6.11.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 288/1


REGULAMENTUL (CE) NR. 1292/2007 AL CONSILIULUI

din 30 octombrie 2007

privind instituirea unei taxe antidumping definitive la importurile de folii din polietilen tereftalat (PET) originare din India, ca urmare a unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului, și încheierea unei reexaminări intermediare parțiale a acestor importuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatele (2) și (3),

având în vedere propunerea Comisiei, prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsurile în vigoare

(1)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1676/2001 (2) modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1424/2006 al Consiliului (3), a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de folii din polietilen tereftalat (PET) originare, printre altele, din India. Măsurile, care fac obiectul prezentelor reexaminări, constau într-o taxă antidumping ad valorem cuprinsă între 0 % și 18 %, aplicabilă importurilor provenind de la exportatori numiți individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la toate celelalte societăți ridicându-se la 17,3 %. Ancheta care a condus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1676/2001 modificat va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Măsurile impuse importurilor din India în cadrul anchetei inițiale au fost extinse prin Regulamentul (CE) nr. 1975/2004 al Consiliului (4) la importurile de folii din PET expediate din Brazilia și din Israel, indiferent dacă au fost declarate ca fiind originare din Brazilia sau Israel.

(3)

Prin Decizia 2001/645/CE (5), Comisia a acceptat angajamentele oferite de către cinci producători indieni în legătură cu ancheta inițială. Aceste angajamente au fost abrogate prin Decizia 2006/173/CE (6).

(4)

Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1124/2007 al Consiliului (7), a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de folii din PET originare din India. Măsurile se prezentau sub forma unor taxe ad valorem cuprinse între 7 % și 19,1 %, aplicabile importurilor provenind de la exportatori numiți individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la toate celelalte societăți ridicându-se la 19,1 %. Ancheta care a condus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 367/2006 modificat va fi denumită în continuare „ancheta antisubvenție precedentă”.

2.   Cererea de reexaminare

(5)

La 23 mai 2006 și, respectiv, 3 iulie 2006, o cerere de reexaminare a măsurilor care urmează să expire, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, și o cerere de reexaminare intermediară parțială, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, limitate la examinarea dumpingului practicat de Jindal Poly Films Limited („Jindal”), au fost depuse de către următorii producători comunitari: Du Pont Teijin Films, Mitsubishi Polyester Film GmbH și Nuroll SpA (denumiți în continuare „solicitanții”). Solicitanții reprezintă un procent important din producția comunitară de folii din PET.

(6)

Solicitanții au invocat și au furnizat probe prima facie suficiente, conform cărora: (a) există probabilitatea unei continuări sau a unei reapariții a dumpingului și a prejudiciului provocat industriei comunitare; și (b) circumstanțele cu privire la dumping, pe baza cărora au fost stabilite măsurile pentru Jindal, s-au modificat și aceste modificări au un caracter durabil.

3.   Ancheta

(7)

După consultarea comitetului consultativ, stabilind că existau probe suficiente pentru a justifica deschiderea unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, și a unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a anunțat deschiderea acestor reexaminări prin publicarea unor avize de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, la 22 august 2006 (8) și, respectiv, 25 august 2006 (9).

(8)

Sfera de aplicare a reexaminării intermediare parțiale a fost limitată la examinarea dumpingului practicat de Jindal. Perioada de anchetă în vederea reexaminării (denumită în continuare „PAR”) a fost stabilită pentru ambele reexaminări de la 1 iulie 2005 la 30 iunie 2006. Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între anul 2003 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada analizată”).

4.   Părțile interesate

(9)

Comisia a informat oficial producătorii-exportatori, reprezentanții țării exportatoare, producătorii comunitari, importatorii și utilizatorii cunoscuți ca fiind vizați cu privire la deschiderea reexaminării măsurilor care urmează să expire. Pentru ambele reexaminări, părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul limită fixat în avizele de deschidere.

(10)

S-au acordat audieri tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(11)

În ceea ce privește reexaminarea măsurilor care urmează să expire, având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori indieni de folii din PET menționați în cerere, în avizul de deschidere s-a preconizat recurgerea la tehnica de eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a decide dacă este necesar să se procedeze prin eșantionare și, în caz afirmativ, pentru a determina alcătuirea eșantionului, toți producătorii-exportatori au fost invitați să se facă cunoscuți și să furnizeze, astfel cum se arată în avizul de deschidere, informații de bază despre activitățile lor cu privire la foliile din PET în cursul PAR. Șase producători-exportatori din India și-au exprimat intenția de a coopera. Dintre acești șase producători-exportatori, trei societăți (Ester Industries Limited, Garware Polyester Limited și Jindal) au fost selectate pentru a constitui eșantionul și au primit câte un chestionar. S-a constatat că aceste societăți reprezintă cel mai mare volum reprezentativ de exporturi de folii din PET către Comunitate care putea fi examinat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(12)

În plus, Comisia a trimis chestionare tuturor celorlalte părți cunoscute ca fiind vizate sau care s-au făcut cunoscute în termenele fixate în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri complete din partea a patru producători comunitari, a celor trei producători-exportatori care au constituit eșantionul, a unui importator/utilizator și a patru utilizatori.

(13)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea existenței dumpingului și a prejudiciului, precum și pentru a determina dacă există probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și pentru a estima dacă menținerea măsurilor ar fi în interesul Comunității. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți interesate:

(a)

Producători comunitari

Dupont Teijin Films (Luxemburg)

Mitsubishi Polyester Film GmbH (Germania)

Nuroll SpA (Italia)

Toray Plastics Europe (Franța)

(b)

Producători-exportatori din India

Ester Industries Limited, New Delhi

Garware Polyester Limited, Aurangabad

Jindal Poly Films Limited, New Delhi

(c)

Importator/utilizator afiliat din Comunitate

Rexor SAS (Franța)

(d)

Importator/utilizator

Coverne SpA (Italia)

(e)

Utilizatori

Safta SpA (Italia)

Metalvuoto SpA (Italia)

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(14)

Produsul în cauză este același cu cel din ancheta inițială, și anume foliile din polietilen tereftalat (PET) originare din India, declarate în mod obișnuit sub codurile NC ex39206219 și ex39206290.

2.   Produsul similar

(15)

Ca și în ancheta inițială, s-a constatat că foliile din PET fabricate și vândute pe piața internă în India, cele exportate către Comunitate din India și cele fabricate și vândute de către producătorii comunitari au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, acestea sunt produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   REEXAMINAREA INTERMEDIARĂ PARȚIALĂ: DUMPINGUL

1.   Valoarea normală

(16)

Pentru a se stabili valoarea normală, s-a verificat mai întâi dacă vânzările interne totale ale societății Jindal sunt reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, respectiv dacă acestea reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză exportat către Comunitate.

(17)

S-a determinat apoi, pentru fiecare tip de produs, dacă vânzările interne totale reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor pentru același tip de produs exportat către Comunitate.

(18)

Pentru acele tipuri de produse pentru care vânzările interne reprezentau cel puțin 5 % din volumul vânzărilor pentru același tip de produs exportate către Comunitate, s-a analizat apoi dacă volumul vânzărilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale a fost suficient, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Pentru fiecare tip de produs pentru care volumul vânzărilor interne efectuate la un preț superior costului de producție reprezenta mai mult de 80 % din vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu ponderat plătit efectiv pentru toate vânzările interne. Pentru acele tipuri de produse pentru care volumul tranzacțiilor profitabile a fost mai mic sau egal cu 80 %, dar nu mai mic de 10 % din vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu ponderat plătit efectiv numai pentru vânzările interne profitabile. Pentru acele tipuri de produse pentru care mai puțin de 10 % din volumul vânzărilor au fost efectuate pe piața internă la un preț care nu este inferior costului unitar, s-a considerat că tipul de produs în cauză nu a fost vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, valoarea normală a trebuit să fie stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(19)

Pentru tipurile de produse pentru care prețurile interne ale producătorului-exportator nu au putut fi folosite pentru stabilirea valorii normale, fie pentru că vânzările nu au fost suficient de reprezentative, fie pentru că volumul vânzărilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale nu a fost suficient, valoarea normală a fost construită pe baza costurilor de producție suportate de către producătorul-exportator în cauză, la care s-a adăugat o sumă rezonabilă corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale („costuri VAG”), precum și profiturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(20)

Costurile VAG au fost stabilite pe baza costurilor suportate de către producătorul-exportator, în legătură cu vânzările sale interne ale produsului în cauză care au fost considerate ca fiind reprezentative. Marja de profit a fost calculată pe baza marjei de profit medii ponderate a societății, pentru tipurile de produse vândute pe piața internă în cantități suficiente, în cadrul operațiunilor comerciale normale.

2.   Prețul de export

(21)

Marea majoritate a vânzărilor la export ale produsului în cauză către Comunitate, în cursul PAR, au fost destinate unor clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețului de export plătit efectiv sau de plătit.

(22)

O parte din vânzările la export a fost făcută către o societate afiliată din Comunitate. Aceasta nu a revândut mărfurile direct, ci le-a transformat în mod substanțial, în așa fel încât s-a dovedit imposibilă construirea prețului de export al produsului exportat pe baza prețului de revânzare al produsului transformat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prețurile practicate de Jindal către această societate afiliată au fost comparate cu prețurile practicate de Jindal către clienții săi independenți din Comunitate, pentru aceleași tipuri de produse, în cursul PAR. Deoarece s-a constatat că aceste două serii de prețuri sunt conforme pentru fiecare tip de produs, s-a concluzionat că prețurile practicate de Jindal către clientul său afiliat din Comunitate sunt fiabile și pot fi folosite pentru calcularea prețului de export.

3.   Comparația

(23)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări în cazul diferențelor legate de discounturi, rabaturi, costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, ambalare, credit și comisioane, acolo unde a fost cazul și au existat probe verificate în acest sens.

(24)

Jindal a cerut o ajustare la valoarea normală pentru a ține cont de taxa de import care nu a fost percepută în cadrul Sistemului licențelor prealabile (Advance Licence Scheme, „ALS”), în ceea ce privește importurile de materii prime folosite pentru fabricarea bunurilor destinate exportului. Sistemul ALS permite importul de materii prime fără taxe, cu condiția ca societatea respectivă să exporte o cantitate și o valoare corespunzătoare de produs finit, stabilită în conformitate cu normele standard oficiale de intrări/ieșiri („standard input-output norms”). Importurile efectuate în cadrul sistemului ALS pot fi utilizate fie pentru producția bunurilor destinate exportului, fie pentru reconstituirea factorilor de producție de pe piața internă folosiți pentru a produce aceste bunuri. Societatea a pretins că exporturile produsului în cauză către Comunitate au fost folosite pentru îndeplinirea cerințelor impuse de sistemul ALS în privința materiilor prime importate. Nu s-a ajuns la nicio concluzie cu privire la eventuala justificare a unei ajustări în cadrul acestei cereri, deoarece, stabilindu-se că societatea nu a practicat dumpingul în timpul PAR, aceasta nu ar avea niciun impact asupra rezultatului final al anchetei de reexaminare

4.   Marja de dumping

(25)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(26)

Această comparație a indicat o marjă de dumping negativă.

5.   Caracterul durabil al modificării circumstanțelor

(27)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă constatările stabilite în cadrul acestei anchete pot fi considerate în mod rezonabil ca fiind durabile.

(28)

În acest sens, se amintește că, în cadrul a două anchete consecutive încheiate prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. 1676/2001 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 390/2005 al Consiliului (10), s-a constatat faptul că Jindal nu a practicat dumpingul. Aceste concluzii privind absența dumpingului au fost confirmate de către ancheta actuală și nu există elemente care să indice că această situație de absență a dumpingului nu ar avea un caracter durabil.

(29)

Prin urmare, se consideră că măsurile actuale privind societatea Jindal permit obținerea rezultatelor dorite și trebuie să rămână neschimbate.

D.   REEXAMINAREA MĂSURILOR CARE URMEAZĂ SĂ EXPIRE

D.1.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

1.   Observații preliminare

(30)

Conform datelor Eurostat, volumul produsului în cauză importat în Comunitate din India s-a ridicat la 23 472 tone în cursul PAR. Cei trei producători-exportatori care au constituit eșantionul reprezentau aproximativ 97 % din această cantitate în cursul PAR, iar Jindal singur reprezenta aproximativ 90 % din volumul total al exporturilor din India către Comunitate în cursul aceleiași perioade.

(31)

În cursul perioadei de anchetă (PA) a anchetei inițiale (de la 1 aprilie 1999 la 31 martie 2000), volumul importurilor din India a fost de 50 590 tone. În cursul PA a precedentei anchete antisubvenție (de la 1 octombrie 2003 la 30 septembrie 2004), volumul importurilor din India a fost de 12 679 tone.

2.   Dumpingul importurilor în cursul PAR

2.1.   Observație preliminară

(32)

Astfel cum se menționează la considerentul 11 de mai sus, trei producători-exportatori au fost aleși pentru a constitui eșantionul. Pentru Jindal, se aplică constatările prezentate la considerentele 16-26.

2.2.   Valoarea normală

(33)

Pentru a se stabili valoarea normală pentru Garware și Ester, s-a verificat mai întâi dacă vânzările interne raportate ale fiecărui producător-exportator sunt reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, respectiv dacă acestea reprezintă cel puțin 5 % din volumul raportat de vânzări ale produsului în cauză exportat către Comunitate.

(34)

S-a determinat apoi, pentru fiecare tip de produs, dacă vânzările interne totale reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor pentru același tip de produs exportat către Comunitate.

(35)

Pentru tipurile de produse pentru care vânzările interne reprezentau cel puțin 5 % din volumul vânzărilor pentru același tip de produs exportate către Comunitate, s-a analizat apoi dacă volumul vânzărilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale a fost suficient, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Pentru fiecare tip de produs pentru care volumul vânzărilor interne efectuate la un preț superior costului de producție reprezenta mai mult de 80 % din vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu ponderat plătit efectiv pentru toate vânzările interne. Pentru tipurile de produse pentru care volumul tranzacțiilor profitabile a fost mai mic sau egal cu 80 %, dar nu mai mic de 10 % din vânzări, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului mediu ponderat plătit efectiv numai pentru vânzările interne profitabile. Pentru tipurile de produse pentru care mai puțin de 10 % din volumul vânzărilor au fost efectuate pe piața internă la un preț care nu este inferior costului unitar, s-a considerat că tipul de produs în cauză nu a fost vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale și, prin urmare, valoarea normală a trebuit să fie construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(36)

Pentru tipurile de produse pentru care prețurile interne ale producătorului-exportator nu au putut fi folosite pentru stabilirea valorii normale, fie pentru că vânzările nu au fost suficient de reprezentative, fie pentru că volumul vânzărilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale nu a fost suficient, valoarea normală a fost construită pe baza costurilor de producție suportate de către producătorul-exportator în cauză, la care s-a adăugat o sumă rezonabilă corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale („costuri VAG”), precum și profiturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(37)

Costurile VAG au fost stabilite pe baza costurilor suportate de către producătorul-exportator, în legătură cu vânzările sale interne ale produsului în cauză care au fost considerate ca fiind reprezentative. Marja de profit a fost calculată pe baza marjei de profit medii ponderate a societății, pentru tipurile de produse vândute pe piața internă în cantități suficiente, în cadrul operațiunilor comerciale normale.

2.3.   Prețul de export

(38)

În ceea ce privește determinarea prețurilor de export, trebuie amintit faptul că ancheta actuală încearcă să stabilească dacă, în cazul abrogării măsurilor de protecție, dumpingul ar continua sau ar reapărea. În acest context, determinarea prețurilor de export folosite pentru calcularea dumpingului nu poate fi limitată la o examinare a comportamentului trecut al exportatorilor, ci trebuie să examineze și evoluția probabilă a prețurilor de export în viitor. Cu alte cuvinte, trebuie să se determine dacă prețurile de export trecute oferă indicații fiabile cu privire la evoluția probabilă a prețurilor de export în viitor.

(39)

Având în vedere existența angajamentelor de preț în cursul unei părți a PAR, s-a examinat în special dacă existența unor astfel de angajamente a influențat prețurile de export practicate în trecut, astfel încât să le facă necorespunzătoare pentru stabilirea strategiilor de export viitoare. În plus, se constată că angajamentele de preț ale societăților Garware și Ester au fost retrase la 9 martie 2006, în timp ce PAR acoperă perioada cuprinsă între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006. Atât pentru Garware, cât și pentru Ester, s-a constatat că tranzacțiile de export care au avut loc în timpul PAR, când angajamentul de preț era în vigoare, au fost făcute la prețuri care se apropiau suficient de mult de prețul minim de import (PMI), pentru a pune la îndoială faptul că aceste prețuri pot fi considerate ca fiind durabile și că pot fi stabilite independent de PMI. Un raționament similar a fost deja descris la considerentul 28 din Regulamentul (CE) nr. 366/2006 al Consiliului (11).

(40)

În ceea ce privește societatea Garware, tranzacțiile efectuate în timpul PAR, după retragerea angajamentelor, au acoperit aproximativ 20 % din volumul total al exporturilor și au fost efectuate cu regularitate după retragerea angajamentelor. Având în vedere volumele exportate după expirarea angajamentelor, la 8 martie 2006, prețurile practicate în cadrul acestor tranzacții sunt considerate a fi semnificative în ceea ce privește politica de prețuri care ar fi fost adoptată de către Garware în absența acestor angajamente. În consecință, prețurile practicate în cadrul acestor tranzacții au fost folosite pentru calcularea prețului de export pentru toate cantitățile exportate de Garware, pe întreg parcursul PAR.

(41)

În ceea ce privește societatea Ester, tranzacțiile efectuate în timpul perioadei, după retragerea angajamentelor, acoperă numai 5 % din volumele totale și au fost limitate la o perioadă foarte scurtă, imediat după retragerea angajamentelor. Prin urmare, prețurile practicate în cadrul acestor tranzacții nu pot fi considerate reprezentative pentru prețurile de export pe care societatea le-ar fi practicat în absența angajamentelor. Astfel cum a fost deja menționat la considerentul 39 de mai sus, prețurile de export către Comunitate, practicate de către Ester înainte de retragerea angajamentelor, au fost foarte apropiate de prețurile minime de import (PMI). În plus, s-a constatat, de asemenea, că prețurile practicate de către Ester la exportul către alte țări terțe, analizate fie pe baza unei medii ponderate, fie pe tipuri de produse, erau considerabil inferioare prețurilor practicate la exportul către Comunitate, ceea ce sugerează că, în absența angajamentelor, este probabil că acestea din urmă ar fi fost aliniate prețurilor practicate, pentru aceleași tipuri de produse, la exportul către alte țări terțe. Prin urmare, s-a concluzionat că prețurile practicate de către Ester la exportul către Comunitate, atunci când angajamentele erau în vigoare, nu pot fi folosite pentru a stabili prețuri de export fiabile, în sensul articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, în cadrul prezentei reexaminări a măsurilor care urmează să expire. Având în vedere faptul că Ester a vândut produsul în cauză în cantități substanțiale pe piața mondială, în timpul PAR, s-a hotărât să se stabilească prețul de export pentru modelele vândute către Comunitate, în timpul părții PAR când angajamentul era în vigoare, pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plătit tuturor țărilor terțe. Pentru perioada de după retragerea angajamentelor, din cadrul PAR, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plătit la exportul către Comunitate.

2.4.   Comparația

(42)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. Pentru a se asigura o comparație echitabilă, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectau comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări în cazul diferențelor legate de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, comisioane, ambalare și credit, acolo unde a fost cazul și au existat probe verificate în acest sens.

(43)

Pentru un număr limitat de exporturi, producătorii-exportatori au solicitat o ajustare a prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază, corespunzătoare valorii avantajelor acordate la export, în cadrul Sistemului de credite pentru drepturi de import (Duty Entitlement Passbook Scheme, „DEPB”) acordate ulterior exportului. În cadrul acestui sistem, creditele primite la exportul produsului în cauză pot fi utilizate pentru a compensa taxele vamale datorate pentru importurile de orice tip de marfă sau pot fi vândute în mod liber altor societăți. În plus, nu există obligația ca mărfurile importate să fie folosite numai pentru fabricarea produsului exportat. Producătorii nu au putut demonstra că avantajul conferit de Sistemul de credite pentru drepturi de import acordate ulterior exportului a afectat comparabilitatea prețurilor și, în special, că clienții au plătit în mod sistematic prețuri diferite pe piața internă din cauza avantajelor acordate de acest sistem. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

2.5.   Marja de dumping

(44)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază. În cazul în care prețurile de export au fost bazate pe prețurile practicate către țările terțe, au fost calculate valori CIF corespunzătoare prin adăugarea la prețul franco fabrică a diferenței medii ponderate, pe tip de produs, dintre prețurile la exportul către Comunitate la nivel franco fabrică și la nivel CIF.

(45)

Această comparație a indicat o marjă de dumping cuprinsă între 15 % și 25 %. Se reamintește faptul că, în cazul societății Jindal, a fost constatată o marjă de dumping negativă (a se vedea considerentul 26 de mai sus).

3.   Evoluția importurilor în eventualitatea anulării măsurilor

3.1.   Capacități neutilizate

(46)

În timpul PAR, capacitatea disponibilă a tuturor exportatorilor indieni cunoscuți a fost estimată la 32 000 tone. Cu toate acestea, trebuie remarcat că, din acest total, aproximativ 25 000 tone sunt atribuite exportatorilor indieni având o taxă antidumping de 0 %. Eventuala abrogare a măsurilor antidumping va avea probabil un impact redus asupra politicii de export a acestor societăți. Prin urmare, se atribuie numai aproximativ 7 000 tone exportatorilor indieni care au o taxă antidumping diferită de 0 %. În cazul abrogării măsurilor, capacitatea disponibilă menționată anterior, care, în timpul PAR, reprezenta aproximativ 30 % din volumul total de import al produsului în cauză din India către Comunitate și 3 % din consumul comunitar, ar putea fi direcționată către Comunitate.

3.2.   Stimulente pentru a redirecționa volumele de vânzări către Comunitate

(47)

Pe baza unei comparații model cu model, prețurile de export către țările terțe practicate de către exportatorii indieni care au constituit eșantionul, având o marjă de dumping diferită de 0 %, au fost, în timpul PAR, cu 20 % până la 30 % mai scăzute față de prețurile de export către Comunitate ale acelorași producători-exportatori. Vânzările acestor doi exportatori către țările terțe constau în cantități importante, reprezentând 80 %-90 % din totalul vânzărilor lor la export. Prin urmare, s-a considerat că, în cazul abrogării măsurilor, nivelul prețurilor de export către alte țări terțe poate fi privit ca fiind un indicator al nivelului probabil al prețurilor vânzărilor la exportul către Comunitate.

(48)

Unele dintre cele mai mari piețe de export pentru foliile din PET sunt protejate prin tarife ridicate. În special, importurile de folii din PET din India către SUA sunt supuse unor taxe antidumping cuprinse între 2,32 % și 24,11 % și unor taxe compensatorii cuprinse între 9 % și 25,27 %, în funcție de exportatorul indian respectiv.

3.3.   Concluzii

(49)

Prin urmare, se concluzionează că, având în vedere nivelurile relative ale prețurilor, capacitățile disponibile și stimulentele observate mai sus, există o probabilitate: (i) de continuare a dumpingului, (ii) de creștere a cantităților exportate către Comunitate, în cazul anulării măsurilor antidumping în vigoare.

D.2.   DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

(50)

Patru producători comunitari (Dupont Teijin Films, Mitsubishi Polyester Film GmbH, Nuroll SpA și Toray Plastics Europe) au cooperat în totalitate la anchetă. În timpul anchetei, aceștia reprezentau aproximativ 95 % din producția comunitară. Ei formează, așadar, industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(51)

Se observă că situația producției comunitare de folii din PET s-a schimbat de la ancheta inițială. Într-adevăr, Kodak Industrie (Franța) nu mai produce folii din PET în cadrul Comunității, iar 3M și-a transferat activitatea către societatea I.T.P. SpA (Italia), care își reorientează instalațiile către producții noi și diferite. De asemenea, trebuie subliniat faptul că, deoarece Republica Cehă a devenit, începând cu data de 1 mai 2004, membră a Uniunii Europene, societatea Fatra a.s. (stabilită în Republica Cehă) face parte din producția comunitară.

D.3.   SITUAȚIA PE PIAȚA COMUNITARĂ

1.   Consumul pe piața comunitară

(52)

Determinarea consumului comunitar total s-a bazat pe statisticile de import efectuate de către Eurostat, pe vânzările industriei comunitare în cadrul Comunității și pe vânzările altor producători comunitari.

Tabelul 1

Consum comunitar

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Volum (tone)

253 890

250 231

251 612

257 177

Indice (2003 = 100)

100

99

99

101

(53)

Consumul în timpul PAR a crescut cu 1 % față de anul 2003 (mai mult de 3 000 tone).

2.   Importurile din India, Brazilia și Israel: volumul, cota de piață și prețurile de import

(54)

Volumul importurilor către Comunitate din India a crescut cu 86 % între anul 2003 și PAR, iar cota de piață a crescut de la 5 % la 9 %, în timp ce prețurile au scăzut cu 12 %. Datele sunt bazate pe statisticile Eurostat.

Tabelul 2

Importuri din India

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Volum (tone)

12 597

15 972

23 912

23 472

Indice (2003 = 100)

100

127

190

186

Cotă de piață

5 %

6 %

10 %

9 %

Prețuri (EUR/tonă)

2 005

1 890

1 866

1 755

Indice (2003 = 100)

100

94

93

88

(55)

Importurile din Brazilia și Israel, cu privire la care s-a constatat că reprezintă circumvenție, astfel cum este menționat la considerentul 2 de mai sus, au scăzut considerabil în urma extinderii asupra acestor importuri a măsurilor antidumping aplicabile importurilor originare din India. Prețurile foliilor din PET originare din aceste țări au crescut cu 219 % în urma instituirii măsurilor anticircumvenție.

Tabelul 3

Importuri din Brazilia și Israel

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Volum (tone)

6 855

5 527

271

419

Indice (2003 = 100)

100

91

5

6

Cotă de piață

2 %

2 %

0 %

0 %

Prețuri (EUR/tonă) (date Eurostat)

1 581

1 741

4 170

3 461

Indice (2003 = 100)

100

110

264

219

(56)

Cu toate acestea, trebuie ținut cont de faptul că, în cadrul anchetei actuale, s-a constatat că Jindal nu a practicat dumpingul, iar în cadrul unor anchete anterioare, s-a constatat că nici alte societăți (în special Flex Industries Limited și Polyplex Corporation Limited) nu au practicat dumpingul. În consecință, pentru ancheta actuală vor fi luate în considerare numai importurile originare din India care au făcut obiectul unui dumping și importurile cu privire la care s-a constatat că reprezintă circumvenție. Importurile din India care au făcut obiectul unui dumping și cele supuse unor taxe anticircumvenție au scăzut cu 70 % între anul 2003 și PAR – a se vedea tabelul 4 de mai jos. Scăderea puternică a acestor importuri se datorează, în mare măsură, aplicării măsurilor anticircumvenție la importurile din Brazilia și din Israel.

Tabelul 4

Importuri din India + Brazilia + Israel

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Volum (tone)

10 383

8 881

3 618

2 766

Indice (2003 = 100)

100

86

35

27

Cotă de piață

4 %

4 %

1 %

1 %

Prețuri (EUR/tonă)

1 855

1 852

1 891

1 785

Sursă: Eurostat și date ale societăților

3.   Importurile provenind din alte țări terțe

(57)

Importurile provenind din alte țări terțe au crescut cu 24 % în timpul perioadei analizate (de la aproximativ 62 000 tone în anul 2003 la aproximativ 77 000 tone în timpul PAR), iar cota de piață comunitară corespunzătoare acestor importuri a crescut cu 5 puncte procentuale (de la 25 % la 30 %). Principalele importuri efectuate provin din Coreea de Sud, SUA, Thailanda și Emiratele Arabe Unite. Prețul mediu pe tonă a scăzut cu 11 % între anul 2003 și PAR. Cifrele sunt bazate pe datele Eurostat.

Tabelul 5

Țara

 

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Coreea de Sud

Volum de importuri

(tone)

25 895

23 983

22 225

23 878

Indice (2003 = 100)

100

93

86

92

Cotă de piață

10 %

10 %

9 %

9 %

Prețuri (EUR/tonă)

2 137

2 146

2 239

2 098

SUA

Volum de importuri

14 611

18 636

20 544

13 432

Indice (2003 = 100)

100

128

141

92

Cotă de piață

6 %

7 %

8 %

5 %

Prețuri (EUR/tonă)

7 575

6 067

4 974

6 690

Thailanda

Volum de importuri

2 858

6 511

8 647

8 647

Indice (2003 = 100)

100

228

303

303

Cotă de piață

1 %

3 %

3 %

3 %

Prețuri (EUR/tonă)

1 742

1 764

1 811

1 758

Emiratele Arabe Unite

Volum de importuri

(tone)

1

26

2 478

5 898

Indice (2004 = 100)

 

100

9 422

22 427

Cotă de piață

 

0 %

1 %

2 %

Prețuri (EUR/tonă)

 

2 872

1 854

1 790

Total Coreea de Sud, SUA, Thailanda și Emiratele Arabe Unite

Volum de importuri

(tone)

43 366

49 157

53 894

51 855

Indice (2003 = 100)

100

80

100

110

Cotă de piață

17 %

20 %

21 %

20 %

Totalul țărilor, cu excepția Indiei, Braziliei și Israelului

Volum de importuri

(tone)

62 300

65 683

74 191

77 054

Indice (2003 = 100)

100

105

119

124

Cotă de piață

25 %

26 %

30 %

30 %

Preț

Preț mediu ponderat

(EUR/tonă)

3 848

3 756

3 431

3 428

Indice

100

98

90

89

4.   Situația economică a industriei comunitare

(58)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici pertinenți care influențează situația industriei comunitare.

4.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(59)

În timpul perioadei analizate, capacitatea a rămas stabilă (aproximativ 190 000 tone), iar producția și gradul de utilizare a capacității au scăzut cu 4 %.

Tabelul 6

 

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Producția (în tone)

176 682

175 465

165 348

168 875

Indice (2003 = 100)

100

99

94

96

Capacitatea (în tone)

190 694

185 863

186 721

189 832

Indice (2003 = 100)

100

97

98

100

Gradul de utilizare a capacității

93 %

94 %

89 %

89 %

Indice (2003 = 100)

100

101

96

96

4.2.   Stocurile

(60)

Stocurile produsului în cauză au scăzut între anii 2003 și 2004 de la 23 929 tone la 22 241 tone, au crescut ușor în anul 2005 și au scăzut la 21 272 tone, în timpul PAR. Scăderea s-a datorat în principal unei scăderi a producției.

Tabelul 7

Stocuri

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Tone

23 929

22 241

23 209

21 272

Indice (2003 = 100)

100

93

97

89

4.3.   Volumul vânzărilor către clienții independenți de Comunitate și cota de piață

(61)

Volumul vânzărilor industriei comunitare către clienții independenți de pe piața comunitară a scăzut cu 5 % între anii 2003 și 2005, de la 142 755 tone la 135 956 tone, apoi a crescut ușor în anul 2005 și PAR, dar nu a atins decât 98 % din nivelul vânzărilor din anul 2003. Vânzările către societățile comunitare au fost neglijabile (acestea au fost cuprinse între 200 și 300 de tone în fiecare an, în timpul perioadei analizate). În plus, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 2 puncte procentuale între anul 2003 și PAR.

Tabelul 8

 

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Volumul vânzărilor (în tone)

142 755

144 282

135 956

139 212

Indice (2003 = 100)

100

101

95

98

Cota de piață în consumul total

56 %

58 %

54 %

54 %

4.4.   Prețurile de vânzare și costurile

(62)

Prețurile de vânzare unitare au scăzut cu 2 % în timpul perioadei analizate (de la 2 891 EUR/tonă, în anul 2003, la 2 819 EUR/tonă, în timpul PAR), la fel ca și costul mediu pe tonă, care a scăzut de la 3 216 EUR/tonă, în anul 2003, la 3 137 EUR/tonă, în timpul PAR. Această scădere a costurilor a avut loc în ciuda creșterii substanțiale a costului mediu pentru majoritatea materiilor prime (datorită creșterii prețurilor petrolului). Aceste cifre arată că, pentru a evita o pierdere excesivă din cota de piață, industria comunitară nu era în măsură să își acopere în totalitate costurile de producție prin prețurile de vânzare.

Tabelul 9

 

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Preț mediu ponderat

(EUR/tonă)

2 891

2 865

2 929

2 819

Indice

100

99

101

98

Cost mediu ponderat

(EUR/tonă)

3 216

3 112

3 152

3 137

Indice (2003 = 100)

100

97

98

98

4.5.   Creșterea

(63)

În cursul perioadei analizate, industria comunitară a pierdut din cota de piață, pe o piață în ușoară creștere.

4.6.   Ocuparea forței de muncă, productivitatea și salariile

(64)

Nivelul de ocupare al forței de muncă în industria comunitară a scăzut cu 13 % între anul 2003 și PAR. Cu toate că salariul mediu pe angajat a crescut cu 5 %, a fost făcut un efort de raționalizare, și productivitatea pe angajat a crescut cu 9 %. Astfel, nivelul costurilor forței de muncă pe tonă produsă a scăzut cu 4 %.

Tabelul 10

 

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Ocuparea forței de muncă

2 263

2 112

2 027

1 978

Indice (2003 = 100)

100

93

90

87

Productivitate (tone pe angajat)

78

83

82

85

Indice (2003 = 100)

100

106

104

109

Salarii (în mii de EUR)

138 876

132 916

129 098

127 375

Indice (2003 = 100)

100

96

93

92

Salariu mediu pe angajat

61 362

62 922

63 669

64 407

Indice (2003 = 100)

100

103

104

105

Salarii pe tonă produsă

786

758

781

754

Indice (2003 = 100)

100

96

99

96

4.7.   Rentabilitatea și randamentul investițiilor

(65)

Rentabilitatea vânzărilor reprezintă profitul obținut prin vânzările produsului în cauză în cadrul Comunității. Randamentul investițiilor a fost calculat pe baza randamentului activelor totale.

(66)

Rentabilitatea și randamentul investițiilor în ceea ce privește vânzările produsului în cauză către clienți independenți de Comunitate au rămas negative pe tot parcursul perioadei analizate, în ciuda unor ușoare îmbunătățiri în anii 2004 și 2005. În cursul PAR, atât rentabilitatea, cât și randamentul investițiilor au fost deosebit de scăzute (rentabilitatea – 11 %, și randamentul investițiilor – 3,1 %) și au scăzut în continuare după anul 2005.

Tabelul 11

 

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Rentabilitatea

–11,2 %

–8,6 %

–7,6 %

–11,3 %

Indice (2003 = 100)

– 100

–77

–68

– 101

Randamentul investițiilor

–2,6 %

–2,1 %

–1,9 %

–3,1 %

Indice (2003 = 100)

– 100

–81

–75

– 118

4.8.   Fluxul de numerar

(67)

Tendința privind fluxul de numerar a cunoscut o deteriorare, în special în timpul PAR.

Tabelul 12

 

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Flux de numerar (în mii de EUR)

35 305

34 690

21 980

15 128

Indice (2003 = 100)

100

98

62

43

4.9.   Investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului

Tabelul 13

 

2003

2004

2005

PAR (1.7.2005-30.6.2006)

Investiții (în mii de EUR)

21 745

18 131

16 772

17 724

Indice (2003 = 100)

100

83

77

82

(68)

Între anul 2003 și PAR, investițiile pentru producția de folii din PET au scăzut cu 18 %. În timpul PAR, valoarea investițiilor a crescut cu 6 % comparativ cu situația din anul 2005, dar, în comparație cu anul 2003, a rămas la un nivel mai scăzut. În timpul anchetei, s-a constatat că investițiile au fost efectuate în principal pentru a îmbunătăți calitatea produsului și pentru a menține capacitatea de producție.

(69)

Nivelul scăzut al investițiilor se explică în mare măsură prin faptul că societățile-mamă din cadrul industriei comunitare nu s-au arătat interesate de a investi sau de a oferi garanții pentru investiții în activități care nu sunt rentabile, precum producția de folii din PET în Europa.

4.10.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma efectelor practicilor anterioare de dumping

(70)

Analiza privind amploarea marjei de dumping ia în considerare faptul că există măsuri în vigoare care permit eliminarea dumpingului prejudiciabil. Astfel cum se indică mai sus, informațiile disponibile arată că unul dintre producătorii-exportatori care au constituit eșantionul continuă să practice prețuri de dumping către Comunitate. Cu toate că marja de dumping constatată este semnificativă, impactul acesteia asupra situației industriei comunitare în timpul PAR a fost nesemnificativ, având în vedere că cota de piață a importurilor din India care au făcut obiectul unui dumping și a celor cu privire la care s-a constatat că reprezintă circumvenție reprezenta 1 % din consumul comunitar total. Jindal a contribuit cu siguranță la agravarea situației industriei comunitare. Cu toate acestea, trebuie ținut cont și de faptul că, chiar dacă importurile provenind de la Jindal sunt excluse din analiză, industria comunitară nu ar fi fost în măsură să se redreseze în urma practicilor anterioare de dumping, după instituirea măsurilor antidumping în anul 2001, din cauza eludării (împotriva căreia măsurile au fost adoptate doar la sfârșitul anului 2004) și a inadecvării angajamentelor, care au fost abrogate doar anul trecut. Nu trebuie uitat faptul că, înaintea instituirii drepturilor împotriva eludării și a abrogării angajamentelor, nivelul importurilor provenind de la societățile indiene care au practicat dumpingul era de mai mult de trei ori mai mare în raport cu PAR.

5.   Concluzie privind situația de pe piața comunitară

(71)

Volumul de folii din PET consumate în Comunitate a crescut cu 1 %, în timp ce volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 2 %.

(72)

Situația economică a industriei comunitare s-a înrăutățit în ceea ce privește majoritatea factorilor de prejudiciu: producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității (– 4 %), volumul vânzărilor (– 2 %) și valoarea acestora (– 5 %), cota de piață (– 2 puncte procentuale), fluxul de numerar și rentabilitatea, activitatea de investiții și randamentul investițiilor.

(73)

Eforturile de restructurare depuse de industria comunitară în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, reducerea costurilor și creșterea productivității pe angajat nu au putut contrabalansa impactul creșterii prețurilor materiilor prime pe parcursul perioadei analizate. Costul producției a fost superior prețului de vânzare. Aceasta a coincis cu nivelul scăzut al prețului importurilor din India care au făcut obiectul unui dumping și din alte țări cu privire la care s-au constatat practici de circumvenție. Cu toate acestea, se constată că presiunea prețurilor asupra industriei comunitare a fost parțial provocată de importurile de la Jindal, despre care s-a constatat că nu a practicat dumpingul în PAR, și care reprezentau aproximativ 90 % din importurile totale de folii din PET originare din India.

(74)

Având în vedere cele de mai sus, situația industriei comunitare este încă precară și orice creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping ar agrava, după toate probabilitățile, această situație.

D.4.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(75)

După cum s-a menționat anterior, situația industriei comunitare este încă precară. În cazul eliminării măsurilor antidumping, importurile care fac obiectul unui dumping ar cunoaște o creștere semnificativă. Astfel cum a fost menționat anterior la considerentul 46, exportatorii indieni supuși unei taxe antidumping au capacitatea de a-și crește volumele exporturilor în mod semnificativ și, astfel cum a fost menționat la considerentul 48, unele dintre cele mai mari piețe de export mondiale pentru foliile din PET sunt protejate prin tarife ridicate, în special piața din SUA.

(76)

În absența taxelor antidumping, importurile din India care fac obiectul unui dumping ar putea exercita o presiune semnificativă asupra prețurilor pe piața comunitară. Prin urmare, există o probabilitate importantă de reapariție a prejudiciului.

(77)

Având în vedere cele menționate anterior, dacă industria comunitară ar fi expusă unei creșteri a volumelor de importuri din India la prețuri de dumping, situația sa financiară s-ar deteriora și mai mult. Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează, prin urmare, că abrogarea măsurilor împotriva Indiei ar determina, după toate probabilitățile, o reapariție a prejudiciului provocat industriei comunitare.

D.5.   INTERESUL COMUNITĂȚII

(78)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Comunității în ansamblu.

(79)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă determinarea interesului Comunității s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, respectiv cele ale industriei comunitare, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(80)

Trebuie amintit că, în cadrul anchetei inițiale, s-a considerat că adoptarea măsurilor nu este contrară interesului Comunității. În afară de aceasta, faptul că prezenta anchetă constituie o reexaminare și, prin urmare, analizează o situație în care au fost deja instituite măsuri antidumping, permite evaluarea oricărui impact negativ anormal asupra părților vizate de către măsurile antidumping actuale.

(81)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului prejudiciabil, există motive întemeiate care ar putea conduce la concluzia conform căreia menținerea măsurilor în acest caz special nu este în interesul Comunității.

(82)

Pentru a evalua impactul probabil al deciziei de a institui sau nu măsurile respective, au fost solicitate informații tuturor părților interesate care fie erau cunoscute ca fiind vizate, fie s-au făcut chiar ele cunoscute. Pe această bază, Comisia a trimis chestionare către industria comunitară, nouă importatori independenți și 23 de utilizatori. În plus, Comisia i-a contactat, de asemenea, pe toți ceilalți producători comunitari cunoscuți care nu au oferit informațiile cerute pentru cooperarea la anchetă, pentru a obține informațiile fundamentale privind producția și vânzările acestora.

1.   Impactul asupra industriei comunitare

(83)

Se amintește că industria comunitară se află în continuare într-o situație vulnerabilă, astfel cum a fost menționat la considerentele 58-74.

(84)

Menținerea măsurilor ar trebui să atenueze perturbările pieței și scăderea prețurilor. Măsurile ar trebui cel puțin să permită industriei comunitare să-și mențină vânzările și să beneficieze de economii de scară.

(85)

În caz contrar, dacă măsurile antidumping ar fi eliminate, este probabil ca situația financiară negativă a industriei comunitare să se mențină sau chiar să se deterioreze. Industria comunitară este în mod deosebit marcată de o pierdere de venituri, cauzată de prețurile scăzute și de cota de piață în declin.

(86)

În consecință, menținerea măsurilor antidumping ar fi conformă cu interesul Comunității.

2.   Impactul asupra importatorilor și utilizatorilor

(87)

Numai un importator/utilizator și patru utilizatori au cooperat la anchetă și au oferit răspunsuri complete. Aceștia reprezintă 16,3 % din consumul comunitar total de folii din PET și au indicat că prelungirea taxelor antidumping nu ar avea un impact major asupra societăților lor.

3.   Concluzie privind interesul Comunității

(88)

Luând în calcul toți factorii de mai sus, se concluzionează că instituirea măsurilor nu ar avea un efect negativ semnificativ sau chiar niciun efect negativ privind situația utilizatorilor și a importatorilor produsului în cauză.

(89)

Pe această bază, se concluzionează că nu există motive întemeiate pentru a nu se menține măsurile antidumping din rațiuni legate de interesul comunitar.

E.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(90)

Toate părțile au fost informate cu privire la datele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea menținerii măsurilor existente. De asemenea, acestora li s-a acordat un termen, pentru a le permite să-și prezinte observațiile cu privire la informațiile comunicate.

(91)

Pe baza faptelor și a considerentelor menționate anterior, se concluzionează că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, trebuie încheiată reexaminarea intermediară parțială limitată la Jindal și trebuie menținută taxa antidumping de 0 % instituită, în cadrul anchetei inițiale, la importurile de folii din PET produse și exportate către Comunitate de către Jindal.

(92)

În ceea ce privește reexaminarea măsurilor care urmează să expire, astfel cum prevede articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază și pe baza constatărilor menționate anterior, măsurile antidumping aplicabile importurilor de folii din PET originare din India trebuie menținute,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Reexaminarea intermediară parțială a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de folii din polietilen tereftalat (PET) originare, printre altele, din India, declarate în mod obișnuit sub codurile NC ex39206219 și ex39206290, în măsura în care aceste măsuri vizează producătorul-exportator indian Jindal Poly Films Limited, se încheie.

Articolul 2

(1)   Este instituită o taxă antidumping definitivă la importurile de folii din polietilen tereftalat (PET) încadrate la codurile NC ex39206219 (coduri TARIC 3920621903, 3920621906, 3920621909, 3920621913, 3920621916, 3920621919, 3920621923, 3920621926, 3920621929, 3920621933, 3920621936, 3920621939, 3920621943, 3920621946, 3920621949, 3920621953, 3920621956, 3920621959, 3920621963, 3920621969, 3920621976, 3920621978 și 3920621994) și ex39206290 (coduri TARIC 3920629033 și 3920629094), originare din India.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, pentru produsele fabricate de către societățile menționate în continuare, va fi stabilit după cum urmează:

Societate

Taxă definitivă

(%)

TARIC cod suplimentar

Ester Industries Limited

75-76, Amrit Nagar,

Behind South Extension Part-1,

New Delhi - 110 003,

India

17,3

A026

Flex Industries Limited

A-1, Sector 60,

Noida 201 301, (U.P.),

India

0,0

A027

Garware Polyester Limited

Garware House,

50-A, Swami Nityanand Marg,

Vile Parle (East),

Mumbai 400 057,

India

6,8

A028

Jindal Poly Films Limited

56 Hanuman Road,

New Delhi 110 001,

India

0,0

A030

MTZ Polyfilms Limited

New India Centre, 5th floor,

17 Co-operage Road,

Mumbai 400 039,

India

18,0

A031

Polyplex Corporation Limited

B-37, Sector-1,

Noida 201 301,

Dist. Gautam Budh Nagar, Uttar Pradesh,

India

0,0

A032

SRF Limited

Express Building 9-10 Bahadur Shah Zaraf Marg

New Delhi 110-002

India

3,5

A753

Toate celelalte societăți

17,3

A999

(3)   În cazul în care oricare parte furnizează Comisiei probe suficiente pentru a se stabili că:

nu a exportat mărfurile descrise la alineatul (1) în perioadele cuprinse între 1 aprilie 1999 și 31 martie 2000 și între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006;

nu este afiliată niciunui exportator sau producător supus măsurilor instituite prin Regulamentul (CE) nr. 366/2006; și

a exportat mărfurile respective după perioada cuprinsă între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006 sau și-a asumat o obligație contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate substanțială în Comunitate,

Consiliul, hotărând cu majoritate simplă la propunerea Comisiei, prezentată după consultarea comitetului consultativ, poate modifica alineatul (2), prin adăugarea părții respective în lista societăților supuse măsurilor antidumping enumerate în tabelul cuprins în alineatul (2), cu o taxă definitivă corespunzătoare nivelului taxei medii ponderate de 3,5 %.

(4)   Taxa antidumping reziduală definitivă aplicabilă importurilor din India, astfel cum este menționat în alineatul (2), este extinsă la importurile de aceleași folii din polietilen tereftalat expediate din Brazilia și din Israel (indiferent că sunt sau nu declarate ca fiind originare din Brazilia sau Israel) (coduri TARIC 3920621901, 3920621904, 3920621907, 3920621911, 3920621914, 3920621917, 3920621921, 3920621924, 3920621927, 3920621931, 3920621934, 3920621937, 3920621941, 3920621944, 3920621947, 3920621951, 3920621954, 3920621957, 3920621961, 3920621967, 3920621974, 3920621977, 3920621992, 3920629031, 3920629092), cu excepția celor produse de către:

 

Terphane Ltda BR 101, km 101, orașul Cabo de Santo Agostinho, statul Pernambuco, Brazilia (cod suplimentar TARIC A569);

 

Jolybar Filmtechnic Converting Ltd (1987), Hacharutsim str. 7, Ind. Park Siim 2000, Natania South, 42504, POB 8380, Israel (cod suplimentar TARIC A570);

 

Hanita Coatings Rural Cooperative Association Ltd., Kibbutz Hanita, 22885, Israel (cod suplimentar TARIC A691).

(5)   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 30 octombrie 2007.

Pentru Consiliu

Președintele

F. NUNES CORREIA


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

(2)  JO L 227, 23.8.2001, p. 1.

(3)  JO L 270, 29.9.2006, p. 1.

(4)  JO L 342, 18.11.2004, p. 1.

(5)  JO L 227, 23.8.2001, p. 56.

(6)  JO L 68, 8.3.2006, p. 37.

(7)  JO L 255, 29.9.2007, p. 1.

(8)  JO C 197, 22.8.2006, p. 2.

(9)  JO C 202, 25.8.2006, p. 16.

(10)  JO L 63, 10.3.2005, p. 1.

(11)  JO L 68, 8.3.2006, p. 6.