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008”.

Articolul 5

Nu se solicită și nu este posibil să se prezinte o licență sau un certificat în cazul în care produsele sunt puse în liberă circulație în conformitate cu titlul VI capitolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de reglementare a regimului mărfurilor reintroduse pe teritoriul Comunității.

Articolul 6

(1)   Nu se solicită și nu este posibil să se prezinte o licență de export în momentul acceptării declarației de reexportare a unor produse pentru care exportatorul dovedește că s-a pronunțat o decizie preferențială de rambursare sau de remitere a drepturilor de import în conformitate cu titlul VII capitolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

(2)   În cazul în care produsele sunt exportate sub rezerva prezentării unei licențe de export și autoritățile competente acceptă declarația de reexportare înainte de a lua o decizie privind cererea de rambursare sau de remitere a drepturilor de import, trebuie să se prezinte o licență de export. Fixarea în avans a restituirii sau a dreptului de export nu este permisă.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII GENERALE

SECȚIUNEA 1

Domeniul de aplicare a licențelor, a certificatelor și a extraselor

Articolul 7

(1)   Licența de import sau export constituie autorizare și dă naștere unei obligații de a importa, respectiv de a exporta pe baza licenței și, cu excepția cazurilor de forță majoră, în perioada de valabilitate a acesteia cantitatea specificată de produse sau mărfuri menționate.

Obligațiile menționate la prezentul alineat constituie cerințe principale în înțelesul articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85 al Comisiei (22).

(2)   O licență de export care fixează restituirea în avans dă naștere unei obligații de a exporta cantitatea specificată a produsului relevant pe baza licenței și, cu excepția cazurilor de forță majoră, în timpul perioadei de valabilitate a acesteia.

În cazul în care exporturile de produse sunt condiționate de prezentarea unei licențe de export, licența de export cu fixarea în avans a restituirii determină dreptul de a exporta și dreptul la restituire.

În cazul în care exporturile de produse nu sunt condiționate de prezentarea unei licențe de export, licența de export cu fixarea în avans a restituirii determină numai dreptul la restituire.

Obligațiile menționate la prezentul alineat sunt cerințe principale în înțelesul articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.

(3)   Emiterea unei licențe sau a unui certificat dă naștere unei obligații de a importa din țara sau grupul de țări sau de a exporta spre țara sau grupul de țări specificate în documentul în cauză, în cazurile specificate la articolul 47 și în cazurile în care această obligație este prevăzută în normele comunitare ce reglementează sectorul în cauză.

(4)   Atunci când cantitatea importată sau exportată este mai mare decât cantitatea indicată în licență sau certificat cu maximum 5 %, se consideră că s-a importat sau exportat pe baza licenței sau a certificatului în cauză.

(5)   Atunci când cantitatea importată sau exportată este mai mică decât cantitatea indicată în licență sau certificat cu maximum 5 %, se consideră că obligația de a importa sau exporta s-a îndeplinit.

(6)   În sensul alineatelor (4) și (5), atunci când licența sau certificatul se eliberează pe bază de număr de capete, rezultatul calculului de 5 % menționat anterior se rotunjește la numărul întreg de capete imediat superior.

(7)   În cazul în care, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1182/71, o licență sau un certificat care fixează taxa de export sau restituirea la export în avans se folosește în prima zi lucrătoare de după ultima zi din perioada normală de valabilitate, se consideră că licența sau certificatul a fost utilizat în ultima zi a perioadei sale normale de valabilitate în ceea ce privește valorile fixate în avans.

Articolul 8

(1)   Obligațiile care decurg din licențe sau certificate nu sunt transferabile. Drepturile care decurg din licențe sau certificate sunt transferabile de către titular în timpul perioadei lor de valabilitate. Se poate efectua un astfel de transfer în favoarea unui singur cesionar pentru o anumită licență sau certificat sau extras din acestea. Transferul se referă la cantități încă neatribuite licenței, certificatului sau extrasului.

(2)   Cesionarii nu își pot transfera drepturile unui terț, dar le pot retroceda titularului. Transferurile retrocedate titularului se referă la cantități încă neatribuite licenței, certificatului sau extrasului.

Într-un astfel de caz, organismul emitent trebuie să completeze caseta 6 din certificat sau licență cu una dintre mențiunile prevăzute în anexa III partea A.

(3)   În eventualitatea unei cereri de transfer din partea titularului sau de retrocedare către titular din partea cesionarului, organismul emitent sau instituția sau instituțiile desemnate de fiecare stat membru introduc în licență sau certificat sau, după caz, în extras, următoarele:

(4)   Transferul sau retrocedarea produc efecte de la data înregistrării.

Articolul 9

Extrasele din licențe sau certificate au aceleași efecte legale ca licențele sau certificatele din care sunt extrase, în limitele cantității pentru care se eliberează extrasele în cauză.

Articolul 10

Licențele sau certificatele sau extrasele eliberate și înregistrările și andosările efectuate de autoritățile statului membru au aceleași consecințe legale în fiecare din celelalte state membre ca documentele eliberate și înregistrările și andosările efectuate de autoritățile din respectivele state membre.

Articolul 11

(1)   În cazul în care se folosește o licență care fixează restituirea în avans pentru a exporta un amestec, respectivul amestec nu este eligibil la export la rata fixată în avans atunci când clasificarea tarifară pentru componenta pentru care se calculează restituirea aplicabilă amestecului nu corespunde clasificării amestecului.

(2)   În cazul în care se folosește o licență sau un certificat care fixează restituirea la export în avans pentru exportul asortimentelor de produse, rata fixată în avans se aplică numai componentei care are aceeași clasificare tarifară cu asortimentul.

SECȚIUNEA 2

Solicitarea și eliberarea de licențe și de certificate

Articolul 12

(1)   Nu se acceptă nici o cerere de licență sau de certificat atunci când aceasta nu este înaintată sau depusă la autoritatea competentă pe formulare tipărite și/sau întocmite în conformitate cu articolul 17.

Totuși, organismele competente pot accepta ca valabilă o cerere transmisă sub formă de telecomunicație scrisă sau de mesaj electronic, cu condiția să conțină toate datele care ar apărea în mod normal pe formular. Statele membre pot solicita ca telecomunicația scrisă și/sau mesajul electronic să fie urmate de o cerere pe un formular tipărit sau întocmit în conformitate cu articolul 17, înaintat sau depus direct la organismul competent; în asemenea cazuri, data la care a ajuns telecomunicația scrisă sau mesajul electronic la organismul competent se consideră a fi data depunerii cererii. Această cerință nu afectează valabilitatea cererilor înaintate sub formă de telecomunicație scrisă sau de mesaj electronic.

În cazul în care cererile de licențe sau de certificate se depun electronic, autoritățile competente ale statelor membre stabilesc modul în care se înlocuiește semnătura de mână, acesta putând eventual să se bazeze pe o metodă de codificare.

(2)   Cererile de licențe și de certificate pot fi anulate doar prin scrisoare, telecomunicație scrisă sau mesaj electronic, primite de organismul competent, cu excepția cazurilor de forță majoră, până la ora 13 a zilei de depunere a cererii.

Articolul 13

(1)   Cererea de licență cu fixarea în avans a restituirii și licența în sine conțin la rubrica 16 codul de 12 cifre al produsului din nomenclatura produselor agricole pentru restituiri la export.

Totuși, atunci când rata restituirii este identică pentru mai multe coduri din aceeași categorie, urmând să fie determinată în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și la articolele corespunzătoare din celelalte regulamente ce reglementează organizarea comună a piețelor, aceste coduri se introduc împreună în solicitările de licențe și în licențele în sine.

(2)   În cazul în care ratele de restituire sunt diferențiate în funcție de destinație, atunci țara sau zona de destinație, după caz, trebuie indicată la rubrica 7, atât în solicitări, cât și în licențe.

(3)   Fără să se aducă atingere dispozițiilor de la primul paragraf al alineatului (1), atunci când se definește un grup de produse în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) primul paragraf a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, codurile produselor aparținând acestui grup pot fi introduse în rubrica 22 din cererile de licență și din licențele în sine, precedate de descrierea: „grup de produse menționat la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999”.

Articolul 14

(1)   Cererile care conțin condiții neprevăzute în normele comunitare se resping.

(2)   Nici o cerere de licență sau certificat nu este acceptată atunci când nu s-a constituit o garanție corespunzătoare la organismul competent, nu mai târziu de ora 13 în ziua de depunere a cererii.

(3)   În cazul în care garanția pentru o licență sau un certificat este de 100 de euro sau mai puțin sau în cazul în care licența sau certificatul sunt întocmite în numele unei agenții de intervenție, nu se solicită constituirea unei garanții.

(4)   În cazul în care statele membre utilizează opțiunile menționate la articolul 5 din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85, valoarea garanției se revendică la expirarea termenului de două luni, după data expirării valabilității licenței.

(5)   Nu se solicită nici o garanție în cazul licențelor de export eliberate pentru exportul în țări terțe în cadrul operațiunilor de ajutor alimentar necomunitar efectuate de asociații umanitare agreate de statul membru exportator. Statul membru comunică imediat Comisiei asociațiile umanitare agreate.

(6)   În cazul în care se aplică alineatele (3), (4) și (5), dispozițiile articolului 4 alineatul (1) paragraful al treilea se aplică mutatis mutandis.

Articolul 15

Cererile de licențe și licențele cu fixare în avans a restituirii care sunt întocmite în vederea realizării unei operațiuni de ajutor alimentar în sensul articolului 10 alineatul (4) din Acordul privind agricultura, încheiat în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay conțin, la caseta 20, cel puțin una dintre mențiunile prevăzute în anexa III partea B din prezentul regulament.

Țara de destinație este menționată în secțiunea 7. Licența este valabilă numai pentru exporturile derulate în contextul unor astfel de tipuri de operațiuni de ajutorare cu alimente.

Articolul 16

(1)   Prin ziua de depune a unei cereri de licență sau de certificat se înțelege ziua la care aceasta este primită de organismul competent, cu condiția să nu fie mai târziu de ora 13, indiferent dacă cererea este expediată direct către organismul competent sau înaintată prin scrisoare, telecomunicație scrisă sau mesaj electronic.

(2)   Solicitarea de licență sau de certificat primită de organismul competent fie într-o zi de sâmbătă, duminică sau într-o zi de sărbătoare legală, fie după ora 13 într-o zi lucrătoare se consideră a fi depusă în prima zi lucrătoare de după ziua în care a fost primită efectiv.

(3)   În cazul în care se stabilește o perioadă de un număr precizat de zile pentru depunerea de cereri de licențe sau de certificate și în cazul în care ultima zi a perioadei cade sâmbăta, duminica sau într-o zi de sărbătoare legală, perioada în cauză se încheie în prima zi lucrătoare următoare, la ora 13.

Totuși, astfel de prelungiri nu se iau în considerare în vederea calculării valorilor fixate în licență sau în certificat sau a determinării perioadei de valabilitate a documentului în cauză.

(4)   Termenele-limită precizate în prezentul regulament sunt exprimate în ora locală din Belgia.

Articolul 17

(1)   Fără să aducă atingere articolului 12 alineatul (1) paragraful al doilea și articolului 18 alineatul (1), cererile de licențe sau de certificate, licențele și certificatele, precum și extrasele din acestea se întocmesc pe baza unor formulare conforme cu specimenele prezentate în anexa I. Formularele trebuie completate în conformitate cu indicațiile menționate și potrivit dispozițiilor comunitare aplicabile fiecărui sector de produse.

(2)   Formularele de licențe și certificate se prezintă în seturi care conțin, în ordine, exemplarul nr. 1, exemplarul nr. 2 și cererea, însoțite, eventual, de alte exemplare suplimentare ale licenței sau certificatului.

Totuși, statele membre pot cere solicitanților să completeze numai un formular în locul setului de documente prevăzute în primul paragraf.

În cazul în care, în temeiul unei dispoziții comunitare, cantitatea pentru care s-a eliberat licența sau certificatul poate fi mai mică decât cantitatea pentru care s-a depus inițial cererea de licență sau de certificat, cantitatea solicitată și cuantumul garanției depuse pentru aceasta trebuie introduse numai pe formularul de cerere.

Formularele pentru extrasele din licențe sau certificate se întocmesc în seturi care conțin, în ordine, exemplarul nr. 1 și exemplarul nr. 2.

(3)   Formularele, inclusiv paginile suplimentare, se tipăresc pe hârtie albă de scris, fără pastă mecanică, cu greutate de minimum 40 de grame pe metru pătrat. Dimensiunea colii este de 210 × 297 mm, toleranța permisă situându-se în intervalul -5 mm/+ 8 mm față de lungime; spațiul dintre rânduri trebuie să fie de 4,24 mm (a șasea parte dintr-un țol); punerea în pagină a formularelor trebuie să fie respectată cu strictețe. Ambele fețe ale exemplarului nr. 1, precum și fața paginilor suplimentare pe care apar atribuirile trebuie să aibă în plus un fundal tipărit ghiloșat, pentru a evidenția orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice. Fundalul ghiloșat trebuie să fie verde pentru formularele de import și sepia maro pentru formularele de export.

(4)   Statele membre sunt responsabile pentru tipărirea formularelor. Acestea pot fi tipărite și de tipografi desemnați de statul membru în care sunt stabiliți. În acest din urmă caz, trimiterea la aprobarea acordată de statele membre trebuie să apară pe fiecare formular. Fiecare formular conține o indicație privind numele și adresa tipografului sau un marcaj care să permită identificarea acestuia și, cu excepția formularului de cerere și a paginilor suplimentare, un număr de serie individual. Numărul este precedat de următoarele litere, în funcție de statul membru emitent al documentului: „AT” pentru Austria, „BE” pentru Belgia, „BG” pentru Bulgaria, „CZ” pentru Republica Cehă, „CY” pentru Cipru, „DE” pentru Germania, „DK” pentru Danemarca, „EE” pentru Estonia, „EL” pentru Grecia, „ES” pentru Spania, „FI” pentru Finlanda, „FR” pentru Franța, „HU” pentru Ungaria, „IE” pentru Irlanda, „IT” pentru Italia, „LU” pentru Luxemburg, „LT” pentru Lituania, „LV” pentru Letonia, „MT” pentru Malta, „NL” pentru Țările de Jos, „PL” pentru Polonia, „PT” pentru Portugalia, „RO” pentru România, „SE” pentru Suedia, „SI” pentru Slovenia, „SK” pentru Slovacia, „UK” pentru Regatul Unit.

În momentul eliberării, licențele sau certificatele și extrasele pot avea un număr de eliberare, alocat de organismul emitent.

(5)   Cererea, licențele, certificatele și extrasele se completează cu mașina de scris sau cu mijloace computerizate. Ele se tipăresc și se completează într-una din limbile oficiale ale Comunității, în conformitate cu specificațiile autorităților competente ale statului membru emitent. Totuși, statele membre pot permite ca cererile (dar nu și celelalte documente) să fie scrise de mână, cu cerneală și cu majuscule.

(6)   Ștampilele organismelor emitente și ale autorităților de atribuire se aplică cu ajutorul unei ștampile metalice, preferabil din oțel. Totuși, ștampila organismului emitent poate fi înlocuită cu un timbru sec, în combinație cu litere și cifre perforate.

(7)   Autoritățile competente ale statelor membre în cauză pot, la nevoie, să solicite traducerea licențelor sau a certificatelor și a extraselor din acestea în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru respectiv.

Articolul 18

(1)   Fără să aducă atingere articolului 17, licențele și certificatele pot fi eliberate și utilizate cu ajutorul sistemelor computerizate, în conformitate cu normele de aplicare stabilite de autoritățile competente. Aceste certificate sunt numite în continuare „licențe și certificate electronice”.

Conținutul licențelor și al certificatelor electronice trebuie să fie identic cu cel al licențelor și al certificatelor pe suport de hârtie.

(2)   În cazul în care titularii sau cesionarii de licențe și certificate trebuie să utilizeze formatul electronic într-un stat membru care nu este conectat la sistemul computerizat de emitere, ei solicită un extras din documentul în cauză.

Acest extras se eliberează, fără întârziere și fără costuri suplimentare, în formatul prevăzut la articolul 17.

În statele membre conectate la un sistem computerizat de emitere, extrasele de acest tip sunt utilizate sub forma extraselor pe hârtie.

Articolul 19

(1)   În cazul în care valorile rezultate din conversia în moneda națională a sumelor exprimate în euro care trebuie introduse pe licențe sau certificate conțin trei sau mai multe zecimale, se vor scrie doar primele două. În astfel de cazuri, atunci când a treia cifră zecimală este cinci sau o cifră mai mare, a doua cifră se rotunjește până la unitatea superioară, iar atunci când a treia cifră este sub cinci, a doua rămâne neschimbată.

(2)   Totuși, în cazul în care valorile exprimate în euro sunt convertite în lire sterline, trimiterea la primele două cifre zecimale de la alineatul (1) se interpretează ca trimitere la primele patru zecimale. În astfel de cazuri, atunci când a cincea cifră este cinci sau o cifră mai mare, a patra cifră se rotunjește la unitatea superioară, iar atunci când a cincea cifră este sub cinci, cifra a patra rămâne neschimbată.

Articolul 20

(1)   Fără să aducă atingere articolului 18 privind licențele și certificatele electronice, licențele și certificatele se întocmesc în cel puțin două exemplare, dintre care primul, numit „exemplarul titularului” și marcat „nr. 1”, se înmânează fără întârziere solicitantului, iar al doilea, numit „exemplarul organismului emitent” și marcat cu „nr. 2”, se reține de către organismul emitent.

(2)   În cazul în care se eliberează o licență sau un certificat pentru o cantitate mai mică decât cea pentru care s-a făcut cererea, organismul emitent indică:

Garanția constituită în contul cantității pentru care nu s-a eliberat licență sau certificat se eliberează imediat.

Articolul 21

(1)   La solicitarea titularului licenței sau al certificatului sau a cesionarului și la prezentarea exemplarului nr. 1 al certificatului, organismul emitent sau instituția sau instituțiile desemnate de fiecare stat membru pot elibera unul sau mai multe extrase din documentul respectiv.

Extrasele se întocmesc în cel puțin două exemplare, primul fiind numit „exemplarul titularului” și marcat „nr. 1” și fiind înmânat fără întârziere solicitantului, iar al doilea, numit „exemplarul organismului emitent” și marcat cu „nr. 2”, fiind reținut de organismul emitent.

Organismul emitent al extrasului introduce, în exemplarul nr. 1 al licenței sau al certificatului, cantitatea pentru care s-a eliberat extrasul, majorată cu toleranța relevantă. Lângă cantitatea introdusă în exemplarul nr. 1 al licenței sau al certificatului se introduce cuvântul „extras”.

(2)   Nu se mai poate face încă un extras din extrasul unei licențe sau al unui certificat.

(3)   Exemplarul nr. 1 al unui extras utilizat sau expirat trebuie returnat de către titular organismului care a eliberat licența sau certificatul, împreună cu exemplarul nr. 1 al licenței sau al certificatului din care a fost realizat, astfel încât organismul să poată corecta înregistrările din exemplarul nr. 1 al licenței sau al certificatului în lumina celor ce apar în exemplarul nr. 1 al extrasului.

Articolul 22

(1)   Pentru determinarea perioadei lor de valabilitate, licențele și certificatele se consideră eliberate în ziua în care s-a depus cererea, ziua respectivă fiind luată în considerare la calculul perioadei de valabilitate a certificatului. Totuși, licențele și certificatele nu pot fi utilizate decât la eliberarea lor efectivă.

(2)   Poate fi prevăzut ca o licență sau un certificat să devină valabile în ziua de eliberare efectivă; în acest caz, ziua de eliberare efectivă este luată în considerare la calculul perioadei de valabilitate a certificatului.

SECȚIUNEA 3

Utilizarea licențelor și a certificatelor

Articolul 23

(1)   Exemplarul nr. 1 al licenței sau al certificatului se depune la biroul vamal la care se acceptă:

Fără să aducă atingere articolului 2 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, declarația vamală trebuie făcută de titular și, atunci când este cazul, de cesionarul licenței sau al certificatului sau de reprezentantul lor în sensul articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

(2)   Exemplarul nr. 1 din licență sau din certificat se prezintă sau se păstrează la dispoziția autorităților vamale, din momentul acceptării declarației menționate la alineatul (1).

(3)   După ce biroul menționat la alineatul (1) a efectuat atribuirea și a andosat exemplarul nr. 1 din licență sau din certificat, acesta se înapoiază părții în cauză. Totuși, statele membre pot cere sau pot permite părții în cauză să facă înscrisuri pe licență sau pe certificat; în toate aceste cazuri, înscrisul este examinat și andosat de către biroul competent.

(4)   Atunci când cantitatea importată sau exportată nu corespunde cu cantitatea introdusă în licență sau certificat, înscrisul pe licență sau certificat se corectează astfel încât să indice cantitatea efectiv importată sau exportată, în limitele cantității pentru care s-a eliberat licența sau certificatul.

Articolul 24

(1)   Sub rezerva articolul 23, un stat membru poate permite ca licența sau certificatul să fie:

(2)   Statul membru în cauză decide cazurile în care se aplică alineatul (1) și condițiile care trebuie îndeplinite de partea în cauză pentru a beneficia de procedura prevăzută la alineatul respectiv. În plus, prevederile adoptate de statul membru în cauză trebuie să asigure un tratament egal tuturor certificatelor eliberate în cadrul Comunității.

(3)   Statul membru desemnează autoritatea care urmează să facă înscrisul pe certificat și să andoseze certificatul.

Totuși, atribuirea și ștampilarea certificatului se consideră a fi fost efectuate în cazul în care:

Data înregistrării se consideră a fi data acceptării declarației menționate la articolul 23 alineatul (1).

(4)   În momentul acceptării declarației vamale, partea în cauză trebuie să precizeze pe documentul de declarație că se aplică dispozițiile prezentului articol și să indice numărul de referință al licenței sau al certificatului care va fi utilizat.

(5)   În cazul unei licențe sau al unui certificat de autorizare de import sau export, mărfurile pot fi eliberate numai atunci când autoritatea competentă a informat biroul vamal menționat la articolul 23 alineatul (1) că licența sau certificatul indicate pe documentul vamal sunt valabile pentru produsul în cauză și au fost atribuite.

(6)   În cazul în care produsele exportate nu sunt condiționate de prezentarea unei licențe de export, dar restituirea la export a fost fixată cu ajutorul unei licențe de export care a fixat în avans restituirea la export, atunci când, din greșeală, documentul utilizat în timpul exportului pentru a dovedi eligibilitatea pentru o restituire nu menționează prezentul articol sau atunci când informația este incorectă, operațiunea poate fi regularizată dacă se îndeplinesc următoarele condiții:

Articolul 25

(1)   Înregistrările făcute pe licențe, certificate sau extrase nu pot fi modificate după eliberarea lor.

(2)   În cazul în care acuratețea înregistrărilor pe licențe, certificate sau extrase este îndoielnică, licențele, certificatele sau extrasele respective vor fi înapoiate organismelor emitente la inițiativa părții în cauză sau a autorităților competente ale statului membru în cauză.

În cazul în care organismul emitent consideră că este nevoie de o corectură, el retrage extrasul, licența sau certificatul, precum și orice alte extrase eliberate anterior și eliberează fără întârziere fie un extras corectat, fie o licență sau un certificat corectate și extrasele corectate corespunzătoare. Pe aceste documente ulterioare, care includ înscrisul „licență (sau certificat) corectat la data de…” sau „extras corectat la data de…”, se reproduc toate înregistrările anterioare pe fiecare dintre exemplare.

În cazul în care organismul emitent nu consideră că este necesar să corecteze licența, certificatul sau extrasul, se introduce andosarea „verificat la data de… în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008” și se ștampilează.

Articolul 26

(1)   La cererea organismului emitent, titularul trebuie să înapoieze licența sau certificatul și extrasele din acestea.

(2)   În cazul în care se înapoiază sau se reține un document discutabil în conformitate cu prezentul articol sau cu articolul 25, autoritățile naționale competente eliberează o chitanță părții în cauză, la cererea acesteia.

Articolul 27

În cazul în care spațiul rezervat înregistrărilor pe licențe, certificate sau extrase din acestea este insuficient, autoritățile care fac înscrisul pot anexa una sau mai multe pagini suplimentare, care să conțină spațiile necesare pentru înregistrări, după cum se indică pe verso-ul exemplarului nr. 1 al licențelor, certificatelor sau extraselor menționate. Autoritățile în cauză își aplică ștampila astfel încât o jumătate să fie pe licență, certificat sau extrasul din acestea, iar cealaltă jumătate să fie pe pagina suplimentară, iar pentru fiecare pagină suplimentară eliberată se mai aplică o ștampilă peste pagina în cauză și peste pagina următoare.

Articolul 28

(1)   În cazul în care există dubii privind autenticitatea unei licențe, a unui certificat sau a unui extras sau a înregistrărilor sau andosărilor corespunzătoare, autoritățile naționale competente returnează documentul discutabil sau o fotocopie a acestuia autorităților în cauză, pentru a se face o verificare.

Documentele mai pot fi returnate prin verificare aleatorie; în acest caz se returnează doar o fotocopie a documentului.

(2)   În cazul în care se returnează un document îndoielnic în conformitate cu alineatul (1), autoritățile naționale competente eliberează o chitanță părții în cauză, la cererea acesteia.

Articolul 29

(1)   La nevoie, pentru a aplica prezentul regulament în mod corespunzător, autoritățile competente ale statelor membre fac schimb de informații în legătură cu licențele, certificatele sau extrasele din acestea și în legătură cu neregulile și încălcările constatate.

(2)   Statele membre informează Comisia imediat ce află despre neregulile și încălcările dispozițiilor prezentului regulament.

(3)   Statele membre comunică Comisiei numele și adresele organismelor care eliberează licențe, certificate sau extrase din acestea, colectează taxele la export și plătesc restituirile la export. Comisia publică această informație în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4)   Statele membre înaintează de asemenea Comisiei amprentele ștampilelor oficiale și, dacă este cazul, ale timbrelor seci utilizate de autoritățile împuternicite. Comisia informează imediat celelalte state membre cu privire la aceasta.

SECȚIUNEA 4

Eliberarea garanțiilor

Articolul 30

În ceea ce privește perioada de valabilitate a licențelor sau a certificatelor:

Articolul 31

Îndeplinirea unei cerințe primare se demonstrează cu următoarele documente:

Totuși, când este depășit termenul de 60 de zile menționat la primul paragraf litera (b) punctul (i) sau cel de 30 de zile menționat la primul paragraf litera (b) punctul (ii), garanția se eliberează în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2220/85.

Reținerea garanției în aplicarea paragrafului al doilea nu se aplică cantităților pentru care este aplicabilă o reducere a cuantumului restituirii în conformitate cu articolul 50 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 pentru nerespectarea termenelor prevăzute la articolul 7 alineatul (1) sau la articolul 40 alineatul (1) din regulamentul menționat.

Articolul 32

(1)   Dovada solicitată în conformitate cu articolul 31 se furnizează după cum urmează:

(2)   În plus, în cazul exportului din Comunitate sau al livrărilor spre o destinație în înțelesul articolului 36 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 sau al includerii produselor în sistemele prevăzute la articolului 40 din regulamentul respectiv, este necesară o dovadă suplimentară.

Dovada suplimentară în cauză se furnizează după cum urmează:

În cazul în care singurul scop al exemplarului de control T5 este eliberarea garanției, exemplarul de control conține în caseta 106 una dintre mențiunile prevăzute în anexa III partea C la prezentul regulament.

Totuși, atunci când se folosește un extras de licență sau certificat, o licență sau un certificat înlocuitor sau un extras înlocuitor, aceasta specifică și numărul licenței sau al certificatului original și numele și adresa organismului emitent.

Documentele menționate la litera (b) punctele (i) și (ii) se trimit organismului emitent pe căi oficiale.

(3)   În cazul în care, după acceptarea declarației de export menționate la articolul 23 alineatul (1) litera (b), produsul este inclus în unul dintre sistemele simplificate prevăzute la articolele 412-442a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 sau la titlul X capitolul 1 din apendicele 1 la Convenția din 20 mai 1987 privind un regim comun de tranzit pentru transportul spre un punct de destinație sau spre un destinatar din afara teritoriului vamal al Comunității, exemplarul de control T5 în conformitate cu prezentul articol alineatul (2) litera (b) se trimite pe cale administrativă organismului emitent. Caseta „J” a exemplarului de control T5 se completează, la rubrica „Observații”, cu una dintre mențiunile prevăzute în anexa III partea D la prezentul regulament.

În cazul menționat la primul paragraf, biroul de plecare poate permite modificarea contractului de transport astfel încât transportul să se încheie în cadrul Comunității numai dacă se stabilește că:

În cazul în care garanția a fost eliberată fără ca produsul să fie exportat, statele membre iau măsurile corespunzătoare.

(4)   În cazul în care exemplarul de control T5 menționat la alineatul (2) litera (b) nu poate fi prezentat în termen de trei luni de la eliberare din cauza unor circumstanțe independente de voința părții în cauză, aceasta din urmă poate solicita organismului competent să accepte alte documente considerate echivalente, motivând solicitarea și prezentând documente doveditoare.

Documentele doveditoare care se depun împreună cu cererea sunt cele specificate la articolul 49 alineatul (3) paragraful al doilea din Regulamentul (CE) nr. 800/1999.

Articolul 33

În sensul articolului 37 din regulamentul (CE) nr. 800/1999, ultima zi a lunii se consideră a fi ziua acceptării declarației menționate la articolul 23 alineatul (1) litera (b) din acest regulament.

Articolul 34

(1)   La solicitarea titularului, statele membre pot elibera garanția în rate eșalonate proporțional cu cantitățile de produse pentru care s-a prezentat dovada menționată la articolul 31, cu condiția ca dovada să demonstreze că s-a importat sau exportat o cantitate egală cu cel puțin 5 % din cea indicată în licență sau certificat.

(2)   Sub rezerva aplicării articolelor 39, 40 și 47, în cazul în care obligația de import sau export nu a fost îndeplinită, garanția se reține în valoare egală cu diferența dintre:

În cazul în care licența este eliberată pe baza numărului de capete, rezultatul calculului pentru 95 % menționat mai sus se rotunjește la următorul număr întreg mai mic de capete.

Totuși, atunci când s-a importat sau exportat o cantitate sub 5 % din cea indicată în licență sau certificat, garanția se reține integral.

În plus, atunci când valoarea totală a garanției care se reține ajunge la 100 de euro sau mai puțin pentru o anumită licență sau certificat, statul membru în cauză eliberează integral garanția.

În cazul în care garanția a fost eliberată integral sau parțial în mod incorect, ea trebuie depusă din nou, proporțional cu cantitățile în cauză, la organismul care a eliberat licența sau certificatul.

Totuși, se poate dispune reconstituirea garanției eliberate numai în termen de patru ani de la eliberarea ei, atunci când agentul economic a acționat cu bună credință.

(3)   În ceea ce privește licențele de export cu fixare în avans a restituirii:

Primul paragraf se aplică numai licențelor și extraselor din acestea returnate organismului emitent pe durata anului GATT pentru care s-au eliberat licențele și cu condiția ca acestea să fie returnate cu mai mult de 30 de zile înainte de sfârșitul anului respectiv.

Primul paragraf se aplică numai sub rezerva unei eventuale suspendări a aplicării sale. În cazul majorării cuantumului restituirii pentru unul sau mai multe produse, Comisia, hotărând în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau la alte articole corespunzătoare din alte regulamente privind organizarea comună a piețelor, poate să suspende aplicarea primului paragraf pentru licențele solicitate înainte de creșterea restituirii și care nu au fost returnate organismului emitent până în ziua dinaintea majorării restituirii.

Licențele depuse în aplicarea articolului 24 din prezentul regulament se consideră returnate organismului emitent la data la care organismul emitent primește o cerere de eliberare a garanției din partea titularului certificatului.

(4)   Dovada menționată la articolul 32 alineatul (1) trebuie prezentată în termen de două luni de la expirarea licenței sau a certificatului, cu excepția cazurilor de forță majoră.

(5)   Dovada plecării din teritoriul vamal sau a livrării la destinație în înțelesul articolului 36 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 sau a includerii produselor în sistemele prevăzute la articolul 40 din respectivul regulament, menționată la articolul 32 alineatul (2) al prezentului regulament, trebuie prezentată în termen de 12 luni de la expirarea licenței sau a certificatului, dacă nu este imposibil din motive de forță majoră.

(6)   Valoarea reținută în raport cu cantitățile pentru care nu s-a prezentat o dovadă privind licența de export cu fixare în avans a restituirii în termenul stabilit la alineatul (4) se reduce:

(7)   În alte cazuri decât cele menționate la alineatul (6), valoarea care se reține în raport cu cantitățile pentru care nu s-a prezentat o dovadă în termenul stabilit la alineatele (4) și (5), dar care este prezentată cel târziu în a douăzeci și patra lună de după data expirării licenței sau a certificatului este de 15 % din valoarea care s-ar reține în întregime dacă produsele n-ar fi importate sau exportate. Atunci când, pentru un anumit produs, există licențe sau certificate cu niveluri diferite de garanție, cea mai mică rată aplicabilă importurilor sau exporturilor este cea utilizată la calculul valorii reținute.

(8)   În cazul în care dețin deja informațiile necesare, autoritățile competente pot anula obligația de a prezenta dovada menționată la alineatele (4) și (5).

(9)   În cazul în care o prevedere comunitară specifică, prin trimitere la prezentul alineat, că obligația este îndeplinită prin prezentarea dovezii că produsul a ajuns la destinația specificată, dovada respectivă trebuie prezentată în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999, altfel garanția depusă pentru licență sau certificat se reține proporțional cu cantitatea în cauză.

Dovada se mai prezintă în termen de 12 luni de la expirarea licenței sau a certificatului. Totuși, atunci când documentele solicitate în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 nu se pot depune în perioada prevăzută, deși exportatorul a acționat cu toată diligența pentru a le obține în respectivul termen, i se poate acorda o prelungire a termenului de depunere a documentelor în cauză.

(10)   În cazul licențelor de import pentru care se poate aplica o prevedere comunitară conform prezentului alineat, fără să aducă atingere dispozițiilor alineatelor (4)-(8), dovada utilizării licenței menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (a) trebuie prezentată în termen de 45 de zile de la expirarea licenței, dacă nu este imposibil din motive de forță majoră.

În cazul în care dovada utilizării licențelor în conformitate cu specificația de la articolul 32 alineatul (1) litera (a) este prezentată după termenul prevăzut:

SECȚIUNEA 5

Pierderea licențelor și a certificatelor

Articolul 35

(1)   Prezentul articol se aplică în cazurile în care s-a fixat în avans o restituire la export mai mare de zero și s-a pierdut licența, certificatul sau extrasul din acestea.

(2)   Organismul emitent al licenței sau al certificatului eliberează la cererea titularului sau al cesionarului, în cazurile în care licența, certificatul sau extrasul a fost transferat, o licență sau un certificat înlocuitor sau un extras înlocuitor, sub rezerva aplicării dispozițiilor paragrafului al doilea.

Autoritățile competente din statele membre pot refuza eliberarea unei licențe sau a unui certificat înlocuitor sau a unui extras înlocuitor atunci când:

(3)   O restituire stabilită în contextul unui regim de licitație se consideră a fi o restituire fixată în avans.

(4)   O licență, un certificat sau un extras înlocuitor conține informația și mențiunile care apar în documentul pe care îl înlocuiește. Se eliberează pentru o cantitate de mărfuri care, cu marja de toleranță adăugată, este egală cu cantitatea disponibilă indicată în documentul pierdut. Solicitanții specifică în scris cantitatea în cauză. În cazul în care informațiile deținute de organismul emitent indică faptul că respectiva cantitate indicată de solicitant este prea mare, ea se reduce în consecință, fără să aducă atingere prevederilor alineatului (2) paragraful al doilea.

În caseta 22 a certificatului înlocuitor, a licenței înlocuitoare sau a extrasului înlocuitor se introduce una dintre mențiunile prevăzute în anexa III partea E, subliniată cu roșu.

(5)   În cazul în care se pierde licența înlocuitoare, certificatul înlocuitor sau extrasul înlocuitor, nu se mai eliberează o altă licență, certificat sau extras înlocuitor.

(6)   Eliberarea unei licențe sau certificat înlocuitor sau a unui extras înlocuitor sunt condiționate de constituirea unei garanții. Valoarea respectivei garanții se calculează înmulțind:

Valoarea cu care crește garanția nu trebuie să fie mai mică de 3 euro pe 100 de kilograme de greutate netă. Garanția se depune la organismul care a eliberat licența sau certificatul original.

(7)   Atunci când cantitatea de produse exportate în temeiul unei licențe sau al unui certificat și al unei licențe înlocuitoare sau al certificatului înlocuitor sau în temeiul unui extras sau al unui extras înlocuitor este mai mare decât cea care ar fi putut fi exportată în temeiul licenței, al certificatului sau al extrasului original, garanția menționată la alineatul (6) corespunzătoare cantității suplimentare se reține, restituirea fiind considerată recuperată.

(8)   În plus, în cazul în care se aplică alineatul (7) și trebuie percepută o taxă la export în data acceptării declarației menționate la articolul 23 alineatul (1) litera (b) pentru cantitatea suplimentară, se colectează taxa la export aplicabilă în data respectivă.

Cantitatea suplimentară:

Articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 120/89 al Comisiei (23) nu se aplică în cazurile reglementate de prezentul alineat.

(9)   În măsura în care garanția menționată la alineatul (6) nu s-a reținut în sensul alineatului (7), ea se eliberează la 15 luni după expirarea perioadei de valabilitate a licenței sau a certificatului.

(10)   În cazul în care se găsește licența pierdută, certificatul sau extrasul pierdut, acestea nu se mai pot folosi și trebuie returnate organismului care a eliberat licența, certificatul sau extrasul înlocuitoare. Atunci când, într-un astfel de caz, cantitatea disponibilă indicată în licența, certificatul sau extrasul original este mai mare sau egală cu cantitatea pentru care s-a eliberat licența, certificatul sau extrasul înlocuitor, plus marja de toleranță, garanția menționată la alineatul (6) se eliberează imediat.

Totuși, atunci când respectiva cantitate disponibilă este mai mare, partea în cauză poate solicita eliberarea unui extras pentru o cantitate care, cu marja de toleranță inclusă, este egală cu cea disponibilă rămasă.

(11)   Autoritățile competente ale statelor membre își transmit reciproc informațiile necesare pentru aplicarea prezentului articol.

În cazul în care autoritățile transmit aceste informații prin intermediul unui exemplar de control T5 în conformitate cu mențiunea de la articolul 912a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 și eliberat în scopul obținerii unei dovezi de părăsire a teritoriului vamal comunitar, numărul licenței sau al certificatului original se inserează în rubrica 105 a exemplarului de control T5. Atunci când se folosește extrasul dintr-o licență sau un certificat sau licența, certificatul sau extrasul înlocuitor, numărul licenței sau al certificatului original se inserează în rubrica 106 din exemplarul de control T5.

Articolul 36

(1)   Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (2), autoritatea competentă refuză să elibereze o licență sau un certificat sau un extras înlocuitoare atunci când eliberarea licențelor sau a certificatelor pentru produsul în cauză este suspendată sau atunci când eliberarea licențelor sau a certificatelor este efectuată în cadrul unui contingent cantitativ.

(2)   În cazul în care titularul sau cesionarul unei licențe de import sau export sau a unui certificat de fixare în avans este capabil să dovedească în mod satisfăcător autorității competente atât că licența sau certificatul sau extrasul din acestea nu a fost utilizat integral sau parțial, precum și faptul că nu mai este utilizat, în special pentru că a fost distrus integral sau parțial, organismul care a eliberat licența sau certificatul original eliberează o licență, un certificat sau un extras înlocuitor pentru cantitatea de mărfuri (cantitate care include, atunci când este cazul, marja de toleranță) egală cu cantitatea rămasă disponibilă. În acest caz se aplică prima teză din articolul 35 alineatul (4).

Articolul 37

Trimestrial, statele membre informează Comisia în legătură cu:

Comisia transmite informația respectivă celorlalte state membre.

Articolul 38

(1)   În cazul în care se pierde o licență, un certificat sau un extras din acestea, iar documentul pierdut a fost utilizat integral sau parțial, organismele emitente pot să ofere, în mod excepțional, părții în cauză un duplicat al acestora, întocmit și andosat în același fel ca și documentul original și marcat în mod clar ca „duplicat” pe fiecare exemplar.

(2)   Duplicatele nu pot fi utilizate pentru a efectua operațiuni de import sau de export.

(3)   Duplicatele se prezintă la birourile unde a fost acceptată declarația menționată la articolul 23 pe baza licenței, a certificatului sau a extrasului pierdut sau la altă autoritate competentă desemnată de statul membru în care sunt situate birourile.

(4)   Autoritatea competentă completează și andosează duplicatul.

(5)   Duplicatul, adnotat în acest mod, constituie o dovadă în scopul eliberării garanției, înlocuind exemplarul nr. 1 pierdut al licenței, al certificatului sau al extrasului.

SECȚIUNEA 6

Forța majoră

Articolul 39

(1)   În cazul în care, în urma unui eveniment considerat de comerciant ca forță majoră, nu se poate efectua importul sau exportul în timpul perioadei de valabilitate a licenței sau a certificatului, titularul solicită organismului competent al statului membru emitent fie prelungirea perioadei de valabilitate a licenței sau a certificatului, fie anularea acestora. Comercianții trebuie să facă dovada circumstanței pe care ei o consideră caz de forță majoră în termen de șase luni de la expirarea perioadei de valabilitate a licenței sau a certificatului.

În cazul în care nu pot prezenta dovada în termenul stabilit, cu toate că au acționat cu toată diligența pentru a o obține și a o prezenta, se poate acorda o perioadă de grație suplimentară.

(2)   Cererile de prelungire a perioadei de valabilitate a licenței sau a certificatului primite după mai mult de 30 de zile de la expirarea perioadei în cauză sunt respinse.

(3)   În cazul în care circumstanțele considerate de forță majoră sunt legate de țara exportatoare și/sau de țara de origine, în cazul importurilor, sau de țara importatoare, forța majoră poate fi admisă ca fiind valabilă numai atunci când organismul emitent sau altă agenție oficială din același stat membru a fost informat (informată) la timp și în scris în ceea ce privește țările în cauză.

Se consideră că notificarea țării exportatoare, a țării de origine sau a țării importatoare s-a făcut la timp atunci când circumstanțele considerate de forță majoră nu puteau fi prevăzute de solicitant în momentul notificării.

(4)   Organismul competent menționat la alineatul (1) decide dacă circumstanțele invocate constituie caz de forță majoră.

Articolul 40

(1)   În cazul în care circumstanțele invocate constituie caz de forță majoră, organismul competent al statului membru în care s-a eliberat licența sau certificatul decide fie anularea obligației de a importa sau exporta și eliberarea garanției, fie prelungirea valabilității licenței sau a certificatului cu perioada considerată necesară, având în vedere toate circumstanțele cazului. O astfel de prelungire nu depășește șase luni de la expirarea perioadei inițiale de valabilitate a licenței sau a certificatului. O astfel de prelungire poate interveni după expirarea valabilității licenței sau a certificatului.

(2)   Decizia luată de organismul competent poate diferi de decizia solicitată de titularul licenței sau al certificatului.

În cazul în care titularul solicită anularea unei licențe care implică fixarea în avans, chiar atunci când această cerere a fost depusă la mai mult de 30 de zile după expirarea perioadei de valabilitate a licenței, organismul competent poate prelungi respectiva perioadă de valabilitate dacă rata fixată în avans plus orice ajustări este mai mică decât rata curentă în cazul sumelor de plată sau mai mare decât rata curentă în cazul sumelor de încasat.

(3)   Decizia de a anula sau de a prelungi licența se referă numai la cantitatea de produs care nu a putut fi importată sau exportată din cauză de forță majoră.

(4)   Când perioada de valabilitate a unei licențe este prelungită, organismul emitent andosează licența și extrasele din ea și face ajustările necesare.

(5)   Prin derogare de la articolul 8 alineatul (1), în cazul în care se prelungește perioada de valabilitate a unei licențe care implică fixare în avans, drepturile care decurg din respectiva licență nu sunt transferabile. Totuși, atunci când circumstanțele situației în cauză justifică acest lucru, transferul este autorizat dacă este solicitat simultan cu prelungirea.

(6)   Statul membru în care este situat organismul competent informează Comisia în legătură cu cazul de forță majoră; Comisia informează celelalte state membre cu privire la aceasta.

Articolul 41

(1)   Atunci când, în urma unui caz de forță majoră, un comerciant a solicitat prelungirea duratei de valabilitate a unei licențe care implică fixarea în avans a prelevării la export sau a restituirii la export și atunci când organismul competent nu a luat încă o decizie privind respectiva solicitare, comerciantul poate solicita organismului competent o a doua licență. A doua licență se eliberează în condițiile aplicabile în momentul solicitării, cu următoarele excepții:

(2)   În cazul în care organismul competent decide prelungirea perioadei de valabilitate a primei licențe:

(3)   În cazul în care organismul competent ajunge la concluzia că nu a existat un caz de forță majoră sau atunci când decide, în conformitate cu articolul 40, că prima licență trebuie anulată, drepturile și obligațiile care decurg din a doua licență se mențin.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII SPECIALE

Articolul 42

(1)   Produsele supuse unui sistem de licențe de export sau certificate pentru un sistem de fixare în avans a restituirii sau a altor sume aplicabile exporturilor pot fi considerate drept mărfuri reintroduse în conformitate cu titlul VI capitolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 numai atunci când se respectă următoarele prevederi:

(2)   În cazul în care mărfurile reintroduse sunt reimportate:

(3)   Alineatul (1) litera (a) nu se aplică în cazurile prevăzute la articolul 844 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Articolul 43

(1)   În cazul în care nu se respectã obligația de export, în cazurile menționate la articolul 42, statele membre iau următoarele măsuri:

(2)   Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care mărfurile au fost reintroduse din cauză de forță majoră sau în alte cazuri menționate la articolul 844 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Articolul 44

(1)   În cazul în care garanția aferentă licenței sau certificatului utilizat pentru exportul produselor reimportate în sistemul mărfurilor reintroduse trebuie să fie reținută în conformitate cu articolul 43, garanția respectivă se eliberează la solicitarea părților în cauză, dacă reimportul este urmat de exportul produselor echivalente incluse la aceleași subpoziții din Nomenclatura Combinată.

(2)   Operațiunea de export:

Exportatorul trebuie să furnizeze biroului vamal de export informațiile necesare privind caracteristicile produsului și destinația acestuia.

(3)   Garanția se eliberează atunci când organismul care a eliberat licența sau certificatul primește dovada conform căreia s-au respectat condițiile prevăzute la prezentul articol. Dovada respectivă constă în următoarele documente:

Articolul 45

(1)   În sensul articolului 896 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, autoritatea care a eliberat licența sau certificatul confirmă că s-au luat măsuri de contracarare a oricăror efecte ale punerii mărfurilor în liberă circulație, sub rezerva prevederilor alineatului (4) din prezentul articol.

Importatorul informează autoritatea care a eliberat licența sau certificatul în legătură cu:

În cazul în care licența sau certificatul nu a fost returnat autorității competente, importatorul trebuie să îl depună la respectiva autoritate.

Înainte de a trimite confirmarea menționată la primul paragraf, autoritatea care a eliberat licența sau certificatul trebuie să asigure că:

Totuși, nu trebuie depusă din nou o garanție pentru cantitățile suplimentare față de cantitatea pentru care se consideră că s-a îndeplinit obligația de import.

Licența sau certificatul se returnează părții în cauză.

(2)   În cazul în care se refuză rambursarea sau retrocedarea drepturilor de import, autoritatea vamală cu putere de decizie informează în acest sens autoritatea care a eliberat licența sau certificatul. Garanția care acoperă cantitatea în cauză se eliberează.

(3)   În cazul în care se acordă rambursarea sau retrocedarea drepturilor, menționarea în licență sau în certificat a cantității în cauză se anulează, chiar atunci când licența sau certificatul nu mai sunt valabile. Partea interesată returnează licența sau certificatul organismului emitent imediat ce documentul respectiv își pierde valabilitatea. Garanția pentru cantitatea în cauză se reține sub rezerva normelor aplicabile cazului respectiv.

(4)   Prevederile alineatelor (1) și (2) nu se aplică atunci când:

(5)   Prima teză din alineatul (3):

Articolul 46

(1)   În cazul în care efectele punerii mărfurilor în liberă circulație au fost contracarate, iar garanția pentru licență sau certificat se reține în conformitate cu articolul 45, garanția se eliberează la cererea părții în cauză atunci când sunt respectate condițiile prevăzute la alineatul (2) al acestui articol.

(2)   Partea în cauză trebuie să dovedească în mod satisfăcător autorităților competente că, în termen de două luni de la data importului inițial, s-a importat aceeași cantitate de produse echivalente incluse la aceleași subpoziții din Nomenclatura Combinată, din aceeași țară exportatoare și de la același furnizor, pentru a înlocui produsele pentru care s-au aplicat dispozițiile articolul 238 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Articolul 47

(1)   Prezentul articol se aplică pentru licențe care fixează restituirea la export în avans solicitată în legătură cu o invitație de participare la licitație eliberată într-o țară importatoare terță.

Expresia „invitație de participare la proceduri de ofertare” trebuie înțeleasă ca invitație deschisă, lansată de o instituție publică dintr-o țară terță sau de un organism internațional de drept public, de a depune până la o anumită dată oferte, deciziile privind ofertele respective fiind luate de instituțiile sau organismele în cauză.

În sensul prezentului articol, forțele armate menționate la articolul 36 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 800/1999 sunt considerate țară importatoare.

(2)   Exportatorii care au depus sau doresc să depună o ofertă ca răspuns la invitația de participare la procedurile de ofertare menționată la alineatul (1) pot, atunci când sunt respectate condițiile specificate la alineatul (3), să solicite una sau mai multe licențe, care se eliberează sub rezerva atribuirii unui contract.

(3)   Prezentul articol se aplică numai în cazul în care în invitația de participare la licitație se specifică cel puțin:

Atunci când solicită o licență, partea în cauză comunică organismului emitent elementele menționate anterior.

Cererea de licență nu poate fi depusă cu mai mult de 15 zile înainte de termenul-limită de depunere a ofertelor, dar trebuie depusă cel târziu până la ora 13 a datei limită.

Cantitatea pentru care se solicită licența sau licențele nu poate depăși cantitatea specificată în invitația de participare la procedurile de ofertare. Nu se iau în considerare marjele de toleranță sau opțiunile prevăzute în invitația de participare la procedurile de ofertare.

Statele membre informează imediat Comisia asupra detaliilor menționate în primul paragraf.

(4)   Fără să se aducă atingere prevederilor articolului 14 alineatul (2), garanția nu trebuie depusă în momentul solicitării licenței.

(5)   În termen de 21 de zile de la termenul-limită de depunere a ofertelor, cu excepția cazurilor de forță majoră, solicitantul informează organismul emitent prin scrisoare sau telecomunicație scrisă, care trebuie să ajungă la organismul emitent nu mai târziu de data expirării termenului de 21 de zile, fie:

(6)   Cererile de licențe nu sunt acceptate atunci când, pe durata perioadei de eliberare aplicabilă cererilor de licențe pentru anumite produse, s-a luat o măsură specială care împiedică eliberarea licențelor.

Nici o măsură specială luată după expirarea perioadei menționate nu poate opri eliberarea unuia sau a mai multor licențe eliberate în legătură cu invitația de participare la licitație în cauză, în cazul în care solicitantul a îndeplinit următoarele condiții:

Licența sau licențele se eliberează numai pentru țara menționată la alineatul (3) primul paragraf litera (a). Trebuie menționată, de asemenea, invitația de participare la procedura de ofertare.

Cantitatea totală pentru care se eliberează licența sau licențele este cantitatea totală pentru care solicitantului i s-a atribuit contractul și pentru care acesta a prezentat documentația menționată la litera (e) a celui de-al doilea paragraf al prezentului alineat; cantitatea respectivă nu poate depăși cantitatea solicitată.

Mai mult, atunci când se solicită mai multe licențe, cantitatea pentru care se eliberează licența sau licențele nu poate depăși cantitatea solicitată inițial pentru fiecare licență.

Pentru a se determina perioada de valabilitate a licenței se aplică dispozițiile articolului 22 alineatul (1).

Nu se poate elibera o licență pentru o cantitate pentru care solicitantului nu i s-a atribuit un contract sau care nu respectă vreuna dintre condițiile menționate la prezentul alineat al doilea paragraf literele (a), (b), (c), (d) sau (a), (b), (c), (e).

Titularul licenței sau al licențelor este principalul responsabil pentru rambursarea oricărei restituiri plătite necuvenit, atunci când se stabilește că licența sau licențele a/au fost eliberat/eliberate pe baza unui contract sau a unei obligații, menționate la prezentul alineat al doilea paragraf litera (e), care nu corespunde cu invitația de participare la procedurile de ofertare lansată de țara terță.

(7)   În cazurile menționate la alineatul (5) literele (b), (c) și (d), nu se eliberează o licență pentru solicitarea menționată la alineatul (3).

(8)   În cazul în care solicitantul unei licențe nu respectă prevederile alineatului (5), nu se eliberează o licență.

Totuși, atunci când solicitantul furnizează organismului emitent dovada că termenul limită de depunerea a ofertelor a fost amânat:

(9)   Pentru eliberarea garanției, se aplică urmatoarele condiții:

(10)   În cazuri speciale, se pot prevedea excepții de la normele prevăzute la alineatele (1)-(9), în conformitate cu procedura menționată la articolul 195 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau, după caz, la articolele corespunzătoare din alte regulamente privind organizarea comună a piețelor.

Articolul 48

(1)   În cazul în care importurile unui produs sunt condiționate de prezentarea unei licențe de import și atunci când licența servește și la determinarea eligibilității în cadrul unor sisteme preferențiale, cantitățile importate care depășesc, în limitele marjelor de toleranță, cantitatea indicată în licența de import nu pot beneficia de un sistem preferențial.

Cu excepția cazurilor în care o reglementare sectorială prevede o anumită mențiune, caseta 24 a certificatului sau a licenței conține una dintre mențiunile prevăzute în anexa III partea I.

(2)   În cazul în care licențele menționate la alineatul (1) servesc și la administrarea unui contingent tarifar comunitar, termenul de valabilitate al licențelor nu se poate prelungi astfel încât să depășească data la care expiră contingentul.

(3)   În cazul în care produsul în cauză nu se poate importa în afara contingentului sau atunci când licențele de import pentru produsul în cauză se eliberează sub rezerva condițiilor speciale, licențele de import nu prevăd o toleranță pentru cantitățile excedentare.

În rubrica 19 a licenței trebuie introdusă cifra „0” (zero).

(4)   În cazul în care importul unui produs nu este condiționat de prezentarea unei licențe de import sau atunci când licența de import servește la administrarea sistemelor preferențiale pentru produsul respectiv, licențele de import nu prevăd o toleranță pentru cantitățile excedentare.

În rubrica 19 a licenței trebuie introdusă cifra „0” (zero).

(5)   Biroul vamal care acceptă declarația de punere în liberă circulație păstrează o copie a licenței sau a extrasului prezentat care conferă dreptul de a beneficia de un regim preferențial. Pe baza unei analize a riscurilor, cel puțin 1 % dintre licențele prezentate, dintre care minimum două licențe pe an și pe birou vamal, trebuie să fie trimise sub formă de copie organismului emitent menționat în licență, în scopul verificării autenticității lor. Dispozițiile prezentului alineat nu se aplică licențelor electronice și nici celor pentru care reglementarea comunitară prevede o altă modalitate de control.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 49

Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.

Articolul 50

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(1)  JO L 270, 21.10.2003, p. 78. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 735/2007 (JO L 169, 29.6.2007, p. 6). Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (JO L 299, 16.11.2007, p. 1) cu începere de la 1 iulie 2008.

(2)  JO L 152, 24.6.2000, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1423/2007 (JO L 317, 5.12.2007, p. 36).

(3)  A se vedea anexa IV.

(4)  JO L 105, 23.4.1983, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 274/2008 (JO L 85, 27.3.2008, p. 1).

(5)  JO L 253, 11.10.1993, p. 1.Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 214/2007 (JO L 62, 1.3.2007, p. 6).

(6)  JO L 102, 17.4.1999, p. 11. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 159/2008 (JO L 48, 22.2.2008, p. 19).

(7)  JO L 124, 8.6.1971, p. 1.

(8)  JO L 282, 1.11.1975, p. 1. Regulamentul (CEE) nr. 2759/75 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 iulie 2008.

(9)  JO L 282, 1.11.1975, p. 49. Regulamentul (CEE) nr. 2771/75 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 iulie 2008.

(10)  JO L 282, 1.11.1975, p. 77. Regulamentul (CEE) nr. 2777/75 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 iulie 2008.

(11)  JO L 282, 1.11.1975, p. 104.

(12)  JO L 160, 26.6.1999, p. 21. Regulamentul (CE) nr. 1254/1999 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 iulie 2008.

(13)  JO L 160, 26.6.1999, p. 48. Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 iulie 2008.

(14)  JO L 179, 14.7.1999, p. 1.

(15)  JO L 341, 22.12.2001, p. 3. Regulamentul (CE) nr. 2529/2001 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 iulie 2008.

(16)  JO L 270, 21.10.2003, p. 96. Regulamentul (CE) nr. 1785/2003 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 septembrie 2008.

(17)  JO L 161, 30.4.2004, p. 97. Regulamentul (CE) nr. 865/2004 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 iulie 2008.

(18)  JO L 172, 5.7.2005, p. 24.

(19)  JO L 312, 29.11.2005, p. 3. Regulamentul (CE) nr. 1947/2005 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 iulie 2008.

(20)  JO L 58, 28.2.2006, p. 1. Regulamentul (CE) nr. 318/2006 va fi înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 începând cu 1 octombrie 2008.

(21)  JO L 273, 17.10.2007, p. 1.

(22)  JO L 205, 3.8.1985, p. 5.

(23)  JO L 16, 20.1.1989, p. 19.