32006R1906

REGULAMENTUL (CE) NR. 1906/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a universităților la acțiuni din cel de-al șaptelea Program-cadru și de difuzare a rezultatelor activităților de cercetare (2007-2013)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 167 și articolul 172 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Curții de Conturi (2),

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat (3),

întrucât:

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII INTRODUCTIVE

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește normele de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare, a universităților și a altor persoane juridice la acțiuni desfășurate de unul sau mai mulți participanți cu ajutorul programelor de finanțare prevăzute la litera (a) din anexa III la Decizia nr. 1982/2006/CE, denumite în continuare „acțiuni indirecte”.

Prezentul regulament stabilește, de asemenea, norme, în conformitate cu normele stabilite de Regulamentul financiar și normele de aplicare a acestuia privind contribuția financiară a Comunității pentru participanții la acțiunile indirecte din cel de-al șaptelea Program-cadru.

În ceea ce privește rezultatele activității de cercetare desfășurate în cursul celui de-al șaptelea Program-cadru, prezentul regulament stabilește normele de difuzare a cunoștințelor acumulate prin toate mijloacele corespunzătoare, în afară de cele care rezultă din formalitățile privind protecția acestora, inclusiv publicarea cunoștințelor acumulate prin orice mijloace de informare, denumită în continuare „difuzare”.

În plus, prezentul regulament stabilește normele pentru utilizarea directă sau indirectă a cunoștințelor acumulate în activitățile viitoare de cercetare, altele decât cele cuprinse în acțiunea indirectă în cauză sau pentru dezvoltarea, crearea și comercializarea unui produs sau proces sau pentru crearea și furnizarea unui serviciu, denumită în continuare „utilizare”.

Având în vedere atât cunoștințele noi, cât și cele preexistente, prezentul regulament stabilește norme privind licențele și drepturile utilizatorului, denumite în continuare „drepturi de acces”.

Articolul 2

Definiții

În scopul prezentului regulament, următoarele definiții se aplică în completarea celor stabilite în Regulamentul financiar și normele de aplicare:

Articolul 3

Confidențialitatea

Sub rezerva condițiilor stabilite prin acordul de subvenție, scrisoarea de numire sau contract, Comisia și participanții păstrează confidențialitatea tuturor datelor, cunoștințelor și documentelor care le sunt comunicate drept confidențiale.

CAPITOLUL II

PARTICIPARE

SECȚIUNEA 1

Condiții minime

Articolul 4

Principii generale

(1)   Orice întreprindere, universitate, centru de cercetare sau altă persoană juridică, indiferent dacă este stabilită într-un stat membru, țară asociată sau țară terță, poate participa la o acțiune indirectă, în cazul în care respectă condițiile minime stabilite în prezentul capitol, inclusiv condițiile prevăzute la articolul 12.

Cu toate acestea, în cazul unei acțiuni indirecte, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1) și la articolele 7, 8 și 9, în conformitate cu care condițiile minime pot fi îndeplinite fără participarea unei persoane juridice stabilite într-un stat membru, trebuie consolidată atingerea obiectivelor stabilite la articolele 163 și 164 din tratat.

(2)   Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, denumit în continuare „CCC”, poate participa la acțiuni indirecte în aceeași calitate și cu aceleași drepturi și obligații precum o persoană juridică stabilită într-un stat membru.

Articolul 5

Condiții minime

(1)   Condițiile minime pentru acțiuni indirecte sunt următoarele:

(2)   În sensul alineatului (1) litera (a), în cazul în care unul dintre participanți este CCC sau o organizație internațională de interes european sau o entitate creată în temeiul legislației comunitare, participantul în cauză se consideră că este stabilit într-un stat membru sau țară asociată alta decât țările asociate sau statele membre în care este stabilit un alt participant la aceeași acțiune indirectă.

Articolul 6

Independența

(1)   Două persoane juridice se consideră independente una de cealaltă în cazul în care niciuna nu se află sub controlul direct sau indirect exercitat de cealaltă sau sub același control direct sau indirect sub care se află și cealaltă.

(2)   În sensul alineatului (1), controlul poate lua, în special, una dintre următoarele forme:

(3)   Cu toate acestea, următoarele relații dintre persoane juridice nu se consideră a fi relații de exercitare a unui control:

Articolul 7

Acțiuni indirecte pentru activități specifice de cooperare, pentru țările partenere la cooperarea internațională

Pentru proiectele de colaborare care vizează acțiuni specifice de cooperare, pentru țările partenere la cooperarea internațională identificate în programul de lucru, condițiile minime sunt următoarele:

Articolul 8

Acțiuni de coordonare și susținere, formare profesională și dezvoltarea carierei cercetătorilor

Pentru acțiunile de coordonare și susținere și cele în favoarea formării profesionale și dezvoltării carierei cercetătorilor, condiția minimă este participarea unei persoane juridice.

Primul alineat nu se aplică în cazul acțiunilor al căror scop este coordonarea activităților de cercetare.

Articolul 9

Proiecte de cercetare „experimentală”

Pentru acțiunile indirecte care susțin proiectele de cercetare „experimentală”, finanțate în cadrul Consiliului European de Cercetare, condiția minimă este participarea unei persoane juridice stabilite într-un stat membru sau țară asociată.

Articolul 10

Participanți unici

Atunci când se respectă condițiile minime pentru o acțiune indirectă de către un număr de persoane juridice care formează împreună o singură persoană juridică, cea din urmă poate fi unicul participant la o acțiune indirectă, cu condiția ca aceasta să fie stabilită într-un stat membru sau țară asociată.

Articolul 11

Organizații internaționale și persoane juridice stabilite în țări terțe

Participarea la acțiuni indirecte este deschisă pentru toate organizațiile internaționale și persoanele juridice stabilite în țări terțe, în cazul în care se îndeplinesc condițiile minime stabilite în prezentul capitol, precum și condițiile stabilite în programele specifice sau programele de lucru relevante.

Articolul 12

Condiții suplimentare

În afară de condițiile minime stabilite în prezentul capitol, programele specifice sau programele de lucru pot stabili condiții privind numărul minim de participanți.

Acestea pot stabili, de asemenea, în funcție de natura și obiectivele acțiunii indirecte, condiții suplimentare care trebuie îndeplinite privind tipul de participant și, după caz, sediul acestuia.

SECȚIUNEA 2

Proceduri

Subsecțiunea 1

Cererile de oferte

Articolul 13

Cererile de oferte

(1)   Comisia publică cereri de oferte pentru acțiuni indirecte, în conformitate cu cerințele stabilite în programele specifice și programele de lucru relevante, care pot include cereri focalizate pe grupuri speciale, precum IMM-urile.

În afară de publicitatea prevăzută în normele de aplicare, Comisia publică cereri de oferte pe paginile de Internet ale celui de-al șaptelea Program-cadru, prin canale de informații specifice și prin punctele de contact la nivel național, stabilite în statele membre și în țările asociate.

(2)   După caz, Comisia specifică în cadrul cererilor de ofertă că nu este necesar ca participanții să încheie un acord de consorțiu.

(3)   Cererile de ofertă includ obiective clare astfel încât candidații să nu răspundă inutil.

Articolul 14

Excepții

Comisia nu publică cereri de oferte pentru următoarele activități:

Subsecțiunea 2

Evaluarea și selectarea propunerilor și acordarea subvențiilor

Articolul 15

Evaluarea, selectarea și acordarea subvențiilor

(1)   Comisia evaluează toate propunerile depuse în urma cererii de oferte, pe baza principiilor de evaluare și după criteriile de selecție și acordare a subvențiilor, stabilite în programul specific și în programul de lucru.

În acest context, programele de lucru specifică criteriile de evaluare și selecție și pot adăuga cerințe, coeficienți de corectare și plafoane suplimentare sau pot stabili detalii suplimentare privind aplicarea criteriilor în cauză.

(2)   Propunerea care contravine principiilor etice fundamentale sau care nu îndeplinește condițiile stabilite în programul specific, programul de lucru sau cererea de ofertă nu este selectate. O astfel de propunere poate fi oricând exclusă de la procedurile de evaluare, selecție și acordare a subvenției.

(3)   Propunerile se clasifică în funcție de rezultatele evaluării. Deciziile de finanțare se adoptă pe baza clasificării în cauză.

Articolul 16

Proceduri de depunere, evaluare, selecție și acordare a subvenției

(1)   În cazul în care cererea de ofertă prevede o procedură de evaluare în două etape, numai propunerile care trec de prima etapă, pe baza evaluării după un număr limitat de criterii, ajung în faza următoare de evaluare.

(2)   În cazul în care cererea de ofertă prevede o procedură de depunere a propunerilor în două etape, numai candidaților ale căror propuneri trec de evaluarea corespunzătoare primei etape li se solicită să depună o propunere completă în etapa a doua.

Toți candidații sunt informați cu promptitudine cu privire la rezultatele primei etape de evaluare.

(3)   Comisia adoptă și publică normele care reglementează procedura de depunere a propunerilor, precum și procedurile corespunzătoare de evaluare, selecție și acordare a subvențieiși publică ghiduri pentru candidați, inclusiv orientări pentru evaluatori. În special, aceasta stabilește normele pentru procedura de depunere în două etape (inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și natura propunerii din prima etapă, precum și cele ale propunerii complete din etapa a doua) și normele pentru procedura de evaluare în două etape.

Comisia furnizează informații și stabilește căi de atac pentru candidați.

(4)   Comisia adoptă și publică norme pentru a asigura verificarea coerentă a existenței și a statutului juridic al participanților la acțiunile indirecte, precum și a capacității financiare a acestora.

Comisia se abține de la repetarea verificării în cauză, cu excepția cazului în care situația participantului în cauză s-a schimbat.

Articolul 17

Numirea experților independenți

(1)   Comisia numește experți independenți care să participe la procesul de evaluare a propunerilor.

Pentru acțiunile de coordonare și susținere, prevăzute la articolul 14, Comisia numește experți independenți, numai în cazul în care se consideră necesar.

(2)   Experții independenți se aleg pe baza competențelor și cunoștințelor relevante pentru sarcinile care li se atribuie. În cazul în care experții independenți se confruntă cu informații clasificate, este necesară acordarea autorizației de securitate corespunzătoare înainte de numire.

Experții independenți se identifică și se selectează pe baza cererilor de ofertă individuale și cererile adresate organizațiilor corespunzătoare, precum agenții naționale de cercetare, instituții de cercetare sau întreprinderi în vederea elaborării listelor de candidați eligibili.

Comisia poate, în cazul în care consideră oportun, să selecteze orice persoană care nu este inclusă pe liste și care deține competențele corespunzătoare.

Se adoptă măsurile necesare pentru a asigura un echilibru rezonabil între numărul bărbaților și al femeilor la numirea grupurilor de experți independenți.

Pentru proiectele de cercetare „experimentală”, Comisia numește experții pe baza unei propuneri din partea Consiliului Științific al Consiliului European de Cercetare.

(3)   În momentul numirii unui expert independent, Comisia adoptă măsurile necesare pentru a asigura faptul că expertul în cauză nu se confruntă cu un conflict de interese în legătură cu chestiunea pentru care i se solicită un aviz.

(4)   Comisia adoptă un model de scrisoare de numire, denumit în continuare „scrisoare de numire”, care include o declarație potrivit căreia expertul independent nu se confruntă cu un conflict de interese în momentul numirii sale și că acesta se angajează să informeze Comisia în cazul apariției unui astfel de conflict pe parcursul desfășurării activității sale de formulare a unui aviz sau de îndeplinire a sarcinilor atribuite. Comisia încheie o scrisoare de numire între Comunitate și fiecare expert independent.

(5)   Comisia publică anual, prin mijloacele corespunzătoare, lista experților independenți cu care a colaborat în cursul celui de-al șaptelea Program-cadru și fiecare program specific.

Subsecțiunea 3

Punere în aplicare și acorduri de subvenții

Articolul 18

Aspecte generale

(1)   Participanții pun în aplicare acțiunea indirectă și adoptă, în acest sens, toate măsurile necesare și rezonabile. Participanții la aceeași acțiune indirectă acționează în mod solidar față de Comisie.

(2)   Comisia elaborează, pe baza modelului prevăzut la articolul 19 alineatul (8) și având în vedere caracteristicile schemei de finanțare în cauză, un acord de subvenție între Comunitate și participanți.

(3)   Participanții nu își iau nici un angajament incompatibil cu acordul de subvenție.

(4)   În cazul în care un participant nu își respectă obligațiile privind aplicarea tehnică a acțiunii indirecte, ceilalți participanți respectă acordul de subvenție fără a beneficia de o contribuție comunitară suplimentară, cu excepția cazului în care Comisia elimină, în mod expres, obligația în cauză.

(5)   În cazul în care punerea în aplicare a acțiunii devine imposibilă sau în cazul în care participanții nu reușesc să o pună în aplicare, Comisia asigură finalizarea acțiunii.

(6)   Participanții informează Comisia cu privire la orice eveniment care ar putea afecta punerea în aplicare a acțiunii indirecte sau interesele Comunității.

(7)   În cazul în care se prevede în acordul de subvenție, participanții pot subcontracta anumite aspecte ale activității către părți terțe.

(8)   Comisia stabilește căi de atac pentru participanți.

Articolul 19

Dispoziții generale incluse în acordurile de subvenție

(1)   Acordul de subvenție stabilește drepturile și obligațiile participanților față de Comunitate, în conformitate cu Decizia nr. 1982/2006/CE, prezentul regulament, Regulamentul financiar și normele de aplicare a acestuia, precum și cu principiile generale ale dreptului comunitar.

Acordul în cauză stabilește, de asemenea, în conformitate cu aceleași condiții, drepturile și obligațiile persoanelor juridice care devin participanți în cursul desfășurării acțiunii indirecte.

(2)   După caz, acordul de subvenție prevede care parte din contribuția comunitară se bazează pe rambursarea costurilor eligibile și care parte se bazează pe tariful forfetar (inclusiv scala costurilor unitare) sau suma forfetară.

(3)   Acordul de subvenție prevede schimbările în compoziția consorțiului care necesită publicarea prealabilă a unei lansări de licitație.

(4)   Acordul în cauză presupune prezentarea în fața Comisiei a unor rapoarte periodice privind progresul, în ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunii indirecte în cauză.

(5)   După caz, acordul de subvenție poate prevedea notificarea prealabilă a Comisiei cu privire la orice intenție de transfer de proprietate asupra cunoștințelor acumulate către un terț.

(6)   În cazul în care acordul de subvenție obligă participanții să desfășoare activități în beneficiul unor terți, participanții asigură mediatizarea activităților în cauză și identifică, evaluează și selectează terții în mod transparent, echitabil și imparțial. În cazul în care se prevede în programul de lucru, acordul de subvenție stabilește criteriile pentru selecția terților. Comisia își rezervă dreptul de a obiecta în raport cu selecția terților.

(7)   Acordul de subvenție poate stabili limite de timp pentru înaintarea notificărilor prevăzute de prezentul regulament de către participanți.

(8)   Comisia stabilește, în strânsă colaborare cu statele membre, un model de acord de subvenție, în conformitate cu prezentul regulament. În cazul în care este necesară o modificare semnificativă a modelului în cauză, Comisia revizuiește modelul de acord, în strânsă colaborare cu statele membre.

(9)   Modelul acordului de subvenție reflectă principiile generale stabilite în Carta Europeană a Cercetătorului și Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor. Modelul în cauză analizează, după caz, sinergia cu sistemul de educație la toate nivelurile; disponibilitatea și capacitatea de a încuraja dialogul și dezbaterile pe probleme științifice și rezultate de cercetare cu un public mai larg, din afara comunității de cercetare; activități în vederea creșterii participării și rolului femeilor în cercetare; și activități care analizează aspecte socio-economice ale cercetării.

(10)   Modelul de acord de subvenție prevede monitorizarea și controlul financiar efectuat de Comisie sau de un alt reprezentant autorizat de Comisie sau de Curtea de Conturi.

Articolul 20

Dispoziții privind drepturile de acces, utilizare și difuzare

(1)   Acordul de subvenție stabilește drepturile și obligațiile participanților privind drepturile de acces, utilizare și difuzare, în măsura în care drepturile și obligațiile în cauză nu sunt stabilite de prezentul regulament.

În acest sens, acordul solicită înaintarea către Comisie a unui plan pentru utilizarea și difuzarea cunoștințelor acumulate.

(2)   Acordul de subvenție poate specifica condițiile în care participanții pot formula obiecții la un audit tehnologic, efectuat în raport cu modul de utilizare și difuzare a cunoștințelor acumulate, de către reprezentanți autorizați ai Comisiei.

Articolul 21

Dispoziții privind încetarea acordului

Acordul de subvenție stabilește, integral sau parțial, temeiurile pentru încetarea sa, în special pentru nerespectarea prezentului regulament, neexecutarea sau încălcarea sa, precum și consecințele suportate de participanți în urma nerespectării de către un alt participant.

Articolul 22

Dispoziții speciale

(1)   În cazul unor acțiuni indirecte care susțin infrastructuri existente de cercetare și, după caz, noi infrastructuri de cercetare, acordul de subvenție poate stabili dispoziții speciale privind confidențialitatea, publicitatea, drepturile de acces și angajamentele care ar putea afecta pe utilizatorii infrastructurii în cauză.

(2)   În cazul unor acțiuni indirecte care susțin formarea profesională și dezvoltarea carierei cercetătorilor, acordul de subvenție poate stabili dispoziții speciale privind confidențialitatea, drepturile de acces și angajamentele cercetătorilor care beneficiază în urma realizării acțiunii.

(3)   În cazul unor acțiuni indirecte pentru activități de cercetare în domeniul securității, acordul de subvenție poate stabili dispoziții speciale, în special privind schimbările în compoziția consorțiului, confidențialitatea, clasificarea informațiilor și informarea statelor membre, difuzarea, drepturile de acces, transferul proprietății asupra cunoștințelor acumulate și a utilizării acestora.

(4)   După caz, acordul de subvenție pentru acțiuni indirecte care vizează probleme de securitate, altele decât cele prevăzute la alineatul (3), poate include astfel de dispoziții speciale.

(5)   În cazul unor acțiuni de cercetare „experimentală”, acordul de subvenție poate stabili dispoziții speciale privind difuzarea.

Articolul 23

Semnătura și aderarea

Acordul de subvenție intră în vigoare la semnarea sa de către coordonator și de către Comisie.

Acordul în cauză se aplică pentru fiecare participant care a aderat la acesta în mod formal.

Subsecțiunea 4

Consorții

Articolul 24

Acorduri de consorțiu

(1)   În absența unor dispoziții contrare incluse în cererile de ofertă, toți participanții la o acțiune indirectă încheie un acord, denumit în continuare „acord de consorțiu” care reglementează, inter alia, următoarele aspecte:

(2)   Comisia stabilește și publică orientări pentru problemele principale care pot fi soluționate de participanți prin acordurile de consorțiu, inclusiv dispoziții privind promovarea participării IMM-urilor.

Articolul 25

Coordonatorul

(1)   Persoanele juridice care doresc să participe la o acțiune indirectă numesc un participant drept coordonator pentru a desfășura următoarele sarcini, în conformitate cu prezentul regulament, Regulamentul financiar, normele de aplicare și acordul de subvenție:

(2)   Coordonatorul este identificat în acordul de subvenție.

(3)   Numirea unui nou coordonator necesită aprobarea scrisă din partea Comisiei.

Articolul 26

Schimbări în cadrul consorțiului

(1)   Participanții la o acțiune indirectă pot conveni să includă un nou participant sau să elimine un participant existent, în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare din acordul de consorțiu.

(2)   Orice persoană juridică care se alătură unei acțiuni în curs de desfășurare aderă la acordul de subvenție.

(3)   În anumite cazuri, în cazul în care se prevede în acordul de subvenție, consorțiul lansează o licitație pe care o mediatizează cu ajutorul unor mijloace de informare corespunzătoare, în special pe site-urile Internet ale celui de-al șaptelea Program-cadru, presa și broșurile de specialitate și punctele de contact la nivel național, stabilite de către statele membre și țările asociate pentru informare și asistență.

Consorțiul evaluează ofertele, în funcție de criteriile care reglementează acțiunea inițială și cu ajutorul experților independenți numiți de consorțiu, în conformitate cu principiile stabilite la articolele 15 și 17.

(4)   Consorțiul notifică orice schimbare în compoziția sa Comisiei, care poate formula obiecții în 45 de zile de la notificare.

Schimbările în compoziția consorțiului, asociate cu propunerile pentru alte schimbări efectuate în acordul de subvenție, care nu au o legătură directă cu schimbarea din compoziția consorțiului, fac obiectul unei aprobări scrise a Comisiei.

Subsecțiunea 5

Monitorizarea și evaluarea programelor și a acțiunilor indirecte și comunicarea informațiilor

Articolul 27

Monitorizarea și evaluarea

(1)   Comisia monitorizează aplicarea acțiunilor indirecte, pe baza unor rapoarte periodice privind progresul, înaintate în temeiul articolului 19 alineatul (4).

În special, Comisia monitorizează punerea în aplicare a planului de utilizare și difuzare a cunoștințelor acumulate, înaintat în temeiul articolului 20 alineatul (1) al doilea paragraf.

În acest sens, Comisia poate fi asistată de experți independenți, numiți în conformitate cu articolul 17.

(2)   Comisia stabilește și menține un sistem de informații care să permită monitorizarea eficientă și coerentă pe parcursul celui de-al șaptelea Program-cadru.

Sub rezerva articolului 3, Comisia publică informații privind proiectele finanțate prin toate mijloacele corespunzătoare.

(3)   Monitorizarea și evaluarea prevăzute la articolul 7 din Decizia nr. 1982/2006/CE include aspecte privind aplicarea prezentului regulament, în special aspecte privind IMM-urile și analizează impactul bugetar al schimbărilor efectuate în regimul de calcul al costurilor, în raport cu al șaselea Program-cadru și efectele sale asupra costurilor administrative suportate de participanți.

(4)   Comisia numește, în conformitate cu articolul 17, experți independenți care să o asiste în realizarea evaluărilor necesare pentru al șaptelea Program-cadru, programele sale specifice și, după caz, pentru evaluarea programelor-cadru anterioare.

(5)   În plus, Comisia poate constitui grupuri de experți independenți, numiți în conformitate cu articolul 17, pentru a oferi consiliere privind conceperea și aplicarea politicii comunitare în domeniul cercetării.

Articolul 28

Informații disponibile

(1)   Având în vedere articolul 3, Comisia pune la dispoziția oricărui stat membru sau țară asociată, la cerere, toate informațiile utile despre cunoștințele acumulate, rezultate în urma activității desfășurate în contextul unei acțiuni indirecte, în următoarele condiții:

(2)   Furnizarea informațiilor în temeiul alineatului (1) nu se poate, în nici un caz, considera că transferă destinatarului drepturi sau obligații ale Comisiei sau ale participanților.

Cu toate acestea, destinatarul păstrează caracterul confidențial al informațiilor în cauză, cu excepția cazului în care informațiile devin publice sau sunt puse la dispoziția publicului de participanți sau au fost comunicate Comisiei fără restricții privind confidențialitatea.

SECȚIUNEA 3

Contribuția financiară a Comunității

Subsecțiunea 1

Eligibilitatea pentru finanțare și formele de subvenții

Articolul 29

Eligibilitatea pentru finanțare

(1)   Următoarele persoane juridice care participă la o acțiune indirectă pot primi o contribuție financiară din partea Comisiei:

(2)   În cazul unei organizații internaționale participante, alta decât o organizație internațională de interes comunitar, sau o persoană juridică stabilită într-o țară terță, alta decât o țară asociată sau o țară parteneră la cooperarea internațională, se poate acorda o contribuție financiară comunitară, dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

Articolul 30

Forme de subvenții

(1)   Contribuția financiară a Comunității pentru subvențiile prevăzute la litera (a) din anexa III la Decizia nr. 1982/2006/CE se bazează pe rambursarea, integrală sau parțială, a costurilor eligibile.

Cu toate acestea, contribuția financiară a Comunității poate lua forma unei finanțări prin tarif forfetar, inclusiv scala costurilor unitare, sau a unei finanțări prin sumă forfetară sau poate combina rambursarea costurilor eligibile cu acordarea tarifelor și sumelor forfetare. Contribuția financiară a Comunității poate lua, de asemenea, forma unor burse sau premii.

(2)   Programele de lucru și cererile de oferte prevăd formele de subvenții folosite pentru acțiunile în cauză.

(3)   Participanții din țările partenere la cooperarea internațională pot opta pentru o contribuție financiară comunitară sub formă de finanțare prin sumă forfetară. Comisia stabilește sumele forfetare aplicabile, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Articolul 31

Rambursarea costurilor eligibile

(1)   Acțiunile indirecte finanțate prin subvenții sunt cofinanțate de participanți.

Contribuția financiară a Comunității pentru rambursarea costurilor eligibile nu generează profit.

(2)   Veniturile se iau în considerare pentru plata subvenției la sfârșitul procesului de aplicare a acțiunii.

(3)   Pentru a fi considerate eligibile, costurile suportate în vederea punerii în aplicare a unei acțiuni indirecte trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

În sensul literei (a), se pot folosi costurile medii de personal, în cazul în care acestea respectă principiile de gestiune și practicile de contabilitate ale participantului și nu diferă în mod semnificativ de costurile reale.

(4)   În timp ce contribuția financiară comunitară se calculează în raport cu costul integral al acțiunii indirecte, rambursarea se bazează pe costurile declarate ale fiecărui participant.

Articolul 32

Costuri eligibile directe și indirecte

(1)   Costurile eligibile se compun din costurile atribuite în mod direct acțiunii, denumite în continuare „costuri eligibile directe” și, după caz, din costurile care nu se atribuie în mod direct acțiunii în cauză, dar care au survenit în legătură directă cu costurile eligibile directe, atribuite acțiunii, denumite în continuare „costuri eligibile indirecte”.

(2)   Rambursarea costurilor suportate de participanți se bazează pe costurile eligibile directe și indirecte ale acestora.

În conformitate cu articolul 31 alineatul (3) litera (c), un participant poate folosi o metodă simplificată de calcul al costurilor eligibile indirecte la nivelul persoanei sale juridice, în cazul în care se respectă principiile și practicile sale obișnuite de contabilitate și gestiune. Principiile care trebuie respectate sunt stabilite în modelul de acord de subvenție.

(3)   Acordul de subvenție poate stabili ca rambursarea costurilor eligibile indirecte să fie limitată la un procent maxim din costurile eligibile directe, în afară de costurile eligibile directe aferente activităților de subcontractare, în special în cazul acțiunilor de coordonare și susținere și, după caz, pentru formarea profesională și dezvoltarea carierei pentru cercetători.

(4)   Prin derogare de la alineatul (2), pentru acoperirea costurilor eligibile indirecte, un participant poate opta pentru un tarif forfetar din totalul costurilor sale eligibile directe, cu excepția costurilor eligibile directe suportate în urma activităților de subcontractare sau de rambursare a costurilor terțelor părți.

Comisia stabilește tarifele forfetare corespunzătoare, pe baza unei aproximări a costurilor indirecte reale în cauză, în conformitate cu Regulamentul financiar și normele de aplicare a acestuia.

(5)   Organismele publice non-profit, instituțiile de învățământ secundar și superior, organizațiile de cercetare și IMM-urile care nu sunt în măsură să își identifice cu precizie costurile indirecte reale pentru acțiunea în cauză, în timpul participării la programele de finanțare care includ activități de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative, astfel cum se prevede la articolul 33, pot opta pentru un tarif forfetar de 60 % din totalul costurilor eligibile directe pentru subvențiile acordate în temeiul cererilor de oferte valabile până la 1 ianuarie 2010.

În vederea facilitării tranziției spre o aplicare integrală a principiului general prevăzut la alineatul (2), Comisia stabilește, pentru subvențiile acordate în temeiul cererilor de oferte valabile și după 31 decembrie 2009, un nivel corespunzător al tarifului forfetar care ar trebui să reprezinte o aproximare a costurilor indirecte reale în cauză, dar să nu fie mai scăzute de 40 %. Acest nivel se bazează pe o evaluare a participării organismelor publice non profit, instituțiilor de învățământ secundar și superior, organizațiilor de cercetare și a IMM-urilor, care nu sunt în măsură să își identifice cu precizie costurile indirecte reale pentru acțiunea în cauză.

(6)   Toate tarifele forfetare se stabilesc în modelul acordului de subvenție.

Articolul 33

Limite superioare de finanțare

(1)   Pentru activități de cercetare și dezvoltare tehnologică, contribuția financiară a Comunității poate atinge maximum 50 % din totalul costurilor eligibile.

Cu toate acestea, în cazul organismelor publice non profit, a instituțiilor de învățământ secundar și superior, a organizațiilor de cercetare și a IMM-urilor, contribuția poate atinge maximum 75 % din totalul costurilor eligibile.

Pentru activități de cercetare și dezvoltare tehnologică în domeniul securității, contribuția poate atinge maximum 75 % în cazul dezvoltării capacităților în domenii care beneficiază de piețe cu dimensiuni foarte limitate și prezintă un risc de „eșec de piață” și pentru dezvoltarea accelerată a echipamentelor ca răspuns la noi amenințări.

(2)   Pentru activități demonstrative, contribuția financiară a Comunității poate atinge maximum 50 % din totalul costurilor eligibile.

(3)   Pentru activitățile susținute de acțiunile de cercetare „experimentală”, acțiunile de coordonare și susținere și cele pentru formarea profesională și dezvoltarea carierei cercetătorilor, contribuția financiară a Comunității poate atinge maximum 100 % din totalul costurilor eligibile.

(4)   Pentru activitățile de gestiune, inclusiv certificatele privind declarațiile financiare și alte activități care nu sunt reglementate prin alineatele (1), (2) și (3), contribuția financiară a Comunității poate atinge maximum 100 % din totalul costurilor eligibile.

Celelalte activități prevăzute la primul paragraf includ, inter alia, formare profesională în cadrul unor acțiuni care nu intră sub incidența programului de finanțare pentru formarea profesională și dezvoltarea carierei cercetătorilor, coordonare, crearea de rețele și difuzare.

(5)   În sensul alineatelor (1)-(4), costurile eligibile și veniturile se iau în considerare pentru a stabili contribuția financiară a Comunității.

(6)   Alineatele (1)-(5) se aplică, după caz, în situația acțiunilor indirecte în cadrul cărora se folosește un tip de finanțare prin tarife sau sume forfetare pentru întreaga acțiune indirectă.

Articolul 34

Raportarea și auditul costurilor eligibile

(1)   Comisia primește rapoarte periodice privind costurile eligibile, dobânzile produse de finanțarea prealabilă și veniturile legate de acțiunea indirectă în cauză și, după caz, un certificat privind declarațiile financiare, în conformitate cu Regulamentul financiar și normele de aplicare a acestuia.

Existența cofinanțării pentru acțiunea în cauză se raportează și, după caz, se certifică la sfârșitul acțiunii.

(2)   Fără a aduce atingere Regulamentului financiar și normelor de aplicare a acestuia, certificatul privind declarațiile financiare este obligatoriu numai în cazul în care valoarea cumulativă a plăților intermediare și a plății soldului către un participant este de cel puțin 375 000 EUR pentru o acțiune indirectă.

Cu toate acestea, pentru acțiunile indirecte care se desfășoară pe o durată de cel mult 2 ani, participantului i se solicită un singur certificat privind declarațiile financiare, prezentat la sfârșitul proiectului.

Certificatele privind declarațiile financiare nu sunt necesare pentru acțiunile indirecte rambursate integral prin sume sau tarife forfetare.

(3)   În cazul organismelor publice, a organizațiilor de cercetare și a instituțiilor de învățământ secundar și superior, un funcționar public competent poate elabora un certificat privind declarațiile financiare, astfel cum se prevede la alineatul (1).

Articolul 35

Rețele de excelență

(1)   Programul de lucru include formele de subvenții folosite pentru rețelele de excelență.

(2)   În cazul în care contribuția financiară a Comunității pentru rețelele de excelență ia forma unei sume forfetare, contribuția se calculează în funcție de numărul de cercetători care urmează să fie integrați în rețeaua de excelență și de durata acțiunii. Valoarea unitară pentru sumele forfetare plătite este de 23 500 de EUR anual pentru un cercetător.

Comisia ajustează suma în conformitate cu Regulamentul financiar și normele de aplicare a acestuia.

(3)   Programul de lucru stabilește numărul maxim de participanți și, după caz, numărul maxim de cercetători care pot fi folosiți ca bază de calcul pentru suma forfetară maximă. Cu toate acestea, după caz, pot participa și cei care depășesc limita maximă pentru stabilirea contribuției financiare.

(4)   Plata se efectuează prin vărsăminte periodice.

Vărsămintele periodice se efectuează pe baza evaluării progresului înregistrat în aplicarea programului comun de activități, prin măsurarea nivelului de integrare a resurselor și capacităților de cercetare, în funcție de indicatorii de performanță negociați cu consorțiul și specificați în acordul de subvenție.

Subsecțiunea 2

Plata, distribuirea, recuperarea și garanțiile

Articolul 36

Plata și distribuirea

(1)   Contribuția financiară a Comunității se plătește fără întârziere participanților prin intermediul coordonatorului.

(2)   Coordonatorul păstrează evidența contabilă astfel încât să se poată stabili oricând ce parte din fondurile comunitare a fost distribuită fiecărui participant.

Coordonatorul comunică informațiile în cauză la cererea Comisiei.

Articolul 37

Recuperarea

Comisia poate adopta o decizie de recuperare în conformitate cu Regulamentul financiar.

Articolul 38

Mecanismul de evitare a riscurilor

(1)   Responsabilitatea financiară a fiecărui participant se limitează la datoria sa, sub rezerva alineatelor (2)-(5).

(2)   În vederea gestionării riscului asociat nerecuperării sumelor datorate Comunității, Comisia stabilește și gestionează un fond de garanție pentru participanți (denumit în continuare „fondul”), în conformitate cu anexa.

Dobânda generată de fond se adaugă la acesta și se folosește exclusiv în scopurile prevăzute la punctul 3 din anexă, fără a aduce atingere punctului 4 din anexă.

(3)   Contribuția adusă la fond de către un participant la o acțiune indirectă, sub forma unei subvenții, nu depășește 5 % din contribuția financiară a Comunității, datorată participantului. La sfârșitul acțiunii, suma cu care s-a contribuit la fond se restituie participantului, prin intermediul coordonatorului, sub rezerva alineatului (4).

(4)   În cazul în care dobânda generată de fond nu este suficientă pentru a acoperi sumele datorate Comunității, Comisia poate deduce din suma care trebuie restituită unui participant maximum 1 % din contribuția financiară primită de acesta din partea Comunității.

(5)   Deducerea prevăzută la alineatul (4) nu se aplică organismelor publice, persoanelor juridice a căror participare la acțiunea indirectă este garantată de un stat membru sau o țară asociată și instituțiilor de învățământ secundar și superior.

(6)   Comisia verifică ex ante doar capacitatea financiară a coordonatorilor și a participanților care nu sunt prevăzuți la alineatul (5) și care solicită o contribuție financiară din partea Comunității pentru o acțiune indirectă care depășește 500 000 EUR, cu excepția situațiilor speciale în care, pe baza informațiilor disponibile, există motive justificate de a pune la îndoială capacitatea financiară a participanților.

(7)   Fondul este considerat o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Nici o altă garanție suplimentară nu se poate solicita sau impune participanților.

CAPITOLUL III

DIFUZAREA, UTILIZAREA ȘI DREPTURI DE ACCES

SECȚIUNEA 1

Cunoștințe acumulate

Subsecțiunea 1

Proprietatea

Articolul 39

Proprietatea asupra cunoștințelor acumulate

(1)   Cunoștințele acumulate care rezultă în urma activității desfășurate în temeiul unor acțiuni indirecte, altele decât cele prevăzute la alineatul (3), sunt proprietatea participantului care desfășoară activitatea care generează cunoștințele în cauză.

(2)   În cazul în care angajații sau personalul care lucrează pentru un participant au dreptul să pretindă drepturi asupra cunoștințelor acumulate, participantul asigură posibilitatea exercitării drepturilor în cauză într-un mod compatibil cu obligațiile sale în temeiul acordului de subvenție.

(3)   Cunoștințele acumulate sunt proprietatea Comunității în următoarele cazuri:

Articolul 40

Proprietatea comună asupra cunoștințelor acumulate

(1)   În cazul în care mai mulți participanți au desfășurat împreună activitatea care a generat noi cunoștințe și în cazul în care nu se poate aproxima contribuția exactă a fiecăruia, participanții în cauză dețin drepturi comune de proprietate asupra cunoștințelor acumulate.

Participanții în cauză încheie un acord privind alocarea și termenii de exercitare a drepturilor comune de proprietate, în conformitate cu termenii acordului de subvenție.

(2)   Înainte de a se încheia acordul privind drepturile comune de proprietate, fiecare proprietar are dreptul să acorde licențe neexclusive terților, fără dreptul de a oferi sub-licențe, sub rezerva următoarelor condiții:

(3)   La cerere, Comisia oferă orientări privind elemente care pot fi incluse în acordul de proprietate comună.

Articolul 41

Proprietatea asupra cunoștințelor acumulate, deținută de grupuri specifice

În cazul unor acțiuni efectuate în beneficiul unor grupuri specifice, nu se aplică articolul 39 alineatul (1) și articolul 40 alineatul (1). În astfel de cazuri, cunoștințele acumulate sunt proprietatea comună a participanților din grupul specific care beneficiază de acțiunea în cauză, cu excepția situației în care participanții au convenit altfel.

În cazul în care proprietarii cunoștințelor acumulate nu sunt membri ai grupului în cauză, aceștia se asigură că grupul primește toate drepturile asupra cunoștințelor în cauză, necesare pentru folosirea și difuzarea acestora, în conformitate cu anexa tehnică la acordul de subvenție.

Articolul 42

Transferul cunoștințelor acumulate

(1)   Proprietarul cunoștințelor acumulate le poate transfera oricărei persoane juridice, sub rezerva alineatelor (2)-(5) și articolului 43.

(2)   În cazul în care un participant transferă drepturile de proprietate asupra cunoștințelor acumulate, acesta transferă beneficiarului și obligațiile corespunzătoare, inclusiv obligația de a le transfera altor beneficiari ulteriori, în conformitate cu acordul de subvenție.

(3)   Sub rezerva obligațiilor privind confidențialitatea, în cazul în care participantul trebuie să transfere drepturile de acces, acesta notifică transferul în prealabil celorlalți participanți la aceeași acțiune, și oferă informații suficiente privind noul proprietar al cunoștințelor în cauză, pentru a le permite să își exercite drepturile de acces în temeiul acordului de subvenție.

Cu toate acestea, ceilalți participanți pot renunța, printr-un acord scris, la dreptul lor de notificare prealabilă în cazul transferului de proprietate de la un participant la un terț identificat cu precizie.

(4)   În urma notificării efectuate în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf, un alt participant poate formula obiecții la orice transfer de proprietate, motivând că transferul în cauză ar afecta în mod negativ drepturile sale de acces.

În cazul în care un alt participant demonstrează faptul că drepturile sale ar putea fi afectate, transferul intenționat nu se realizează până când se ajunge la un acord între participanții în cauză.

(5)   După caz, acordul de subvenție poate prevedea notificarea prealabilă a Comisiei cu privire la orice intenție de transfer de proprietate sau orice intenție de acordare a licenței exclusive către un terț stabilit într-o țară terță care nu este asociată la al șaptelea Program-cadru.

Articolul 43

Conservarea competitivității și a principiilor etice europene

Comisia poate formula obiecții cu privire la transferul drepturilor de proprietate asupra cunoștințelor acumulate sau la acordarea unei licențe exclusive asupra cunoștințelor în cauză către un terț stabilit într-o țară terță care nu este asociată la al șaptelea Program-cadru, în cazul în care aceasta consideră că transferul în cauză nu este în conformitate cu interesele dezvoltării competitivității economiei europene sau nu respectă principiile etice sau anumite considerente de securitate.

În astfel de cazuri, transferul drepturilor de proprietate sau acordarea licenței exclusive nu se realizează decât în cazul în care Comisia se asigură că se vor pune în aplicare măsuri de salvgardare corespunzătoare.

Subsecțiunea 2

Protecția, publicarea, difuzarea și utilizarea

Articolul 44

Protecția cunoștințelor acumulate

(1)   În cazul în care cunoștințele acumulate au o aplicabilitate în domeniul industrial sau comercial, proprietarul asigură protecția adecvată și eficientă a acestora, având în vedere interesele sale legitime, precum și interesele legitime, în special interesele comerciale, ale celorlalți participanți la acțiunea indirectă în cauză.

În cazul în care un participant care nu deține drepturi de proprietate asupra noilor cunoștințe invocă interesele sale legitime, acesta trebuie să demonstreze în orice moment, că poate suferi daune în mod disproporționat.

(2)   În cazul în care cunoștințele acumulate au o aplicabilitate în domeniul industrial sau comercial și proprietarul nu le protejează și nu le transferă către un alt participant, o entitate afiliată, stabilită într-un stat membru sau o țară asociată sau orice terță parte stabilită într-un stat membru sau țară asociată, împreună cu obligațiile asociate în conformitate cu articolul 42, nu se poate realiza nici un tip de activitate de difuzare înainte de informarea Comisiei.

În astfel de cazuri, Comisia poate, cu acordul participantului în cauză, să își asume dreptul de proprietate asupra cunoștințelor în cauză și să adopte măsuri în vederea protejării adecvate și eficiente a acestora. Participantul în cauză poate refuza să își dea acordul numai dacă poate demonstra faptul că interesele sale legitime ar fi afectate în mod disproporționat.

Articolul 45

Declarație privind asistența financiară din partea Comunității

Toate publicațiile, cererile de acordare a brevetului depuse de un participant sau în numele acestuia, sau alte forme de difuzare a cunoștințelor acumulate includ o declarație, care poate cuprinde mijloace vizuale, conform căreia cunoștințele în cauză au fost generate cu asistența financiară din partea Comunității.

Termenii declarației se stabilesc în acordul de subvenție.

Articolul 46

Utilizarea și difuzarea

(1)   Participanții utilizează cunoștințele acumulate pe care le dețin în proprietate sau asigură utilizarea acestora.

(2)   Fiecare participant se asigură de faptul că acele cunoștințe, pe care le deține în proprietate, sunt difuzate cu promptitudine. În cazul în care obligația menționată anterior nu se respectă, Comisia poate difuza cunoștințele în cauză. Acordul de subvenție poate stabili, în acest sens, limite de timp.

(3)   Activitățile de difuzare sunt compatibile cu protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, obligațiile de confidențialitate și interesele legitime ale proprietarului cunoștințelor în cauză.

(4)   Se acordă notificarea prealabilă tuturor celorlalți participanți cu privire la activitatea de difuzare.

După notificare, orice alt participant poate formula obiecții, în cazul în care consideră că interesele sale legitime cu privire la cunoștințele acumulate sau cele preexistente ar putea suferi daune în mod disproporționat. În astfel de cazuri, activitatea de difuzare poate să nu se realizeze, cu excepția cazului în care se adoptă măsurile corespunzătoare pentru a proteja interesele legitime în cauză.

SECȚIUNEA 2

Drepturile de acces la cunoștințele preexistente și la cele acumulate

Articolul 47

Cunoștințe preexistente acoperite

Participanții pot stabili, printr-un acord scris, cunoștințele preexistente necesare pentru acțiunea indirectă și, după caz, pot exclude anumite elemente.

Articolul 48

Principii

(1)   Toate cererile de acordare a drepturilor de acces se elaborează în scris.

(2)   Cu excepția situației în care proprietarul cunoștințelor noi sau a cunoștințelor preexistente nu a convenit altfel, drepturile de acces nu conferă dreptul de a acorda sub-licențe.

(3)   Se pot acorda licențe exclusive pentru cunoștințele preexistente sau cunoștințele acumulate, sub rezerva confirmării în scris cu privire la renunțarea la drepturile de acces din partea tuturor participanților.

(4)   Fără a duce atingere alineatului (3), orice acord care oferă drepturi de acces la cunoștințe preexistente sau acumulate pentru participanți sau terți asigură că drepturile de acces potențiale pentru alți participanți se mențin.

(5)   Fără a aduce atingere articolelor 49 și 50 și acordului de subvenție, participanții la aceeași acțiune indirectă se informează reciproc cu promptitudine privind orice limitare a acordării drepturilor de acces la cunoștințele preexistente sau orice altă restricție care ar putea afecta în mod substanțial acordarea drepturilor de acces.

(6)   Încetarea participării la o acțiune indirectă nu afectează în nici un fel obligația participantului de a acorda drepturile de acces celorlalți participanți la aceeași acțiune, în temeiul termenilor și condițiilor stabilite în acordul de subvenție.

Articolul 49

Drepturi de acces pentru aplicarea acțiunilor indirecte

(1)   Drepturile de acces la cunoștințele acumulate se acordă celorlalți participanți la aceeași acțiune indirectă, în cazul în care sunt necesare pentru ca participanții în cauză să își desfășoare activitatea în cadrul acțiunii indirecte.

Drepturile de acces menționate anterior se acordă fără redevențe.

(2)   Drepturile de acces la cunoștințele preexistente se acordă celorlalți participanți la aceeași acțiune indirectă, în cazul în care sunt necesare pentru ca participanți să își desfășoare activitatea în cadrul acțiunii indirecte, cu condiția ca participantul în cauză să dețină dreptul de a le conferi.

Drepturile menționate anterior se acordă fără redevențe, cu excepția situației în care participanții au convenit altfel înainte de aderarea lor la acordul de subvenție.

Cu toate acestea, entitățile care operează în domeniul CDT acordă drepturi de acces la cunoștințele preexistente fără redevențe.

Articolul 50

Drepturi de acces în scopul utilizării ulterioare

(1)   Participanții la aceeași acțiune indirectă se bucură de drepturi de acces la cunoștințele acumulate, în cazul în care acestea sunt necesare în vederea utilizării propriilor cunoștințe acumulate.

Sub rezerva unui acord, drepturile de acces în cauză se acordă în condiții echitabile și rezonabile sau fără redevențe.

(2)   Participanții la aceeași acțiune indirectă se bucură de drepturile de acces la cunoștințele preexistente, în cazul în care acestea sunt necesare pentru utilizarea propriilor cunoștințe acumulate, cu condiția ca participantul în cauză să dețină dreptul de a le conferi.

Sub rezerva unui acord, drepturile de acces în cauză se acordă în condiții echitabile și rezonabile sau fără redevențe.

(3)   O entitate afiliată stabilită într-un stat membru sau țară asociată deține, de asemenea, drepturile de acces prevăzute la articolele 1 și 2 la cunoștințele acumulate sau la cele preexistente în aceleași condiții ca și participantul la care este afiliată, cu excepția situației în care se specifică altfel în acordul de subvenție sau de consorțiu.

(4)   Se poate elabora o cerere de acordare a drepturilor de acces, în temeiul alineatelor (1), (2) și (3) până la un an după unul dintre următoarele evenimente:

Cu toate acestea, participanții în cauză pot conveni asupra unei date limită diferite.

(5)   Sub rezerva acordului dintre toți proprietarii în cauză, drepturile de acces la cunoștințele acumulate se acordă unui actor în domeniul CDT, în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie stabilite, în scopul desfășurării unor activități de cercetare ulterioare.

(6)   Actorii în domeniul CDT acordă accesul la cunoștințele preexistente necesare pentru utilizarea cunoștințelor acumulate generate din acțiunea indirectă, fără redevențe sau în condiții echitabile și rezonabile care urmează să fie stabilite înainte de semnarea acordului de subvenție.

Articolul 51

Dispoziții suplimentare privind drepturile de acces în vederea utilizării ulterioare, pentru acțiunile de cercetare „experimentale” și acțiunile în beneficiul unor grupuri specifice

(1)   Participanții la aceeași acțiune de cercetare „experimentală” se bucură de drepturi de acces, acordate fără redevențe, cu privire la cunoștințele preexistente și la cele acumulate, în vederea aplicării sau efectuării unor activități de cercetare ulterioare.

Drepturile de acces pentru utilizarea ulterioară în alte scopuri decât efectuarea unor activități de cercetare, se acordă fără redevențe, în absența unor dispoziții contrare stipulate în acordul de subvenție.

(2)   În cazul în care grupul specific care beneficiază de acțiune este reprezentat legal de o persoană juridică participantă la acțiune în locul acestuia, persoana juridică în cauză poate acorda o sub-licență, pe baza drepturilor de acces de care beneficiază, acelor membri care sunt stabiliți într-un stat membru sau țară asociată.

CAPITOLUL IV

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Articolul 52

(1)   Comunitatea poate acorda o contribuție Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru a acoperi riscul aferent împrumuturilor sau garanțiilor acordate de BEI în vederea susținerii obiectivelor de cercetare stabilite în temeiul celui de-al șaptelea Program-cadru (Mecanismul de finanțare prin partajarea riscurilor).

(2)   BEI acordă împrumuturile și garanțiile în cauză, în conformitate cu principiile de echitate, transparență, imparțialitate și egalitate de tratament.

(3)   Comisia are dreptul să opună utilizării Mecanismului de finanțare prin partajarea riscurilor pentru anumite împrumuturi și garanții, în condiții care urmează să fie stabilite în acordul de subvenție, în conformitate cu programele de lucru.

CAPITOLUL V

INTRAREA ÎN VIGOARE

Articolul 53

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(1)  Aviz emis la 5 iulie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2)  JO C 203, 25.8.2006, p. 1.

(3)  Avizul Parlamentului European din 30 noiembrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006.

(4)  JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

(5)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(6)  JO L 357, 31.12.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1248/2006 (JO L 227, 19.8.2006, p. 3).

(7)  JO C 45, 17.2.1996, p. 5.

(8)  JO L 317, 3.12.2001, p. 1. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/548/CE, Euratom (JO L 215, 5.8.2006, p. 38).

(9)  JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(10)  JO L 314, 30.11.2001, p. 1.

(11)  JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

(12)  JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

(13)  JO L 75, 22.3.2005, p. 67.

ANEXĂ

FONDUL DE GARANȚIE AL PARTICIPANȚILOR