13.2.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 38/26


POZIȚIA COMUNĂ 2008/109/PESC A CONSILIULUI

din 12 februarie 2008

privind măsuri restrictive împotriva Liberiei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 15,

întrucât:

(1)

În 2003, Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 1521 (2003) de impunere a unor măsuri restrictive împotriva Liberiei. Aceste măsuri au fost puse în aplicare prin Poziția comună 2004/137/PESC a Consiliului din 10 februarie 2004 privind măsuri restrictive împotriva Liberiei (1).

(2)

În urma adoptării Rezoluției ONU 1683 (2006) și a Rezoluției ONU 1731 (2006), Consiliul a adoptat Poziția comună 2006/518/PESC din 24 iulie 2006 de modificare și prelungire a anumitor măsuri restrictive instituite împotriva Liberiei (2) și Poziția comună 2007/93/PESC din 12 februarie 2007 de modificare și reînnoire a Poziției comune 2004/137/PESC privind măsuri restrictive împotriva Liberiei (3).

(3)

Ținând seama de evoluția situației din Liberia, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat, la 19 decembrie 2007, Rezoluția 1792 (2007) de prelungire cu o perioadă suplimentară de douăsprezece luni a măsurilor restrictive privind armele și călătoriile. Rezoluția 1792 (2007) introduce, de asemenea, o obligație de notificare a comitetului instituit în temeiul punctului 21 din Rezoluția 1521 (2003) cu privire la toate livrările de arme și de materiale conexe furnizate în conformitate cu punctul 2 litera (e) sau punctul 2 litera (f) din Rezoluția 1521 (2003) sau cu punctul 2 din Rezoluția 1683 (2006) sau cu punctul 1 litera (b) din Rezoluția 1731 (2006).

(4)

Din motive de claritate, măsurile menționate anterior ar trebui consolidate într-un singur act juridic.

(5)

Este necesară o acțiune a Comunității pentru a pune în aplicare unele dintre aceste măsuri,

ADOPTĂ PREZENTA POZIȚIE COMUNĂ:

Articolul 1

(1)   Se interzice vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Liberia de arme și materiale conexe de orice tip, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și părți componente ale acestora de către resortisanți ai statelor membre sau de pe teritoriul statelor membre sau folosind nave sau aeronave aflate sub pavilionul acestora, fie că provin sau nu de pe teritoriul lor.

(2)   De asemenea, se interzice:

(a)

acordarea, vânzarea, furnizarea sau transferul de asistență tehnică, de servicii de brokeraj și de alte servicii legate de activitățile militare și de furnizarea, fabricarea, întreținerea și utilizarea articolelor menționate la alineatul (1), direct sau indirect, oricărei persoane, entități sau oricărui organism aflat pe teritoriul Liberiei sau pentru utilizarea în această țară;

(b)

acordarea de fonduri sau asistență financiară pentru activități militare, incluzând în special subvențiile, împrumuturile și asigurările la creditele pentru export, pentru orice vânzare, furnizare, transfer sau export de articole menționate la alineatul (1), direct sau indirect, oricărei persoane, entități sau oricărui organism aflat pe teritoriul Liberiei sau pentru utilizarea în această țară.

Articolul 2

(1)   Articolul 1 nu se aplică:

(a)

armelor și materialelor conexe și serviciilor de formare și de asistență tehnică destinate exclusiv sprijinirii Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Liberia sau utilizării de către aceasta;

(b)

armelor și materialelor conexe și serviciilor de formare și de asistență tehnică destinate exclusiv susținerii unui program internațional de formare și de reformă a forțelor armate și a forțelor de poliție din Liberia sau destinat utilizării în cadrul unui astfel de program, astfel cum a fost aprobat în prealabil de comitetul instituit în temeiul punctului 21 din Rezoluția 1521 (2003) a Consiliului de Securitate al ONU (denumit în continuare „Comitetul pentru sancțiuni”);

(c)

echipamentului militar neletal, destinat exclusiv utilizării în scop umanitar sau de protecție, și serviciilor conexe de asistență sau formare tehnică, astfel cum au fost aprobate în prealabil de Comitetul pentru sancțiuni;

(d)

îmbrăcămintei de protecție, inclusiv vestelor antiglonț și căștilor militare, exportate temporar către Liberia de personalul Organizației Națiunilor Unite, de reprezentanții mijloacelor de comunicare în masă și de agenții umanitari sau de personalul din domeniul asistenței pentru dezvoltare și personalul asociat, exclusiv pentru uzul personal al acestora;

(e)

armelor și munițiilor de care dispun deja membrii serviciilor speciale de securitate (SSS), destinate instrucției și care rămân în custodia acestor servicii în vederea utilizării în scopuri operaționale nerestricționate, cu condiția ca transferul acestora către SSS să fie aprobat în prealabil de Comitetul pentru sancțiuni, precum și asistenței tehnice și financiare legate de astfel de arme și muniții;

(f)

armelor și munițiilor destinate utilizării de către membrii forțelor de poliție și de securitate ale Guvernului liberian, care au fost verificate și instruite de la începutul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Liberia, cu condiția ca furnizarea acestor materiale să fi fost aprobată în prealabil de Comitetul pentru sancțiuni, în urma unei cereri comune a Guvernului liberian și a statului exportator, precum și asistenței tehnice și financiare legate de astfel de arme și muniții;

(g)

echipamentelor militare neletale, altele decât armele și munițiile neletale, astfel cum a fost notificat în prealabil Comitetului pentru sancțiuni, destinate exclusiv utilizării de către membrii forțelor de poliție și de securitate ale Guvernului liberian, care au fost verificate și instruite de la începutul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în Liberia, în octombrie 2003.

(2)   Furnizarea, vânzarea sau transferul de arme și materiale conexe sau furnizarea de servicii, menționate la alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e), (f) și (g), fac obiectul unei autorizații acordate de autoritățile competente ale statelor membre. Statele membre examinează, de la caz la caz, livrările menționate la alineatul (1) literele (a), (b), (c), (e), (f) și (g), ținând seama pe deplin de criteriile stabilite în Codul de conduită al Uniunii Europene privind exporturile de arme. Statele membre solicită luarea unor măsuri de protecție adecvate pentru a combate abuzurile privind autorizațiile acordate în temeiul prezentului alineat și, după caz, adoptă măsuri pentru repatrierea armelor și a materialelor conexe furnizate.

(3)   Statele membre notifică Comitetul pentru sancțiuni cu privire la toate livrările de arme și de materiale conexe furnizate în conformitate cu alineatul (1) literele (b), (c), (f) și (g).

Articolul 3

(1)   Statele membre iau măsurile necesare pentru a împiedica intrarea sau tranzitul pe teritoriul lor a tuturor persoanelor desemnate de Comitetul pentru sancțiuni care:

(a)

constituie o amenințare pentru procesul de pace din Liberia sau care desfășoară activități urmărind subminarea păcii și a stabilității în Liberia și în subregiune, inclusiv acei membri cu funcții înalte din guvernul fostului președinte Charles Taylor și soții/soțiile acestora, precum și membrii fostelor forțe armate liberiene care întrețin în continuare legături cu fostul președinte Charles Taylor;

(b)

încalcă dispozițiile care interzic vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Liberia de arme și materiale conexe de orice tip, inclusiv arme și muniții, vehicule și echipamente militare, echipamente paramilitare și părți componente pentru articolele menționate mai sus, sau dispozițiile care interzic acordarea de formare și de asistență tehnică privind furnizarea, fabricarea, întreținerea sau utilizarea unor astfel de articole;

(c)

acordă sprijin financiar sau militar unor grupări rebele înarmate din Liberia sau din țări din regiune sau sunt asociate unor entități care desfășoară astfel de activități.

(2)   Prin dispozițiile alineatului (1) statele nu sunt obligate să refuze intrarea pe teritoriul lor a propriilor resortisanți.

(3)   Alineatul (1) nu se aplică în cazul în care Comitetul pentru sancțiuni stabilește că o astfel de călătorie este justificată din motive umanitare, inclusiv o îndatorire religioasă, sau în cazul în care comitetul stabilește că o derogare ar favoriza, pe de altă parte, realizarea obiectivelor rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind instaurarea păcii, a stabilității și a democrației în Liberia și instituirea unei păci durabile în subregiune.

Articolul 4

Prezenta poziție comună produce efecte de la data adoptării sale. Aceasta se modifică sau se abrogă, după caz, luându-se în considerare constatările Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 5

Prezenta poziție comună se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2008.

Pentru Consiliu

Președintele

A. BAJUK


(1)  JO L 40, 12.2.2004, p. 35. Poziție comună modificată ultima dată prin Poziția comună 2007/400/PESC (JO L 150, 12.6.2007, p. 15).

(2)  JO L 201, 25.7.2006, p. 36.

(3)  JO L 41, 13.2.2007, p. 17.