13/Volumul 58

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

37

L 372/32

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a procedat la o evaluare a riscurilor pe baza informațiilor disponibile în iulie 2002. Această evaluare a arătat că sulfonații de perfluorooctan (denumiți în continuare PFOS) sunt persistenți, bioacumulativi și toxici pentru speciile mamifere și, prin urmare, constituie un motiv de îngrijorare.

(2)

Riscurile pe care PFOS le prezintă pentru sănătate și mediu au fost evaluate în conformitate cu principiile Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului din 23 martie 1993 privind evaluarea și controlul riscurilor prezentate de substanțele existente (3). Evaluarea riscului a evidențiat necesitatea de a reduce riscurile pentru sănătate și mediu.

(3)

A fost consultat Comitetul științific pentru riscurile asupra sănătății și mediului (denumit în continuare „CSRSM”). CSRSM a ajuns la concluzia că PFOS îndeplinesc criteriile pentru a fi clasificate în categoria substanțelor foarte persistente, foarte bioacumulative și toxice. PFOS au, de asemenea, un potențial de propagare pe distanțe mari în mediul înconjurător și au potențialul să genereze efecte nocive și, prin urmare, îndeplinesc criteriile pentru a fi considerați poluanți organici persistenți (POP), în temeiul Convenției de la Stockholm (4). CSRSM a considerat că este necesară o evaluare științifică mai aprofundată a riscurilor prezentate de PFOS, dar a recunoscut, de asemenea, că ar putea fi necesare măsuri de reducere a riscurilor, pentru a se evita reapariția unor utilizări mai vechi. Conform CSRSM, utilizările critice curente din industria aviației, a semiconductorilor și din industria fotografică nu par să prezinte un risc important pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor, în cazul în care emisiile în mediu și expunerea la locul de muncă sunt reduse la minim. În privința spumelor pentru stingerea incendiilor, CSRSM admite că, înainte ca o decizie finală să poată fi luată, ar trebui să fie evaluate riscurile sanitare și de mediu ale înlocuitorilor. De asemenea, CSRSM este de acord cu restrângerea utilizării PFOS în industria de acoperire a suprafețelor, în cazul în care nu există alte măsuri disponibile care ar putea fi aplicate pentru a reduce la un nivel cu mult inferior emisiile în timpul acoperirii suprafețelor metalice.

(4)

În scopul protejării sănătății și a mediului, se dovedește a fi necesară restricționarea introducerii pe piață și utilizarea PFOS. Prezenta directivă este destinată să reglementeze cea mai mare parte a riscurilor de expunere. Alte utilizări minore ale PFOS nu par să prezinte riscuri și, prin urmare, sunt exceptate în prezent. Cu toate acestea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită procedeelor de acoperire a suprafețelor care utilizează PFOS și, prin urmare, este necesar ca emisiile rezultate în urma acestor procedee să fie reduse la minim, prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (denumite în continuare „BAT”), luând pe deplin în considerare toate informațiile relevante conținute în documentul de referință pentru BAT cu privire la tratarea suprafețelor metalice și din materiale plastice,astfel cum au fost elaborate pentru a fi utilizate, în conformitate cu Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (5) (Directiva IPPC). În plus, statele membre ar trebui să stabilească inventare ale acestor utilizări, pentru a obține informații despre cantitățile reale utilizate și emise.

(5)

Pentru a proteja mediul, ar trebui, de asemenea, să fie restricționate produsele semifinite și articolele conținând PFOS. Restricția ar trebui privească toate produsele și articolele la care se adaugă intenționat PFOS, ținând seama de posibilitatea ca PFOS să fi fost utilizate doar în anumite părți distincte sau în acoperirea anumitor produse și articole, precum produsele textile. Prezenta directivă ar trebui să introducă restricții doar pentru produsele noi și nu ar trebui să se aplice produselor utilizate deja sau aflate pe piața produselor second-hand. Cu toate acestea, stocurile existente de spumă pentru stingerea incendiilor conținând PFOS ar trebui să fie identificate, iar continuarea utilizării lor nu ar trebui să fie autorizată decât pentru o perioadă limitată, pentru a preveni posibilele emisii ulterioare, rezultate în urma utilizării acestor produse.

(6)

Pentru a asigura, în cele din urmă, eliminarea progresivă a utilizărilor PFOS, Comisia ar trebui să reexamineze fiecare derogare acordată în temeiul prezentei directive, atunci când noile informații disponibile privind utilizările și alternativele mai sigure elaborate justifică acest lucru. Derogarea ar trebui prelungită doar pentru utilizări esențiale, cu condiția să nu existe substanțe sau tehnologii mai sigure, fezabile din punct de vedere tehnic și economic, și să se aplice BAT pentru a reduce la minim emisiile de PFOS.

(7)

Acidul perfluorooctanoic (APFO) și sărurile sale sunt suspectate că prezintă un profil de risc similar cu PFOS și, în consecință, este necesară examinarea regulată a activităților de evaluare a riscului în curs și disponibilitatea unor alternative mai sigure, precum și definirea tipului de măsuri pentru reducerea riscurilor, inclusiv restricțiile de comercializare și de utilizare, după caz, care ar trebui aplicate în cadrul Uniunii Europene.

(8)

Directiva 76/769/CEE (6) ar trebui modificată în consecință.

(9)

Obiectivul prezentei directive constă în introducerea de dispoziții armonizate cu privire la PFOS, în vederea menținerii pieței interne, concomitent cu asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății oamenilor și a mediului, în conformitate cu articolul 95 din tratat.

(10)

Prezenta directivă nu aduce atingere legislației comunitare care stabilește cerințele minime pentru protecția lucrătorilor, precum Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (7), precum și directivele speciale întemeiate pe aceasta, în special Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (versiunea codificată) (8) și Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (9),