30.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 112/32


DECIZIA COMISIEI

din 20 decembrie 2006

privind proiectul de ajutor de stat C 5/2006 (ex N 230/2005) al Germaniei în favoarea șantierului naval Roland

[notificată cu numărul C(2006) 5854]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(Text cu relevanță SEE)

(2007/255/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate și-au prezentat observațiile în conformitate cu articolele menționate anterior și luând în considerare aceste observații,

întrucât:

I.   PROCEDURA

(1)

Conform articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE, precum și dispozițiile-cadru privind ajutoarele de stat în domeniul construcțiilor navale (1) (denumite în continuare, „dispozițiile-cadru”), Germania a comunicat, prin scrisoarea din 19 octombrie 2005 (înregistrată de Comisie în aceeași zi), Comisiei intenția sa de a acorda un ajutor de stat regional societății Detlef Hegemann Rolandwerft GmbH & Co. KG (denumită în continuare „șantierul naval Roland”). Prin scrisoarea din 16 noiembrie 2005, Comisia a solicitat mai multe informații, pe care Germania le-a transmis prin scrisoarea din 23 decembrie 2005 (înregistrată la aceeași dată). Prin scrisoarea din 18 ianuarie 2006 (înregistrată la aceeași dată), Germania a adus modificări ajutorului de stat notificat inițial.

(2)

Comisia a adus la cunoștință Germaniei prin scrisoarea din 22 februarie 2006 decizia sa de a începe, în ceea ce privește acest ajutor de stat, procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE. Decizia Comisiei privind începerea procedurii a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia a invitat Germania și celelalte părți interesate să-și prezinte observațiile. Asociația Verband für Schiffbau und Meerestechnik și-a exprimat observațiile prin scrisoarea din 28 iunie 2006 (înregistrată la aceeași dată). Beneficiarul și-a exprimat observațiile prin scrisoarea din 30 iunie 2006 (înregistrată la data de 7 iulie 2006).

(3)

Observațiile au fost transmise Germaniei prin scrisoarea din 17 iulie 2006. Germania a răspuns acestor observații prin scrisoarea din 11 august 2006 (înregistrată în aceeași zi).

(4)

Germania a transmis răspunsul său privind începerea procedurii formale de investigare prin scrisoarea din 6 aprilie 2006 (înregistrată la data de 12 aprilie 2006). Printr-o scrisoare din 11 aprilie 2006 (primită și înregistrată la data de 12 aprilie 2006) au fost transmise anumite anexe. Comisia a cerut la data de 17 august 2006 mai multe informații, pe care Germania le-a transmis prin scrisoarea din 14 septembrie 2006 (înregistrată la data de 15 septembrie 2006). Germania a transmis Comisiei informații suplimentare prin scrisoarea din 20 noiembrie 2006 (înregistrată de Comisie la aceeași dată), iar la 22 noiembrie 2006 a avut loc o întâlnire cu reprezentanții Germaniei și ai șantierului naval, în urma căreia Germania a transmis Comisiei și alte informații, prin scrisoarea din 24 noiembrie 2006 (înregistrată de Comisie la aceeași dată).

II.   DESCRIERE

1.   Beneficiarul

(5)

Beneficiarul ajutorului de stat este șantierul naval Roland. Șantierul este situat în Berne în regiunea Wesermarsch din landul Saxonia de Jos (Germania), o regiune de dezvoltare conform articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE. Șantierul naval se află pe malul râului Weser, râu ce se varsă în Marea Nordului. Șantierul naval aparține Grupului Hegemann. Acesta reprezintă o întreprindere importantă, care nu corespunde definiției privind întreprinderile mici și mijlocii enunțate de Comisie în Recomandarea sa privind întreprinderile mici și mijlocii (2).

(6)

Șantierul naval Roland construiește nave maritime. Obiectul său principal de activitate se concentrează pe construcția navelor Feeder, reprezentând cea mai mică subcategorie a navelor container. În afara de acestea, șantierul naval mai construiește și vase speciale precum RoRo/LoLo sau auto-transportatoare. În 1999, șantierul naval Roland s-a adaptat schimbării tendințelor cererii pe piață și a început să construiască nave mai mari, cu o lungime de până la […] (3) m, un tonaj de până la […] t și o capacitate de sarcină de până la 850 TEU. Pentru a putea fabrica aceste nave mari, a trebuit să fie elaborat un program de investiții pentru adaptarea șantierului, acesta având ca obiect printre altele și extinderea lifturilor pentru nave. Era, de asemenea planificată, prelungirea cheiului de construcție, dar din motive economice a trebuit să fie amânată. Șantierul naval Roland se ocupă, de asemenea, de repararea navelor. Lucrările de reparație sunt efectuate atât pe uscat, cât și pe apă.

(7)

Navele sunt asamblate mai întâi pe secțiuni în hala 3 și montate în module mai mari în zona exterioară de asamblare. Aceste părți sunt împinse pe suprafața exterioară de asamblare și duse în hala de montare nave 1, unde sunt asamblate propriu-zis navele. Acestea sunt împinse apoi către lift și lăsate la apă. Echiparea ulterioară are loc pe un chei de construcție, potrivit pentru nave de până la 140 m lungime. Ridicarea echipamentelor are loc cu ajutorul unei macarale de chei de 50 de tone și a unei macarale de construcție de 8 tone, ambele circulând pe șina pentru macarale de chei.

(8)

De la începutul anilor ’90, șantierul naval Roland poate echipa simultan două nave (cu excepția momentelor în care cererea este limitată). La cheiul inițial, aceste nave puteau fi asamblate direct (fiind mai scurte în acea vreme). După ce șantierul naval Roland a început în 1999 construcția unor nave mai mari, cheiul a devenit prea scurt. Din motive financiare, șantierul naval Roland nu a prelungit imediat cheiul, ci a început să asambleze al doilea vas, ca soluție intermediară, în paralel cu vasul care stătea direct ancorat la chei („ancorare paralelă a vasului”). Pentru fiecare vas echipat în paralel, șantierul naval Roland avea nevoie să închirieze de […] ori pe durata de […] o macara auto suplimentară și de […] ori pe durate de […] o macara mai mică plutitoare.

(9)

Echiparea și repararea vasului în paralel s-a dovedit a fi laborioasă, costisitoare și ineficientă economic. În afara de aceasta, există un mare risc de accidentare.

2.   Proiectele de investiții

(10)

Scopul ajutorului de stat este de a promova investițiile în cinci domenii diferite ale activităților șantierului naval, și anume halele 1 și 3, instalația chei 1, mașinile automate de sudură și construcția unui chei suplimentar. Majoritatea investițiilor au fost deja finanțate. Ajutorul de stat a fost solicitat înainte de începerea investițiilor.

(11)

Conform datelor furnizate de Germania, investițiile vor duce la crearea a 35 de noi locuri de muncă la șantierul naval Roland. O parte din lucrările de asamblare erau subcontractate unei societăți siderurgice în […], care producea secțiunile din față ale vaselor pentru șantierul naval Roland. Investițiile vor permite șantierului naval Roland să realizeze el însuși aceste secțiuni.

(12)

Cu ajutorul investițiilor, hala 1 trebuie să fie mărită cu 55 m. Astfel cum a fost informată și Comisia, în momentul de față, o mare parte a lucrărilor de asamblare are loc în aer liber. După realizarea proiectelor de investiții, aproape toate lucrările vor avea loc în hală.

(13)

În hala 3 sunt depozitate instalațiile pentru construcția secțiunilor. Poarta halei avea inițial o lărgime de 17,4 m, în timp ce navele construite de șantierul naval Roland au în mod normal o lățime de 22,2 m. Ca urmare, secțiunile nu puteau fi pregătite în poziția necesară pentru montaj, ci trebuiau realizate transversal în hală pentru a putea fi scoase pe poartă. În cele din urmă, secțiunile erau rotate cu ajutorul macaralei auto la 90o pentru a putea fi montate la celelalte componente. Această procedură lua mult timp și era foarte costisitoare. Din cauza porții prea strâmte a halei, a fost limitată și adâncimea secțiunilor, șantierul naval Roland fiind obligat să producă un număr mai mare de secțiuni decât era necesar. Pentru a corecta această situație, poarta halei a trebuit să fie lărgită. Această parte a planului a fost realizată în 2004.

(14)

O altă parte a proiectului de investiții, realizată în 2004, a fost prelungirea halei în direcție nord-vest. În această parte a halei erau sudate secțiunile pentru a le transforma în module. Prin prelungirea halei, aceste lucrări de sudură pot avea acum loc în hală, adică independent de condițiile meteo. Șinele de macara sunt prelungite în partea cea nouă a halei de construcție a secțiunilor.

(15)

Secțiunile individuale sunt construite pe suporturile blocului chilă, cu care sunt transportate și secțiunile. Întrucât șantierul naval Roland a început să construiască nave mai mari după investițiile din 1999, vechiul sistem suporți bloc chilă nu mai corespundea cerințelor, conform celor declarate de Germania. Înaintea realizării investițiilor, pentru poziționarea secțiunilor era folosită o macara auto, ceea ce presupunea un proces îndelungat și costisitor. De aceea, în 2004, șantierul naval a investit în suporți moderni, hidraulici pentru blocul chilă, ceea ce a dus la o semnificativă ușurare a producerii secțiunilor.

(16)

Un alt proiect de investiții, început în august 2005, viza prelungirea halei 3 în direcția sud-est, servind în principal obiectivului de a nu mai efectua operațiuni în aer liber.

(17)

Proiectele de investiții cuprind și prelungirea șinei macara la cheiul inițial, cu 96 m. Acest chei are o lungime de 200 m. Înainte de prelungire, doar aproximativ jumătate din vapor putea fi echipat cu macaraua. Pentru cealaltă jumătate, șantierul naval Roland trebuia să folosească […] macarale auto. Șina macaralei a fost prelungită astfel încât navele pot fi deservite pe toată lungimea lor de către macara. Această investiție a avut loc în 2004.

(18)

În 2004, s-a investit și în mașini automate moderne de sudură, cu care lucrările de sudură au putut fi efectuate automat și mai repede.

(19)

Programul de investiții pentru 2005 și 2006 a cuprins construcția unui chei suplimentar de montare; în acest scop, cheiul inițial trebuie mărit cu aproximativ 180 m. Pentru construcția cheiului de montare sunt necesare, printre altele, și următoarele măsuri: săparea terenului pe partea cu râul, umplerea terenului pe partea cu solul și conectarea la rețeaua stradală și de drumuri. În afara de aceasta, șina macaralei trebuie să fie extinsă cu 150, trebuie realizată și instalată o macara suplimentară de 3 tone, iar alimentarea mediilor trebuie asigurată. Lucrările în aceste scopuri au demarat în august 2005.

(20)

Decizia de a construi vase mai mari din 1999 a fost elementul declanșator pentru aceste proiecte de investiții. Șantierul naval investea până atunci în refacerea lifturilor pentru nave, pentru a ajusta instalațiile acestora. Conform celor spuse de beneficiar, au existat două motive pentru amânarea investițiilor la chei: mai întâi, mijloacele financiare existente erau stringent necesare pentru șantierul Peene naval, parte a grupului Hegemann, aflat în acel moment într-o amplă restructurare. Din cauza modificării pieței, care dura deja de ceva ani, nu mai existau mijloace disponibile pentru a lua măsuri de investiție în șantierul naval Roland. În al doilea rând, aceste investiții au fost amânate pentru că echiparea și repararea a două vase unul lângă altul erau posibile din punct de vedere tehnic (și era mai puțin din punct de vedere economic).

(21)

Un alt avantaj al proiectelor de investiții este faptul că noul chei va permite în viitor șantierul naval să participe la licitații pentru construcția și repararea de vase maritime. Din cauza riscurilor care pot apărea în cursul lucrărilor simultane la două vase aflate unul lângă celălalt, șantierul naval Roland nu a putut până acum să efectueze lucrări de construcție și reparație pentru marina germană. Din cauza riscurilor, marina germană s-a ferit să aloce contracte șantierul naval Roland, chiar dacă șantierul naval Roland aparținea cercului de șantiere care putea prelua astfel de contracte.

(22)

Costurile pentru proiecte se ridică în total la 13 milioane de euro, repartizate după cum urmează – tabel:

EUR

1

Prelungire hala 1

[…]

 

Hala 3

 

2

Prelungire către nord-vest, prelungire șine macara, lărgire poartă hală

[…]

3

Modernizare suport bloc chilă în hala 3

[…]

4

Prelungire hala 3 către sud-est

[…]

5

Prelungire șină macara chei

[…]

6

Achiziționare mașini automate de sudură

[…]

 

Construcție chei suplimentar și realizare macara nouă

 

7

Construcție instalație nouă chei

[…]

8

Achiziționare macara nouă

[…]

 

Total

13 000 000

3.   Proiectul de ajutor de stat

(23)

Germania are intenția de a acorda șantierului naval un ajutor de stat în valoare de 1,56 milioane euro. Costurile eligibile corespund celor 13 milioane euro pentru proiect; intensitatea ajutorului de stat reprezintă, așadar, 12 %. Ajutorul de stat este acordat pe baza unei reglementări aprobate pentru ajutoarele de stat regionale (4). Ajutorul de stat a fost acordat înainte de începerea proiectelor de investiții.

(24)

Ajutorul de stat este acordat de către landul Saxonia de Jos prin intermediul NBank Hanovra.

III.   MOTIVELE ÎNCEPERII PROCEDURII FORMALE DE INVESTIGARE

(25)

Procedura formală de investigare a fost începută din cauza îndoielilor Comisiei privind compatibilitatea ajutorului de stat cu dispozițiile-cadru. Comisia se îndoia asupra faptului că investițiile în noul chei de montare ar putea fi considerate investiții în instalații existente.

(26)

Mai mult, Comisia se temea că investițiile în șantierul naval Roland ar putea duce la o extindere a capacității de producție a acestuia, extindere care ar fi incompatibilă cu dispozițiile-cadru și cu piața comună.

IV.   OBSERVAŢIILE PĂRŢILOR INTERESATE

(27)

Comisia a luat act atât de observațiile beneficiarului, șantierul naval Roland, cât și de observațiile Asociației Verband für Schiffbau und Meerestechnik.

4.1.   Observațiile beneficiarului, șantierul naval Roland

(28)

Conform declarației beneficiarului, capacitatea de construcție nave a șantierului nu va crește ca urmare a proiectelor de investiții. Beneficiarul afirmă că fiecare creștere a productivității are ca și consecință o creștere a capacității respectivei instalații. Dar acest lucru nu însemna neapărat o creștere per ansamblu a capacității șantierului naval. În cazul șantierului naval Roland, investițiile au dus la o creștere a productivității, ceea ce însă nu a avut ca și consecință o creștere a capacității șantierului per ansamblu. Din contră, creșterea productivității a fost absorbită de o capacitate de producție crescută, care ar fi fost pornită mai devreme. Ca urmare, volumul de producție în CGT (compensated gross tonnes) nu a crescut.

(29)

Beneficiarul a prezentat un rezumat al navelor realizate în ultimii ani, precum și registrele șantierului naval. În 2004, pe șantierul naval Roland s-au realizat […], ceea ce corespunde aproximativ la […] CGT. Pentru 2006, este planificată construcția a […] nave cu o capacitate de […] CGT. Pentru 2007 și 2008, volumul anual de producție va fi de […] CGT.

(30)

Beneficiarul a explicat că șantierul naval a cumpărat în trecut ocazional secțiuni sau carcase întregi de la societăți terțe. Volumele de producție ale șantierului naval Roland nu puteau crește prin achiziționarea de cască și de secțiuni de la furnizori, pentru că echipamentele navelor necesită un anumit timp, iar instalațiile disponibile nu permit o echipare eficace a unui număr mare de nave. Astfel, în halele de construcție disponibile, de exemplu, este posibilă montarea doar a unui vas. Pentru asamblarea navei în hala de montaj nr. 1 sunt necesare în jur de […] săptămâni pentru fiecare navă.

(31)

Beneficiarul a prezentat informații despre activitatea de producție pe șantier. De aici rezultă că șantierul este utilizat la capacitate maximă și nu mai există nicio posibilitate de a construi mai multe nave după efectuarea planurilor de investiții. Instalația șantierului naval este limitată la o capacitate totală de aproximativ […] – […] CGT, care a fost deja atinsă înainte de realizarea proiectelor de investiții prin externalizare unei părți din lucrări.

(32)

Beneficiarul a arătat că șantierul naval ar putea, prin planurile de investiții, să participe la licitațiile pentru lucrări de construcție nave, reparație și demontare pentru vasele marinei. Până acum, șantierul naval nu a avut această posibilitate, pentru că lucrările ar fi trebuit efectuate în paralel la două nave. Volumele de producție în CGT ar descrește în comparație cu nivelul actual, pentru că vasele marinei nu sunt considerate vase comerciale. În cele din urmă, beneficiarul a conchis că, deși Comisia nu împărtășește opinia Germaniei că dispozițiile-cadru nu interzic ajutoarele de stat pentru investiții pentru proiecte legate de o creștere a productivității, acest lucru nu este oricum relevant pentru evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat la șantierul naval Roland cu piața comună, pentru că aici nu este vorba despre o creștere a capacității.

(33)

Beneficiarul explică mai departe că investițiile privesc exclusiv instalațiile existente. Mai ales în ceea ce privește investițiile pentru extinderea cheiului, pentru a putea echipa ambele nave direct la instalația de la chei, nu este vorba despre crearea unei noi instalații. Șantierul naval avea deja locuri de așezare în paralel pentru echiparea navelor. Beneficiarul subliniază că poziționarea în paralel ar reprezenta un pericol crescut și că de aceea marina ezita să aloce contracte șantierului naval Roland. Investiția planificată presupunea modificarea cheiului existent pentru a crește productivitatea acestuia. Beneficiarul a adus informații despre câte săptămâni pe an era folosită localizarea în paralel și cum putea fi folosită în viitor.

(34)

Beneficiarul a mai arătat că prelungirea șinei macaralei și instalarea unei macarale în conexiune cu prelungirea cheiului ar servi la înlocuirea macaralelor auto și plutitoare costisitoare și ineficiente, utilizate în prezent pentru echiparea vaselor în poziționare paralelă. Echiparea celui de-al doilea vas realizată direct de pe chei, făcută posibilă prin proiectele de investiții, ar determina o creștere a eficienței costurilor și a productivității.

4.2.   Observațiile Asociației Verband für Schiffbau und Meerestechnik

(35)

Asociația germană pentru construcția de vase și tehnica maritimă (mai jos, Asociația) este de părere că grijile pe care și le face Comisia în privința unei posibile extinderi de capacitate nu pot fi derivate din dispozițiile-cadru și nici nu pot fi justificate de situația prezentă de pe piață, întrucât ajutorul de stat planificat nu duce la alterarea concurenței.

(36)

Asociația susține că orientarea politicii comunitare privind ajutoarele de la stat pentru construcțiile navale s-a schimbat în ultimii ani. Dispozițiile-cadru nu mai conțin clauze care să interzică acordarea de ajutoare de stat pentru investiții în vederea extinderii capacităților. Asociația pornește de la ideea că astfel de clauze nu mai sunt considerate a fi potrivite. Mai departe, Asociația arată că reglementările specifice pentru fiecare sector conținute odinioară în dispozițiile-cadru au fost abandonate pe cât posibil. Chestiunea capacității ar fi menționată doar în ceea ce privește ajutoarele de stat pentru închidere. Alte tipuri de ajutoare de stat cum ar fi cele de restructurare cad sub incidența prevederilor generale pentru ajutoarele din partea statului.

(37)

Asociația susține mai departe că o interpretare prea îngustă ar fi contrară prevederilor inițiativei LeaderSHIP 2015, parte a implementării strategiei Lisabona. Competitivitatea și productivitatea economiei europene trebuie să crească prin investiții în cercetare, dezvoltare și inovație, ceea ce face necesare investițiile în instalații moderne de producție. Faptul că ajutoarele de stat pentru investiții nu pot fi asociate cu dezvoltarea capacității este împotriva obiectivelor inițiativei LeaderSHIP 2015, mai ales al aceluia de a asigura și a construi poziția pe anumite segmente de piață, unul dintre ele fiind navele container mici și medii, segment pe care Europa încă devansează China și Coreea.

(38)

Asociația este de părere că investițiile planificate nu alterează concurența. Nu există în momentul de față capacități excedentare pentru că piața internațională de construcții de nave a cunoscut o anumită resuscitare. Cererea a fost constant pozitive, în timp ce pentru anul 2008/2009 se așteaptă o mică scădere. Ca urmare a creșterii comerțului mondial, a crescut și traficul maritim, mai ales pentru transportul bunurilor industriale, prin intermediul navelor container. Cererea de nave mari de 5 000 până la 8 000 TEU, care nu puteau intra în porturile mai mici, a crescut. Acest lucru a dus la o mai mare cerere de vase mici Feeder pentru distribuirea conexă a containerului. Șantierul naval Roland putut fabrica nave de dimensiuni până la 900 TEU.

(39)

Conform declarației Uniunii, navele Feeder reprezintă un segment important în afacerile șantierelor germane navale. Competitorii principali sunt șantierele navale chinezești, lideri clari de piață cu un procent de 42,5 % la nivel internațional. Germania se află pe locul doi cu 26,8 %.

(40)

Pe segmentul navelor de până la 900 TEU, există, conform declarațiilor Uniunii, doar foarte puțini competitori europeni, localizați, majoritatea în Germania și Olanda. Asociația vede pe acest segment un uriaș potențial de creștere. Întrucât șantierele navale chinezești oferă navele la un preț mai mic, șantierele navale germane și europene își pot menține poziția pe piață numai prin calitate și productivitate în continuă creștere.

(41)

Asociația subliniază că Vietnam și China vor continua să își dezvolte capacitățile de construcție de nave, ceea ce va duce la o creștere a cotei lor de piață. Astfel, concurența în construcția de nave are loc în prezent mai mult la nivel global decât european.

V.   POZIŢIA GERMANIEI

(42)

În luarea sa de poziție privind începerea procedurii formale de investigare, Germania susține că paragraful 26 din dispozițiile-cadru nu conține nicio referire la capacitate. De asemenea, în paragraful 26 nu există nicio reglementare conform căreia ajutoarele de stat pentru investiții pentru proiecte, care ar putea duce la extinderea capacităților în conexiune cu o creștere a productivității, nu sunt acceptabile. Germania susține, de asemenea, faptul că o creștere a productivității industriei constructoare de nave este un obiectiv important al politicii comunitare în acest sector economic. Inițiativa LeaderSHIP 2015 are ca scop îmbunătățirea poziției șantierelor navale europene față de competitori, precum și contracararea dezavantajelor create industriei europene de construcție de nave de către subvenționarea acestui domeniu în Asia. Acest obiectiv poate fi atins numai prin creșterea productivității, consideră Germania.

(43)

Mai departe, Germania susține că paragraful 3 din dispozițiile-cadru nu presupune că efectele unui plan de investiții asupra capacităților trebuie luate în calcul la evaluarea compatibilității cu piața comună. Sectorul construcției de nave nu mai este definit de criteriile de la paragraful 3 din condițiile cadru, ci se va caracteriza de aici încolo mai mult printr-o bună situație a ordinelor, prețuri mari și capacități gâtuite.

(44)

Germania insistă asupra faptului că partea de piață a industriei constructoare de nave a scăzut în ultimele decenii, în timp ce Japonia, Coreea și China și-au crescut cotele de piață prin intermediul ajutoarelor de stat. Aceste ajutoare de stat trebuie luate în considerare ca unul dintre factorii menționați la paragraful 3 litera (c) din dispozițiile-cadru. Șantierele navale europene trebuie să facă toate eforturile pentru a-și crește productivitatea.

(45)

Conform Germaniei, orice creștere a productivității duce automat la un rezultat productiv și mai mare al instalației. O creștere a productivității conform prevederilor-cadru nu ar putea însemna că aceeași cantitate este produsă cu alimentare mai mică, adică mai puține cheltuieli. Germania subliniază în încheiere obiectivul ajutoarelor de stat regionale, care ar trebui să contribuie la dezvoltarea regiunii și la crearea de locuri de muncă. O creștere a productivității nu ar trebui să ducă în acest sens la blocarea

(46)

În ceea ce privește situația pieței, Germania arată că serviciile de transport au crescut, iar pe segmentul navelor container a putut fi observată o tendință pentru nave mai mari. Chiar și în prezent există nave cu o capacitate de încărcare de 500TEU, iar noile prognoze menționează nave cu o capacitate de încărcare de 8 000 TEU. Pentru că aceste nave pot intra numai în anumite porturi, vor fi necesare nave mai mici care să distribuie încărcătura. Astfel, cererea de nave Feeder, cu 850 TEU, cum fabrică șantierul naval Roland, nu va scădea.

(47)

Germania detaliază proiectele de investiții și anexează fotografii pentru exemplificarea măsurilor și situația șantierului naval.

(48)

Prin prelungirea halei 1, șantierul naval ar putea asambla un vapor complet în hala de montaj, ceea ce nu este posibil în momentul de față. Prin acoperirea zonelor de construcție existente, lucrările ar deveni mai productive și mai eficiente.

(49)

Germania explică mai departe că un vas care se află la cheiul 1 cuprinde doar două treimi din acesta. Partea de sud a cheiului nefolosit va fi prelungită. Aceasta nu ar însemna construcția „unei noi instalații” în sensul prevederilor-cadru. Odată prelungit, cheiul va fi dotat cu o macara, care ar înlocui-o pe cea de a doua.

(50)

Germania arată că așezarea în paralel a navelor din 2003 până în 2005, a fost folosită de […] pe an (inclusiv livrările). Germania a subliniat din nou că această așezare în paralel ar putea fi transferată la noul chei, care ar putea fi folosit în tot cursul anului, așa cum a fost folosită în ultima vreme poziționarea în paralel. Mai departe, Germania explică riscul mare pe care îl presupune echiparea unui vapor așezat în paralel cu cel de la chei, pentru că macaralele plutitoare trebuie să fie plasate în mijlocul râului Weser. De aceea ar fi înțelept ca niciun vapor să nu mai fie încărcat în paralel cu cel aflat la cheiul 1.

(51)

Conform punctului de vedere prezentat de Germania, prelungirea cheiului de echipare, care ar facilita echiparea celui de-al doilea vapor tot la chei, nu trebuie asimilată cu o construcție a unei noi instalații. Este vorba doar despre o prelungire nesemnificativă a cheiului existent. Chiar și fără proiectele de investiții, cheiul ar fi deja mai lung decât o navă Feeder, astfel încât șantierul naval ar putea deja echipa două nave în același timp.

(52)

Germania argumentează că șantierul naval Roland ar avea deja la dispoziție două locuri pentru echipare, chiar dacă unul dintre ele se află într-un așa-numit „al doilea rând”. Întrucât cel de-al doilea vapor nu se află în raza de acoperire a macaralei de chei, trebuie utilizate macarale auto și plutitoare. După prelungirea cheiului, activitatea va fi mai eficientă, pentru că nava va putea fi echipată direct la chei. Mai departe, Germania susține că marina germană s-a ferit să aloce contracte șantierului naval Roland din cauza metodei pe care o practica acest șantier de a încărca două nave așezate în paralel.

(53)

Germania argumentează că transferarea celui de al doilea loc de poziționare la un chei deja existent, nu reprezintă o nouă instalație, ci mai degrabă o măsură de creștere a productivității ambelor locuri de poziționare, care nu vor mai fi așezate, ci unul după altul. Noua macara, ce va fi instalată pe noul chei, va înlocui macaraua auto și pe cea plutitoare folosite în acest moment. Activitatea va deveni mai productivă prin utilizarea unei noi macarale.

(54)

Germania insistă asupra necesității măsurii pentru că echiparea unui vapor aflat în al doilea rând este ineficientă din punctul de vedere al timpului. Mai mult, acest proiect i-ar da șantierului naval Roland posibilitatea de a participa la licitațiile pentru construcția și reparațiile de nave ale marinei germane.

(55)

Germania explică mai departe că mai demult șantierul naval Roland construia nave mai mici Feeder, care puteau fi echipate simultan la chei. Cererea de pe piață s-a concentrat din ce în ce mai mult pentru nave Feeder mai largi și mai lungi, astfel încât două astfel de nave nu mai aveau loc una în spatele celeilalte la chei. Șantierul naval a început atunci să așeze cel de al doilea vas paralel la cel care se afla la chei, atât pentru echipare, cât și pentru reparații. Prelungirea cheiului ar însemna, astfel, o ajustare a instalației de echipare la navele mai mari.

(56)

Germania argumentează că șantierul naval Roland a lucrat în trecut cu șantierul naval Peene și utilizat carcase de nave prefabricate de la acest șantier. În ultima vreme, șantierul naval Roland a produs numai nave care erau în totalitate construite în locațiile sale. Germania arată că nu se poate extinde capacitatea de reparații atâta vreme cât volumele de construcții noi vor fi păstrate aș cum sunt în prezent. O parte din lucrările de reparații sunt efectuate pe pământ. Pentru aceasta, ar fi necesară suprafața exterioară de construcții, utilizată deja pentru producerea noilor nave.

(57)

Germania continuă, susținând că noua macara nu va fi utilizată numai la noul chei, ci și pentru optimizarea activității la cheiul inițial, crescând capacitatea acestuia de tracțiune.

(58)

Germania arată că asociația susține punctul său de vedere. Germania este de părere că poziția Uniunii este semnificativă pentru că reprezintă interesele politice și economice ale economiei germane de transport maritim, ale șantierelor navale germane, precum și ale furnizorilor lor. Mai mult, Asociația este depozitara celor mai noi informații de pe piață, în calitatea sa de reprezentant al unor grupuri de interese diferite. Dacă Asociația trage concluzia că ajutoarele de stat planificate pentru șantierul naval Roland nu sunt în dezavantajul industriei constructoare de nave din Germania, Comisia ar trebui să țină cont de acest punct de vedere. Germania argumentează în continuare că niciun punct de vedere negativ, împotriva ajutoarelor de stat nu a fost primit de către Comisie.

(59)

În ceea ce privește punctul de vedere al beneficiarului însuși, Germania insistă asupra faptului că șantierul naval Roland a susținut că proiectele de investiții nu ar duce la o extindere a capacității. Germania întărește faptul că nu consideră relevantă această chestiune pentru evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat.

VI.   EVALUARE

6.1.   Existența unui ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) Tratatul CE

(60)

Conform articolului 87 din Tratatul CE, ajutoarele de stat acordate din mijloace statale sau extrastatale, de orice tip, care ar putea altera sau amenința cu alterarea concurenței dacă ar fi acordate unei anumite întreprinderi sau ramuri de producție, sunt incompatibile cu piața comună, dacă privesc comerțul între statele membre. Conform jurisprudenței Curţii de Justiţie și Tribunalului de Primă Instanță ale Comunităților Europene, criteriul prejudicierii comerțului este îndeplinit atunci când societatea beneficiară obține o capacitate economică ce face obiectul comerțului între statele membre.

(61)

Ajutorul de stat este acordat de landul Saxonia de Jos, fiind astfel imputabilă statului. Acesta oferă șantierului naval Roland un avantaj, pe care nu l-ar fi obținut pe piață. Șantierul naval Roland activează în domeniul construcțiilor de nave maritime. Întrucât aceasta reprezintă o activitate comercială, măsura amenință să altereze concurența și afectează comerțul între statele membre. Ca urmare, ajutorul de stat reprezintă o subvenție în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE și trebuie evaluată în consecință.

6.2.   Excepțiile conform articolului 87 alineatele (2) și (3) din Tratatul CE

(62)

Articolul 87 alineatele (2) și (3) din Tratatul CE prezintă excepțiile de la interdicția generală de subvenționare conform articolului 1.

(63)

Pentru evaluarea ajutoarelor de stat în domeniul construcțiilor navale, Comisia a realizat dispozițiile-cadru. Acestea conțin dispoziții speciale pentru ajutoare de stat în favoarea industriei constructoare de nave, atunci când și în măsura în care caracteristicile acestui sector necesită o abordare specială. În sensul acestor dispoziții-cadru, expresia „construcție de nave” exprimă construcția în interiorul Comunității a navelor comerciale maritime automate. „Repararea vaselor” reprezintă repararea sau pornirea executată în cadrul Comunității a navelor maritime automate. Activitatea comercială a șantierului naval Roland cade sub incidența acestei definiții, astfel încât ajutorul de stat discutabil trebuie evaluat prin prisma dispozițiilor-cadru. Șantierul naval nu realizează vehicule de pescuit pentru Comunitate. Conform liniilor directoare pentru verificarea ajutoarelor de stat în sectorul de pescuit și acvacultură (5), ajutoarele acordate șantierelor navale pentru construcția de autovehicule de pescuit ale Comunității nu sunt acceptabile.

(64)

La paragraful 26 din dispozițiile-cadru, se spune că „ajutoarele de stat regionale pentru construcția, repararea sau transformarea de nave... numai dacă pot fi considerate compatibile cu piața comună, acordate pentru investiții pentru renovarea sau modernizarea șantierelor navale existente, fără legătură restructurarea financiară, pentru a crește productivitatea instalațiilor existente”.

(65)

Cuantumul ajutoarelor de stat nu poate fi mai mare de 12,5 % sau nu poate depăși limita maximă aplicabilă pentru ajutoarele de stat regionale conform articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE, valoarea minimă fiind standard. În cazul de față, limita maximă utilizabilă este de 12,5 %. Mai mult, ajutorul de stat pentru cheltuielile eligibile conform definiției din liniile directoare pentru ajutoarele de stat trebuie limitată la obiectivele regionale (6).

(66)

Aceste investiții servesc raționalizării proceselor de producție ale șantierului naval Roland prin refacerea instalațiilor și acoperirea zonei de lucru aflată în aer liber. Aceste măsuri pot fi considerate investiții în modernizarea sau renovarea unui șantier naval existent.

(67)

O parte a proiectului implică extinderea halei 1, precum și a halei 3 către nord-vest și sud-est. Comisia este de părere că aceste extinderi privesc instalațiile existente ale halelor. Proiectul nu duce de facto la construirea unei hale suplimentare. Extinderea are ca scop introducerea capacităților de construcție a navelor, aflate până acum în aer liber, în hală.

(68)

Celelalte investiții în hala 3 pentru extinderea șinei macaralei și lărgirea porții halei, precum și modernizarea suportului chilei trebuie considerate ca investiții în instalații existente. Comisia consideră că în ceea ce privește extinderea șinei de macara pe cheiul 1 și investițiile în mașini automate de sudură moderne este vorba, de asemenea, despre investiții în instalații existente. Acest punct de vedere a fost susținut de Comisie și în concluzia sa pentru începerea procedurii formale de investigare.

(69)

Comisia pornește de la ideea că investițiile sunt îndreptate spre creșterea productivității instalațiilor existente. Extinderea halelor va duce la o creștere a productivității, pentru că acum lucrările pot fi efectuate indiferent de vreme. Extinderea porții halei 3 va duce la o scădere semnificativă a costurilor pentru că segmentele nu mai trebuie întoarse, putând fi realizate secțiuni mai adânci. Același lucru se aplică și extinderii șinei de macara în hala 3 și la cheiul 1, prin care nu va mai fi necesară utilizarea macaralelor auto […], achiziționării suportului hidraulic pentru chilă, prin care acționarea manuală a secțiunilor cu ajutorul macaralelor auto nu va mai fi necesară, precum și achiziționării mașinilor automate de sudură, care vor reduce timpul și costurile față de sudurile manuale.

(70)

În timp ce proiectul de investiții va influența clar productivitatea, efectele sale asupra capacității rămân reduse, pentru că nu apare nicio nouă instalație și pentru că orice extindere de capacitate ar fi o consecință a creșterii productivității instalațiilor existente. Beneficiarul arată că această creștere a productivității nu atrage după sine o extindere a capacității șantierului naval în CGT, pentru că ea va fi absorbită de instalații printr-o producție proprie crescută, ca o consecință a includerii lucrărilor care erau până acum externalizate. Comisia este de părere că nu există nicio extindere a capacității disproporțională.

(71)

Astfel, Comisia ajunge la concluzia că măsurile 1-6 din tabelul la considerentul 22 pot fi considerate ca investiții în modernizarea și renovarea unui șantier naval existent pentru creșterea productivității instalațiilor disponibile. Costurile în valoare de 8 360 000 euro sunt considerate costuri eligibile.

(72)

Măsurile 7 și 8 din tabelul de la considerentul 22 privesc construirea unui chei suplimentar și achiziționarea unei macarale noi. Comisia este de părere că aceste investiții pot fi considerate ca măsuri de renovare sau modernizare din două motive. Pe de-o parte, chiar înainte de proiectul de investiții, șantierul naval Roland echipa și repara două nave în același timp, așezându-l pe cel de al doilea paralel la cel care se afla paralel la chei. Această procedură era ineficientă și foarte costisitoare. Prin investiții, pe șantierul naval Roland se pot așeza simultan două vase la chei, echiparea lor putând să aibă loc în condiții mai bune. Pe de altă parte, este vorba despre ultimele investiții dintr-o serie de investiții începute în 1999, pentru a echipa șantierul pentru construirea unor nave mai mari. Șantierul vamal și-a reorganizat producția pentru că cererea s-a mutat de la navele Feeder mai mici către navele Feeder construite în prezent de către șantierul naval Roland. Comisia este de părere că adaptarea producției la cererea de pe piață poate fi considerată ca modernizare.

(73)

Un alt obiectiv este creșterea productivității instalațiilor existente. Echiparea navelor la cheiul inițial devine mai economică pentru navele nu mai stau unul lângă altul, iar vasul care stă ancorat la chei nu mai trebuie traversat. Deși se poate presupune că în cazul noului chei nu este vorba despre extinderea unei instalații deja existente, Comisia consideră că productivitatea cheiului inițial va crește prin construirea noului chei pentru echipare.

(74)

Și a doua macara, instalată pe cheiul extins, va duce tot la o creștere a productivității cheiului inițial. Capacitatea de tracțiune a ambelor macarale împreună este de 85 tone, asemănătoare cu tracțiunea maximă anterioară de 50 tone. Astfel, macaralele de chei pot ridica sarcini pentru care anterior era necesară o macara plutitoare. Ca urmare a investițiilor, va fi necesară o macara plutitoare pentru introducerea motorului. Toate celelalte operațiuni de ridicare pot fi realizate cu cele două macarale aflate la cheiul extins. În al doilea rând, macaraua inițială este utilizată adesea pentru lucrări într-o zonă de lucru în aer liber mai mică, aflată direct în spatele cheiului. După investiții, a doua macara poate fi utilizată atunci când prima este necesară pentru activități în spațiul exterior de lucru. Astfel, lucrările de echipare nu vor trebuie întrerupte în aceste faze.

(75)

Comisia a ajuns la concluzia că obiectivul investițiilor este creșterea productivității instalațiilor existente pe șantierul naval.

(76)

Mai departe, Comisia este de părere că investițiile nu conduc la o extindere disproporționată a capacității.

(77)

Pentru început, Comisia notează că de peste 15 ani, pe șantierul naval Roland erau echipate două nave simultan. Echiparea navelor din rândul al doilea a fost gândită ca o soluție tranzitorie până când se făceau investiții la chei. Conform informațiilor oferite de Germania, această soluție tranzitorie a fost menținută atât de mult timp din cauza situației speciale pe piață și a condițiilor excepționale de pe șantierul naval. Grupul Hegemann, în calitate de proprietar al șantierul, a decis să investească mijloacele disponibile în șantierul Peene. După încheierea proiectului de restructurare pentru șantierul Peene în anul 2005 și ca urmare a revitalizării pieței, grupul Hegemann a putut să finalizeze proiectul de modernizare a șantierului Roland. Datorită faptului că șantierul naval a echipat în mod regulat, în ultimii 15 ani (cu excepția perioadelor de cerere limitată), două nave în același timp, Comisia nu vede niciun fapt care să arate că șantierul naval Roland ar fi avut capacitatea de a echipa o singură navă, înainte de investiții.

(78)

Din punct de vedere tehnic, gâtuirile la etapele de lucru în amonte, adică în halele de construcție a navelor și pe spațiul exterior de lucru, vor împiedica șantierul naval Roland să își mărească numărul de nave nou construite, precum și capacitatea de reparație. Halele și spațiul exterior de lucru sunt încărcate la maximum, ceea ce obstrucționează potențiala creștere a producției. În ceea ce privește capacitatea de reparație a șantierului naval, Germania a explicat că în jur de 50 % dintr-un proces de reparație trebuie efectuat pe pământ, așadar pe spațiul exterior de lucru, capacitatea acestuia fiind ocupată deja complet de lucrările la navele cele noi. Lucrările adiționale de reparație sunt posibile numai dacă înlocuiesc lucrări de construcție nave noi, dar în niciun caz în completarea lor. Aceleași argumente se aplică refacerii navelor. Întrucât investițiile nu privesc gâtuirile, capacitatea de construcție nave noi, reparații și refaceri nu poate crește. Mai departe trebuie accentuat gâtuiri specifice instalațiilor nu pot fi remediate fără cheltuieli mari, pentru că întregul proces de producție ar trebuie duplicat.

(79)

Comisia a cercetat mai departe dacă noul chei ar putea determina o extindere a capacității șantierului naval în ceea ce privește echiparea carcaselor prefabricate. Și aici se află gâtuiri în halele de construcție nave. În timpul lucrărilor de producere de nave noi în halele de pe șantierul Roland, carcasele sunt goale, necesitând lucrări complexe de echipament și pregătire. Pentru a pregăti carcasele, anumite instalații tehnice sunt necesare pe chei, care în mod normal ar trebui utilizate în halele pentru construcția de nave noi. Când halele de construcție nave și instalațiile adiacente sunt suprasolicitate, instalațiile nu pot fi folosite simultan pentru echiparea carcaselor. În consecință, nu este posibil ca șantierul naval Roland să desfășoare activități de echipare a carcaselor prefabricare, păstrând, totodată, nivelul actual ridicat de producție de vase noi și reparații.

(80)

Mai departe, Germania a explicat că echiparea carcaselor nici nu are loc în momentul de față și nici nu este planificată pentru viitor. Nu se prevedere creșterea cererii pentru o astfel de activitate, pentru că potențialii furnizori de carcase sunt rezervați pe ani de zile în avans, iar șantierul naval Roland nu poate comercializa nicio carcasă la nivelul de calitate cerut. Această specificație a fost confirmată de activitatea economică a șantierului naval Roland din ultimii ani în care nu a livrat nicio carcasă prefabricată, deși acest lucru ar fi fost teoretic posibil și prin poziționarea în paralel a două vase la chei. Germania a arătat, de asemenea, că în cazul unei regresii a pieței în urma căreia furnizorii ar avea din nou capacități libere, ceea ce ar permite existența pe piață a unor carcase libere, s-ar putea presupune că situația comenzilor la șantierul naval Roland ar scădea. În acest caz, șantierul ar utiliza propriile sale capacități pentru construcția corpurilor de navă, din motive de eficiență economică, pentru a echipa carcasele prefabricate. Chiar și echiparea carcaselor prefabricate este efectuată în locul construcției de noi nave și nu în completarea acestei activități.

(81)

Comisia stabilește că și în situația în care, în mod ipotetic, prin investiții, s-ar ajunge la o ușoară extindere a capacității de echipare a carcaselor prefabricate, aceasta nu ar putea fi decât minimă din cauza motivelor tehnice enumerate. Întrucât creșterea productivității obținute mai ales în urma economiilor realizate prin renunțarea la macaraua închiriată, este semnificativă, extinderea limitată a capacităților datorită echipării ocazionale a carcaselor nu trebuie considerată ca fiind disproporționată.

(82)

Comisia stabilește, de asemenea, că șantierul naval Roland s-a oferit să nu extindă utilizarea noului chei pe o perioadă de cinci ani pentru a susține afirmația sa că nu este intenționată nicio extindere a capacității. Această obligație propusă chiar de Germania prevede ca șantierul naval să limiteze la […] pe an activitățile sale pe noul chei în ceea ce privește construcțiile noi, echiparea carcaselor prefabricate, precum și reparațiile și transformările, timp de cinci ani după încheierea investițiilor în cheiul cel nou. Utilizarea noului chei în cursul a […] corespunde planificării de activități ale șantierului naval pentru următorii ani, așa cum i-a fost prezentat Comisiei. Mai mult, șantierul naval și-a luat angajamentul de a nu mai construi pe un al doilea rând în respectivul interval de timp. Comisia a stabilit că aceste obligații nu pot fi considerate dovezi că investițiile nu determină o extindere a capacităților. Ea consideră aceste obligații ca o dovadă că argumentele tehnice, practice și economice ale beneficiarului sunt fundamentate și că obiectivul investițiilor nu este extinderea capacității, ci creșterea productivității.

(83)

Comisia este de părere că în cazul acestor investiții în noul chei și în achiziționarea noii macarale este vorba despre renovarea sau modernizarea unui șantier naval existent în scopul de a crește productivitatea instalațiilor existente. Investițiile nu duc la o extindere disproporționată a capacității. Comisia este de părere că atât construcția unui nou chei, cât și achiziționarea unei noi macarale respectă dispozițiile cuprinse în dispozițiile-cadru pentru ajutoarele de stat regionale pentru investiții. În consecință, investițiile în valoare de 4 640 000 euro sunt eligibile.

VII.   CONCLUZII

(84)

Comisia conchide că ajutoarele de stat regionale planificate pentru șantierul naval Roland, respectiv 12 % din 13 000 000 euro, adică 1 560 000 euro, respectă dispozițiile cuprinse în dispozițiile-cadru pentru ajutoarele de stat regionale pentru investiții. Ajutoarele de stat planificate respectă toate prevederile necesare pentru a putea fi considerate compatibile cu piața comună.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutoarele de stat planificate de Germania în favoarea șantierului naval Roland în valoare de 12 % din 13 000 000 euro, adică 1 560 000 euro sunt compatibile cu piața comună conform articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2006.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Membru al Comisiei


(1)  JO C 317, 30.12.2003, p. 11.

(2)  JO C 124, 20.5.2003, p. 36.

(3)  Secret de construcție.

(4)  Proiect de interes comun „Îmbunătățirea structurii economice regionale” – al 34-lea plan-cadru (Caz nr. N641/2002, Decizia Comisiei din 2 aprilie 2003).

(5)  JO C 229, 14.9.2004, p. 5.

(6)  JO C 74, 10.3.1998, p. 74.