|
18.6.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 159/46 |
DECIZIA COMISIEI
din 28 aprilie 2008
de modificare a Deciziei 2002/253/CE de stabilire a definițiilor de caz pentru raportarea bolilor transmisibile rețelei comunitare în conformitate cu Decizia nr. 2119/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului
[notificată cu numărul C(2008) 1589]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2008/426/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Decizia nr. 2119/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 1998 de creare a unei rețele de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile în Comunitate (1), în special articolul 3 litera (c),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 2 din Decizia 2002/253/CE a Comisiei (2), definițiile de caz prevăzute în anexa la decizia respectivă trebuie să fie actualizate în funcție de necesități, pe baza ultimelor date științifice. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 851/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 de creare a unui Centru European de Prevenire și Control al Bolilor (3) (ECDC), la cererea Comisiei și cu consimțământul forumului consultativ, respectivul centru a prezentat un document tehnic privind definițiile de caz care ajută Comisia să dezvolte strategii de intervenție în ceea ce privește supravegherea și reacția. Documentul tehnic a fost publicat apoi pe site-ul web al ECDC. Definițiile de caz enumerate în anexa la Decizia 2002/253/CE ar trebui actualizate pe baza documentului respectiv. |
|
(3) |
Definițiile de caz menționate anterior au drept scop să faciliteze raportarea privind bolile și problemele speciale de sănătate enumerate în anexa I la Decizia 2000/96/CE a Comisiei din 22 decembrie 1999 privind bolile transmisibile care vor fi incluse în mod progresiv în rețeaua Comunității în conformitate cu Decizia nr. 2119/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Cu toate acestea, Decizia 2002/253/CE nu presupune nicio obligație de a raporta. |
|
(4) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin Decizia 2119/98/CE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia 2002/253/CE se înlocuiește cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 28 aprilie 2008.
Pentru Comisie
Androulla VASSILIOU
Membru al Comisiei
(1) JO L 268, 3.10.1998, p. 1. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2007/875/CE a Comisiei (JO L 344, 28.12.2007, p. 48).
(2) JO L 86, 3.4.2002, p. 44. Decizie modificată prin Decizia 2003/534/CE (JO L 184, 23.7.2003, p. 35).
(3) JO L 142, 30.4.2004, p. 1.
(4) JO L 28, 3.2.2000, p. 50. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2007/875/CE.
ANEXĂ
EXPLICAŢIA SECŢIUNILOR UTILIZATE PENTRU DEFINIŢIA ŞI CLASIFICAREA CAZURILOR
Criterii clinice
Acestea ar trebui să includă semne și simptome comune și relevante ale bolilor care constituie, fie separat, fie în combinație, un tablou clinic clar sau indicativ al bolii. Criteriile clinice oferă o prezentare generală a bolii și nu indică neapărat toate caracteristicile necesare pentru diagnosticarea clinică a fiecărui caz.
Criterii de laborator
Criteriile de laborator ar trebui să se constituie sub forma unei liste a metodelor de laborator care sunt utilizate pentru confirmarea unui caz. În mod normal, este suficient doar unul dintre testele enumerate pentru a confirma cazul. În cazul în care este nevoie de o combinație de metode pentru a obține confirmarea laboratorului, acest lucru este specificat. Tipul de probă care urmează să fie colectată pentru teste de laborator se specifică numai atunci când anumite tipuri de probă sunt considerate ca fiind relevante pentru confirmarea unui diagnostic. În anumite cazuri excepționale, asupra cărora s-a convenit, sunt incluse criteriile de laborator pentru cazurile probabile. Aceasta este o listă a metodelor de laborator care pot fi utilizate în sprijinul diagnosticului unui caz, dar care nu confirmă cazul.
Criterii epidemiologice și legătura epidemiologică
Criteriile epidemiologice sunt considerate ca fiind îndeplinite atunci când poate fi stabilită o legătură epidemiologică.
Legătura epidemiologică, în perioada de incubație, este definită ca fiind una dintre următoarele:
|
— |
transmiterea de la om la om: orice persoană care a intrat în contact cu un caz uman confirmat prin teste de laborator astfel încât să fi putut contracta infecția; |
|
— |
transmiterea de la animal la om: orice persoană care a intrat în contact cu un animal care a fost confirmat ca fiind infectat/colonizat prin teste de laborator, astfel încât să fi putut contracta infecția; |
|
— |
expunerea la o sursă comună: orice persoană care a fost expusă la aceeași sursă sau vector de infecție la care a fost expus un caz uman confirmat; |
|
— |
expunerea la alimente/apă potabilă contaminate: orice persoană care a consumat alimente sau a băut apă potabilă care au fost confirmate prin teste de laborator ca fiind contaminate sau o persoană care a consumat produse care ar putea fi contaminate de la un animal care a fost confirmat prin teste de laborator ca fiind infectat/colonizat; |
|
— |
expunerea la mediu: orice persoană care s-a scăldat în apă sau care a intrat în contact cu o sursă de contaminare din mediu care a fost confirmată prin teste de laborator; |
|
— |
expunerea în laborator: orice persoană care lucrează într-un laborator unde poate suferi o potențială expunere. |
O persoană poate fi considerată ca având o legătură epidemiologică cu un caz confirmat numai dacă cel puțin un caz din lanțul de transmitere este confirmat prin teste de laborator. În cazul izbucnirii unor infecții transmise pe cale fecal-orală sau aeriană, lanțul de transmitere nu trebuie să fie stabilit în mod necesar pentru a considera un caz ca având o legătură epidemiologică.
Transmiterea se poate face prin una sau mai multe dintre următoarele căi:
|
— |
pe cale aeriană, prin proiectarea de aerosoli de către o persoană infectată pe mucoasele altor persoane atunci când persoana infectată tușește, expectorează, cântă sau vorbește sau atunci când aerosolii microbieni dispersați în aer sunt inhalați de alte persoane; |
|
— |
prin contact, fie direct cu o persoană infectată (pe cale fecal-orală, prin aerosoli, prin piele sau pe cale sexuală) sau cu un animal infectat (de exemplu, prin mușcătură, atingere), fie indirect cu materiale sau obiecte infectate (materiale infectante, lichide biologice, sânge); |
|
— |
verticală, de la mamă la făt, de cele mai multe ori in utero sau în urma unui schimb incidental de lichide biologice, de obicei în timpul perioadei perinatale; |
|
— |
transmitere prin vectori: transmitere indirectă prin intermediul țânțarilor, al acarienilor, al muștelor și al altor insecte infectate care, prin înțepătură, pot transmite boli la om; |
|
— |
alimente sau apă: consumul de alimente sau apă potabilă care ar putea fi contaminate. |
Clasificarea cazurilor
Cazurile se vor clasifica ca „posibil”, „probabil” și „confirmat”. Perioadele de incubație pentru boli sunt prevăzute în informațiile suplimentare, pentru a facilita evaluarea legăturii epidemiologice.
Caz posibil
Definit ca un caz clasificat ca posibil în scopul declarării. De obicei este vorba de un caz cu criterii clinice, astfel cum s-a descris în definiția de caz, fără probe epidemiologice sau de laborator pentru boala în cauză. Definiția unui caz posibil prezintă sensibilitate înaltă și specificitate scăzută. Permite detectarea majorității cazurilor, însă anumite cazuri fals pozitive vor fi incluse în această categorie.
Caz probabil
Definit ca un caz clasificat ca probabil în scopul declarării. De obicei este vorba de un caz cu criterii clinice și o legătură epidemiologică, astfel cum s-a descris în definiția de caz. Testele de laborator pentru cazurile probabile sunt specificate numai pentru anumite boli.
Caz confirmat
Definit ca un caz clasificat ca fiind confirmat în scopul declarării. Cazurile confirmate trebuie să fie confirmate prin teste de laborator și pot îndeplini criteriile clinice sau nu, astfel cum s-a descris în definiția de caz. Definiția unui caz confirmat prezintă specificitate înaltă și sensibilitate redusă; prin urmare, majoritatea cazurilor înregistrate vor fi cazuri pozitive, deși unele nu vor fi identificate.
Criteriile clinice ale anumitor boli nu fac referire la faptul că multe cazuri acute sunt asimptomatice (precum hepatita A, B, C, infecția cu campylobacter, salmoneloza), deși aceste cazuri pot să prezinte importanță din perspectiva sănătății publice la nivel național.
Cazurile confirmate se vor clasifica în una dintre cele trei subcategorii enumerate mai jos. Aceste subcategorii vor fi create în timpul analizei datelor prin utilizarea variabilelor colectate împreună cu informațiile despre caz.
Caz confirmat prin teste de laborator cu criterii clinice
Cazul îndeplinește criteriile de laborator pentru confirmarea unui caz și criteriile clinice incluse în definiția de caz.
Caz confirmat prin teste de laborator cu criterii clinice necunoscute
Cazul îndeplinește criteriile de laborator pentru confirmarea cazului, dar nu există nicio informație disponibilă privind criteriile clinice (de exemplu, numai raportul de la laborator).
Caz confirmat prin teste de laborator fără criterii clinice
Cazul îndeplinește criteriile de laborator pentru confirmarea unui caz, dar nu îndeplinește criteriile clinice incluse în definiția de caz sau este asimptomatic.
SINDROMUL IMUNODEFICIENȚEI DOBÂNDITE (SIDA) ȘI INFECȚIA CU VIRUSUL IMUNODEFICIENȚEI UMANE (HIV)
Criterii clinice (SIDA)
Orice persoană care prezintă oricare dintre condițiile clinice descrise în definiția europeană de caz SIDA pentru:
|
— |
Adulți și adolescenți ≥ 13 ani (1) |
|
— |
Copii < 13 ani (2) |
Criterii de laborator (HIV)
|
— |
Adulți, adolescenți și copii cu vârsta ≥ 18 luni Cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
|
— |
Copii < 18 luni Rezultate pozitive pe două probe diferite (cu excepția sângelui din cordonul ombilical) la unul sau mai multe dintre următoarele trei:
|
Criterii epidemiologice
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Fără obiect
C. Caz confirmat
|
— |
Infecția cu HIV Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator pentru infecție cu HIV |
|
— |
SIDA Orice persoană care corespunde criteriilor clinice pentru SIDA și criteriilor de laborator pentru infecția cu HIV |
ANTRAX
(Bacillus anthracis)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin una dintre următoarele forme clinice:
Antrax cutanat
Cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Leziune papulară sau veziculară |
|
— |
Escară neagră deprimată înconjurată de edem |
Antrax gastrointestinal
|
— |
Febră sau stare febrilă |
ȘI cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Durere abdominală severă |
|
— |
Diaree |
Antrax pulmonar
|
— |
Febră sau stare febrilă |
ȘI cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Detresă respiratorie acută |
|
— |
Semne radiologice de lărgire a mediastinului |
Meningita/meningoencefalita cărbunoasă
|
— |
Febră |
ȘI cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
— |
Convulsii |
|
— |
Pierderea cunoștinței |
|
— |
Semne meningeale |
Septicemia cărbunoasă
Criterii de laborator
|
— |
Izolarea Bacillus anthracis dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Bacillus anthracis într-o probă clinică |
Exudatul nazal pozitiv în absența simptomelor clinice nu constituie criteriu de diagnostic pentru un caz.
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
GRIPA AVIARĂ A/H5 SAU A/H5N1 LA OAMENI
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă unul dintre următoarele două:
|
— |
Febră ȘI semne și simptome ale unei infecții respiratorii acute |
|
— |
Moartea survenită în urma unei boli respiratorii acute de cauză necunoscută |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea virusului gripei aviare A/H5N1 într-o probă clinică |
|
— |
Depistarea acidului nucleic al virusului gripei aviare A/H5 într-o probă clinică |
|
— |
Apariția anticorpilor specifici ai virusului gripei aviare A/H5 (creștere de patru ori sau titru unic crescut semnificativ) |
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul dintre următoarele patru:
|
— |
Transmiterea de la om la om prin contact apropiat (mai puțin de un metru) cu o persoană declarată ca fiind un caz probabil sau confirmat |
|
— |
Expunerea în laborator: în cazul în care este vorba de o potențială expunere la virusul gripei aviare A/H5N1 |
|
— |
Contact apropiat (mai puțin de un metru) cu un animal confirmat ca fiind infectat cu A/H5N1, cu excepția păsărilor de curte sau a păsărilor sălbatice (de exemplu pisică sau porc) |
|
— |
A locuit în sau a vizitat o zonă în care A/H5N1 este în prezent suspectat sau confirmat (3) ȘI cel puțin unul dintre următoarele două:
|
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și epidemiologice
B. Caz probabil
Orice persoană cu un test pozitiv pentru virusul gripei aviare A/H5 sau A/H5N1 efectuat de un laborator, altul decât un laborator național de referință făcând parte din Rețeaua laboratoarelor comunitare de referință (CNRL) pentru virusul gripal uman
C. Caz confirmat la nivel național
Orice persoană cu un test pozitiv pentru virusul gripei aviare A/H5 sau A/H5N1 efectuat de un laborator național de referință făcând parte din Rețeaua laboratoarelor comunitare de referință (CNRL) pentru virusul gripal uman
D. Caz confirmat de OMS
Orice persoană cu o confirmare prin teste de laborator din partea unui centru de colaborare al OMS pentru H5
BOTULISM
(Clostridium botulinum)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin una dintre următoarele forme clinice:
Botulismul transmis prin alimente și botulismul transmis prin plagă infectată cu Clostridium botulinum
Cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Afectarea bilaterală a nervilor cranieni (precum diplopie, vedere încețoșată și slăbiciunea musculară de cauză bulbară) |
|
— |
Paralizie periferică simetrică |
Botulism infantil
Orice copil care prezintă unul dintre următoarele șase:
|
— |
Constipație |
|
— |
Letargie |
|
— |
Dificultăți de alimentare |
|
— |
Ptoză |
|
— |
Disfagie |
|
— |
Slăbiciune musculară generalizată |
Tipul de botulism întâlnit de obicei la copii (< 12 luni) poate afecta și copiii cu o vârstă mai mare de 12 luni și uneori și adulți cu malformații gastrointestinale și ale microflorei.
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Izolarea C. botulinum pentru botulismul infantil (scaun) sau botulism transmis prin plagă infectată (plagă) (izolarea C. botulinum în scaunul adulților nu este relevantă pentru diagnosticarea botulismului transmis prin alimente) |
|
— |
Detectarea toxinei botulinice într-o probă clinică |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele două legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la o sursă comună (de exemplu alimente, folosirea în comun a acelor și a altor instrumente) |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
BRUCELLOZĂ
(Brucella spp.)
Criterii clinice
Orice persoană cu febră
ȘI cel puțin unul dintre următoarele șapte:
|
— |
Transpirații (profuze, urât mirositoare, în special nocturne) |
|
— |
Frisoane |
|
— |
Artralgie |
|
— |
Astenie |
|
— |
Depresie |
|
— |
Cefalee |
|
— |
Anorexie |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Izolarea Brucella spp. într-o probă clinică |
|
— |
Apariția anticorpilor specifici ai Brucella (test standard de aglutinare, de fixare a complementului, ELISA) |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele patru legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
|
— |
Expunerea la produse de la un animal contaminat (lapte sau produse lactate) |
|
— |
Transmiterea de la animal la om (secreții sau organe contaminate, precum secreții vaginale, placentă) |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
ENTERITA PRIN CAMPYLOBACTER
(Campylobacter spp.)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
— |
Diaree |
|
— |
Durere abdominală |
|
— |
Febră |
Criterii de laborator
|
— |
Izolarea Campylobacter spp. în scaun sau sânge |
În cazul în care este posibil, se recomandă să se efectueze diferențierea Campylobacter spp.
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Transmisia de la om la om: |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
|
— |
Expunerea la mediu |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
INFECȚIA CU CHLAMYDIA
(Chlamydia trachomatis)
INCLUSIV LYMPHOGRANULOMA VENEREUM (LGV)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin una dintre următoarele forme clinice:
Infecție cu Chlamydia, alta decât LGV
Cel puțin unul dintre următoarele șase:
|
— |
Uretrită |
|
— |
Epididimită |
|
— |
Salpingită acută |
|
— |
Endometrită acută |
|
— |
Cervicită |
|
— |
Proctită |
La nou-născuți cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Conjunctivită |
|
— |
Pneumonie |
LGV
Cel puțin unul dintre următoarele cinci:
|
— |
Uretrită |
|
— |
Ulcer genital |
|
— |
Limfadenopatie inghinală |
|
— |
Cervicită |
|
— |
Proctită |
Criterii de laborator
Infecție cu Chlamydia, alta decât LGV
Cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea Chlamydia trachomatis într-o probă de la nivelul tractului anogenital sau al conjunctivei |
|
— |
Evidențierea Chlamydia trachomatis printr-un test IFD (imunofluorescență directă) într-o probă clinică |
|
— |
Depistarea acidului nucleic al Chlamydia trachomatis într-o probă clinică |
LGV
Cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Izolarea Chlamydia trachomatis într-o probă de la nivelul tractului anogenital sau al conjunctivei |
|
— |
Depistarea acidului nucleic al Chlamydia trachomatis într-o probă clinică ȘI |
|
— |
Identificarea serotipului (genotipului) L1, L2 sau L3 |
Criterii epidemiologice
O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (contact sexual sau transmitere verticală)
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator
HOLERĂ
(Vibrio cholerae)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Diaree |
|
— |
Vărsături |
Criterii de laborator
|
— |
Izolarea Vibrio cholerae într-o probă clinică ȘI |
|
— |
Evidențierea antigenelor O1 sau O139 din izolat ȘI |
|
— |
Evidențierea enterotoxinei holerice sau a genei enterotoxinei holerice în izolat |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele patru legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la om la om: |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
|
— |
Expunerea la mediu |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
VARIANTA BOLII CREUTZFELDT-JAKOB (vBCJ)
Condiții prealabile
|
— |
Orice persoană cu o afecțiune neuropsihiatrică progresivă cu o durată a bolii de cel puțin 6 luni |
|
— |
Investigațiile de rutină nu indică un diagnostic alternativ |
|
— |
Nici un antecedent de expunere la hormoni pituitari umani sau grefă de dura mater de origine umană |
|
— |
Nici un indiciu al unei encefalopatii spongiforme transmisibile genetic |
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin patru dintre următoarele cinci:
|
— |
Simptome psihiatrice precoce (5) |
|
— |
Simptome senzoriale dureroase persistente (6) |
|
— |
Ataxie |
|
— |
Mioclonie, coree sau distonie |
|
— |
Demență |
Criterii de diagnostic
Criterii de diagnostic pentru confirmarea cazului:
|
— |
Confirmare neuropatologică: modificări spongiforme și depuneri masive de proteine prionice sub formă de plăci floride la nivel cerebral și cerebelos |
Criterii de diagnostic pentru un caz probabil sau posibil:
|
— |
EEG nu arată manifestări specifice (7) ale BCJ sporadice (8) în fazele inițiale ale bolii |
|
— |
Hipersemnal bilateral la nivelul pulvinarului, la scanarea IRM cerebrală |
|
— |
Biopsie amigdaliană pozitivă (9) |
Criterii epidemiologice
O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (de exemplu, transfuzie de sânge)
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde condițiilor preliminare
ȘI
|
— |
Îndeplinește criteriile clinice ȘI |
|
— |
EEG negativă pentru BCJ sporadică (8) |
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde condițiilor preliminare
ȘI
|
— |
Îndeplinește criteriile clinice ȘI |
|
— |
EEG negativă pentru BCJ sporadică (8) ȘI |
|
— |
Rezultat pozitiv al scanării IRM cerebrale SAU |
Orice persoană care corespunde condițiilor preliminare
ȘI
|
— |
Biopsie amigdaliană pozitivă |
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde condițiilor preliminare
ȘI
|
— |
Îndeplinește criteriile de diagnostic pentru confirmarea cazului |
CRIPTOSPORIDIOZĂ
(Cryptosporidium spp)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Diaree |
|
— |
Durere abdominală |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele patru:
|
— |
Evidențierea oochisturilor de Cryptosporidium în scaun |
|
— |
Evidențierea Cryptosporidium în lichidul intestinal sau în biopsia de la nivelul intestinului subțire |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Cryptosporidium în scaun |
|
— |
Detectarea antigenului Cryptosporidium în scaun |
Criterii epidemiologice
Una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
|
— |
Expunerea la mediu |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
DIFTERIE
(Corynebacterium diphtheriae și Corynebacterium ulcerans)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin una dintre următoarele forme clinice:
Difterie respiratorie:
O afecțiune a tractului respirator superior însoțită de febră ȘI una dintre următoarele două:
|
— |
Crup SAU |
|
— |
o membrană aderentă în cel puțin una dintre următoarele trei localizări:
|
Difterie nazală:
|
— |
Secreție nazală uni- sau bilaterală, inițial clară, ulterior sanghinolentă |
Difterie cutanată:
|
— |
Leziuni ale pielii |
Difterie cu alte localizări:
|
— |
Leziuni ale conjunctivei sau ale mucoaselor |
Criterii de laborator
|
— |
Izolarea C. diphtheriae și C. ulcerans toxigene dintr-o probă clinică |
Criterii epidemiologice
O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice pentru difterie respiratorie
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice pentru difterie și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
ECHINOCOCOZĂ
(Echinococcus spp.)
Criterii clinice
Irelevante în scopul supravegherii
Criterii de diagnostic
Cel puțin unul dintre următoarele cinci:
|
— |
Histopatologie sau parazitologie compatibilă cu Echinococcus multilocularis Sau granulosus (precum vizualizarea directă a protoscolexului în lichid chistic) |
|
— |
Detectarea morfologiei macroscopice patognomonice pentru Echinoccocus granulosus a chisturilor din probe chirurgicale |
|
— |
Leziuni tipice de organ detectate prin tehnici imagistice (precum: computer-tomografie, ecografie, IRM) ȘI confirmate printr-un test serologic |
|
— |
Anticorpi serici specifici ai Echinococcus spp. printr-un test serologic de înaltă sensibilitate ȘI confirmați printr-un test serologic de înaltă specificitate |
|
— |
Depistarea acidului nucleic al Echinococcus multilocularis sau granulosus într-o probă clinică |
Criterii epidemiologice
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Fără obiect
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de diagnostic
INFECŢIA CU ESCHERICHIA COLI PRODUCĂTOARE DE TOXINĂ SHIGA/VERO (STEC/VTEC)
Criterii clinice
Diaree STEC/VTEC
Orice persoană care prezintă cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Diaree |
|
— |
Durere abdominală |
Sindromul hemolitic-uremic
Orice persoană cu o insuficiență renală acută care prezintă cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Anemie hemolitică microangiopatică |
|
— |
Trombocitopenie |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea E. coli producătoare de Shigatoxină/Verotoxină (STEC/VTEC) |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al genelor stx1 sau stx2 |
|
— |
Detectarea shigatoxinelor libere |
Următorul criteriu de laborator poate fi folosit pentru confirmarea STEC/VTEC numai pentru sindromul hemolitic-uremic:
|
— |
Apariția anticorpilor specifici serogrupurilor E. coli |
În cazul în care este posibil, trebuie efectuată izolarea și caracterizarea suplimentară pe serotipuri, fagotipuri, gene eae și subtipuri ale stx1/stx2
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
|
— |
Expunerea la mediu |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil de sindrom hemolitic-uremic asociat cu STEC
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice pentru sindromul hemolitic-uremic
B. Caz probabil de STEC/VTEC
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică sau un caz confirmat prin teste de laborator fără criterii clinice
C. Caz confirmat de STEC/VTEC
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
LAMBLIAZĂ
(Giardia lamblia)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul dintre următoarele patru:
|
— |
Diaree |
|
— |
Durere abdominală |
|
— |
Meteorism |
|
— |
Semne de malabsorbție (precum steatoreea, pierdere ponderală) |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Evidențierea chisturilor sau a trofozoiților de Giardia lamblia în scaun, secreția duodenală sau în biopsia intestinului subțire |
|
— |
Evidențierea antigenului Giardia lamblia în scaun |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele patru legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Expunerea la mediu |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
INFECȚIA GONOCOCICĂ
(Neisseria gonorrhoeae)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin unul dintre următoarele opt:
|
— |
Uretrită |
|
— |
Salpingită acută |
|
— |
Boala inflamatorie pelvină |
|
— |
Cervicită |
|
— |
Epididimită |
|
— |
Proctită |
|
— |
Faringită |
|
— |
Artrită |
SAU
Orice nou-născut cu conjunctivită
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele patru:
|
— |
Izolarea Neisseria gonorrhoeae într-o probă clinică |
|
— |
Depistarea acidului nucleic al Neisseria gonorrhoeae într-o probă clinică |
|
— |
Evidențierea Neisseria gonorrhoeae printr-un test de izolare a acizilor nucleici neamplificați dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea microscopică intracelulară a diplococilor gram negativi dintr-o probă a secrețiilor uretrale masculine |
Criterii epidemiologice
O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (contact sexual sau transmitere verticală)
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator
MENINGITA CU HAEMOPHILUS, BOALĂ INVAZIVĂ
Haemophilus influenzae
Criterii clinice
Irelevante în scopul supravegherii
Criterii de laborator
Criteriile de laborator pentru definiția de caz
Cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Izolarea Haemophilus influenzae dintr-un situs normal steril |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Haemophilus influenzae într-un situs normal steril |
În cazul în care este posibil, se recomandă să se efectueze tipizarea izolaților
Legătură epidemiologică
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Fără obiect
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator pentru confirmarea cazului
HEPATITA A
(Virusul hepatitei A)
Criterii clinice
Orice persoană cu o apariție discretă a simptomelor (precum oboseală, durere abdominală, inapetență, grețuri intermitente și vărsături)
ȘI
Cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
— |
Febră |
|
— |
Icter |
|
— |
Nivelurile transaminazelor serice crescute |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
— |
Detectarea acidului nucleic al virusului hepatitei A în ser sau scaun |
|
— |
Apariția anticorpilor specifici ai virusului hepatitei A |
|
— |
Detectarea antigenului virusului hepatitei A în scaun |
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul dintre următoarele patru:
|
— |
Transmiterea de la om la om: |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminate |
|
— |
Expunerea la mediu |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
HEPATITĂ ACUTĂ B
(Virusul hepatitei B)
Criterii clinice
Orice persoană cu o apariție discretă a simptomelor (precum oboseală, durere abdominală, inapetență, grețuri intermitente și vărsături)
ȘI
Cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
— |
Febră |
|
— |
Icter |
|
— |
Nivelurile transaminazelor serice crescute |
Criterii de laborator
Apariția anticorpilor specifici IgM împotriva antigenului nucleocapsidic
Rezultatele testelor de laborator trebuie interpretate în funcție de statutul vaccinal
Criterii epidemiologice
O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om (contact sexual, transmitere verticală sau transmitere prin sânge)
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
HEPATITĂ C
(Virusul hepatitei C)
Criterii clinice
Irelevante în scopul supravegherii
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele două:
|
— |
Detectarea în ser a acidului nucleic al virusului hepatitei C |
|
— |
Apariția anticorpilor specifici ai virusului hepatitei C confirmată printr-un alt test de detectare a anticorpilor |
Criterii epidemiologice
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Fără obiect
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator
GRIPĂ
(Virusul gripei)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă cel puțin una din următoarele forme clinice:
Sindrom pseudogripal
|
— |
Apariția bruscă a simptomelor ȘI |
|
— |
Cel puțin unul dintre următoarele patru simptome sistemice:
ȘI |
|
— |
Cel puțin unul dintre următoarele trei simptome respiratorii:
|
Infecție respiratorie acuta
|
— |
Apariția bruscă a simptomelor ȘI |
|
— |
Cel puțin unul dintre următoarele patru simptome respiratorii:
ȘI |
|
— |
Opinia medicului conform căreia boala este cauzată de o infecție |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele patru:
|
— |
Izolarea virusului gripal dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic de virus gripal într-o probă clinică |
|
— |
Identificarea antigenului virusului gripal printr-un test IFD într-o probă clinică |
|
— |
Apariția anticorpilor specifici ai virusului gripal |
În cazul în care este posibil, se recomandă să se efectueze subtipizarea virusurilor gripale izolate
Criterii epidemiologice
O legătură epidemiologică prin transmitere de la om la om
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice (sindrom pseudogripal sau infecție respiratorie acută)
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice (sindrom pseudogripal sau infecție respiratorie acută) și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice (sindrom pseudogripal sau infecție respiratorie acută) și de laborator
BOALA LEGIONARILOR
(Legionella spp.)
Criterii clinice
Orice persoană cu pneumonie
Criterii de laborator
|
— |
Criteriile de laborator pentru confirmarea cazului Cel puțin unul dintre următoarele trei:
|
|
— |
Criterii de laborator pentru un caz probabil Cel puțin unul dintre următoarele patru:
|
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele două legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la mediu |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice ȘI cel puțin un test pozitiv de laborator pentru un caz probabil SAU o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator pentru confirmarea cazului
LEPTOSPIROZĂ
(Leptospira interrogans)
Criterii clinice
Orice persoană cu
|
— |
Febră |
SAU
Cel puțin două dintre următoarele unsprezece:
|
— |
Frisoane |
|
— |
Cefalee |
|
— |
Mialgie |
|
— |
Sufuziune conjunctivală |
|
— |
Hemoragii cutanate și ale mucoaselor |
|
— |
Erupție cutanată |
|
— |
Icter |
|
— |
Miocardită |
|
— |
Meningită |
|
— |
Insuficiență renală |
|
— |
Simptome respiratorii precum hemoptizia |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele patru:
|
— |
Izolarea Leptospira interrogans dintr-o probă clinică |
|
— |
Depistarea acidului nucleic de Leptospira interrogans într-o probă clinică |
|
— |
Evidențierea Leptospira interrogans într-o probă clinică prin imunofluorescență |
|
— |
Apariția anticorpilor specifici ai Leptospira interrogans |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una din următoarele trei legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea la mediu |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și de laborator
LISTERIOZĂ
(Listeria monocytogenes)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Listerioză a nou-născuților, definită ca Nașterea unui făt mort SAU Cel puțin un criteriu dintre următoarele cinci, în decursul primei luni de viață:
|
|
— |
Listerioza la femeia gravidă, definită ca cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
|
— |
Alte forme de listerioză, definită ca cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Izolarea Listeria monocytogenes dintr-un situs normal steril |
|
— |
Izolarea Listeria monocytogenes dintr-un situs normal nesteril de la un făt, făt născut mort, nou-născut sau de la mamă în decursul a 24 de ore de la naștere |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la om la om (transmitere verticală) |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminată |
Informații suplimentare
Perioada de incubație de la 3 la 70 de zile, cel mai adesea 21 de zile
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator
SAU
Orice mamă al cărei făt, făt născut mort sau nou-născut prezintă listerioză confirmată în laborator
PALUDISM
(Plasmodium spp.)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă febră SAU cu antecedente de febră
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Evidențierea hematozoarului în frotiuri sangvine prin microscopie optică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Plasmodium în sânge |
|
— |
Detectarea antigenului Plasmodium |
Diferențierea de Plasmodium spp. ar trebui realizată, în cazul în care acest lucru este posibil
Criterii epidemiologice
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Fără obiect
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
RUJEOLĂ
(Virusul rujeolei)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă febră
ȘI
|
— |
Erupții maculopapuloase |
ȘI cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Tuse |
|
— |
Coriză |
|
— |
Conjunctivită |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
— |
Izolarea virusului rujeolei dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al virusului rujeolei într-o probă clinică |
|
— |
Răspuns al anticorpilor specifici virusului rujeolei caracteristic infecției acute, în ser sau în salivă |
|
— |
Detectarea antigenului virusului rujeolei prin imunofluorescență directă într-o probă clinică utilizând anticorpi monoclonali specifici rujeolei |
Rezultatele de laborator trebuie interpretate în funcție de situația vaccinării. În cazul unei vaccinări recente, trebuie căutat virusul sălbatic.
Criterii epidemiologice
Legătură epidemiologică prin transmiterea de la om la om
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care nu a fost vaccinată recent și care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
MENINGITĂ MENINGOCOCICĂ INVAZIVĂ
(Neisseria meningitidis)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele cinci:
|
— |
Febră |
|
— |
Semne meningeale |
|
— |
Erupție peteșială |
|
— |
Șoc septic |
|
— |
Artrită septică |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
— |
Izolarea Neisseria meningitidis dintr-un situs normal steril, inclusiv leziunile cutanate purpurice |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Neisseria meningitidis dintr-un situs normal steril, inclusiv leziunile cutanate purpurice |
|
— |
Detectarea antigenului de Neisseria meningitidis în lichidul cefalorahidian (LCR) |
|
— |
Detectarea diplococului gram-negativ în LCR |
Criterii epidemiologice
Legătură epidemiologică prin transmiterea de la om la om
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator
OREION
(Virusul oreionului)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă
|
— |
Febră |
ȘI
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Apariția bruscă a unei tumefieri a glandei parotide sau a altor glande salivare |
|
— |
Orhită |
|
— |
Meningită |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea virusului oreionului dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al virusului oreionului |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici virusului oreionului caracteristici infecției acute, în ser sau în salivă |
Rezultatele de laborator trebuie interpretate în funcție de situația vaccinării.
Criterii epidemiologice
Legătură epidemiologică prin transmiterea de la om la om
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care nu a fost vaccinată recent și care corespunde criteriilor de laborator
În cazul vaccinării recente: orice persoană la care se detectează o tulpină a virusului sălbatic al oreionului
TUSE CONVULSIVĂ
(Bordetella pertussis)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă tuse de cel puțin două săptămâni
ȘI
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Acces de tuse |
|
— |
Raluri inspiratorii |
|
— |
Vomă după tuse |
SAU
Orice persoană diagnosticată cu tuse convulsivă de către un medic
SAU
Episoade apneice la copii
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea Bordetella pertussis dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Bordetella pertussis într-o probă clinică |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici ai Bordetella pertussis |
Criterii epidemiologice
Legătură epidemiologică prin transmiterea de la om la om
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
PESTĂ
(Yersinia pestis)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin una dintre următoarele forme clinice:
Pestă bubonică:
|
— |
Febră ȘI |
|
— |
Instalarea bruscă a limfadenitei dureroase |
Pestă septicemică:
|
— |
Febră |
Pestă pneumonică:
|
— |
Febră ȘI |
Cel puțin unul dintre următoarele trei criterii:
|
— |
Tuse |
|
— |
Dureri toracice |
|
— |
Hemoptizia |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea Yersinia pestis într-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Yersinia pestis într-o probă clinică (antigen F1) |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici ai antigenului F1 al Yersinia pestis |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele patru legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea în laborator (în cazul în care există riscul expunerii la pestă) |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator
INFECȚIE (INFECŢII) PNEUMOCOCICĂ (PNEUMOCOCICE) INVAZIVĂ (INVAZIVE)
(Streptococcus pneumoniae)
Criterii clinice
Irelevante în scopul supravegherii
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Detectarea S. pneumoniae într-un situs normal steril |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al S. pneumoniae într-un situs normal steril |
|
— |
Detectarea antigenului S. pneumoniae într-un situs normal steril |
Criterii epidemiologice
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Fără obiect
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator
POLIOMELITĂ
(Virusul poliomielitic)
Criterii clinice
Orice persoană cu vârsta < 15 ani suferind de paralizie acută flască (PAF)
SAU
Orice persoană suspectă de poliomelită în urma unui examen medical
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea virusului poliomielitic și diferențierea intratipică – poliovirusul sălbatic (PVS) |
|
— |
Virusul poliomielitic derivat dintr-un vaccin (PVDV) (similar în proporție de cel puțin 85 % cu virusul vaccinal în secvențele de nucleotide în secțiunea VP1) |
|
— |
Virusul poliomielitic de tip Sabin: diferențiere intratipică realizată de către un laborator polio acreditat de OMS (pentru PVDV, o diferență de secvență VP1 mai mare de 1 % și de maximum 15 % în comparație cu virusul vaccinal cu același serotip) |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele două legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Realizarea unei călătorii într-o regiune în care poliomelita este endemică sau într-o regiune în care prezența virusului poliomielitic este suspectată sau confirmată |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
FEBRĂ Q
(Coxiella burnetii)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Febră |
|
— |
Pneumonie |
|
— |
Hepatită |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea Coxiella burnetii dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Coxiella burnetii într-o probă clinică |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici Coxiella burnetii (IgG sau IgM faza II) |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele două legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
RABIE
(Virusul Lyssa)
Criterii clinice
Orice persoană care suferă de encefalomielită acută
ȘI
Cel puțin două criterii dintre următoarele șapte:
|
— |
Modificări senzoriale privind locul unei mușcături anterioare de animal |
|
— |
Pareză sau paralizie |
|
— |
Spasme ale mușchilor de deglutiție |
|
— |
Hidrofobie |
|
— |
Delir |
|
— |
Convulsii |
|
— |
Anxietate |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
— |
Izolarea virusului Lyssa dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al virusului Lyssa într-o probă clinică (de exemplu, salivă sau țesut cerebral) |
|
— |
Detectarea antigenilor virali prin imunofluorescență directă într-o probă clinică |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici ai virusului Lyssa în ser sau lichid cefalorahidian printr-un test de neutralizare virală |
Rezultatele de laborator trebuie interpretate în funcție de situația vaccinării sau imunizării
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la animal la om (un animal la care infecția este suspectată sau confirmată) |
|
— |
Expunerea la o sursă comună (același animal) |
|
— |
Transmiterea de la om la om (de exemplu, prin transplantul de organe) |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
RUBEOLĂ
(Virusul rubeolei)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă apariția bruscă a unei erupții maculopapuloase generalizate
ȘI
Cel puțin unul dintre următoarele cinci criterii:
|
— |
Adenopatie cervicală |
|
— |
Adenopatie suboccipitală |
|
— |
Adenopatie retroauriculară |
|
— |
Artralgie |
|
— |
Artrită |
Criterii de laborator
|
— |
Criterii de laborator pentru confirmarea cazurilor Cel puțin unul dintre următoarele trei criterii: |
|
— |
Izolarea virusului rubeolei dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al virusului rubeolei într-o probă clinică |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici ai virusului rubeolei (IgG) în ser sau salivă |
|
— |
Criterii de laborator pentru un caz probabil |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici ai virusului rubeolei [IgM (10)] |
Rezultatele de laborator trebuie interpretate în funcție de situația vaccinării
Criterii epidemiologice
Legătură epidemiologică prin transmiterea de la om la om
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
O legătură epidemiologică |
|
— |
Corespunde criteriilor de laborator pentru un caz probabil |
C. Caz confirmat
Orice persoană care nu a fost vaccinată recent și care corespunde criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor
În cazul vaccinării recente, persoana la care s-a detectat o tulpină a virusului sălbatic al rubeolei
RUBEOLĂ CONGENITALĂ
(Inclusiv sindromul de rubeolă congenitală)
Criterii clinice
Infecție congenitală cu virusul rubeolei (ICR)
Nu se pot defini criterii clinice pentru ICR
Sindromul de rubeolă congenitală (SRC)
Orice sugar cu vârsta < 1 an sau orice făt născut mort care prezintă:
|
— |
Cel puțin două dintre condițiile enumerate în categoria A SAU |
|
— |
O condiție din categoria A și o condiție din categoria B |
A
|
— |
Cataractă |
|
— |
Glaucom congenital |
|
— |
Cardiopatie congenitală |
|
— |
Pierdere a auzului |
|
— |
Retinopatie pigmentară |
B
|
— |
Purpura |
|
— |
Splenomegalie |
|
— |
Microcefalie |
|
— |
Dezvoltare întârziată |
|
— |
Meningoencefalită |
|
— |
Rarefiere osoasă radiologică |
|
— |
Icter care debutează la 24 de ore după naștere |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
— |
Izolarea virusului rubeolei dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al virusului rubeolei |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici ai virusului rubeolei (IgM) |
|
— |
Persistența anticorpilor IgG pentru rubeolă între vârsta de 6 și 12 luni (cel puțin două eșantioane cu o concentrație similară de anticorpi IgG pentru rubeolă) |
Rezultatele de laborator trebuie interpretate în funcție de situația vaccinării
Criterii epidemiologice
Orice sugar sau făt născut mort dintr-o mamă cu o infecție de rubeolă în timpul sarcinii confirmată în laborator, contractată prin transmiterea de la om la om (transmitere verticală)
Clasificarea cazurilor de rubeolă congenitală
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice făt mort sau orice sugar care nu a fost testat SAU cu rezultate negative în laborator, care prezintă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
O legătură epidemiologică ȘI cel puțin un criteriu clinic SRC din categoria A |
|
— |
Corespunde criteriilor clinice pentru SRC |
C. Caz confirmat
Orice făt născut mort care corespunde criteriilor de laborator
SAU
Orice sugar care corespunde criteriilor de laborator ȘI care prezintă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
O legătură epidemiologică |
|
— |
Cel puțin un criteriu clinic SRC din categoria A |
Orice sugar cu criterii de laborator pozitive, însă cu o mamă fără antecedente de rubeolă în timpul sarcinii și fără criterii clinice din categoria (A), va fi înregistrat, prin urmare, ca un caz de rubeolă.
SALMONELOZĂ
(Salmonella spp., altele decât S. Typhi și S. Paratyphi)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
— |
Diaree |
|
— |
Febră |
|
— |
Durere abdominală |
|
— |
Vomă |
Criterii de laborator
|
— |
Izolarea Salmonella (alta decât S. Typhi și S. Paratyphi) din scaun sau sânge |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminată |
|
— |
Expunerea la un mediu contaminat |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
SINDROMUL RESPIRATOR ACUT SEVER – SRAS
(SRAS-coronavirus, SRAS-CoV)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă febră sau cu antecedente de febră
ȘI
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Tuse |
|
— |
Dificultăți de respirare |
|
— |
Dispnee |
ȘI
Cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
— |
Semne de pneumonie vizibile în radiografii |
|
— |
Semne ale sindromului respirator acut vizibile în radiografii |
|
— |
Pneumonie indicată de rezultatul autopsiei |
|
— |
Sindrom respirator acut indicat de rezultatul autopsiei |
ȘI
Nu există diagnostic alternativ care să explice în totalitate afecțiunea în cauză
Criterii de laborator
|
— |
Criterii de laborator pentru confirmarea cazurilor Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
|
— |
Formarea anticorpilor specifici SRAS-CoV prin una dintre cele două metode:
|
|
— |
Criterii de laborator pentru un caz probabil Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
Criterii epidemiologice
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Orice persoană care corespunde cel puțin unui criteriu dintre următoarele trei:
|
|
— |
Doi sau mai mulți membri ai personalului medical (12) din aceeași unitate medicală care prezintă semne clinice de SRAS, în cazul cărora boala s-a instalat în decursul aceleiași perioade de 10 zile |
|
— |
Trei sau mai multe persoane (membri ai personalului medical și/sau pacienți și/sau vizitatori) care prezintă semne clinice de SRAS, în cazul cărora boala s-a instalat în decursul aceleiași perioade de 10 zile și între care există o legătură epidemiologică prin utilizarea aceleiași unități medicale |
Clasificarea cazurilor pentru perioada interepidemică
Se aplică, de asemenea, în cazul apariției bolii într-o țară sau zonă neafectată
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice ȘI cu o legătură epidemiologică ȘI care corespunde criteriilor de laborator pentru un caz probabil
C. Caz confirmat la nivel național
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor, atunci când testarea s-a realizat într-un laborator național de referință
D. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor, atunci când testarea s-a realizat într-un laborator de referință și de verificare a SRAS din rețeaua OMS
Clasificarea cazurilor în decursul unei epidemii
Se aplică în decursul unei epidemii într-o țară/zonă în care cel puțin un caz a fost confirmat de către un laborator de referință și de verificare a SRAS din rețeaua OMS
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă o legătură epidemiologică cu un caz confirmat la nivel național sau cu un caz confirmat
C. Caz confirmat la nivel național
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor, atunci când testarea s-a realizat într-un laborator național de referință
D. Caz confirmat
Una dintre următoarele trei:
|
— |
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor, atunci când testarea s-a realizat într-un laborator de referință și de verificare a SRAS din rețeaua OMS |
|
— |
Orice caz confirmat la nivel național cu o legătură epidemiologică cu un lanț de transmitere în care cel puțin un caz a fost verificat în mod independent de către un laborator de referință și de verificare a SRAS din rețeaua OMS |
|
— |
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator pentru un caz probabil cu o legătură epidemiologică cu un lanț de transmitere în care cel puțin un caz a fost verificat în mod independent de către un laborator de referință și de verificare a SRAS din rețeaua OMS |
SHIGELLOZĂ
(Shigella spp.)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
— |
Diaree |
|
— |
Febră |
|
— |
Vomă |
|
— |
Durere abdominală |
Criterii de laborator
|
— |
Izolarea Shigella spp. dintr-o probă clinică |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele cinci legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminată |
|
— |
Expunerea la un mediu contaminat |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
VARIOLĂ
(Virusul variolei)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Febră |
ȘI
Erupție de vezicule și pustule dure în același stadiu de evoluție cu o distribuție centrifugă
|
— |
Manifestări atipice, definite ca cel puțin unul dintre următoarele patru simptome:
|
Criterii de laborator
|
— |
Criterii de laborator pentru confirmarea cazurilor Cel puțin unul dintre următoarele două teste de laborator:
|
Rezultatele de laborator trebuie interpretate în funcție de situația vaccinării
|
— |
Criterii de laborator pentru un caz probabil |
|
— |
Identificarea particulelor de ortopoxvirus prin microscopie electronică |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele două legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Expunerea în laborator (în cazul în care există riscul expunerii la virusul variolei) |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și care prezintă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
O legătură epidemiologică cu un caz confirmat la om prin transmiterea de la om la om |
|
— |
Corespunde criteriilor de laborator pentru un caz probabil |
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor
În decursul unei epidemii: orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
SIFILIS
(Treponema pallidum)
Criterii clinice
|
— |
Sifilis primar Orice persoană care prezintă una sau mai multe șancre (de obicei, nedureroase) în zona genitală, perineală, anală sau la nivelul gurii sau al mucoasei faringiene sau în orice altă zonă extragenitală |
|
— |
Sifilis secundar Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele cinci:
|
|
— |
Sifilis latent precoce (< 1 an) Antecedente de simptome compatibile cu cele din fazele precedente de sifilis în decursul celor 12 luni anterioare |
|
— |
Sifilis latent tardiv (> 1 an) Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator (teste serologice specifice) |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele patru teste de laborator:
|
— |
Evidențierea Treponema pallidum în exsudate ale leziunilor sau țesuturi prin examen microscopic pe fond negru |
|
— |
Evidențierea Treponema pallidum în exsudate ale leziunilor sau țesuturi prin imunofluorescență directă |
|
— |
Evidențierea Treponema pallidum în exsudate ale leziunilor sau țesuturi prin PCR |
|
— |
Evidențierea anticorpilor de Treponema pallidum printr-un test de screening (TPHA, TPPA sau EIA) ȘI evidențierea suplimentară a anticorpilor Tp-IgM (prin IgM-ELISA, IgM immunoblot sau 19S-IgM-FTA-abs) – confirmată printr-un al doilea test IgM |
Criterii epidemiologice
|
— |
Sifilis primar/secundar Legătură epidemiologică prin transmiterea de la om la om (contact sexual) |
|
— |
Sifilis latent precoce (< 1 an) Legătură epidemiologică prin transmiterea de la om la om (contact sexual) în decursul celor 12 luni anterioare |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor
SIFILIS CONGENITAL ŞI NEONATAL
(Treponema pallidum)
Criterii clinice
Orice sugar < 2 ani care prezintă cel puțin un criteriu dintre următoarele zece:
|
— |
Hepatosplenomegalie |
|
— |
Leziuni cutanate și ale mucoaselor |
|
— |
Condiloame plate |
|
— |
Rinită persistentă |
|
— |
Icter |
|
— |
Pseudoparalizie (datorată unei periostite sau unei osteocondrite) |
|
— |
Afectarea sistemului nervos central |
|
— |
Anemie |
|
— |
Sindrom nefrotic |
|
— |
Malnutriție |
Criterii de laborator
|
— |
Criterii de laborator pentru confirmarea cazurilor Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
ȘI un test nontreponemal pozitiv (VDRL, RPR) realizat în serul copilului |
|
— |
Criterii de laborator pentru un caz probabil Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
Criterii epidemiologice
Orice sugar care prezintă o legătură epidemiologică prin transmiterea de la om la om (transmitere verticală)
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice sugar sau copil care corespunde criteriilor clinice și care prezintă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
O legătură epidemiologică |
|
— |
Corespunde criteriilor de laborator pentru un caz probabil |
C. Caz confirmat
Orice sugar care corespunde criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor
TETANOS
(Clostridium tetani)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
|
— |
Contracții musculare dureroase, în special ale mușchilor maseteri și ai gâtului, soldate cu spasme faciale cunoscute sub numele de trismus și „risus sardonicus” |
|
— |
Contracții musculare dureroase ale mușchilor trunchiului |
|
— |
Spasme generalizate, accese frecvente de opistotonus |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Izolarea Clostridium tetani dintr-un focar de infecție |
|
— |
Detectarea toxinei tetanus într-un eșantion de ser |
Criterii epidemiologice
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
TOXOPLASMOSĂ CONGENITALĂ
(Toxoplasma gondii)
Criterii clinice
Nu sunt pertinente în scopul supravegherii
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
— |
Evidențierea T. gondii în țesuturi sau fluide corporale |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al T. gondii într-o probă clinică |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici ai T. gondii (IgM, IgG, IgA) la un nou-născut |
|
— |
Titre stabile de anticorpi IgG T. gondii la sugar (vârsta < 12 luni) |
Criterii epidemiologice
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Fără obiect
C. Caz confirmat
Orice sugar care corespunde criteriilor de laborator
TRICHINELOZĂ
(Trichinella spp.)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin trei dintre următoarele șase criterii:
|
— |
Febră |
|
— |
Dureri musculare |
|
— |
Diaree |
|
— |
Edem facial |
|
— |
Eosinofilie |
|
— |
Hemoragii subconjunctivale, subunguale și retiniene |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Evidențierea larvelor de Trichinella în țesut obținut prin biopsie musculară |
|
— |
Formarea de anticorpi specifici ai Trichinella (imunofluorescență indirectă, ELISA sau Western Blot) |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele două legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la alimente contaminate (carne) |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
TUBERCULOZĂ
(Complex Mycobacterium tuberculosis)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă următoarele două criterii:
|
— |
Semne, simptome și/sau semne radiologice compatibile cu o tuberculoză activă care afectează orice loc ȘI |
|
— |
Decizia clinicianului de a aplica pacientului terapia completă împotriva tuberculozei |
SAU
Caz descoperit post-mortem prezentând un tablou patologic compatibil cu tuberculoza activă care ar fi necesitat un tratament antituberculos cu antibiotice, în cazul în care pacientul ar fi fost diagnosticat înainte de moarte
Criterii de laborator
|
— |
Criterii de laborator pentru confirmarea cazurilor Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
|
— |
Criterii de laborator pentru un caz probabil Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
Criterii epidemiologice
Fără obiect
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator pentru un caz probabil
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor
TULAREMIE
(Francisella tularensis)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin una dintre următoarele forme clinice:
|
— |
Tularemie ulcero-glandulară
|
|
— |
Tularemie glandulară
|
|
— |
Tularemie oculo-glandulară
|
|
— |
Tularemie oro-faringiană
cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
|
— |
Tularemie intestinală Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
|
— |
Tularemie pulnomară
|
|
— |
Tularemie tifoidală Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele trei:
|
— |
Izolarea Francisella tularensis dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al Francisella tularensis într-o probă clinică |
|
— |
Formarea anticorpilor specifici ai Francisella tularensis |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminată |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
FEBRĂ TIFOIDĂ/PARATIFOIDĂ
(Salmonella typhi/paratyphi)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Apariția febrei persistente |
|
— |
Cel puțin unul dintre următoarele trei criterii:
|
Febra paratifoidă se caracterizează prin aceleași simptome ca febra tifoidă, de obicei, cu o formă mai ușoară.
Criterii de laborator
|
— |
Izolarea Salmonella typhi sau paratyphi într-o probă clinică |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele trei legături epidemiologice:
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Expunerea la alimente/apă potabilă contaminată |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
FEBRE VIRALE HEMORAGICE
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Febră |
|
— |
Manifestări hemoragice cu diferite forme care pot duce la insuficiență multiviscerală |
Criterii de laborator
Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Izolarea virusului specific dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al virusului specific într-o probă clinică și genotipizarea |
Criterii epidemiologice
Cel puțin unul dintre următoarele:
|
— |
Realizarea unei călătorii în decursul ultimelor 21 de zile într-o regiune în care se cunoaște sau se presupune existența febrei hemoragice virale |
|
— |
Expunerea în decursul ultimelor 21 de zile la un caz probabil sau confirmat de febră virală hemoragică care s-a instalat în decursul ultimelor 6 luni |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
FEBRĂ CU VIRUS WEST NILE
(Infecția cu virusul West Nile, VWN)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă febră
SAU
Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Encefalită |
|
— |
Meningită |
Criterii de laborator
|
— |
Test de laborator pentru confirmarea cazurilor Cel puțin un criteriu dintre următoarele patru:
|
|
— |
Test de laborator pentru un caz probabil Formarea de anticorpi specifici VWN în ser Rezultatele de laborator trebuie interpretate în funcție de situația vaccinării cu privire la flavivirusuri |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele două legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la animal la om (persoane care locuiesc, au realizat o călătorie sau au fost expuse la înțepături de țânțar într-o zonă în care VNW este endemic la cai sau la păsări) |
|
— |
Transmiterea de la om la om (transmitere verticală, transfuzii de sânge, transplanturi) |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice ȘI care prezintă cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
O legătură epidemiologică |
|
— |
Test de laborator pentru un caz probabil |
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor de laborator pentru confirmarea cazurilor
FEBRA GALBENĂ
(Virusul febrei galbene)
Criterii clinice
Orice persoană care prezintă febră
ȘI
Cel puțin un criteriu dintre următoarele două:
|
— |
Icter |
|
— |
Hemoragie generalizată |
Criterii de laborator
Cel puțin unul dintre următoarele cinci criterii:
|
— |
Izolarea virusului febrei galbene dintr-o probă clinică |
|
— |
Detectarea acidului nucleic al virusului febrei galbene |
|
— |
Detectarea antigenului febrei galbene |
|
— |
Formarea de anticorpi specifici febrei galbene |
|
— |
Evidențierea leziunilor tipice în urma examinării histopatologice post-mortem a ficatului |
Rezultatele de laborator trebuie interpretate în funcție de situația vaccinării cu privire la flavivirusuri
Criterii epidemiologice
Realizarea unei călătorii în decursul ultimei săptămâni într-o regiune în care se cunosc sau se presupune existența unor cazuri de febră galbenă
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care nu a fost vaccinată recent, care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
În cazul vaccinării recente, persoana la care s-a detectat o tulpină a virusului sălbatic al febrei galbene
YERSINIOZĂ
(Yersinia enterocolitica, Yersinia pseudotuberculosis)
Criterii clinice
Orice persoană care manifestă cel puțin unul dintre următoarele cinci criterii:
|
— |
Febră |
|
— |
Diaree |
|
— |
Vomă |
|
— |
Durere abdominală (pseudoapendicită) |
|
— |
Tenesme |
Criterii de laborator
|
— |
Izolarea formei patogene pentru om a Yersinia enterocolitica sau Yersinia pseudotuberculosis dintr-o probă clinică |
Criterii epidemiologice
Cel puțin una dintre următoarele patru legături epidemiologice:
|
— |
Transmiterea de la om la om |
|
— |
Expunerea la o sursă comună |
|
— |
Transmiterea de la animal la om |
|
— |
Expunerea la alimente contaminate |
Clasificarea cazurilor
A. Caz posibil
Fără obiect
B. Caz probabil
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și prezintă o legătură epidemiologică
C. Caz confirmat
Orice persoană care corespunde criteriilor clinice și criteriilor de laborator
(1) Centrul European de Monitorizare Epidemiologică a SIDA. Revizuirea din 1993 a definiției europene a cazului de SIDA pentru supraveghere. Supravegherea SIDA în Europa, Raport trimestrial 1993, nr. 37, p. 23-28.
(2) Centrul European de Monitorizare Epidemiologică a SIDA. Definiția europeană a cazului de SIDA pentru supraveghere la copii – revizuirea din 1995. Supravegherea HIV/SIDA în Europa, Raport trimestrial 1995, nr. 48, p. 46-53.
(3) A se consulta Sistemul de notificare a bolilor animalelor (ADNS) al Organizației mondiale pentru sănătatea animală (OIE) și al Comisiei Europene (SANCO), disponibil la: http://www.oie.int/eng/en_index.htm și http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/adns/index_en.htm#.
(4) Nu includ păsări care par sănătoase și care au fost omorâte, de exemplu, pentru vânat.
(5) Depresie, anxietate, apatie, interiorizare, halucinații.
(6) Acestea includ durerea și/sau disestezia.
(7) Manifestările specifice EEG ale BCJ sporadice constau în complexe periodice generalizate la aproximativ o dată pe secundă. Acestea pot fi întâlnite ocazional în fazele tardive ale vBCJ.
(8) Manifestările specifice EEG ale BCJ sporadice constau în complexe periodice generalizate la aproximativ o dată pe secundă. Acestea pot fi întâlnite ocazional în fazele tardive ale vBCJ.
(9) Biopsia amigdaliană nu se recomandă ca metodă de rutină și nici în cazurile de BCJ sporadică cu manifestări EEG specifice, dar poate fi utilă pentru cazurile suspecte care au manifestări clinice compatibile cu vBCJ, dar la care IRM-ul nu evidențiază hipersemnal pulvinar.
(10) În cazul suspectării rubeolei la femei însărcinate, rezultatele pozitive privind IgM la rubeolă trebuie confirmate suplimentar (de exemplu, printr-un test de aviditate IgG specific rubeolei, care să indice o aviditate scăzută). În anumite situații, cum ar fi epidemiile confirmate de rubeolă, detectarea IgM a virusului rubeolei poate fi considerată o confirmare, cu excepția cazului femeilor însărcinate.
(11) Un apropiat este acea persoană care a îngrijit o persoană afectată de SRAS, a locuit împreună cu aceasta sau a avut contact direct cu secrețiile respiratorii, fluidele corporale și/sau excrețiile (de exemplu, fecale) ale persoanei respective.
(12) În acest context, prin „personal medical” se înțelege tot personalul spitalului. Definiția unității medicale în care apare epidemia depinde de situația locală. Dimensiunea unității poate varia de la o întreagă infrastructură medicală, în cazul în care aceasta este de dimensiuni mici, până la un singur departament sau o rezervă a unui mare spital terțiar.