1.

În sensul prezentului program comunitar, următoarele definiții sunt valabile:

(a)   nave active: nave care sunt angajate într-o operațiune de pescuit (mai mult de 0 zile) pe durata unui an calendaristic. O navă care nu a efectuat operațiuni de pescuit pe durata unui an este considerată „inactivă”;

(b)   eșantionare simultană: eșantionarea tuturor speciilor sau a unui ansamblu predefinit de specii, simultan, din capturile sau debarcările unei nave;

(c)   zile pe mare: orice perioadă neîntreruptă de 24 de ore (sau parte a acesteia) pe durata căreia o navă este prezentă într-o zonă și absentă din port;

(d)   segment de flotă: un grup de nave de aceeași clasă de lungime (LOA) și cu aceleași unelte și echipamente de pescuit predominante pe parcursul anului, conform apendicelui III. Navele pot desfășura activități de pescuit diferite pe durata perioadei de referință, dar nu pot fi clasificate decât într-un singur segment de flotă;

(e)   zile de pescuit: fiecare zi este atribuită zonei pentru care s-a alocat cel mai mult timp pentru pescuit, pe parcursul zilei pe mare respective. Cu toate acestea, în ceea ce privește uneltele pasive, în cazul în care nicio operație nu s-a desfășurat de pe navă în cursul unei zile în care cel puțin un echipament (pasiv) a rămas în larg, acea zi este asociată zonei în care a fost plasat ultima dată un echipament de pescuit, pe durata acelei campanii de pescuit;

(f)   campanie de pescuit: orice cursă a unei nave de pescuit de la o locație la țărm până la un loc de debarcare, cu excepția curselor care nu sunt efectuate în vederea pescuitului (o cursă a unei nave de pescuit de la o locație la alta pe parcursul căreia nu desfășoară nicio activitate de pescuit, iar toate uneltele aflate la bord sunt împachetate și arimate în siguranță și nu sunt disponibile pentru utilizare imediată);

(g)   tehnică de pescuit: un grup de operațiuni de pescuit care vizează specii similare (sau grupuri de specii similare), care utilizează unelte similare, pe parcursul aceleiași perioade a anului și/sau în aceeași zonă și care se caracterizează prin metode de exploatare similare;

(h)   populație de nave: toate navele din registrul flotei de pescuit comunitare, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare (1);

(i)   specii selecționate: specii relevante din punct de vedere al gestionării și pentru care se face o solicitare din partea unui organism științific internațional sau a unei organizații regionale în domeniul gestionării pescuitului;

(j)   timp de imersiune: timpul calculat din momentul în care fiecare unitate individuală a unui echipament de pescuit a fost instalată, până la momentul în care aceeași unitate începe să fie retrasă.

2.

Pentru termenii următori se aplică definițiile Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (www.fao.org/fi/glossary/default.asp) și ale CSTEP: specii anadrome, specii catadrome, capturi, cefalopode, crustacee, specii de adâncime, pești demersali, specii demersale, metode de exploatare, pești cu înotătoare, specii de apă dulce, unelte, debarcări, capturi aruncate înapoi în apă, pești pelagici de talie mare, moluște, alte activități în afara pescuitului, pești pelagici, pești pelagici de talie mică, specii țintă.

1.

Modulul de evaluare a sectorului pescuitului:

Programul de colectare de date pentru sectorul pescuitului conține următoarele secțiuni:

2.

Modulul de evaluare a situației economice a sectoarelor acvaculturii și industriei de prelucrare:

3.

Modulul de evaluare a efectelor sectorului pescuitului asupra ecosistemului marin.

4.

Modulul pentru managementul și utilizarea datelor care intră sub incidența cadrului de colectare a datelor.

1.

Acolo unde nu este posibil să se stabilească obiective cantitative pentru programele de eșantionare, atât în ceea ce privește nivelurile de precizie, cât și mărimea eșantioanelor, se efectuează anchete statistice pilot. Aceste anchete pilot evaluează amploarea problemei și apreciază utilitatea efectuării unor anchete viitoare, mai detaliate, precum și raportul cost-eficacitate al unor asemenea anchete detaliate.

2.

Acolo unde se pot stabili obiective cantitative, acestea pot fi precizate fie în mod direct, prin mărimea eșantioanelor sau a ratelor de eșantionare, fie prin definirea nivelurilor de precizie și de încredere care trebuie atinse.

3.

Acolo unde se face trimitere la mărimea unui eșantion sau la rata de eșantionare în cadrul unei populații în sens statistic, strategiile de eșantionare sunt cel puțin la fel de eficace ca și eșantionarea aleatorie simplă. Aceste strategii de eșantionare sunt descrise în programele naționale corespondente.

4.

Acolo unde se face trimitere la nivelul de precizie/încredere, se aplică următoarea distincție:

(a)   nivelul 1: nivel care permite estimarea unui parametru fie cu o precizie de plus sau minus 40 % la un nivel de încredere de 95 %, fie cu un coeficient de variație (CV) de 20 %, utilizat ca aproximare;

(b)   nivelul 2: nivel care permite estimarea unui parametru fie cu o precizie de plus sau minus 25 % la un nivel de încredere de 95 %, fie cu un coeficient de variație (CV) de 12,5 %, utilizat ca aproximare;

(c)   nivelul 3: nivel care permite estimarea unui parametru fie cu o precizie de plus sau minus 5 % la un nivel de încredere de 95 %, fie cu un coeficient de variație (CV) de 2,5 %, utilizat ca aproximare.

1.

Variabilele care se colectează sunt enumerate în apendicele VI. Toate variabilele economice trebuie colectate anual, cu excepția celor care au fost identificate ca variabile transversale, astfel cum sunt definite în apendicele VIII, precum și a celor identificate în vederea măsurării efectelor pescuitului asupra ecosistemului marin, astfel cum sunt definite în apendicele XIII, care trebuie colectate la niveluri mai detaliate. Populația o constituie toate navele care figurează în registrul flotei de pescuit la data de 1 ianuarie. Toate variabilele economice trebuie colectate pentru navele active. Pentru fiecare navă pentru care se colectează variabilele economice definite în apendicele VI, trebuie colectate și variabilele transversale corespunzătoare definite în apendicele VIII.

2.

Pentru navele inactive se colectează doar valoarea capitalului (apendicele VI), flota (apendicele VI) și capacitatea (apendicele VIII).

3.

Monedele naționale se convertesc în euro pe baza ratelor medii anuale de schimb ale Băncii Centrale Europene (BCE).

1.

Variabilele economice se raportează pentru fiecare segment de flotă (apendicele III) și supraregiune (apendicele II). Se definesc șase clase de lungime [pe baza măsurării „lungimii totale” (LOA)]. Statele membre pot detalia în continuare clasele de lungime, dacă este cazul.

2.

Criteriile de dominanță se utilizează pentru a se repartiza fiecare navă unui segment, pe baza numărului de zile de pescuit alocate fiecărui echipament. Dacă un echipament de pescuit este utilizat mai mult decât toate celelalte la un loc (o navă alocă mai mult de 50 % din timpul său de pescuit pescuitului cu echipamentul respectiv), nava este repartizată acelui segment. Dacă nu, nava este repartizată segmentului de flotă următor:

3.

În cazurile în care o navă operează în mai multe supraregiuni, astfel cum sunt definite în apendicele II, statele membre trebuie să precizeze în programul național propriu supraregiunea căreia i-a fost repartizată nava respectivă.

4.

În cazurile în care segmentul de flotă are mai puțin de 10 nave:

1.

Statele membre își descriu metodologiile utilizate pentru estimarea fiecărei variabile economice, inclusiv aspectele legate de calitate, în programele lor naționale.

2.

Statele membre asigură coerența și comparabilitatea tuturor variabilelor economice atunci când acestea provin din diferite surse (de exemplu sondaje, registrul flotei, jurnale de bord, note de vânzare).

1.

Statele membre prezintă în raportul anual informații privind calitatea (acuratețea și precizia) estimărilor.

1.

Eșantionarea trebuie să se realizeze în vederea evaluării distribuției trimestriale pe lungime a speciilor din capturi și a volumului trimestrial al returnărilor. Datele se colectează pe tehnici de pescuit astfel cum sunt definite la nivelul 6 al matricei din apendicele IV (de la 1 la 5) și pentru stocurile din lista din apendicele VII.

2.

Acolo unde este cazul, trebuie desfășurate programe suplimentare de eșantionare biologică a debarcărilor nesortate, pentru a se estima:

1.

În vederea optimizării programelor de eșantionare, tehnicile de pescuit stabilite în apendicele IV (de la 1 la 5) pot fi fuzionate. Atunci când sunt fuzionate tehnicile de pescuit (fuzionare verticală), se furnizează probe statistice privind omogenitatea tehnicilor de pescuit combinate. Fuzionarea celulelor învecinate care corespund segmentelor de flotă ale navelor (fuziune orizontală) va fi susținută prin date statistice. Astfel de fuzionări orizontale se efectuează în principal prin gruparea claselor de lungime (LOA) învecinate, independent de tehnicile dominante de pescuit, atunci când se dovedește necesar, pentru a se face distincția dintre diversele moduri de exploatare. Acordul regional privind fuzionările se obține în cadrul reuniunilor regionale de coordonare corespunzătoare și se aprobă de CSTEP.

2.

La nivel național, o tehnică de pescuit definită la nivelul 6 al matricei din apendicele IV (de la 1 la 5) poate fi detaliată ulterior pe mai multe straturi mai precise, care operează o distincție între diversele specii țintă. O asemenea stratificare ulterioară se efectuează cu respectarea următoarelor două principii:

3.

Unitățile spațiale pentru eșantionarea pe tehnici de pescuit sunt definite la nivelul 3 din apendicele I pentru toate regiunile, cu excepția următoarelor:

4.

În scopul colectării și al agregării datelor, unități de eșantionare spațială pot fi grupate pe regiuni astfel cum se menționează la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 665/2008 al Comisiei (2) cu acordul participanților la reuniunile regionale de coordonare corespunzătoare.

5.

Pentru parametrii menționați în capitolul III secțiunea B/B1 punctul 1 subpunctul 2, datele vor fi furnizate trimestrial și vor fi coerente cu matricea activității de pescuit a flotei descrisă în apendicele IV (de la 1 la 5).

1.

Pentru debarcări:

2.

Pentru returnări:

3.

Pentru pescuitul recreativ:

1.

Pentru debarcări:

2.

Pentru returnări:

3.

Pentru pescuitul recreativ:

1.

Dacă statele membre nu pot atinge nivelurile de precizie menționate în capitolul III secțiunea B/B1 punctul 4 subpunctul 2 literele (a) și (b) și subpunctul 3 litera (a) sau dacă le pot atinge numai în schimbul unor costuri excesive, ele pot obține, pe baza unei recomandări a CSTEP, derogare din partea Comisiei pentru reducerea nivelului de precizie, a frecvenței eșantionării sau pentru implementarea unei anchete pilot, cu condiția ca această solicitare să fie bine documentată și fundamentată științific.

1.

Pentru toate stocurile enumerate în apendicele VII, trebuie să se colecteze următoarele variabile:

utilizându-se sistemele de eșantionare prevăzute în apendicele VII.

2.

Colectarea tuturor informațiilor individuale la care se face referire la subpunctul 1 se asociază cu informațiile corespunzătoare privind stratul de timp și spațiu.

3.

Pentru stocurile de somon sălbatic din râurile indicatori, astfel cum au fost stabilite de ICES, care se varsă în Marea Baltică III b-d, trebuie să se colecteze următoarele variabile:

1.

Nivelurile necesare de dezagregare, precum și periodicitatea colectării pentru toate variabilele și intensitățile de eșantionare pe vârste sunt precizate în apendicele VII. Pentru strategiile de eșantionare și intensitățile de eșantionare, se aplică regulile stabilite în capitolul II secțiunea B (Niveluri de precizie și intensități de eșantionare).

1.

Ori de câte ori este posibil, determinarea vârstei se va efectua asupra capturilor comerciale în vederea estimării distribuției de vârstă pe specii și, acolo unde este pertinent, a estimării parametrilor de creștere. Acolo unde acest lucru nu este posibil, statele membre prezintă o justificare în acest sens în programele lor naționale.

2.

În cazul în care cooperarea între statele membre garantează nivelul necesar de precizie în cazul estimărilor globale ale parametrilor enumerați în apendicele VII, fiecare stat membru se asigură că propria contribuție la setul comun de date este suficientă pentru atingerea respectivului nivel de precizie.

1.

Pentru stocurile de specii la care vârsta indivizilor poate fi determinată, greutățile și lungimile medii corespunzătoare fiecărei vârste se estimează la nivelul de precizie 3, până la o vârstă pentru care totalul debarcărilor pentru vârstele luate în considerare reprezintă cel puțin 90 % din debarcările naționale pentru stocul respectiv.

2.

Pentru stocurile la care vârsta indivizilor nu poate fi determinată, dar pentru care este posibil să se estimeze o curbă de creștere, greutatea și lungimea medie pentru fiecare pseudovârstă (de exemplu dedusă din curba de creștere) se estimează la nivelul de precizie 2, până la o vârstă pentru care totalul debarcărilor pentru clasele de vârstă luate în considerare reprezintă cel puțin 90 % din debarcările naționale pentru stocul respectiv.

3.

În ceea ce privește maturitatea, fertilitatea și raportul dintre sexe, este posibil să se ia în considerare, la alegere, vârsta sau lungimea, cu condiția ca statele membre care realizează eșantionarea biologică respectivă să fi convenit următoarele:

1.

Programul național al unui stat membru poate să excludă estimarea variabilelor privind stocurile pentru stocurile pentru care TAC-urile și cotele au fost stabilite cu respectarea condițiilor următoare:

2.

În cazul în care condiția menționată la subpunctul anterior 1 litera (a) este îndeplinită, dar nu și condiția menționată la subpunctul 1 litera (b), statele membre respective pot stabili un program coordonat care să vizeze realizarea, pentru debarcările comune, a unei scheme comune de eșantionare sau statele membre își pot stabili, în mod individual, alte scheme naționale de eșantionare care să conducă la același nivel de precizie.

3.

În cazul în care este necesar, programele naționale pot fi adaptate înainte de data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a se ține seama de schimbul de cote între statele membre.

4.

În ceea ce privește rezervele pentru care nu a fost stabilit nicio TAC și nicio cotă și care sunt situate în afara Mării Mediterane, se aplică aceleași norme fixate la punctul 5 subpunctul 1, pe baza mediei debarcărilor din cei trei ani precedenți și cu referire la totalul debarcărilor comunitare dintr-un anumit stoc.

5.

Pentru stocurile din Marea Mediterană se au în vedere debarcările după greutate ale unui stat membru mediteranean, pentru o specie care reprezintă sub 10 % din totalul debarcărilor la nivel comunitar din Marea Mediterană sau sub 200 de tone, cu excepția tonului roșu.

1.

Variabilele care se colectează sunt enumerate în apendicele VIII. Datele se furnizează conform calendarului stabilit în respectiva anexă.

2.

Pot apărea unele decalaje de timp între furnizarea datelor privind segmentarea flotei și a celor privind efortul de pescuit.

1.

Nivelul de dezagregare este precizat în apendicele VIII conform criteriilor stabilite în apendicele V.

2.

Gradul de agregare trebuie să corespundă nivelului cel mai dezagregat solicitat. O grupare de celule în cadrul acestei scheme poate fi realizată cu condiția să existe o analiză statistică corespunzătoare care să demonstreze oportunitatea acesteia. Asemenea fuziuni trebuie aprobate în cadrul reuniunii de coordonare regională corespunzătoare.

1.

Ori de câte ori este posibil, datele transversale se colectează în mod exhaustiv. Când acest lucru nu este posibil, statele membre precizează în programele lor naționale procedurile de eșantionare.

1.

Statele membre includ în raportul lor anual informații privind calitatea (acuratețea și precizia) datelor.

1.

Sunt eligibile toate anchetele menționate în lista din apendicele IX.

2.

Statele membre garantează în cadrul programelor lor naționale continuitatea, la nivel de concepție, cu anchetele anterioare.

3.

Fără a aduce atingere punctelor 1 și 2, statele membre pot să propună o modificare a efortului de studiu sau a planului de eșantionare, cu condiția ca aceasta să nu afecteze în sens negativ calitatea rezultatelor. Comisia acceptă modificările doar dacă acestea au fost în prealabil aprobate de către CSTEP.

1.

Toate variabilele din lista din apendicele X se colectează anual la nivel de segment conform segmentării stabilite în apendicele XI.

2.

Unitatea statistică este „întreprinderea” definită ca fiind entitatea juridică cea mai mică din punct de vedere contabil.

3.

Populația este reprezentată de întreprinderile a căror activitate principală corespunde definiției date de EUROSTAT la codul NACE 05.02: „Piscicultură”.

4.

Monedele naționale se convertesc în euro pe baza ratelor medii anuale de schimb ale Băncii Centrale Europene (BCE).

1.

Datele se segmentează pe specii și tehnici de acvacultură, astfel cum se menționează în apendicele XI. Statele membre pot segmenta în continuare în funcție de mărimea întreprinderii sau de alte criterii pertinente, dacă este necesar.

2.

Colectarea datelor pentru speciile de pește de apă dulce nu este obligatorie. Cu toate acestea, dacă aceste date sunt colectate, statele membre utilizează segmentarea stabilită în apendicele XI.

1.

Statele membre își descriu metodologiile utilizate pentru estimarea fiecărei variabile economice, inclusiv aspectele legate de calitate, în programele lor naționale.

2.

Statele membre asigură coerența și comparabilitatea tuturor variabilelor economice atunci când acestea provin din diferite surse (de exemplu chestionare, conturi financiare).

1.

Statele membre prezintă în raportul anual informații privind calitatea (acuratețea și precizia) estimărilor.

1.

Toate variabilele din lista din apendicele XII se colectează anual pentru populație.

2.

Populație se referă la întreprinderile a căror activitate principală corespunde definiției date de EUROSTAT la codul NACE 15.20: „Prelucrarea și conservarea peștelui și a produselor din pește”.

3.

Cu titlu orientativ, se utilizează în plus, ca mijloc de verificare încrucișată și de identificare a întreprinderilor clasificate sub codul NACE 15.20, codurile naționale aplicate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (4), al Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (5) și al Regulamentului (CE) nr. 854/2004 al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (6).

4.

Monedele naționale se convertesc în euro pe baza ratelor medii anuale de schimb ale Băncii Centrale Europene (BCE).

1.

Unitatea statistică pentru colectare este „întreprinderea” definită ca fiind entitatea juridică cea mai mică din punct de vedere contabil.

2.

Pentru întreprinderile care desfășoară activități de prelucrare a peștelui, dar aceasta nu reprezintă activitatea lor principală, este obligatorie colectarea, în primul an al fiecărei perioade de programare, a datelor următoare:

1.

Statele membre își descriu metodologiile utilizate pentru estimarea fiecărei variabile economice, inclusiv aspectele legate de calitate, în programele lor naționale.

2.

Statele membre asigură coerența și comparabilitatea tuturor variabilelor economice atunci când acestea provin din diferite surse (de exemplu chestionare, conturi financiare).

1.

Statele membre prezintă în raportul anual informații privind calitatea (acuratețea și precizia) estimărilor.

1.

Pentru a permite calcularea tuturor indicatorilor din lista din apendicele XIII, datele specificate în acest apendice se colectează anual, cu excepția acelora pentru care se precizează că trebuie să fie colectate la niveluri mai dezagregate.

2.

Datele specificate în apendicele XIII se colectează la nivel național, pentru a li se da utilizatorilor finali posibilitatea de a calcula indicatorii la scara geografică relevantă, conform precizărilor din apendicele II.

1.

Se aplică nivelul de dezagregare stabilit în instrucțiunile din apendicele XIII.

1.

Statele membre aplică recomandările stabilite în instrucțiunile din apendicele XIII.

1.

Statele membre aplică recomandările stabilite în instrucțiunile din apendicele XIII.

1.

Pentru datele care intră sub incidența prezentului program comunitar, această secțiune se referă la dezvoltarea bazelor de date, introducerea datelor (stocarea), controlul calității și validarea datelor, precum și procesarea datelor primare în vederea detalierii sau a agregării, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

2.

Ea include procesul de transformare a datelor primare socioeconomice în metadatele la care se face referire la articolul 13 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

3.

Statele membre garantează că, la cererea Comisiei, informațiile privind procesul de transformare menționat la punctul 2 pot fi furnizate.

1.

Această secțiune se referă la producerea de seturi de date și la utilizarea lor în vederea fundamentării analizelor științifice, care să servească drept bază de consultanță pentru gestionarea sectorului pescuitului, conform articolului 18 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

2.

Ea include estimări ale parametrilor biologici (vârstă, greutate, sex, maturitate și fertilitate) pentru stocurile menționale în apendicele VII, pregătirea de seturi de date pentru evaluarea stocurilor și modelarea bioeconomică și analiza științifică corespunzătoare.

Lista apendicelor