11/Volumul 43

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

135


32005R1890


L 302/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


REGULAMENTUL (CE) NR. 1890/2005 AL CONSILIULUI

din 14 noiembrie 2005

de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit asupra importurilor de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil, precum și de părți ale acestora, originare din Republica Populară Chineză, Indonezia, Taiwan, Thailanda și Vietnam, și de încheiere a procedurii referitoare la importul de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil, precum și de părți ale acestora, originare din Malaezia și Filipine

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulament de bază”), în special articolul 9,

având în vedere propunerea Comisiei prezentată după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   MĂSURI PROVIZORII

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 771/2005 (2) (denumit în continuare „regulament provizoriu”), Comisia a instituit un drept antidumping provizoriu asupra importurilor anumitor elemente de fixare din oțel inoxidabil, precum și de părți ale acestora, înregistrate sub codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10, 7318 15 30, 7318 15 51, 7318 15 61 și 7318 15 70, originare din Republica Populară Chineză, Indonezia, Taiwan, Thailanda și Vietnam.

(2)

Se reamintește că ancheta cu privire la dumping și la prejudiciu s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 iulie 2003 și 30 iunie 2004 (denumită în continuare „perioadă de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru analizarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2001 și 30 iunie 2004 (denumită în continuare „perioada examinată”).

B.   CONTINUAREA PROCEDURII

(3)

În urma instituirii măsurilor antidumping provizorii, anumite părți interesate au prezentat comentarii în scris.

(4)

Părțile care au solicitat au obținut posibilitatea de a fi ascultate.

(5)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile considerate necesare pentru concluziile sale definitive.

(6)

Părțile au fost informate despre faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționa recomandarea instituirii unui drept antidumping definitiv și perceperea definitivă a sumelor depuse cu titlu de drept provizoriu. De asemenea, le-a fost acordat un termen pentru a-și putea formula observațiile în urma acestei notificări.

(7)

Comentariile prezentate oral și în scris au fost examinate și, atunci când a fost necesar, au fost luate în considerare în sensul concluziilor definitive.

(8)

În urma instituirii măsurilor provizorii, un importator și o asociație din care acesta face parte au contestat reprezentativitatea industriei comunitare, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, așa cum a fost definită la considerentul 113 din regulamentul provizoriu. Cu toate acestea, nu a fost prezentat nici un element de probă în sprijinul acestui argument. Ancheta a confirmat că, pe parcursul perioadei de anchetă, industria comunitară reprezenta aproximativ 54 % din producția Comunității și că ea era, așadar, reprezentativă în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(9)

După ce au luat cunoștință de informațiile comunicate, producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au pretins că versiunile neconfidențiale ale răspunsurilor la chestionar transmise de către producătorii comunitari nu erau suficient de detaliate și nu au fost prezentate în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază. Aceștia au afirmat că lipsa de informații din aceste răspunsuri îi privau de posibilitatea reală de a-și apăra interesele și îi dezavantajau în raport cu alte părți, în special cu industria comunitară, implicate în cadrul prezentei proceduri. Datele referitoare la prejudiciu expuse la punctul E din regulamentul provizoriu și comunicate într-o formă agregată, după verificare, oferă tuturor părților interesate o imagine suficient de precisă a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate pentru a le permite să-și apere interesele. Toate părțile sunt tratate de aceeași manieră și nu există discriminare în ceea ce privește difuzarea informațiilor. De altfel, versiunile neconfidențiale ale răspunsurilor la chestionar, precum și informațiile conținute în regulamentul provizoriu, asigură respectarea drepturilor de apărare ale tuturor părților. Acest argument a fost, deci, respins.

C.   PRODUS ÎN CAUZĂ ȘI PRODUS SIMILAR

(10)

Se reamintește că, pe parcursul anchetei provizorii, s-a pus problema de a ști dacă piulițele și alte elemente de fixare din oțel inoxidabil și părțile acestora pot fi considerate drept unul și același produs. În acest context este necesar să se analizeze în continuare un anumit număr de aspecte, în special dacă și în ce măsură buloanele și piulițele erau comercializate împreună ca un ansamblu, în ce măsură aceste tipuri de produse au fost îmbunătățite împreună etc. Trebuie să se determine, de asemenea, în ce măsură producătorii din Comunitate sunt capabili să ofere aceste sisteme. În sensul concluziilor provizorii, s-a decis, în mod provizoriu, în concluzie, să nu se includă piulițele declarate în mod normal ca fiind înregistrate sub codul NC 7318 16 30 în definiția produsului în cauză.

(11)

În urma instituirii măsurilor provizorii, producătorii comunitari și importatorii au furnizat elemente de probă care să demonstreze că piulițele și buloanele nu au fost îmbunătățite, produse sau comercializate împreună. Deși piulițele sunt utilizate de obicei împreună cu buloanele, cele două elemente nu sunt, în general, vândute împreună. Pe de altă parte, buloanele pot fi utilizate individual ca dispozitive de fixare, ceea ce demonstrează că buloanele și piulițele pot fi destinate unor utilizări finale diferite. De asemenea, această concluzie este susținută și de faptul că anumiți producători-exportatori din țările în cauză nu fabrică și nu vând decât buloane sau decât piulițe, precum și de faptul că producătorii comunitari incluși în eșantion fabrică șuruburi și buloane, dar nu și piulițe. Situația este evidentă, în special, pentru Filipine, țară din care se importă, practic, numai piulițe și nici un bulon. Pe de altă parte, după cum s-a indicat anterior, buloanele nu sunt utilizate în mod necesar cu piulițe și cu rondele. Aceasta reiese în mod evident din redactarea poziției SH 7318 15„Alte șuruburi și buloane, chiar cu piulițele, șaibele sau inelele lor”. Pe de altă parte, trebuie notat că industria comunitară nu dispune de echipamentele necesare pentru producția piulițelor și nici nu și-a manifestat intenția de a se lansa pe viitor.

(12)

Concluziile enunțate la considerentul 13 din regulamentul provizoriu de a exclude piulițele care nu sunt importate ca elemente ale unui ansamblu alcătuit și din șuruburi și din buloane din definiția produsului în cauză sunt, deci, confirmate. În consecință, în conformitate cu concluziile enunțate la considerentele 14 și 105 din regulamentul de bază, trebuie încheiată procedura cu privire la Filipine.

(13)

În urma instituirii măsurilor provizorii, producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au pretins că piulițele și buloanele erau, în general, comercializate și îmbunătățite împreună și că, în consecință, în cazul în care piulițele erau excluse din definiția produsului în cauză, atunci și buloanele erau excluse. Cu toate acestea, nu au furnizat nici un element de probă în sprijinul acestui argument. În consecință și în temeiul concluziilor enunțate la considerentele 11 și 12, conform cărora piulițele și buloanele nu sunt comercializate și nici îmbunătățite împreună, cererea a fost respinsă și numai piulițele au fost excluse din domeniul de aplicare a prezentei proceduri.

(14)

De altfel, mai mulți importatori, sprijiniți de către o asociație, și-au reiterat cererea de restrângere a anchetei la două coduri NC, și anume 7318 15 61 (șuruburi cu adâncitura capului hexagonală din oțel inoxidabil) și 7318 15 70 (buloane hexagonale din oțel inoxidabil). În acest scop, ei invocau faptul că industria comunitară nu ar fi în măsură să asigure producția unor cantități suficiente din toate celelalte elemente de fixare supuse prezentei anchete, adică elementele de fixare din oțel inoxidabil înregistrate, în general, sub codurile NC 7318 12 10 (alte șuruburi pentru lemn din oțel inoxidabil) NC 7318 14 10 (șuruburi autofiletante din oțel inoxidabil), NC 7318 15 30 (șuruburi și buloane fără cap din oțel inoxidabil) și NC 7318 15 51 (șuruburi despicate sau cu adâncitură în formă de cruce din oțel inoxidabil). În acest context, ei au prezentat ca elemente de probă comenzi pe care anumiți producători comunitari n-au fost în măsură să le onoreze. De altfel, s-a afirmat că buloanele și șuruburile erau fabricate cu ajutorul unor utilaje diferite.

(15)

Trebuie reamintit că, după cum se indică la considerentul 15 din regulamentul provizoriu, ancheta a confirmat că anumite tipuri de elemente de fixare din oțel inoxidabil înregistrate sub codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10, 7318 15 30 și 7318 15 51 erau produse în Comunitate. În consecință, producătorii comunitari incluși în eșantion (i) dispun de echipamentele necesare pentru a produce aceste alte tipuri de elemente de fixare din oțel inoxidabil și (ii) se confruntă, pentru aceste tipuri de produse, cu concurența din partea produsului în cauză, care face obiectul dumpingului. Informațiile referitoare la anumite comenzi care nu au putut fi onorate de către industria comunitară privesc o perioadă care nu este cuprinsă în perioada de anchetă; prin urmare, în mod normal, nu este necesar ca acestea să fie luate în considerare, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază. În orice caz, acestea nu demonstrează că industria comunitară nu fabrică produsele în cauză. De altfel, ancheta a stabilit că, în lipsa concurenței neloiale din partea produselor provenite din țările respective și care fac obiectul unui dumping, industria comunitară ar fi în măsură să își crească producția pentru a satisface cererea. În acest context, e necesar, de asemenea, să se ia în considerare faptul că industria comunitară dispune de capacități importante neutilizate (a se vedea tabelul care precede considerentul 127 din regulamentul provizoriu). În consecință, cererea importatorilor nu a putut fi acceptată.

(16)

Producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au solicitat ca definiția produsului în cauză să fie limitată la codurile NC 7318 12 10 (alte șuruburi pentru lemn din oțel inoxidabil), 7318 15 30 (șuruburi și buloane fără cap din oțel inoxidabil) și 7318 15 61 (șuruburi cu adâncitura capului hexagonală din oțel inoxidabil). În acest sens, ei au afirmat că nici buloanele (cod NC 7318 15 70), nici șuruburile cu autofiletante, despicate sau cu adâncitură în formă de cruce din oțel inoxidabil (codurile 7318 14 10 și 7318 15 51) nu trebuie considerate ca aparținând aceleiași categorii de produse ca și celelalte elemente de fixare supuse anchetei din cauza pretinselor diferențe la nivelul (i) caracteristicilor fizice, al naturii și al calității acestor elemente de fixare, (ii) al utilizărilor finale, (iii) al gusturilor și obiceiurilor consumatorilor și (iv) al codurilor NC, ceea ce, din punctul de vedere al acestora, demonstrează că buloanele și șuruburile nu trebuie considerate ca fiind unul și același produs.

(17)

În cazul de față, ancheta a demonstrat că toate tipurile de elemente de fixare supuse anchetei prezentau, din punctul de vedere al utilizatorilor, caracteristici fizice și tehnice de bază asemănătoare și că erau destinate unor utilizări identice, și anume că era vorba despre tije filetate din oțel inoxidabil utilizate pentru asamblarea pieselor, prin rotația elementelor de fixare. De fapt, toate aceste elemente de fixare aparțin aceleiași poziții de patru cifre din nomenclatura combinată. În consecință, cererea care urmărește restrângerea definiției produsului în cauză trebuie respinsă.

(18)

În lipsa oricărui comentariu, se confirmă concluziile referitoare la produsul în cauză și la produsul similar enunțate la considerentele 10-18 din regulamentul provizoriu.

D.   EȘANTIONARE

(19)

În urma instituirii măsurilor provizorii, nu s-a primit nici un comentariu cu privire la eșantionarea producătorilor-exportatori din Taiwan, a producătorilor comunitari și a importatorilor. Prin urmare, concluziile expuse la considerentele 19-32 din regulamentul provizoriu se confirmă.

E.   DUMPING

1.   Statut de societate care funcționează în condiții de economie de piață

(20)

În lipsa vreunui nou comentariu cu privire la statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață în urma instituirii măsurilor provizorii, concluziile enunțate la considerentele 33-54 din regulamentul provizoriu se confirmă.

2.   Tratament individual

(21)

Un producător-exportator din Vietnamez care a cooperat și-a exprimat dezamăgirea că nu beneficiază de un tratament individual, deși a cooperat la anchetă. Acesta a precizat, de asemenea, că refuzarea cererii sale, precum și a altor doi exportatori din Vietnam, a condus la aplicarea aceluiași drept antidumping provizoriu importurilor provenite de la toți ceilalți producători-exportatori din Vietnam.

Astfel cum este menționat la considerentul 60 din regulamentul provizoriu, societatea respectivă nu a fost în măsură să demonstreze că îndeplinește condițiile cerute pentru a beneficia de tratamentul individual, condiții enunțate la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. De altfel, nu a fost prezentat nici un argument și nici un element de probă care ar fi putut modifica această concluzie; în consecință, articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază a fost aplicat în Vietnam în totalitate. Rezultă că aceeași măsură se aplică tuturor producătorilor-exportatori din Vietnam.

(22)

În lipsa oricărui comentariu, concluziile cu privire la tratamentul individual enunțate la considerentele 55-61 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.   Valoare normală

3.1.   Țară analoagă

(23)

În etapa provizorie, Taiwan a fost ales ca țară terță cu economie de piață analoagă în scopul stabilirii valorii normale pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condiții de economie de piață. În urma instituirii măsurilor provizorii, nici o parte nu a formulat comentarii cu privire la determinarea valorii normale în țara analoagă. Prin urmare, concluziile enunțate la considerentele 62-64 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.2.   Metodă de determinare a valorii normale

(24)

Patru producători-exportatori din Thailanda au susținut că nu este posibil să se utilizeze costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și profiturile realizate în urma vânzărilor pe piața internă într-o altă țară, în cazul de față Taiwan, pentru a calcula valoarea normală. Cu toate acestea, astfel cum s-a expus la considerentul 80 din regulamentul provizoriu, acești producători-exportatori nu au realizat vânzări pe piața internă reprezentative ale produsului similar sau ale altor produse din aceeași categorie generală pe parcursul operațiunilor comerciale normale. Pentru a calcula costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profiturile, a fost deci necesar să se recurgă la o altă metodă rezonabilă, cea expusă la articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. În această privință, utilizarea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale, precum și a profiturilor din Taiwan a fost considerată metoda cea mai rezonabilă, ținând seama de faptul că (i) Taiwan dispune de o piață internă reprezentativă, în termeni de volum și concurență a prețurilor pentru produsul similar și (ii) industria din Taiwan a elementelor de fixare din oțel inoxidabil controlează majoritatea producătorilor de aceste elemente în toate țările supuse anchetei, inclusiv anumite societăți din Thailanda (a se vedea considerentul 71 din regulamentul provizoriu). Nu s-a furnizat nici o informație care să indice că profitul astfel utilizat l-ar depăși pe acela realizat în mod normal de către alți exportatori sau producători cu ocazia vânzării de produse din aceeași categorie în Thailanda.

(25)

În lipsa oricărui comentariu cu privire la metodologia aplicată determinării valorii normale, metoda descrisă la considerentele 65-72 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.3.   Determinarea valorii normale

(a)   Republica Populară Chineză

(26)

În lipsa oricărui comentariu, concluziile enunțate la considerentul 73 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(b)   Indonezia

(27)

În lipsa oricărui comentariu, concluziile enunțate la considerentul 74 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(c)   Malaezia

(28)

În lipsa oricărui comentariu, concluziile enunțate la considerentul 76 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(d)   Taiwan

(29)

Un producător-exportator taiwanez a contestat metoda utilizată pentru a determina valoarea normală, astfel cum este descrisă la considerentul 79 din regulamentul provizoriu. Societatea a susținut ca ea nu clasifică diferitele tipuri ale produsului în cauză după criteriile folosite de Comisie, deoarece anumite elemente de fixare erau de un tip specializat. Aceasta a afirmat, de asemenea, că, la vizita de verificare la fața locului, a demonstrat cu ajutorul planurilor, al eșantioanelor și al documentelor comerciale caracteristicile unice ale elementelor de fixare specializate pe care le exporta în Comunitate.

(30)

De fapt, elementele de probă reunite pe parcursul vizitei de verificare indicau că produsele respective nu erau înregistrate sub codurile NC supuse anchetei. În aceste împrejurări, s-a considerat oportun să nu se ia în considerare aceste exporturi în sensul prezentei anchete. Concluziile cu privire la această societate, în special cele privind valoarea normală expuse la considerentul 79 din regulamentul provizoriu, sunt bazate pe restul exporturilor, care aparțin definiției produsului în cauză.

(31)

Societatea a sugerat să se aducă anumite ajustări costului de producție utilizat la determinarea provizorie a valorii normale a restului de exporturi (a se vedea considerentul 79 din regulamentul provizoriu).

(32)

Cu toate acestea, ajustările propuse se sprijineau pe date care nu au fost furnizate nici în răspunsurile la chestionare, nici la vizita de verificare la fața locului și care, din această cauză, nu erau verificabile. De altfel, aceste ajustări nu erau justificate de nici o informație conținută în dosar. În consecință, cererea privind costul de producție a trebuit să fie respinsă.

(33)

Un alt producător-exportator din Taiwan a afirmat că respectivul cost de producție și costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale utilizate la determinarea valorii normale făceau uneori obiectul unei duble contabilități. Acesta a susținut că procentul costurilor de vânzare, al cheltuielilor administrative și al altor costuri generale înscris în bilanțul de profit și pierderi care figura în răspunsul său la chestionar nu era corect și că trebuia să se folosească cel comunicat la vizita de verificare.

(34)

În această privință, trebuie notat că societatea nu a încercat să își corecteze tabelul de profit și pierderi înainte de vizita de verificare. Aceasta a comunicat un tabel considerabil modificat al costurilor sale de vânzare, al cheltuielilor administrative și al altor costuri generale în chiar ultima etapă a vizitei, când era prea târziu pentru a fi verificat. În consecință și în măsura în care costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale revizuite nu erau în legătură cu alte informații verificate disponibile în dosar, cererea a fost respinsă și datele care figurau în bilanțul de profit și de pierderi furnizat în răspunsul la chestionar au fost păstrate pentru calculul dumpingului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(35)

Același producător-exportator taiwanez a susținut că deșeurile trebuiau deduse din costul materiilor prime. Societatea a argumentat că, din moment ce deșeurile rezultă în urma procesului de fabricație, venitul obținut din vânzarea lor trebuia să poată fi dedus din costul de producție. Cu toate acestea, aceasta n-a indicat suma acestui venit. În orice caz, nici un venit obținut din alte produse sau din produse secundare nu este luat în considerare în scopul calculării costului de producție al produsului similar, fiindcă nu aceasta este practica obișnuită în societate la repartizarea costurilor. În consecință, cererea societății a trebuit să fie respinsă, iar concluziile provizorii se confirmă.

(36)

În lipsa oricărui comentariu, concluziile enunțate la considerentele 77-79 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(e)   Thailanda

(37)

Un producător-exportator din Thailanda care realizează vânzări pe piața internă a formulat mai multe cereri legate de calculul costului de producție și al costurilor de vânzare, al cheltuielilor administrative și al altor costuri generale în sensul determinării valorii sale normale. Pe de altă parte, acesta a indicat că, în cazul în care cererile îi vor fi acceptate, vânzările sale pe piața internă pe parcursul operațiunilor comerciale normale ar fi reprezentative și ar putea fi utilizate în sensul determinării valorii normale pentru Thailanda.

(38)

Trebuie notat că această societate a transmis mai multe versiuni modificate ale răspunsurilor sale la chestionar în timpul vizitei de verificare, în așa măsură încât ancheta a fost perturbată considerabil, deoarece nu a fost posibil să se reconcilieze nici una dintre aceste versiuni cu registrele contabile ale societății. Cu toate acestea, toate informațiile au fost studiate în măsura posibilului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (8) din regulamentul de bază. Trebuie remarcat că a fost subestimat considerabil costul de producție, pe care societatea l-a comunicat pentru un mare număr de tipuri de produse, în special costul materiilor prime, și că, în consecință, acesta a fost corectat în etapa provizorie pentru a calcula dumpingul. Din moment ce societatea nu a trimis informații susținute în mod corespunzător privind costul de producție al acesteia, care ar necesita o revizuire a calculelor de dumping, cererea acesteia privind calculul costului de producție trebuie respinsă.

(39)

Același producător-exportator a susținut că venitul obținut din vânzarea deșeurilor trebuia să fie dedus din costul materiilor prime cuprinse în costul de producție al produsului similar. Cu toate acestea, în bilanțul de profit și pierderi al societății nu este prevăzut nici un venit legat de vânzarea de deșeuri. În orice caz, nici un venit obținut din alte produse sau din produse secundare nu e luat în considerare în scopul calculării costului de producție al produsului similar, fiindcă aceasta nu este practica obișnuită în societate la repartizarea costurilor.

(40)

În ceea ce privește cererea producătorului-exportator privind utilizarea unui nivel diferit al costurilor de vânzare, al cheltuielilor administrative și al altor costuri generale, s-a stabilit că, chiar dacă s-ar fi dat curs acestei cereri, vânzările pe piața internă ale societății nu ar putea fi utilizate pentru a stabili valoarea normală, fiindcă ele nu au fost realizate pe parcursul operațiunilor comerciale normale.

(41)

În consecință, cererile cu privire la deșeuri și la costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale trebuie respinse, iar concluziile enunțate la considerentul 80 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(f)   Vietnam

(42)

În lipsa oricărui comentariu, concluziile enunțate la considerentul 81 din regulamentul provizoriu se confirmă.

4.   Preț de export

(43)

În lipsa oricărui comentariu, concluziile enunțate la considerentele 82-91 din regulamentul provizoriu cu privire la stabilirea prețului de export, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pentru toate țările în cauză se confirmă.

5.   Comparație

(44)

În lipsa oricărui comentariu, metodologia și concluziile enunțate la considerentele 92-93 din regulamentul provizoriu cu privire la comparația între valoarea normală și prețul de export se confirmă.

6.   Marje de dumping

6.1.   Metodă generală

(45)

În lipsa oricărui comentariu privind determinarea marjei de dumping, metoda expusă la considerentele 94-100 din regulamentul de bază este confirmată.

6.2.   Marje de dumping

(a)   Republica Populară Chineză

(46)

În lipsa oricărui comentariu, marjele de dumping definitive, exprimate în procente din prețul de import CIF (cost, asigurare, navlu) la frontiera comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

Tengzhou Tengda Stainless Steel Product Co., Ltd, Tengzhou City

21,5 %

Tong Ming Enterprise (Jiaxing) Co. Ltd, Zhejiang

12,2 %

Toate celelalte societăți

27,4 %.

(b)   Indonezia

(47)

În lipsa oricărui comentariu, marjele de dumping definitive, exprimate în procente din prețul de import CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

PT. Shye Chang Batam Indonezia, Batam

9,8 %

Toate celelalte societăți

24,6 %

(c)   Malaezia

(48)

În lipsa oricărui comentariu cu privire la calculul marjei de dumping provizorie pentru cei doi producători-exportatori din Malaezia care au cooperat, concluziile enunțate la considerentul 104 din regulamentul provizoriu se confirmă. În consecință, din moment ce nu s-a constatat nici un dumping, trebuie încheiată procedura cu privire la importurile produsului în cauză originar din Malaezia.

(d)   Filipine

(49)

În lipsa oricărui comentariu cu privire la situația din Filipine, nu a fost stabilită nici o marjă de dumping. În consecință, astfel cum este indicat la considerentul 12, trebuie încheiată procedura privind importurile produsului în cauză provenit din Filipine.

(e)   Taiwan

(50)

În lipsa oricărui comentariu cu privire la calculul marjei de dumping provizorii pentru Taiwan, enunțate la considerentele 106-108 din regulamentul provizoriu, marjele de dumping definitive, exprimate în procente din prețul de import CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

Arrow Fasteners Co. Ltd, Taipei

15,2 %

Jin Shing Stainless Ind. Co. Ltd, Tao Yun

18,8 %

Min Hwei Enterprise Co. Ltd, Pingtung

16,1 %

Tong Hwei Enterprise, Co. Ltd, Kaohsiung

16,1 %

Yi Tai Shen Co. Ltd, Tainan

11,4 %

Producători-exportatori care au cooperat, neincluși în eșantion

15,8 %

Toate celelalte societăți

23,6 %.

(f)   Thailanda

(51)

Un producător-exportator din Thailanda a formulat mai multe cereri legate de calculul marjei de dumping individuale a acestuia și referitoare la clasificarea tipurilor de produs, la cantitățile de producție și la utilizarea oțelului inoxidabil de diferite calități.

(52)

Aceste cereri au fost examinate pe baza informațiilor verificate și s-au efectuat anumite corecții corespunzătoare, ceea ce a condus la determinarea unei noi marje de dumping individuale pentru acest producător-exportator. În măsura în care marja de dumping stabilită pentru exportatorii din Thailanda care nu au cooperat se stabilea la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate constatate în cazul unui exportator din Thailanda care a cooperat, marja de dumping reziduală a trebuit să fie revizuită în consecință.

(53)

Marjele de dumping definitive, exprimate în procente din prețul de import CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

A.B.P. Stainless Fasteners Co. Ltd, Ayutthaya

11,1 %

Bunyat Industries 1998 Co. Ltd, Samutsakorn

10,8 %

Dura Fasteners Company Ltd, Samutprakarn

14,6 %

Siam Screws (1994) Co. Ltd, Samutsakorn

11,0 %

Toate celelalte societăți

14,6 %.

(g)   Vietnam

(54)

În lipsa oricărui comentariu cu privire la calculul marjei de dumping provizorii pentru Vietnam, prevăzută la considerentul 110 din regulamentul provizoriu, marja de dumping definitivă, calculată pentru toate societățile vietnameze, exprimată în procente din prețul de import CIF la frontiera comunitară, înainte de vămuire, se confirmă la 7,7 %.

F.   PREJUDICIU

1.   Producție și industrie comunitară

(55)

Producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au contestat metoda de analiză enunțată la considerentul 114 din regulamentul provizoriu, și anume că anumite date au fost stabilite numai pentru producătorii comunitari incluși în eșantion (preț de tranzacție, investiții și randament al investițiilor, salarii, rentabilitate, flux de trezorerie și capacitate de a mobiliza capitaluri), în timp ce ceilalți indicatori (cotă de piață, producție, capacități și utilizare a capacităților, volum și valoare a vânzărilor, creștere, stocuri, ocuparea forței de muncă și productivitate) țineau seama și de datele unui producător comunitar care, împreună cu producătorii din eșantion, forma industria comunitară. Aceștia au susținut că această abordare nu era obiectivă în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază și că articolul 17 alineatul (4) din regulamentul de bază nu permite o astfel de abordare.

(56)

Conform practicii uzuale din procedurile antidumping, factorii de prejudiciu sunt analizați pentru ansamblul industriei comunitare. Cu toate acestea, atunci când aceasta este constituită dintr-un număr foarte mare de producători, se recurge la tehnica de eșantionare. Obiectivul acestei practici este de a permite colectarea de informații detaliate și verificate pe lângă un număr limită de producători în termenul alocat. Aceste informații privesc factori precum prețurile, salariile, investițiile, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de trezorerie și capacitatea de a mobiliza capitaluri, domenii în care ar fi imposibil de verificat toate datele pentru întreaga industrie în termenele prevăzute. Pentru alți factori, cum ar fi cota de piață, volumul de vânzări și producția, este, în general, ușor să se obțină date pentru întreaga industrie. Faptul de a te baza în analiza prejudiciului numai pe informațiile furnizate de producătorii incluși în eșantion, ar însemna ignorarea datelor utilizabile furnizate de alți producători, ceea ce ar conduce la o viziune incompletă a situației. În consecință, pentru a proceda la o evaluare cât mai completă posibil în termenul disponibil în speță, datele privind tendințele tuturor factorilor de prejudiciu primite de la producătorii incluși în eșantion și verificate au fost completate cu informații privind industria în ansamblul său.

(57)

Prin urmare, în lipsa oricărui comentariu privind producția comunitară și definiția industriei comunitare, concluziile enunțate la considerentele 111-114 din regulamentul provizoriu se confirmă.

2.   Consum comunitar, importuri și evaluare cumulativă

(58)

Producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au susținut că importurile de elemente de fixare din oțel inoxidabil provenite din Thailanda și cele care fac obiectul unui dumping provenite din Republica Populară Chineză, din Indonezia, din Taiwan și din Vietnam nu ar fi trebuit să facă obiectul unei evaluări cumulative din cauza unei pretinse lipse a concurenței între ei în termeni de volum, prețuri medii și cotă de piață. Aceștia au subliniat faptul că, în 2002, volumul și cota de piață ale importurilor provenite din Thailanda au scăzut cu 29 % și, respectiv, 35 %, în timp ce, în această perioadă, se putea observa o creștere pentru celelalte țări în cauză. De altfel, ei au subliniat că, începând cu 2003, prețurile medii ale importurilor din Thailanda au crescut cu 2 %.

(59)

Trebuie reamintit faptul că, pentru fiecare dintre țările în cauză, marjele de dumping constatate sunt mai mari decât nivelul de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază (2 %) și că volumul importurilor depășește pragul de 1 % din cota de piață stabilită la articolul 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. Pe de altă parte, trebuie notat că analiza nu ar trebui să privească numai anul 2002, ci ansamblul perioadei examinate, adică intervalul dintre 2001 și perioada de anchetă. Global, volumul și cota de piață a importurilor provenite din Thailanda au crescut semnificativ, în timp ce prețurile acestora se diminuau considerabil. Din această cauză, configurația generală a acestor importuri este în conformitate cu tendințele stabilite pentru ansamblul țărilor în cauză. Pe de altă parte, se reamintește că elementele de fixare din oțel inoxidabil importate din țările în cauză sunt similare în toate privințele, interschimbabile și comercializate în Comunitate prin rețele comparabile și în condiții comerciale asemănătoare, astfel încât fac concurență elementelor de fixare din oțel inoxidabil produse în Comunitate. În consecință, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, se confirmă că trebuie procedat la o evaluare cumulativă a efectelor importurilor produsului în cauză care face obiectul unui dumping.

(60)

Prin urmare, în lipsa oricărui comentariu privind analiza situației pe piața Comunității, concluziile enunțate la considerentele 115-126 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.   Situația economică a industriei comunitare

(61)

În urma instituirii măsurilor provizorii, nici un comentariu nu a fost formulat privind producția, capacitățile și utilizarea acestora, volumul de vânzări, prețul de vânzare, cota de piață, creșterea, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea dumpingului și restabilirea în urma practicilor anterioare de dumping ale industriei comunitare. Prin urmare, concluziile enunțate la considerentele 127-133, 137, 142, 143, 145 și 146 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.1.   Rentabilitate

(62)

Producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au susținut că rentabilitatea producătorilor comunitari incluși în eșantion se îmbunătățise și nu indica existența unui prejudiciu. Aceștia au afirmat, de asemenea, că industria comunitară nu atinsese marja de profit de minimum 5 % considerată suficientă și realizabilă în lipsa dumpingului din cauza investițiilor efectuate de producătorii comunitari incluși în eșantion în 2002 și 2003. Ei au cerut, de asemenea, să nu se țină seama de faptul că industria comunitară beneficiase de utilizarea oțelului inoxidabil la prețuri scăzute, motivând că această situație trebuia considerată drept normală fiindcă se aplica tuturor operatorilor.

(63)

Trebuie reamintit, de asemenea, astfel cum este indicat la considerentele 149 și 150 din regulamentul provizoriu, că rentabilitatea nu este singurul factor, nici elementul principal care demonstrează prejudiciul în cazul de față. Articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază prevede că un singur factor de prejudiciu sau mai mulți dintre cei enumerați nu constituie în mod necesar o bază decisivă pentru a evalua starea industriei comunitare. După cum se indică la considerentul 138 din regulamentul provizoriu, au fost necesare investiții pentru a menține competitivitatea; prin urmare, nu este posibil să li se atribuie un impact negativ asupra rentabilității. Pe de altă parte, după cum se indică la considerentul 136 din regulamentul provizoriu, efectul pozitiv al creșterii prețurilor oțelului inoxidabil pe parcursul perioadei de anchetă asupra rentabilității producătorilor comunitari incluși în eșantion nu a fost decât temporar și constituie un factor susceptibil de a fi adus profituri altor operatori economici pe o durată foarte scurtă.

(64)

Astfel, concluzia conform căreia nivelul de rentabilitate nu ar reflecta prejudiciul trebuie respinsă și concluziile enunțate la considerentele 134-136 din regulamentul provizoriu se confirmă.

3.2.   Investiții, randament al investițiilor, flux de trezorerie și capacitate de a mobiliza capitaluri

(65)

Producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au subliniat faptul că sporirea investițiilor, randamentul acestora, fluxul de trezorerie și capacitatea de a mobiliza capitaluri nu reflectau existența unui prejudiciu.

(66)

Astfel cum este indicat la considerentul 147 din regulamentul provizoriu, trebuie reamintit faptul că nu s-a considerat că factorii „investiție” și „capacitate de a mobiliza capitaluri” exprimau existența unui prejudiciu pe parcursul perioadei examinate.

(67)

Cu toate acestea, trebuie apreciată îmbunătățirea globală a randamentului investițiilor observată pe parcursul perioadei examinate ținând seama (i) de caracterul temporar și excepțional al nivelului rentabilității al producătorilor comunitari incluși în eșantion pe parcursul perioadei de anchetă, astfel cum s-a indicat la considerentele 136 și 139 din regulamentul provizoriu, și (ii) de utilizarea din ce în ce mai frecventă a utilajelor în leasing, ceea ce nu a fost considerat drept investiție. Bunurile de capital în leasing nu au fost incluse în investiții, dar utilizarea sporită a acestora a contribuit la profitul realizat. Aceste două motive explică creșterea artificială a randamentului investițiilor pe parcursul perioadei de anchetă.

(68)

În ceea ce privește fluxul de trezorerie, deteriorarea acestuia pe parcursul perioadei examinate (–36 %) demonstrează în mod clar existența unui prejudiciu. În consecință, trebuie confirmate concluziile enunțate la considerentele 138-141 din regulamentul provizoriu.

3.3.   Salarii

(69)

Producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au susținut, de asemenea, că nu exprima existența unui prejudiciu în cazul de față creșterea cu 10 % a costurilor muncii per muncitor pe parcursul perioadei examinate.

(70)

Trebuie reamintit faptul că, în etapa provizorie, analiza evoluțiilor salariilor în temeiul examinării prejudiciului înregistra o creștere ce rezulta din îmbunătățirea productivității și din compensarea inflației. Cu toate acestea, ocuparea forței de muncă a scăzut cu 5 % pe parcursul perioadei examinate, ceea ce a fost considerat ca indiciu al unui prejudiciu. În consecință, trebuie confirmate concluziile enunțate la considerentul 144 din regulamentul provizoriu.

3.4.   Concluzie cu privire la prejudiciu

(71)

Pe scurt, concluziile enunțate la considerentele 147-150 din regulamentul provizoriu se confirmă. Pe plan global, indicatorii care au evoluat negativ (scăderea semnificativă a cotei de piață, dezvoltarea, ocuparea forței de muncă, slaba îmbunătățire a rentabilității/a randamentului investițiilor și a fluxurilor de trezorerie) îi depășesc considerabil pe aceia care au afișat o tendință pozitivă (creșterea ușoară a producției și a volumului vânzărilor, diminuarea stocurilor, continuarea investițiilor, scăderea costurilor mâinii de lucru în termeni absoluți și capacitatea de a mobiliza capitaluri).

G.   LEGĂTURĂ DE CAUZALITATE

(72)

Producătorii-exportatori din Thailanda și o asociație a importatorilor au prezentat observații referitoare la analiza legăturii de cauzalitate din etapa provizorie cu privire la un anumit număr de factori studiați în continuare. În lipsa oricărui comentariu, concluziile enunțate în regulamentul provizoriu cu privire la efectul importurilor care fac obiectul unui dumping (considerentul 152 din regulamentul provizoriu), la impactul importurilor provenite din alte țări terțe (considerentele 153-159 din regulamentul provizoriu) și la evoluția consumului pe piața Comunității (considerentul 160 din regulamentul provizoriu) se confirmă.

1.   Impact al cursurilor de schimb

(73)

Producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat, un importator și o asociație al cărei membru este acesta din urmă, au invocat impactul deprecierii dolarului american în raport cu moneda euro, în special în 2003, ceea ce ar fi favorizat exporturile din China și din Thailanda în Comunitate. Astfel, au susținut că, cel puțin parțial, scăderea prețurilor și efectul prejudiciabil al acesteia pentru industria comunitară nu ar fi trebuit să fie atribuite dumpingului practicat de către exportatori în Republica Populară Chineză și în Thailanda, ci acestei evoluții a cursurilor de schimb (în cazul Republicii Populare Chineze, în special, datorită parității yuan/dolar american).

(74)

În primul rând, trebuie notat că monedele de facturare a tuturor operațiunilor de export provenite din țările în cauză nu sunt cunoscute. În consecință, estimarea efectului unei eventuale fluctuații a cursurilor de schimb nu este posibilă. Pe de altă parte, în scopul analizei prejudiciului, prețurile de import efective pe parcursul perioadei de anchetă sunt utilizate pentru a stabili nivelul de subcotare și eventualul impact asupra industriei comunitare, fie că scăderea prețurilor de import se datorează în parte fluctuației cursurilor de schimb, fie că nu. S-a constatat că marjele de subcotare erau importante (a se vedea considerentele 125 și 126 din regulamentul provizoriu).

(75)

Ținând seama de cele sus-menționate, argumentul privind posibilul efect al fluctuației cursurilor de schimb a fost respins.

2.   Competitivitatea industriei comunitare

(76)

Producătorii-exportatori din Thailanda au afirmat, de asemenea, că prejudiciul suferit de către industria comunitară trebuia atribuit unei competitivități insuficiente, rezultat al instalațiilor de producție considerate depășite.

(77)

Cu toate acestea, trebuie reamintit că pe parcursul perioadei examinate industria comunitară nu a încetat să investească pentru a înlocui echipamentele depășite și pentru a conserva instalațiile de producție performante. În consecință, aceasta nu utilizează nici o tehnică de producție depășită sau necompetitivă care ar fi putut întrerupe legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză și efectele lor prejudiciabile asupra industriei comunitare. Acest argument trebuie, așadar, respins, iar concluziile enunțate la considerentul 161 din regulamentul provizoriu privind competitivitatea industriei comunitare se confirmă.

3.   Condiții pe piața Comunității

(78)

Producătorii-exportatori din Thailanda care au cooperat au susținut, de asemenea, că prejudiciul ar fi putut fi cauzat de condițiile de piață instabile. În acest context, ei se referă la creșteri temporare ale prețului oțelului și la puterea de negociere a clienților importanți.

(79)

Cu toate acestea, trebuie semnalat că ridicarea temporară a prețurilor oțelului nu a cauzat prejudicii producătorilor comunitari incluși în eșantion. Dimpotrivă, acestea au adus profituri, crescându-le rentabilitatea pe termen provizoriu. În ceea ce privește impactul clienților importanți, trebuie notat că o concurență neloială sub forma importurilor care fac obiectul unui dumping contribuie în principal la consolidarea puterii de negociere a acestora. Astfel, este posibil să se observe o legătură directă între importurile provenite din țările în cauză și comportamentul importatorilor/distribuitorilor. Pe plan global, condițiile care predominau pe piața Comunității nu au întrerupt legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria comunitară.

4.   Concluzii privind legătura de cauzalitate

(80)

În concluzie, luând în considerare comentariile de mai sus privind legătura de cauzalitate și din motivele enunțate la considerentele 151-162 din regulamentul provizoriu, se confirmă că nu a intervenit nici un factor care să întrerupă legătura de cauzalitate între importurile provenite din cele cinci țări în cauză luate în ansamblu și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

H.   INTERESUL COMUNITĂȚII

(81)

Un anumit număr de importatori/distribuitori și mai mulți producători-exportatori din Thailanda au afirmat că instituirea de măsuri ar putea să nu fie în interesul Comunității.

1.   Efectul măsurilor asupra importatorilor și a utilizatorilor

(82)

Importatorii/distribuitorii au subliniat că măsurile ar avea un impact direct asupra marjelor de profit, deoarece ei nu ar fi în măsură să transfere costul asupra clienților prin creșterea prețului.

(83)

În primul rând, aceste părți nu au furnizat nici un element de probă în sprijinul afirmațiilor lor. În al doilea rând, după cum s-a indicat deja în regulamentul provizoriu, nimic nu demonstrează că măsurile antidumping ar amenința viabilitatea economică a importatorilor/distribuitorilor. În plus, pe parcursul perioadei examinate, marjele de profit ale acestora din urmă au fost cu mult superioare rentabilității industriei comunitare. Se confirmă, deci, că eventualul interes pe care neinstituirea de măsuri antidumping ar putea să îl prezinte pentru importatori/distribuitori este inferior interesului industriei comunitare de a vedea încetate practicile comerciale neloiale și prejudiciabile puse în aplicare de către țările în cauză. Prin urmare, concluziile enunțate la considerentele 164-170 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(84)

Producătorii-exportatori din Thailanda au indicat că instituirea de măsuri ar crește costurile industriei europene producătoare de automobile și că această creștere nu ar fi în interesul Comunității. Cu toate acestea, aceștia nu au furnizat elemente de probă care să demonstreze acest impact asupra utilizatorilor. Pe baza informațiilor disponibile (răspunsul unui utilizator, fabricant de material rulant), s-a dovedit că efectul măsurilor asupra utilizatorilor din aval ar fi neglijabil. Trebuie, deci, să se confirme concluziile enunțate la considerentele 173 și 174 din regulamentul provizoriu cu privire la interesul utilizatorilor și al consumatorilor.

2.   Concluzie

(85)

După examinarea diverselor interese în cauză, se confirmă că, din motivele enunțate la considerentele 163-175 din regulamentul provizoriu, din punctul de vedere al interesului general al Comunității, nici un interes nu îl depășește pe cel al industriei comunitare de a institui măsuri provizorii în scopul de a elimina efectele denaturării schimburilor comerciale, care rezultă din importurile care fac obiectul unui dumping.

I.   MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

(86)

Luând în considerare concluziile stabilite cu privire la dumping, la prejudiciu, la legătura de cauzalitate și la interesul Comunității, instituirea de măsuri antidumping definitive este considerată necesară pentru a împiedica agravarea prejudiciului provocat industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping. Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut seama de marjele de dumping constatate pe parcursul perioadei de anchetă și de valoarea dreptului necesar pentru a elimina prejudiciul suferit de către industria comunitară.

1.   Nivel de eliminare a prejudiciului

(87)

Creșterea prețurilor necesară pentru a elimina prejudiciul a fost determinată, pentru fiecare societate, prin compararea prețului de import mediu ponderat al produsului în cauză cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de către industria comunitară pe piața comunitară. Diferența a fost exprimată în procente din valoarea de import CIF.

(88)

Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin adăugarea unei marje de profit de 5 % la costul de producție mediu ponderat al industriei comunitare. În lipsa unui comentariu, se confirmă că această marjă de profit este aceea pe care industria comunitară ar putea să o realizeze în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. Ea corespunde marjei pe care industria comunitară o poate obține pentru grupe de produse similare, care nu sunt supuse concurenței neloiale, și anume elementele de fixare care nu sunt înregistrate sub codurile NC incluse în definiția produsului în cauză.

2.   Forma și nivelul dreptului

(89)

Luând în considerare cele ce preced, se consideră că este necesar să se instituie un drept antidumping definitiv asupra elementelor de fixare din oțel inoxidabil provenite din Republica Populară Chineză, din Indonezia, din Taiwan, din Thailanda și din Vietnam, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(90)

În ceea ce privește nivelul dreptului ce urmează a fi aplicat, s-a constatat că, pentru doi producători-exportatori care au cooperat (unul în Taiwan, celălalt în Republica Populară Chineză), nivelul eliminării prejudiciului era inferior marjei de dumping. În acest caz, dreptul nu trebuie să depășească nivelul eliminării prejudiciului. În toate celelalte cazuri, dreptul trebuie stabilit la nivelul marjei de dumping constatate, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(91)

Pe baza celor expuse anterior, nivelurile dreptului definitiv se stabilesc după cum urmează:

Țara

Producător-exportator

Nivelul dreptului antidumping

Republica Populară Chineză

Tengzhou Tengda Stainless Steel Product Co., Ltd, Tengzhou City

11,4 %

Tong Ming Enterprise (Jiaxing) Co. Ltd, Zhejiang

12,2 %

Toate celelalte societăți

27,4 %

Indonezia

PT. Shye Chang Batam Indonezia, Batam

9,8 %

Toate celelalte societăți

24,6 %

Taiwan

Arrow Fasteners Co. Ltd, Taipei

15,2 %

Jin Shing Stainless Ind. Co. Ltd, Tao Yuan

8,8 %

Min Hwei Enterprise Co. Ltd, Pingtung

16,1 %

Tong Hwei Enterprise, Co. Ltd, Kaohsiung

16,1 %

Yi Tai Shen Co. Ltd, Tainan

11,4 %

Producători-exportatori care au cooperat și care nu au fost incluși în eșantion

15,8 %

Toate celelalte societăți

23,6 %

Thailanda

A.B.P. Stainless Fasteners Co. Ltd, Ayutthaya

11,1 %

Bunyat Industries 1998 Co. Ltd, Samutsakorn

10,8 %

Dura Fasteners Company Ltd, Samutprakarn

14,6 %

Siam Screws (1994) Co. Ltd, Samutsakorn

11,0 %

Toate celelalte societăți

14,6 %

Vietnam

Toate societățile

7,7 %

(92)

Producătorii-exportatori din Thailanda au atras atenția asupra articolului 15 din Acordul antidumping al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), care prevede că e necesar să fie luată în considerare în mod special situația țărilor în curs de dezvoltare atunci când se are în vedere aplicarea măsurilor antidumping. Cu toate acestea, nu s-a demonstrat că, în cazul de față, interesele esențiale ale Thailandei erau afectate, astfel cum este prevăzut la sus-numitul articol. În aceste împrejurări, se consideră adecvat să se instituie un drept antidumping asupra importurilor provenite din Thailanda, la nivelurile sus-menționate.

(93)

Nivelurile dreptului individuale precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete antidumping. Acestea reflectă, prin urmare, situația constatată pentru societățile în cauză pe parcursul acestei anchete. Aceste niveluri ale dreptului (prin opoziție cu dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, astfel, exclusiv importurilor produsului originar din țările în cauză fabricat de către societăți, deci de către entități juridice specifice, menționate. Produsele importate fabricate de către orice societate al cărei nume nu este menționat în mod specific în dispozitivul prezentului regula ment, inclusiv de către entitățile în legătură cu societățile menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(94)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri ale dreptului individual (de exemplu, în urma schimbării denumirii entității sau în urma înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată imediat Comisiei (3) și să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților întreprinderii legate de producție, precum și la vânzările pe piața internă și la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau al înființării unor noi entități de producție sau de vânzare. În cazul în care este necesar, regulamentul va fi modificat în consecință printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de nivelurile dreptului individual.

3.   Perceperea dreptului provizoriu

(95)

Luând în considerare amploarea marjelor de dumping constatate și importanța prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesară perceperea în mod definitiv a sumelor depuse cu titlul de drept antidumping provizoriu, instituit prin regulamentul provizoriu [Regulamentul (CE) nr. 771/2005] la nivelul dreptului definitiv instituit prin prezentul regulament. Pentru producătorii-exportatori al căror nivel al dreptului individual este inferior dreptului provizoriu, sumele depuse în mod provizoriu ce depășesc nivelul dreptului definitiv trebuie eliberate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie un drept antidumping definitiv asupra importurilor de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil, precum și de părți ale acestora, înregistrate sub codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10, 7318 15 30, 7318 15 51, 7318 15 61 și 7318 15 70, originare din Republica Populară Chineză, Indonezia, Taiwan, Thailanda și Vietnam.

(2)   Nivelul dreptului antidumping definitiv aplicabil prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, se ridică la 15,8 % pentru produsele fabricate de către producătorii-exportatori din Taiwan menționați în anexă (cod adițional TARIC A649).

(3)   Nivelul dreptului antidumping definitiv aplicabil prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilește după cum urmează pentru produsele fabricate de către societățile următoare:

Țara

Producător-exportator

Nivelul dreptului (%)

Cod adițional TARIC

Republica Populară Chineză

Tengzhou Tengda Stainless Steel Product Co., Ltd, Tengzhou City

11,4

A650

Tong Ming Enterprise (Jiaxing) Co. Ltd, Zhejiang

12,2

A651

Toate celelalte societăți

27,4

A999

Indonezia

PT. Shye Chang Batam Indonesia, Batam

9,8

A652

Toate celelalte societăți

24,6

A999

Taiwan

Arrow Fasteners Co. Ltd, Taipei

15,2

A653

Jin Shing Stainless Ind. Co. Ltd, Tao Yuan

8,8

A654

Min Hwei Enterprise Co. Ltd, Pingtung

16,1

A655

Tong Hwei Enterprise, Co. Ltd, Kaohsiung

16,1

A656

Yi Tai Shen Co. Ltd, Tainan

11,4

A657

Toate societățile, altele decât societățile de mai sus și societățile enumerate în anexă

23,6

A999

Thailanda

A.B.P. Stainless Fasteners Co. Ltd, Ayutthaya

11,1

A658

Bunyat Industries 1998 Co. Ltd, Samutsakorn

10,8

A659

Dura Fasteners Company Ltd, Samutprakarn

14,6

A660

Siam Screws (1994) Co. Ltd, Samutsakorn

11,0

A661

Toate celelalte societăți

14,6

A999

Vietnam

Toate societățile

7,7

(4)   Cu excepția dispozițiilor contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de drepturi vamale.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlul de drept antidumping provizoriu instituit prin Regulamentul (CE) nr. 771/2005 de instituire a unui drept antidumping provizoriu asupra importurilor de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil, precum și de părți ale acestora, înregistrate sub codurile NC 7318 12 10, 7318 14 10, 7318 15 30, 7318 15 51, 7318 15 61 și 7318 15 70, originare din Republica Populară Chineză, Indonezia, Taiwan, Thailanda și Vietnam, sunt percepute definitiv conform normelor expuse în continuare. Sumele depuse care depășesc cuantumul dreptului antidumping sunt eliberate.

Articolul 3

Procedura privind importurile de anumite elemente de fixare din oțel inoxidabil, precum și de părți ale acestora, originare din Malaezia și din Filipine, este încheiată.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 noiembrie 2005.

Pentru Consiliu

Președintele

T. JOWELL


(1)  JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).

(2)  JO L 128, 21.5.2005, p. 19.

(3)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția B, Birou J-79 5/17, Rue de la Loi 200, B-1049 Bruxelles.


ANEXĂ

A-STAINLESS INTERNATIONAL CO. LTD, Taipei

BOLTUN CORPORATION, Tainan

CHAEN WEI CORPORATION, Taipei

CHIAN SHYANG ENT CO. LTD, Chung-Li City

CHONG CHENG FASTENER CORP., Tainan

DIING SEN FASTENERS & INDUSTRIAL CO. LTD, Taipei

DRAGON IRON FACTORY CO. LTD, Kaohsiung

EXTEND FORMING INDUSTRIAL CORP. LTD, Lu Chu

FORTUNE BRIGHT INDUSTRIAL CO. LTD, Lung Tan Hsiang

FWU KUANG ENTERPRISES CO. LTD, Tainan

HSIN YU SCREW ENTERPRISE CO. LTD, Taipin City

HU PAO INDUSTRIES CO. LTD, Tainan

J C GRAND CORPORATION, Taipei

JAU YEOU INDUSTRY CO. LTD, Kangshan

JOHN CHEN SCREW IND. CO. LTD, Taipei

KUOLIEN SCREW INDUSTRIAL CO. LTD, Kwanmiao

KWANTEX RESEARCH INC., Taipei

LIH LIN ENTERPRISES & INDUSTRIAL CO. LTD, Taipei

LIH TA SCREW CO. LTD, Kweishan

LU CHU SHIN YEE WORKS CO. LTD, Kaohsiung

M & W FASTENER CO. LTD, Kaoshsiung

MULTI-TEK FASTENERS & PARTS MANIFACTURER CORP., Tainan

NATIONAL AEROSPACE FASTENERS CORP., Ping Jen City

QST INTERNATIONAL CORP., Tainan

SEN CHANG INDUSTRIAL CO. LTD, Ta-Yuan

SPEC PRODUCTS CORP., Tainan

SUMEEKO INDUSTRIES CO. LTD, Kaoshiung

TAIWAN SHAN YIN INTERNATIONAL CO. LTD, Kaohsiung

VIM INTERNATIONAL ENTERPRISE CO. LTD, Taichung

YEA-JANN INDUSTRIAL CO. LTD, Kaohsiung

ZONBIX ENTERPRISE CO. LTD, Kaohsiung

ZYH YIN ENTERPRISE CO. LTD, Kaohsiung.