11/Volumul 45

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

166

L 068/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2597/1999 (3), Consiliul a instituit un drept compensatoriu definitiv la importurile de pelicule de polietilenă tereftalată (denumite în continuare „pelicule PET”) încadrate la codurile NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90 și originare din India (denumit în continuare „măsuri compensatorii definitive”). Măsurile se prezentau sub forma unui drept ad valorem cuprins între 3,8 % și 19,1 % pentru importurile provenind de la exportatorii citați individual, nivelul dreptului rezidual aplicabil importurilor efectuate de la toți ceilalți exportatori ridicându-se la 19,1 %.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1676/2001 (4), Consiliul a instituit drepturi antidumping definitive la importurile de pelicule PET originare, printre altele, din India. Măsurile se prezentau sub forma unui drept ad valorem cuprins între 0 și 62,6 % aplicabil tuturor importurilor de pelicule PET originare din India (denumit în continuare „măsuri antidumping definitive”), cu excepția importurilor provenind de la cinci societăți indiene, și anume Ester Industries Limited („Ester”), Flex Industries Limited („Flex”), Garware Polyester Limited („Garware”), MTZ Polyfilms Limited („MTZ”) și Polyplex Corporation Limited („Polyplex”), ale căror angajamente fuseseră acceptate prin Decizia 2001/645/CE a Comisiei (5) privind acceptarea angajamentelor oferite în cadrul procedurii antidumping privind importurile de pelicule de polietilenă tereftalată originare, printre altele, din India.

(3)

Prin Regulamentele (CE) nr. 1975/2004 și (CE) nr. 1976/2004, Consiliul a extins măsurile compensatorii și antidumping definitive aplicate la importurile de pelicule PET originare din India și la importurile de aceleași produse originare din Brazilia și Israel, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din respectivele țări.

(4)

La 4 ianuarie 2005 (6), Comisia a deschis o reexaminare intermediară parțială a Regulamentului (CE) nr. 1676/2001 ce se limitează numai la nivelul măsurilor antidumping definitive. Ancheta respectivă s-a finalizat prin Regulamentul (CE) nr. 366/2006 al Consiliului (7), care modifică nivelul măsurilor antidumping definitive.

(5)

La 10 decembrie 2004 (8), Comisia a deschis o reexaminare cu ocazia expirării măsurilor compensatorii definitive. Ancheta respectivă s-a finalizat prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 al Consiliului (9), care menține măsurile compensatorii definitive.

(6)

În 2002, o cerere de reexaminare intermediară parțială ce se limitează numai la forma măsurilor compensatorii aplicate unei societăți a fost prezentată de Polyplex, un producător-exportator indian căruia îi fusese acceptat un angajament prin Decizia 2001/645/CE privind măsurile antidumping în vigoare. Polyplex a furnizat informații care demonstrează că un astfel de angajament ar elimina efectele prejudiciabile ale subvențiilor și ar putea fi controlat. Prin urmare, era justificată o reexaminare a formei măsurilor compensatorii.

(7)

În octombrie 2003, o cerere de reexaminare intermediară parțială ce se limitează numai la forma măsurilor antidumping a fost prezentată de următorii producători comunitari: Du Pont Teijin Films, Mitsubishi Polyester Film GmbH și Nuroll SpA (denumiți în continuare „reclamanți”). Reclamanții reprezintă o proporție majoră a producției comunitare de pelicule PET. Deși nu se numără printre reclamanți, Toray Plactics Europe și-a anunțat sprijinul în ceea ce privește cererea.

(8)

Reclamanții au afirmat că forma măsurilor (angajamente acceptate prin Decizia 2001/645/CE) nu mai ajuta la eliminarea eficientă a dumpingului prejudiciabil. Aceștia au mai adăugat că, după acceptarea angajamentelor existente, gama de produse vândute de exportatorii în cauză a evoluat și cuprindea, în special, peliculele de cea mai mare tehnicitate, astfel încât prețurile minime aplicate unor produse nu mai reflectau valoarea lor reală, iar sistemul măsurilor în vigoare nu se mai adapta noilor evoluții tehnologice. În consecință, ele consideră că angajamentele nu mai ajută la eliminarea efectelor prejudiciabile ale dumpingului.

(9)

La 28 iunie 2002, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (10), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale a măsurilor compensatorii numai în ceea ce privește acceptabilitatea unui angajament oferit de producătorul-exportator indian Polyplex, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul antisubvenții de bază.

(10)

În urma deschiderii, în noiembrie 2003, a unei reexaminări intermediare parțiale în ceea ce privește forma măsurilor antidumping (angajamentele existente), astfel cum se indică la considerentele 12 și 13, problema acceptării ofertei de angajament a Polyplex a rămas în suspans pentru ca cele două anchete să poată fi terminate în același timp. Comisia a informat, în mod oficial, Polyplex de intențiile sale în această privință. Reclamantul nu a formulat nici un comentariu în legătură cu acest aspect.

(11)

La 22 noiembrie 2003, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (11), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază.

(12)

Reexaminarea respectivă se limita numai la forma măsurilor aplicabile celor cinci producători-exportatori indieni ale căror angajamente fuseseră acceptate. Perioada de anchetă era cuprinsă între 1 octombrie 2002 și 30 septembrie 2003 (denumită în continuare „perioadă de anchetă reținută pentru prezenta procedură”).

(13)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, reprezentanții țării exportatoare și producătorii comunitari cu privire la deschiderea reexaminării. Părțile în cauză au avut posibilitatea de a-și prezenta în scris punctul de vedere și de a solicita să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(14)

Pentru a obține informațiile considerate necesare pentru anchetă, Comisia a trimis un chestionar producătorilor-exportatori în cauză la care au răspuns toți. Au fost efectuate vizite de verificare la localurile următorilor producători-exportatori indieni:

(15)

Produsele în cauză, definite în cadrul anchetei inițiale, sunt peliculele de polietilenă tereftalată (PET) originare din India, în mod normal declarate la codurile NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90.

(16)

Peliculele PET prezintă caracteristici fizice, chimice și tehnice specifice, în special grosimea lor, proprietățile de protecție, tratamentul de suprafață și proprietățile lor mecanice, care permit să distingem mai multe tipuri de pelicule PET, după ce se ține seama de tratamentul aplicat peliculelor de bază în timpul sau după procesul de fabricație, în special tratamentul corona, metalizarea sau acoperirea cu un strat de protecție chimic. Prin urmare, acestea se prezintă sub multiple forme sau tipuri. Ținând seama de existența unui număr mare de prezentări diferite („tipuri de produse”), produsele au fost regrupate în categorii, pe baza caracteristicilor lor tehnice, pentru a facilita monitorizarea angajamentelor. Categoriile respective au reprezentat baza pentru stabilirea prețurilor minime de import fixate în cadrul angajamentelor. În ancheta inițială, numărul de prețuri minime de import stabilite pe baza acestor categorii era cuprins între 10 și 32 pentru fiecare exportator.

(17)

În cadrul prezentei reexaminări, a fost făcută o comparație, pentru fiecare categorie, între ansamblul de tipuri de produse vândute și prețurile practicate pe parcursul perioadei de anchetă definită pentru ancheta inițială (denumită în continuare „perioadă de anchetă inițială”) și ansamblul de tipuri de produse vândute și prețurile practicate în timpul perioadei de anchetă reținute pentru prezenta procedură.

(18)

Analiza a arătat că ansamblul tipurilor de produse vândute în cadrul anumitor categorii se schimbase de la acceptarea angajamentelor. În cazul mai multor societăți care făceau obiectul anchetei, modificările respective sunt considerabile, încât, în cadrul anumitor categorii, majoritatea tipurilor de produse exportate către Comunitate pe parcursul perioadei de anchetă nu mai corespund celor exportate în timpul perioadei de anchetă inițiale. De exemplu, schimbările observate consistă în eliminarea unor produse de calitate slabă sau în adăugarea de produse noi, având o valoarea în aparență superioară, iar, uneori, ambele cazuri.

(19)

De asemenea, analiza a arătat că, în cadrul anumitor categorii, subcotarea de preț (gama de valoare a produselor) se schimbase mult din momentul acceptării angajamentelor. În acest context, trebuie menționat că repartiția vânzărilor între categorii diferite de produse s-a schimbat și ea în mod considerabil în urma acceptării angajamentelor. În special, se pare că vânzările tind să se concentreze pe categoriile în care prețul minim este cel mai puțin ridicat.

(20)

În măsura în care prețurile minime de import și angajamentele au fost stabilite pe baza ansamblului de tipuri de produse care alcătuiesc diferitele categorii și pe baza valorii lor în momentul respectiv al perioadei de anchetă inițiale, este evident că schimbările intervenite în compoziția categoriilor și în valoarea produselor care fac parte din ele au determinat ca prețurile minime să fie specifice și, prin urmare, angajamentele să devină ineficiente în ceea ce privește compensarea efectului prejudiciabil al dumpingului.

(21)

Reexaminarea care se referea numai la acceptabilitatea unui angajament oferit de Polyplex a demonstrat că structura societății respective determina ca monitorizarea angajamentului să fie deosebit de complicată; prin urmare, un angajament nu ar constitui o măsură compensatorie corespunzătoare. Complexitatea monitorizării provine din faptul că produsele în cauză sunt fabricate, de asemenea, de o societate în legătură cu societatea Polyplex dintr-o țară terță (Thailanda), ceea ce duce la apariția unui risc sub forma unei compensații încrucișate la nivelul prețurilor, în cazul în care societatea thailandeză exportă, de asemenea, produsele în cauză către Comunitate. Monitorizarea angajamentului și, prin urmare, respectarea lui, ar fi foarte dificil de asigurat pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a măsurii.

(22)

Angajamentele actuale, fondate pe prețurile minime de import stabilite pe categorie de produse, lasă exportatorilor o mare marjă de manipulare pentru a modifica caracteristicile tehnice ale produselor din cadrul unei categorii. Produsele în cauză prezintă numeroase caracteristici distinctive care evoluează și care afectează considerabil prețurile de vânzare. Prin urmare, modificările aduse acestor caracteristici au un impact semnificativ asupra prețului. Singura modalitate viabilă de a face aceste categorii mai omogene în ceea ce privește caracteristicile fizice ar consista în subdivizarea lor. Cu toate acestea, astfel s-ar crea o multiplicare a numărului lor, ceea ar face monitorizarea imposibilă, în special deoarece autoritățile vamale vor distinge cu dificultate diferitele tipuri și se vor confrunta cu aceeași dificultate de a clasifica produsele în categoria adecvată în momentul importului. De asemenea, în cazul în care se va lua în considerare un număr mai mare de caracteristici pentru a perfecționa clasamentul, numărul de categorii pentru fiecare societate care a oferit angajamente ar deveni de cinci ori mai mare, în cel mai fericit caz, și s-ar putea ajunge chiar la o multiplicare a sa de 11 ori. În prezent, tipurile de produse existente sunt împărțite deja în categorii diferite, ceea ce face ca angajamentele să devină de necontrolat. Numărul respectiv ar putea crește, având în vedere continua evoluție a caracteristicilor produselor.

(23)

În cazul anumitor societăți care fac obiectul reexaminării, tipurile vândute în cadrul unei anumite categorii nu s-au schimbat considerabil de la acceptarea angajamentelor. Cu toate acestea, creșterea probabilă a numărului de categorii datorată evoluției evocate la considerentul 22 poate interveni în orice moment și poate afecta orice producător-exportator.

(24)

Prin urmare, pentru o monitorizare eficientă a angajamentelor, se poate conchide că, în ceea ce privește caracteristicile fizice și prețurile, categoriile de produse ar trebui să fie în mod clar mai omogene. De altfel, aceste caracteristici ar trebui să fie stabile pe toată durata angajamentului. Ancheta a confirmat că nu se întâmpla astfel în cazul peliculelor PET.

(25)

Pe baza faptelor și considerentelor anterioare, s-a considerat că angajamentele nu sunt corespunzătoare pentru a compensa efectul prejudiciabil de dumping, deoarece prezintă dificultăți considerabile în ceea ce privește monitorizarea și aplicarea și prezintă riscuri inacceptabile. În aceste circumstanțe, trebuie retrase angajamentele acceptate din partea a cinci producători indieni examinați în legătură cu forma măsurilor antidumping.

(26)

Toate părțile în cauză au fost informate de faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a luat decizia de a retrage angajamentele existente și au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

(27)

În urma acestei notificări, unele părți au precizat că ele considerau că monitorizarea sau respectarea angajamentelor nu prezenta nici o dificultate și că nu exista nici un risc provenind din forma măsurilor. De asemenea, un număr mare de producători-exportatori au afirmat că ei respectaseră întru totul acordurile lor de angajament. Unul din producătorii-exportatori în cauză a precizat că, în timp ce avizul de deschidere menționa apariția unui număr mare de tipuri noi de produse, el însuși nu introdusese nici un tip nou de produs în UE în perioada cuprinsă între prezentarea ofertei sale de angajament și perioada de anchetă reținută pentru prezenta procedură.

(28)

În ceea ce privește aspectele tehnice, numai numărul de variante ale acestor produse, multiplicat cu posibilitățile lor de evoluție, ar face produsul necorespunzător angajamentelor, deoarece evoluția produselor ar implica o actualizare constantă a prețurilor minime de import, ceea ce nu este posibil (a se vedea considerentul 22). În această privință, trebuie amintit că articolul 8 alineatul (3) din regulamentul de bază dispune că angajamentele oferite nu sunt acceptate obligatoriu în cazul în care acceptarea lor este considerată irealistă, de exemplu, în cazul în care numărul de exportatori efectivi și potențiali este prea mare sau din alte motive. În ceea ce privește argumentul oferit de exportatori, prin care ei susțin că și-ar fi satisfăcut obligațiile prevăzute în angajamentele lor, nu există motive să se considere că ar fi fost încălcări. Decizia de retragere a angajamentelor a fost luată pe baza unor elemente de probă obținute în timpul anchetei, care arată că modificarea compoziției categoriilor determină ca angajamentele să devină necorespunzătoare și că monitorizarea vânzărilor acestor produse nu permite acceptarea angajamentelor (a se vedea considerentele 18-20 și 22). În cele din urmă, ancheta a demonstrat că peliculele diferite de cele cuprinse în ansamblul de produse care au fost utilizate pentru stabilirea prețurilor minime de import sunt vândute în mod normal din acest moment în cadrul Comunității în conformitate cu angajamentele și că numărul și varietatea produselor respective erau susceptibile de o creștere. Prin urmare, situația pieței privind produsele vândute, pe baza căreia au fost acceptate angajamentele, nu mai este reprezentativă în sensul prezentei reexaminări, iar prețurile minime de import stipulate în angajamente au devenit neoperante.

(29)

În acest context, faptul că un producător-exportator nu a introdus încă noul tip de produs nu schimbă cu nimic constatarea că angajamentele privind produsul în cauză nu erau corespunzătoare și că monitorizarea lor nu era realistă, astfel cum se explică la considerentul 28 anterior.

(30)

De altfel, unii producători-exportatori au invocat articolul 15 din Acordul privind aplicarea articolului VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 (denumit în continuare „acordul antidumping al OMC”), prin care se cere țărilor dezvoltate să ajute țările în curs de dezvoltare, indicând faptul că trebuie să se ofere producătorilor-exportatori posibilitatea de a prezenta noi oferte de angajament. S-a sugerat că retragerea angajamentelor era rezultatul unor considerații speculative și nefondate, contrare spiritului articolului 15 din acordul antidumping al OMC și că retragerea respectivă reprezenta o încălcare a principiului proporționalității.

(31)

Articolul 15 din acordul antidumping al OMC trimite la necesitatea de explorare a posibilităților de soluții constructive prealabile aplicării drepturilor antidumping. Angajamentele existente au fost acceptate în acest sens, pentru a remedia situația de dumping prejudiciabil. Cu toate acestea, trebuie menționat că articolul 18 punctul 8.3 din acordul antidumping al OMC prevede că angajamentele oferite nu sunt acceptate în mod obligatoriu în cazul în care autoritățile consideră acceptarea lor irealistă, de exemplu în cazul în care numărul exportatorilor efectivi sau potențiali este prea mare sau din alte motive. Departe de a retrage angajamentele din motive speculative, ancheta a evidențiat faptul că produsele pentru care producătorii indieni acceptaseră să încheie angajamentele privind prețul (prețuri minime de import) difereau considerabil de produsele vândute în prezent în cadrul Comunității. Prin urmare, retragerea angajamentelor nu este inadecvată, ci constituie un răspuns analizat îndelung la evoluția situației pieței cauzate de înșiși producătorii-exportatori.

(32)

Concluziile reexaminării formei măsurilor antidumping, în conformitate cu care angajamentele nu sunt adecvate pentru a compensa efectul prejudiciabil al dumpingului, deoarece prezintă dificultăți considerabile de monitorizare și de aplicare și riscuri inacceptabile, sunt valabile, de asemenea, pentru măsurile compensatorii. De asemenea, s-a constatat că structura grupului Polyplex făcea dificilă monitorizarea și aplicarea unui angajament. Din acest motiv, acceptarea angajamentului oferit a fost considerată irealistă, în sensul articolului 8 alineatul (3) din regulamentul antisubvenții de bază.

(33)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a concluzionat că trebuia închisă ancheta de reexaminare a formei măsurilor compensatorii ce s-a limitat numai la acceptabilitatea angajamentului oferit de Polyplex și că angajamentul în cauză nu trebuia acceptat, deoarece nu erau îndeplinite condițiile privind acceptarea unui angajament menționate la articolul 13 alineatul (1) din regulamentul antisubvenții de bază.

(34)

Reclamantul a fost informat cu privire la motivele pentru care nu putea fi acceptată oferta sa de angajament,