27.3.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 70/5

(1)

La 27 februarie 2007 Consiliul a examinat programul de stabilitate actualizat al Germaniei, pentru perioada 2006-2010.

(2)

(3)

Pentru 2006, programul menționează un deficit al administrațiilor publice de 2,1 % din PIB (revizuit la 1,9 % potrivit ultimelor informații din partea guvernului), față de obiectivul de 3,3 % din PIB stabilit în actualizarea precedentă a programului de stabilitate. Guvernul a încasat venituri neașteptat de mari din impozite care, în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere, nu au fost cheltuite în 2006. Veniturile fiscale (adică veniturile din impozite și contribuții sociale) sunt prognozate acum să crească până la aproape 40 % din PIB în 2006, respectiv cu aproape 1 % din PIB mai mult decât se estima în actualizarea precedentă. Cheltuielile publice generale au fost ținute sub control în 2006. Ușoara reducere a cheltuielilor din cadrul execuției bugetare derivă din transferuri monetare mai scăzute, datorate în principal repercusiunilor pozitive neașteptate pe care îmbunătățirile de pe piața muncii le-au adus Agenției Federale a Muncii. În plus, cheltuielile privind dobânzile și subvențiile au fost mai scăzute decât cele estimate.

(4)

(5)

(6)

Riscurile pentru previziunile bugetare din program par a fi echilibrate pentru 2007, dar rezultatele bugetare ar putea fi mai slabe decât cele prevăzute. În particular, rămâne riscul ca reducerea prevăzută privind cheltuielile sociale să nu poată fi realizată fără măsuri suplimentare, care nu sunt specificate în program. Într-adevăr, chiar în actualizare se specifică faptul că atât piața muncii cât și sistemele de securitate socială trebuie să facă obiectul unor reforme suplimentare. În plus, un risc anume izvorăște din reforma planificată în domeniul impozitării companiilor în 2008. Astfel, se poate dovedi necesară compensarea eventualelor diminuări ale veniturilor provenite din impozitarea companiilor, prin restricții suplimentare în ceea ce privește cheltuielile. Făcând abstracție de acea reformă, previziunile privind veniturile par a fi prudente. Cu toate acestea, în ansamblu, rămân însă riscuri privind ajustarea bugetară, în special în ceea ce privește punere în aplicare a strategiei de ajustare în ultimii ani ai perioadei de programare.

(7)

Ținând seama de această evaluare a riscului, orientarea bugetară descrisă în program este compatibilă cu o corectare a deficitului excesiv în 2006, cu un an mai devreme decât termenul limită stabilit de Consiliu. De asemenea, aceasta pare să asigure o marjă de siguranță suficientă, astfel încât deficitul să nu depășească pragul de referință de 3 % din PIB, în condițiile unor fluctuații macroeconomice normale în 2007, în ciuda existenței anumitor riscuri pentru anul 2008. În anii care urmează corectării deficitului excesiv, ritmul de ajustare în vederea atingerii OTM stabilit de program ar trebui să se accelereze, în special în 2008, pentru a fi în conformitate cu Pactul de stabilitate și creștere, în care se stipulează că, pentru statele membre din zona euro și participante la ERM (MCS) II, îmbunătățirea anuală a soldului structural trebuie să fie de 0,5 % din PIB, ca punct de referință. Această ajustare trebuie să fie mai accentuată în perioade economice „favorabile “și poate fi mai lentă în perioade economice „nefavorabile“. În particular, pentru anul 2008 nu este planificată nicio îmbunătățire a soldului structural, un moment în care se prevede predominanța unor perioade economice „favorabile“. Respectarea cursului de ajustare structurală solicitată ar permite de fapt atingerea OTM până la sfârșitul perioadei de programare.

(8)

(9)

Impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației în Germania se situează în apropierea mediei din UE, cheltuielile cu pensiile reflectând o creștere oarecum mai scăzută decât în multe alte țări, ca rezultat al reformelor deja adoptate pentru sistemele de pensii. A fost adoptat un proiect de lege privind mărirea treptată a vârstei legale de pensionare, până la 67 ani, începând din 2012. Deși se acordă excepții de la această limită mai ridicată de vârstă, această măsură va întări viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. În plus, dezvoltarea unor sisteme suplimentare de pensii private va contribui în mod pozitiv la veniturile din pensii. Poziția bugetară inițială constituie un risc pentru viabilitatea finanțelor publice, chiar și înainte de a lua în considerare impactul bugetar pe termen lung al îmbătrânirii populației. În plus, nivelul actual al datoriei brute depășește valoarea de referință din tratat. În ansamblu, Germania pare a se confrunta cu un risc mediu în ceea ce privește viabilitatea finanțelor publice.

(10)

Programul de stabilitate nu conține o evaluare calitativă a impactului general al raportului din octombrie 2006 privind punerea în aplicare a programului național de reformă în cadrul strategiei fiscale pe termen mediu. De asemenea, acesta nu furnizează nicio informație sistematică privind costurile sau economiile bugetare directe, ca urmare a reformelor principale prevăzute de programul național de reformă, iar previziunile sale bugetare nu iau în considerare în mod explicit implicațiile acțiunilor subliniate în programul național de reformă asupra finanțelor publice. Măsurile din domeniul finanțelor publice, care sunt menționate în programul de stabilitate, par a fi conforme cu cele prevăzute în programul național de reformă. În special, atât reforma privind impozitarea companiilor din 2008, cât și reforma din domeniul sănătății au prioritate în ambele programe. Mai mult, cele două programe prevăd o revizuire a relațiilor fiscale între nivelurile administrației publice pe parcursul celei de-a doua etape a reformei sistemului federal, în vederea întăririi responsabilității la fiecare nivel. În acest context, programul de stabilitate recunoaște, de asemenea, necesitatea dezvoltării unui cadru instituțional care să asigure disciplina bugetară la toate nivelurile administrației publice și să prevadă măsuri care să vizeze evitarea apariției crizelor bugetare.

(11)

Măsurile prevăzute în domeniul finanțelor publice sunt în ansamblu conforme cu orientările generale de politică economică cuprinse în orientările generale integrate pentru perioada 2005-2008.

(12)

În ceea ce privește cerințele specificate în codul de conduită privind prezentarea de date pentru programele de stabilitate și convergență, programul prezintă lacune, atât în privința datelor obligatorii, cât și a celor facultative (2).

(i)

Beneficieze de perioadele economice „favorabile“, să intensifice ajustarea structurală în 2008, inclusiv prin utilizarea de venituri suplimentare în scopul reducerii deficitului, să continue consolidarea fiscală în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu ulterior, menținând un control strict asupra cheltuielilor, asigurând că reforma anunțată privind sistemul de impozitare a companiilor nu va pune în pericol consolidarea fiscală;

(ii)

Ținând cont de nivelul datoriei și de creșterea estimată a cheltuielilor privind îmbătrânirea populației, să îmbunătățească viabilitatea pe termen lung a finanțelor publice prin atingerea obiectivului OTM și prin punerea în aplicare a unor reforme, în special în ceea ce privește sistemul de sănătate;

(iii)

Să contribuie la îmbunătățirea cadrului bugetar în vederea întăririi disciplinei fiscale la toate nivelurile administrației publice, în special prin punerea în aplicare a planurilor aferente celei de-a doua etape din cadrul reformei sistemului federal.