11/Volumul 39

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

59

L 071/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În iulie 1999, prin Regulamentul (CE) nr. 1728/1999 (2), Consiliul a instituit drepturi antidumping definitive la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Taiwan.

(2)

În decembrie 2000, prin Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 (3), Consiliul a instituit drepturi antidumping definitive la importurile de fibre discontinue de poliester originare, între altele, din Republica Coreea.

(3)

Nivelul drepturilor antidumping definitive stabilite pentru producătorii-exportatori coreeni și taiwanezi, care fac obiectul anchetelor menționate anterior, exprimat în procent din valoarea CIF frontieră comunitară se stabilește după cum urmează:

(4)

La 19 decembrie 2003, Comisia a anunțat printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de deschidere”), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de fibre discontinue de poliester în Comunitate, originare din Republica Populară Chineză și Arabia Saudită.

(5)

În aceeași zi, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (5), deschiderea unei reexaminări provizorii a drepturilor antidumping definitive instituite prin Regulamentele (CE) nr. 1728/1999 și (CE) nr. 2852/2000 ale Consiliului la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Coreea și din Taiwan.

(6)

Aceste anchete antidumping au fost deschise ca urmare a unei plângeri și a unei cereri depuse la 10 noiembrie 2003 de către Comité International de la Rayonne et des Fibres Synthétiques (denumit în continuare „CIRFS” sau „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție majoră, în acest caz mai mult de 40 %, din producția comunitară de fibre discontinue de poliester. Plângerea conținea elemente de probă ale dumpingului al cărui obiect este produsul în cauză și al prejudiciului important care rezultă din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea procedurilor antidumping.

(7)

În prezent, măsuri antidumping definitive se aplică importurilor de fibre discontinue de poliester originare din (i) Australia, Indonezia și Thailanda, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1522/2000 (6); (ii) India, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 2852/2000; precum și (iii) Belarus, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1799/2002 (7).

(8)

Comisia a informat oficial producătorii-exportatori cunoscuți din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită, din Coreea și din Taiwan, importatorii-comercianți și asociațiile acestora, furnizorii și utilizatorii interesați în mod notoriu, reprezentanții țarilor exportatoare în cauză, precum și reclamantul și alți producători comunitari cunoscuți, cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a cere să fie audiate în termenele stabilite în avizele de deschidere.

(9)

Luând în considerare numărul mare de producători exportatori chinezi, taiwanezi și coreeni, menționați în plângere și în cerere, precum și numărul mare de importatori comunitari de produse în cauză, în ambele avize de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantioane pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(10)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se recurgă la eșantionare și, după caz, să se determine compunerea eșantionului, toți producătorii-exportatori menționați la considerentul 9 și importatorii comunitari au fost rugați să se anunțe Comisiei și să furnizeze, astfel cum se specifică în avizele de deschidere, informații principale despre activitățile lor legate de produsul în cauză, în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2003 și 30 noiembrie 2003 (denumită în continuare „perioada de eșantionare”).

(11)

După examinarea informațiilor comunicate de producătorii-exportatori chinezi și datorită numărului mic de răspunsuri primite, s-a decis să nu se recurgă la eșantionare în cazul producătorilor-exportatori chinezi.

(12)

În cazul Coreei, nouă producători-exportatori au răspuns la chestionarul de eșantionare. Au fost selectați pentru eșantion primii trei ca volum al exporturilor. Cu toate acestea, una dintre societățile comerciale selectate a încetat, ulterior, să mai coopereze și, ca urmare, a fost înlocuită cu cea de-a patra societate din punct de vedere al volumului exportat. Eșantionul final, reprezentând mai mult de 80 % din exporturile declarate de produs în cauză în Comunitate, în cursul perioadei de eșantionare, a fost alcătuit din următoarele societăți:

(13)

În cazul Taiwanului, cinci societăți au răspuns la chestionarul din eșantion și au raportat vânzări de produs în cauză la export către Comunitate, în cursul perioadei de eșantionare. Au fost selectate pentru eșantion primele trei societăți ca volum al exporturilor. Cu toate acestea, ulterior, s-a dovedit că una dintre societățile selectate nu exportase produsul în cauză către Comunitate în cursul perioadei de eșantionare. Prin urmare, aceasta a fost exclusă din eșantion. Cea de-a patra societate ca mărime a fost invitată să completeze chestionarul; s-a dovedit a fi în aceeași situație. În acest stadiu al anchetei, eventuala includere a unei alte societăți în eșantion, care ar fi implicat prelungirea termenului acordat pentru completarea chestionarului, ar fi pus în pericol încheierea la timp a anchetei. În orice caz, cele două societăți rămase, care reprezintă mai mult de 95 % din exporturile de produs în cauză către Comunitate în cursul perioadei de eșantionare, au fost considerate reprezentative. Prin urmare, eșantionul a fost alcătuit din următoarele societăți:

(14)

În ceea ce privește importurile în Uniunea Europeană, inițial, pentru eșantion, au fost selectate cinci societăți care nu au legătură cu producătorii-exportatori, pe baza volumului importurilor lor din țările în cauză. Ulterior, s-a considerat că una dintre aceste societăți nu cooperează și a fost exclusă din eșantion. Cele patru societăți rămase reprezentau 14,6 % din totalul importurilor în cauză. Eșantionul final a fost alcătuit din următoarele societăți:

(15)

Comisia a trimis producătorilor-exportatori chinezi interesați în mod notoriu formulare de cerere pentru statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și de tratament individual. Cinci producători-exportatori și două societăți legate au prezentat cereri de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață sau de tratament individual, pentru cazul în care ancheta stabilește că exportatorii-producători nu îndeplinesc condițiile necesare pentru statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(16)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților interesate în mod notoriu și tuturor celorlalte societăți care s-au anunțat în termenele stabilite de avizele de deschidere. S-au primit răspunsuri de la cinci producători-exportatori chinezi, de la doi producători-exportatori saudiți, de la trei producători-exportatori coreeni selectați pentru eșantion, de la doi producători-exportatori taiwanezi incluși în eșantion, de la cinci importatori comunitari care au legătură cu un exportator saudit, de la un importator comunitar care se aprovizionează din Coreea, de la doi importatori independenți selectați pentru eșantion, de la șase producători ai industriei comunitare, de la alți doi producători care nu sunt reclamanți, de la doi furnizori de materii prime, de la zece utilizatori și de la un producător din țara analogă, Statele Unite.

(17)

Comisia a căutat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina dumpingul, prejudiciul rezultat din acesta și interesul Comunității. S-au efectuat vizite de verificare în incintele următoarelor societăți:

(18)

Luând în considerare necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori chinezi cărora s-ar putea să nu li se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, s-a efectuat o vizită de verificare destinată stabilirii valorii normale pe baza datelor din țara analogă (Statele Unite) în incintele următoarei societăți:

(19)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2003 și 31 decembrie 2003 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor, în cadrul analizei prejudiciului, a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2000 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioadă examinată”).

(20)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere să se recomande:

În conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, părților li s-a acordat un termen pentru a-și formula observațiile privind informațiile comunicate.

(21)

Au fost examinate comentariile prezentate oral și în scris de către părți și, după caz, concluziile definitive au fost modificate în consecință.

(22)

Definiția produsului în cauză este aceeași ca cea reținută în sensul anchetelor menționate la considerentele 1 și 2.

(23)

Produsele în cauză sunt fibre sintetice discontinue de poliester, necardate, nepieptănate sau altfel prelucrate pentru filare și, care se încadrează în prezent la codul NC 5503 20 00. Acestea sunt denumite în limbajul comun fibre discontinue de poliester.

(24)

Aceste produse sunt o materie primă, utilizată în diferite etape ale procesului de producție a produselor textile. În Comunitate, fibrele discontinue de poliester sunt utilizate fie pentru filare, adică pentru fabricarea filamentelor destinate producției textilelor, după ce au fost combinate cu alte fibre precum bumbacul sau lâna, fie pentru alte utilizări precum umplerea, adică umplerea cu câlți și căptușirea, anumitor produse textile precum pernele, scaunele pentru automobile și jachetele.

(25)

Produsul este vândut sub diferite tipuri de produse care pot fi identificate prin diferite mențiuni cum ar fi greutatea, coeziunea, lustrul și tratamentul cu silicon sau prin clasificarea lor în familii de produse cum ar fi fibrele rotunde, cave și cu două componente și specialități cum ar fi fibrele vopsite și trilobate. Din punct de vedere al producției, se poate face o diferență între fibrele discontinue de poliester neprelucrate, produse din materii prime neprelucrate, și fibrele discontinue de poliester regenerate, produse din poliester reciclat. În ultimul rând, calitatea poate fi un substandard de prim rang.

(26)

Ancheta a arătat că toate tipurile de produse în cauză, astfel cum au fost definite la considerentul 23, în ciuda diferențelor dintre mai mulți factori, astfel cum au fost definiți la considerentul anterior, au aceleași caracteristici fizice și chimice și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare în sensul prezentei proceduri antidumping, toate aceste tipuri de produse în cauză sunt considerate ca unul și același produs.

(27)

S-a constatat că fibrele discontinue de poliester fabricate și vândute în țările exportatoare în cauză, produsul fabricat și vândut pe piața internă a țării analoge (Statele Unite), precum și cel fabricat și vândut în Comunitate de industria comunitară prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(28)

Metodologia generală, prezentată mai jos, a fost aplicată tuturor producătorilor-exportatori din Coreea, Taiwan, Arabia Saudită și, în măsura posibilului, din Republica Populară Chineză. Prin urmare, prezentarea de mai jos a constatărilor privind dumpingul pentru țările în cauză descrie numai situația specifică a fiecărei țări exportatoare.

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, pentru fiecare producător-exportator care a cooperat s-a examinat în primul rând dacă vânzările interne de fibre discontinue de poliester erau reprezentative, și anume dacă volumul total al acestora reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al exporturilor producătorului în cauză în Comunitate.

(30)

Comisia a identificat ulterior tipurile de fibre discontinue de poliester vândute pe piața internă care erau identice sau direct comparabile cu cele vândute la export în Comunitate. În ceea ce privește examinarea pe tip de produs, astfel cum s-a menționat la considerentul 27, Comisia a considerat tipurile de produse vândute pe piața internă și cele exportate ca prezentând caracteristici similare în ceea ce privește originea, denierul, compoziția, secțiunea, lustrul, culoarea, tratamentul cu silicon, calitatea și utilizarea ca fiind direct comparabile.

(31)

Pentru fiecare tip vândut de producătorii-exportatori pe piața internă și constatat a fi direct comparabil cu tipul de fibre discontinue de poliester vândut la export în Comunitate, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne de un anumit tip de fibre discontinue de poliester au fost considerate ca fiind suficient de reprezentative atunci când volumul lor total, în cursul perioadei de anchetă, a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor de fibre discontinue de poliester de tip comparabil exportat în Comunitate.

(32)

Comisia a examinat ulterior dacă vânzările interne de fiecare tip de produs vândut pe piața internă în cantități reprezentative, pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, prin stabilirea proporției de vânzări profitabile ale tipului în cauză, către clienți independenți. În cazurile în care volumul vânzărilor dintr-un tip de fibre discontinue de poliester, efectuate la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor din acest tip, și în cazurile în care prețul mediu ponderat pentru acest tip era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a determinat pe baza prețului intern real, exprimat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne din acest tip, din cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu. Atunci când vânzărilor profitabile dintr-un tip de fibre discontinue de poliester a reprezentat cel mult 80 % din volumul total al vânzărilor din acest tip sau când prețul mediu ponderat al acestui tip era mai mic decât costul de producție, valoarea normală s-a determinat pe baza prețului intern real, exprimat ca medie ponderată doar a vânzărilor profitabile din acest tip, cu condiția ca acestea să reprezinte cel puțin 10 % din volumul total al vânzărilor din acest tip.

(33)

În cazurile în care volumul vânzărilor profitabile dintr-un anumit tip a reprezentat mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor din acest tip, s-a considerat că acest produs a fost vândut în cantități insuficiente pentru ca prețul practicat pe piața internă să constituie o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale. Atunci când prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător-exportator nu au putut fi utilizate pentru stabilirea valorii normale, a trebuit aplicată o altă metodă.

(34)

S-a examinat dacă valoarea normală poate fi stabilită pe baza prețurilor interne ale altor producători, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. În absența datelor fiabile privind prețurile interne ale altor producător, s-a recurs la metoda valorii normale construite, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită pe baza costului de producție al fiecărui producător-exportator, majorat cu o valoare rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și costurile generale și cu marja de profit.

(36)

Prin urmare, Comisia a examinat dacă profiturile realizate, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate de fiecare producător-exportator în cauză pe piața internă constituie date fiabile.

(37)

Costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale interne reale au fost considerate fiabile atunci când volumul vânzărilor interne ale societății în cauză a putut fi considerat ca reprezentativ în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Marja de profit internă a fost determinată pe baza vânzărilor interne efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(38)

În toate cazurile în care aceste condiții nu erau îndeplinite, Comisia a examinat dacă datele altor exportatori sau producători de pe piața internă a țării de origine se pot folosi în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază. Atunci când au fost disponibile date fiabile numai pentru un singur producător-exportator, nu s-a putut stabili nici o medie în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază și s-a examinat dacă au fost îndeplinite condițiile de la articolul 2 alineatul (6) litera (b), respectiv dacă este posibil să se utilizeze datele referitoare la producția și vânzările aceleiași categorii generale de produse pentru exportatorul sau producătorul care face obiectul anchetei. Atunci când aceste date nu au fost disponibile sau nu au fost furnizate de producătorul-exportator, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale au fost stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv pe baza oricăror alte metode rezonabile.

(39)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost vândut la export unor clienți independenți din Comunitate, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite.

(40)

Atunci când vânzarea la export s-a efectuat prin intermediul unui importator legat și tranzacția nu a fost considerată fiabilă, prețul de export a fost construit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute prima dată unui cumpărător independent, după ajustarea pentru toate costurile ivite între importare și revânzare, și majorarea cu o valoare rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și marja de profit. În acest sens, s-au utilizat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale importatorului legat. Practica obișnuită a serviciilor Comisiei este de a stabili marja de profit pe baza informațiilor comunicate de importatorii independenți care au cooperat.

(41)

Ar trebui remarcat că ancheta a scos la iveală că un importator independent comercializa produsul în cauză în mod marginal. Prin urmare, marja de profit a acestui importator nu a fost luată în considerare.

(42)

Valoarea normală și prețul la export pentru tipuri comparabile de produse au fost comparate la nivel franco fabrică. În sensul unei comparații echitabile, s-au luat în considerare în mod corespunzător, sub formă de ajustări, diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea lor în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În toate cazurile în care s-au dovedit a fi rezonabile, exacte și justificate prin elemente de probă verificate, s-au acordat ajustările adecvate.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază și cu excepția cazurile descrise la considerentul 45, marja de dumping pentru fiecare producător-exportator a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat pentru fiecare tip de produs.

(44)

Într-unul dintre cazuri a trebuit să se examineze dacă este posibil să se procedeze tranzacție cu tranzacție, deoarece comparația între medii nu reflecta mărimea dumpingului practicat (a se vedea considerentele 133-135). Cu toate acestea, o comparație tranzacție cu tranzacție nu a fost posibilă datorită faptului că numărul tranzacțiilor pe piața internă și cel al tranzacțiilor la export difereau semnificativ. În afară de aceasta, datele tranzacțiilor interne și la export nu coincideau.

(45)

Atunci când configurația prețurilor de export era foarte diferită de la o perioadă la alta, iar metoda descrisă la considerentele 43 și 44 nu reflecta mărimea reală a dumpingului practicat, valoarea normală medie ponderată a fost comparată cu prețurile individuale ale tuturor exporturilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(46)

Pentru producătorii-exportatori care s-au dovedit a fi legați, marja de dumping medie s-a calculat în conformitate cu practica obișnuită a Comisiei în cazul producătorilor-exportatori legați.

(47)

Pentru societățile care nu au cooperat, s-a determinat o marjă de dumping „reziduală” pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(48)

În acest sens, s-a evaluat în primul rând gradul de cooperare. Acesta s-a considerat a fi ridicat atunci când volumul exporturilor producătorilor-exportatori care au cooperat era apropiat de cel comunicat de Eurostat pentru țara în cauză și nu exista nici un motiv de a crede că producătorii-exportatori se abținuseră să coopereze. În acest caz, s-a decis stabilirea marjei de dumping reziduale la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate pentru o societate care a cooperat pentru a asigura eficacitatea eventualelor măsuri.

(49)

Atunci când gradul de cooperare a fost scăzut, marja de dumping reziduală s-a stabilit la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate constatate pentru un tip de produs reprezentativ vândut de un alt producător-exportator care a cooperat. Această abordare a fost, de asemenea, considerată a fi necesară pentru a se evita recompensarea lipsei de cooperare, în măsura în care nu a existat nici un motiv de a considera că o parte care nu a cooperat ar fi practicat un dumping la un nivel inferior.

(50)

În cazul anchetelor antidumping privind importurile din Republica Populară Chineză, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) - (6) din regulamentul de bază pentru producătorii care pot dovedi că îndeplinesc criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c).

(51)

Pe scurt și din motive de claritate, criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază pe care societățile solicitante trebuie să le îndeplinească sunt prezentate în cele ce urmează:

(52)

Cinci producători exportatori chinezi au solicitat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au înapoiat un formular de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață pentru producătorii-exportatori. Comisia a căutat și a verificat în incintele acestor societăți toate informațiile furnizate în formularele de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și considerate necesare.

(53)

Ancheta a arătat că numai una dintre cele cinci societăți menționate anterior îndeplinea criteriile impuse; prin urmare, i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Acest producător-exportator din Republica Populară Chineză căruia i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață este:

(54)

Celelalte patru cereri au trebuit respinse. Următorul tabel prezintă pe scurt situația fiecăreia din cele patru societăți care nu au obținut statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață celor patru societăți comerciale, în raport cu cele cinci criterii enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(55)

Societăților în cauză li s-a dat posibilitatea de a prezenta observații cu privire la constatările menționate anterior. Toate cele patru societăți comerciale, cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, au contestat concluziile Comisiei și au cerut să li se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(56)

În ceea ce privește primul criteriu, (deciziile privind prețurile și costurile stabilite luând în considerare semnalele pieței și fără intervenția semnificativă a statului) o societate a contestat concluziile Comisiei că a primit subvenții de la stat și că, de aceea, costurile sale nu au reflectat în totalitate valorile pieței. În acest caz, acționarul public a intervenit financiar atunci când societatea a fost înființată și nu a fost compensat pentru creșterea valorii societății atunci când aceasta și-a vândut acțiunile. În timpul verificării la fața locului, s-au adunat elemente de probă care au confirmat că nu avusese loc compensarea. Datorită acestui avantaj financiar, societatea nu a trebuit să plătească valoarea de piață pentru activele necesare fabricării produsului în cauză. Prin urmare, s-a considerat că deciziile privind costurile și inputurile au fost stabilite fără a lua în considerare semnalele pieței.

(57)

În afară de aceasta, societatea a încercat să ascundă eventualele intervenții ale statului. Într-adevăr, la reexaminarea traducerii versiunii chineze a autorizației de funcționare a societății, s-a constatat că s-au omis intenționat informații privind competențele acționarului său, în special referirile la gestionarea și utilizarea instalațiilor deținute de municipalitate. Prin urmare, a trebuit să se concluzioneze că producătorul-exportator nu furnizase informații suficiente care să demonstreze că funcționa în condițiile economiei de piață. Deoarece nici unul dintre argumentele aduse de societatea în cauză după prezentarea concluziilor nu a putut infirma această concluzie, cerea a trebuit să fie respinsă.

(58)

Patru societăți au afirmat că îndeplinesc al doilea criteriu, (documentele contabile supuse unui audit independent conform standardelor internaționale) deoarece contabilitatea lor făcea obiectul unui audit independent. Cu toate acestea, s-a constatat că rapoartele de audit a trei dintre aceste societăți nu menționau câteva probleme serioase (în special nerespectarea normelor elementare internaționale de contabilitate) constatate în cursul verificării la fața locului, nici nu explicau modificările intervenite în practica contabilă a societăților în cauză. În cazul unei alte societăți, s-a stabilit că nu reflecta în conturile sale recomandările formulate de auditori. Prin urmare, a trebuit să se concluzioneze că documentele contabile ale celor patru societăți în cauză nu au făcut obiectul unui audit independent conform standardelor internaționale, astfel cum cere articolul 2 alineatul (7) litera (c) liniuța a doua din regulamentul de bază, iar acest argument a trebuit respins.

(59)

În ceea ce privește al treilea criteriu, trei societăți au pretins că, în mod contrar concluziilor Comisiei, nu există nici o denaturare importantă determinată de vechiul sistem de economie planificată. În unul dintre cazuri, acest argument a trebuit să fie respins, deoarece s-a constatat că societatea în cauză primise un împrumut fără dobândă de la guvern, precum și că beneficia de alte câteva subvenții. Prin urmare, există denaturări importante determinate de vechiul sistem de economie planificată, care au un impact asupra costurilor de producție. În ceea ce privește cea de a doua societate, nu s-a putut stabili nici o compatibilitate între sumele datorate și sumele efectiv plătite de societate în temeiul dreptului de utilizare asupra terenurilor. În afară de aceasta, tot în ceea ce privește al doilea criteriu, amortizarea activelor necorporale ale societății nu s-a efectuat în conformitate cu standardele de contabilitate. A treia societate comercială a susținut că faptul că nu putea prezenta nici un element de probă care să arate că aportul de capital fusese corect efectuat, astfel cum s-a stabilit în statut, nu are legătură cu o eventuală denaturare importantă determinată de vechiul sistem de economie planificată, deoarece interesele în cauză erau private. Cu toate acestea, ancheta a arătat că normele privind aportul de capital la societate nu au fost respectate. Prin urmare, s-a concluzionat că vechiul sistem de economie planificată determinase o denaturare importantă în cazul acestei societăți și că fuseseră denaturate în mare măsură costurile sale, în special cele legate de la amortizarea activelor. Prin urmare, s-a concluzionat că societățile în cauză nu îndeplineau condițiile stabilite la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, prin urmare, cererile lor au trebuit respinse.

(60)

O societate a susținut că, deoarece Comisia își formulase concluzia privind cererea sa de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață după termenul de trei luni menționat la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiva concluzie nu era valabilă.

(61)

În această privință, ar trebui remarcat că Comisia a acordat mai multe prelungiri ale termenului producătorilor-exportatori chinezi în cauză, în special societății menționate anterior, care au întâmpinat dificultăți serioase în completarea formularului de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în termenul acordat de avizul de deschidere.

(62)

De asemenea, ar trebui remarcat că majoritatea solicitărilor de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață primite au fost incomplete și au necesitat un număr mare de clarificări importante, precum și colectarea de informații suplimentare care au întârziat ancheta. În cele din urmă, complexitatea unui anumit număr de probleme, precum structura și canalele de distribuție ale societăților, precum și problemele serioase constatate în timpul verificării la fața locului în ceea ce privește documentele contabile ale societăților, au prelungit ancheta și nu a fost posibil să se ajungă la o concluzie în ceea ce privește cererile de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în termenul de trei luni de la deschiderea procedurii.

(63)

În acest sens, ar trebui remarcat că nerespectarea acestui termen nu are nici o consecință juridică evidentă, întrucât toate societățile au avut ocazia să formuleze observații. În afară de aceasta, societatea menționată anterior nu a invocat nici un prejudiciu rezultat din durata mai lungă a termenului necesar pentru a ajunge la o decizie. De asemenea, nici una dintre celelalte părți interesate nu a indicat că a suferit un astfel de prejudiciu.

(64)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că se poate lua o decizie valabilă în ceea ce privește statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață chiar și după perioada de trei luni acordată în acest sens și, prin urmare, cererea societății în cauză a fost respinsă.

(65)

Comitetul consultativ a fost consultat, iar părțile direct interesate au fost informate. Industria comunitară a avut posibilitatea de a prezenta observații, dar nu a ridicat nici o obiecție împotriva deciziilor luate privind statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(66)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, dreptul aplicabil la nivel național se stabilește, dacă este cazul, pentru țările reglementate de articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, cu excepția cazurilor în care societățile în cauză pot demonstra, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, (a) că pot repatria în mod liber capitalul și profiturile; (b) că prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare sunt liber stabilite; (c) că majoritatea acțiunilor aparțin unor persoane de drept privat; (d) că operațiunile de schimb valutar sunt efectuate la cursul de schimb al pieței și (e) că intervenția statului nu este de natură a permite eludarea măsurilor în cazul în care exportatorii beneficiază de niveluri individuale ale dreptului.

(67)

În ipoteza în care nu li se acordă statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, cei cinci producători-exportatori solicitaseră, de asemenea, un tratament individual. Astfel cum s-a menționat anterior, societățile trebuie să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a explicat la considerentul 57, una dintre societăți a furnizat informații înșelătoare referitoare la domeniul de competențe al unuia dintre acționarii săi pentru a ascunde o eventuală intervenție a statului. Prin urmare, societatea nu a putut demonstra că era în totalitate liberă să își stabilească prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare. În afară de aceasta, nu s-a putut stabili că intervenția statului nu era de natură să permită eludarea măsurilor în cazul în care respectivului exportator i s-ar fi acordat un nivel individual al dreptului. Întrucât această societate nu îndeplinea toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, s-a decis să nu i se acorde un tratament individual.

(68)

Una dintre celelalte trei societăți căreia nu i s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață era deținută parțial de acționari străini și era liberă să-și repatrieze profiturile. Celelalte două societăți sunt deținute de persoane de drept privat chineze stabilite în Republica Populară Chineză și, prin urmare, nu fac obiectul acestui criteriu. Pe baza informațiilor verificate, furnizate de cele trei societăți, s-a constatat că statul nu a avut nici o influență asupra capacității societăților de a-și stabili liber prețurile de export, cantitățile exportate și modalitățile de vânzare. De asemenea, s-a constatat că nivelul de intervenție a statului în aceste societăți nu era de natură să permită eludarea măsurilor, întrucât majoritatea capitalului acestor societăți era deținută de acționari privați. În măsura în care concurează atât pe piața internă, cât și la export, aceste societăți încearcă mai degrabă să profite de marja lor individuală decât să permită eludarea măsurilor. Astfel cum s-a menționat deja la considerentul 54, toate societățile îndeplinesc al cincilea criteriu stabilit la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază (operațiuni de schimb efectuate la cursul de schimb al pieței. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că trei dintre societățile cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață îndeplinesc criteriile necesare pentru a obține tratamentul individual stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(69)

Prin urmare, s-a concluzionat că ar trebui li se acorde tratamentul individual următorilor trei producători-exportatori chinezi:

(70)

Producătorul-exportator chinez care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață a fost invitat să prezinte un răspuns complet la chestionar, în special informații privind vânzările sale pe piața internă și costurile de producție a produsului în cauză. Informațiile au fost verificate în incintele societății.

(71)

În ceea ce privește determinarea valorii normale, Comisia a urmat aceeași metodologie care a fost explicată la considerentele 29-38.

(72)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață a trebuit stabilită pe baza prețurilor sau valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”).

(73)

În avizul de deschidere, Statele Unite au fost luate în considerare ca țară terță adecvată cu economie de piață, pentru a se stabili valoarea normală pentru Republica Populară Chineză, iar părțile interesate au fost invitate să-și prezinte comentariile în acest sens. Trei producători-exportatori au contestat această alegere în termen, iar unul dintre ei a propus alegerea ca țară analogă a țării exportatoare vizate de prezenta procedură cu cea mai mică valoare normală. S-a afirmat că nivelul dezvoltării economice a Statelor Unite este diferit de cel al Republicii Populare Chineze, iar costurile, în special prețurile materiilor prime, sunt relativ mai mari în Statele Unite.

(74)

Pentru a stabili dacă alegerea Statelor Unite ca țară analogă era adecvată, mai întâi Comisia a solicitat producătorilor cunoscuți de fibre discontinue de poliester din alte țări cu economie de piață (Statele Unite, India, Indonezia și Thailanda) informații privind vânzările și condițiile de piață. A primit răspunsuri de la un producător american, de la un producător indian și de la doi producători thailandezi. De asemenea, s-a examinat dacă Taiwanul sau Republica Coreea, care fac obiectul reexaminării intermediare paralele menționate la considerentul 5 privind același produs, pot fi considerate țări analoge adecvate.

(75)

În ceea ce privește Taiwanul, informațiile disponibile rezultate din ancheta paralelă de reexaminare intermediară au arătat că pe piața internă se vând numai fibrele discontinue de poliester neprelucrate în timp ce exportatorii chinezi, care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, comercializau numai fibre reciclate. Prin urmare, ar fi necesare importante ajustări în sensul unei comparații între valoarea normală și prețul de export. În ceea ce privește Coreea, s-a constatat că producătorii exportatori exportau produsul în cauză în Comunitate la prețuri de dumping (a se vedea considerentele 112-137), semn al existenței probabile a unei denaturări a concurenței pe piața internă a acestei țări. În afară de aceasta, majoritatea vânzărilor realizate pe piața coreeană erau de fibre discontinue de poliester neprelucrate și numai o singură societate (din trei) producea fibre reciclate. În schimb, în Statele Unite s-au vândut fibre discontinue de poliester atât neprelucrate, cât și reciclate, în cantități semnificative. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că nu exista nici un motiv evident pentru a considera că Taiwanul sau Coreea ar fi o țară analogă mai adecvată decât Statele Unite. Celelalte țări analoge potențiale sunt supuse unor drepturi antidumping și/sau compensatorii, care ar putea indica eventuale denaturări ale concurenței pe piața internă ale produsului în cauză.

(76)

Analiza tuturor informațiilor comunicate Comisiei a arătat că Statele Unite reprezintă o piață importantă și deosebit de competitivă pentru produsul în cauză, caracterizată prin prezența a mai mult de zece producători și de importuri semnificative din țări terțe. În ciuda aplicării unor drepturi antidumping la importurile produsului în cauză din Republica Coreea și Taiwan, cantități considerabile de fibre discontinue de poliester erau totuși importate din alte țări.

(77)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 27, produsul fabricat și vândut pe piața internă americană era similar celui exportat din China în Comunitate. În acest sens, numai tipurile de produse fabricate în Statele Unite prin același proces de producție au fost luate în considerare pentru comparație, respectiv fibrele discontinue de poliester obținute din deșeuri reciclate.

(78)

În China, principala materie primă folosită (deșeuri reciclate), provine în principal de pe piața internă, chiar dacă o anumită parte este importată din Statele Unite și Europa. Producătorul din țara analogă cumpără materii prime exclusiv de la furnizori naționali. Prin urmare, s-a ajuns la cocluzia că, în Statele Unite, accesul la materiile prime era mai ușor sau cel puțin tot atât de ușor ca în Republica Populară Chineză.

(79)

Alegerea țării analoge pe baza celei mai mici valori normale s-a considerat a nu fi echitabilă, deoarece nu se bazează pe criterii clare, ci mai degrabă pe rezultatul final. De asemenea, argumentul potrivit căruia costurile ar fi mai mari într-o țară terță cu economie de piață nu poate fi considerat un motiv pentru a nu considera țara respectivă o țară analogă adecvată. Un potențial obiectiv ale intervenției statului poate fi menținerea costurilor la un nivel mai puțin ridicat, pentru a ajuta anumite industrii naționale și pentru a le menține caracterul competitiv. În acest caz, costurile mai scăzute în țările în cauză sunt doar rezultatul intervenției statului, și nu al forțelor de pe piață. Articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază prevede alegerea unei țări analoge astfel încât valoarea normală să se bazeze pe prețuri și costuri neafectate de condiții care nu răspund condițiilor unei economii de piață.

(80)

Diferența de dezvoltare economică dintre Statele Unite și Republica Populară Chineză nu reprezintă în sine un element relevant în alegerea unei țări analoge. Într-adevăr, alegerea unei piețe moderne și orientată de costuri, caracterizată printr-o concurență intensă, ar trebui să conducă la o valoare normală inferioară celei obținute în cazul în care țara aleasă ar avea un nivel de dezvoltare economică comparabil cu cel al țării fără economie de piață.

(81)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că Statele Unite constituie țara analogă cea mai adecvată și că, în aceste împrejurări, alegerea Statelor Unite pare rezonabilă și justificată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(82)

Comisia a trimis ulterior producătorului american un chestionar mai detaliat, pentru a obține informații privind prețurile de vânzare pe piața internă și costul de producție al produsului similar. Răspunsul producătorului a făcut obiectul unei verificări la fața locului.

(83)

După expirarea termenului acordat pentru formularea observațiilor privind informațiile comunicate, doi producători-exportatori chinezi au afirmat că Statele Unite nu reprezintă o țară analogă adecvată, deoarece, din ianuarie 2001, piața americană de fibre discontinue de poliester făcea obiectul unei anchete asupra unor eventuale practici anticoncurențiale și asupra fixării prețurilor care implica societatea care a cooperat, precum și alte opt societăți americane. În cadrul acestei anchete, doi dintre coacuzați și-au recunoscut vinovăția, iar unul dintre aceștia a fost amendat. S-a susținut că Taiwanul sau Coreea de Sud ar constitui o țară analogă adecvată.

(84)

Ar trebui remarcat că ancheta menționată anterior se referă la practicile anterioare cu mai mult de un an începerii perioadei de anchetă și că nici o informație nu a permis să se stabilească că aceste practici ale celor doi actori economici care și-au recunoscut vinovăția ar fi afectat prețurile care au fost utilizate la calcularea valorii normale în cursul perioadei de anchetă. Din contră, o comparație între marja de profit a producătorului din țara analogă aplicată la vânzările interne ale produsului similar cu cea obținută de producătorii din Coreea și Taiwan, a arătat că prima era fie identică, fie mai mică. În afară de aceasta, ancheta nu a condus la acuzarea producătorului american care a cooperat (Wellman Inc.), care a fost înștiințat de autoritățile americane, în septembrie 2004, că nu se aduce nici o acuzație societății sau angajaților săi. Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că informațiile furnizate de producătorul american care a cooperat și utilizate la determinarea valorii normale nu au fost denaturate de practici anticoncurențiale care ar fi existat în trecut pe piața americană. În aceste împrejurări, se confirmă alegerea Statelor Unite ca țară analogă adecvată. Cu toate acestea, ar trebui remarcat că oricum, în cazul în care, în urma unei anchete, s-ar fi ajuns la concluzia că, în cursul perioadei de anchetă, au avut loc practici anticoncurențiale sau că s-ar fi denaturat concluziile anchetei, aceasta ar putea face obiectul unei reexaminări.

(85)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, valoarea normală aplicabilă producătorilor-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață s-a stabilit pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analogă, respectiv pe baza tuturor prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața internă a Statelor Unite pentru vânzarea unor tipuri de produse comparabile, considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale și în cantități reprezentative.

(86)

În ceea ce privește determinarea valorii normale, Comisia a aplicat aceeași metodologie ca cea explicată la considerentele 29-38.

(87)

Toate vânzările la export către Comunitate efectuate de producătorii-exportatori care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață sau de tratamentul individual au fost efectuate direct către clienți independenți din Comunitate și, prin urmare, prețul de export a fost stabilit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite.

(88)

Ajustările solicitate au fost operate, după caz, în temeiul rambursării drepturilor, al cheltuielilor de transport, de asigurare, de manipulare și de ambalare și al costurilor creditului, al spezelor bancare și al comisioanelor.

(89)

Anumite tipuri de produse exportate de producătorii-exportatori chinezi care beneficiază de tratamentul individual prezentau unele caracteristici fizice diferite de cele ale tipurilor comparabile vândute în țara analogă, în special în ceea ce privește lustrul, culoarea, secțiunea sau tratamentul cu silicon. Prin urmare, s-a operat o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază. În lipsa altor informații mai fiabile, ajustarea s-a stabilit pe baza diferenței de preț legată de caracteristicile specifice constatate în țara analogă.

(90)

Ancheta a arătat că, în țara analogă, produsul în cauză a fost vândut exclusiv unor utilizatori finali, în timp ce producătorii-exportatori chinezi efectuau vânzări prin alte canale de distribuție. În lipsa acelorași canale de distribuție din țara analogă, s-a operat o ajustare specială, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (d) punctul (ii) din regulamentul de bază, prin deducerea din valoarea normală a utilizatorilor finali a unei sume reprezentând 10 % din marja de profit brut.

(91)

Pe baza celor menționate anterior, valoarea normală s-a stabilit pe baza unei cantități cuprinse între aproximativ 70 % și 90 % din exporturile de produs în cauză în Comunitate realizate de societățile care beneficiază de tratament individual. Rezultatul a fost considerat ca fiind reprezentativ pentru mărimea dumpingului practicat.

(92)

De asemenea, s-a operat o ajustare în cazul producătorului-exportator chinez pentru rambursarea de TVA.

(93)

Pentru producătorul care beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, marja de dumping s-a stabilit pe baza unei comparații dintre valoarea normală medie ponderată a societății și prețurile sale de export medii ponderate pe tip de produs, determinate astfel cum s-a menționat anterior.

(94)

Pentru cele trei societăți care beneficiază de tratament individual, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analogă pentru fiecare tip de produs exportat în Comunitate a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător în Comunitate în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(95)

Pentru societatea care a cooperat și care nu beneficiază nici de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici de un tratament individual, și pentru toți exportatorii care nu au cooperat, s-a stabilit o marjă de dumping la scară națională, corespunzătoare mediei ponderate dintre marja de dumping constatată pentru producătorul care nu beneficia nici de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici de un tratament individual, și marja de dumping cea mai ridicată constatată pentru un tip de produs reprezentativ vândut de un alt producător-exportator care a cooperat și care nu funcționează în condițiile economiei de piață, astfel cum se explică la considerentul 49 de mai sus.

(96)

Marjele de dumping, exprimate în procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară înainte de vămuire se stabilesc după cum urmează:

(97)

Doi producători-exportatori și cinci importatori care au legătură cu unul dintre ei au răspuns la chestionar.

(98)

Acest producător-exportator a realizat vânzări reprezentative ale produsului similar pe piața sa internă. Cu toate acestea, nici una nu a putut fi considerată ca fiind efectuată în cadrul operațiunilor comerciale normale din cauza prețurilor practicate. Prin urmare, și în lipsa unor date fiabile de la alți producători din aceeași țară de export, valoarea normală a trebuit sa fie construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(99)

În acest sens, la propriul său cost de producție pentru fiecare tip exportat în cursul perioadei de anchetă s-au adăugat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate efectiv de producătorul-exportator în cauză care a cooperat, în cadrul operațiunilor comerciale normale în cursul perioadei de anchetă.

(100)

În măsura în care nu a fost disponibile date fiabile privind alți producători-exportatori saudiți (a se vedea considerentele 104-106) sau producătorul-exportator în cauză nu a furnizat nici o informație referitoare la producția și vânzările de produse încadrate în aceeași categorie generală, marja de profit a trebuit să fie determinată pe baza unei alte metode rezonabile, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. În acest sens, s-a considerat că o marjă de profit de 5 % era rezonabilă. Astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) litera (a) din regulamentul de bază nici o informație disponibilă nu a permis să se ajungă la concluzia ca acest profit îl depășea pe cel realizat în mod normal de alți exportatori sau producători din vânzarea de produse din aceeași categorie generală pe piața internă a Arabiei Saudită.

(101)

Toate vânzările către Comunitate au fost efectuate prin intermediu unui importator, care a revândut produsul atât clienților legați, cât și clienților independenți. La rândul lor, clienții legați au revândut produsul în cauză altor clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(102)

Au fost operate ajustări în temeiul cheltuielilor de transport, de asigurare, de ambalare și al costurilor creditului.

(103)

De asemenea, producătorul-exportator a solicitat o ajustare a valorii normale în temeiul costurilor postvânzare de pe piața internă. În afara faptului că nu a fost furnizat în sprijinul acestei solicitări nici un element de probă, nu s-a putut concluziona, pe baza informațiilor disponibile, că acest factor afecta comparabilitatea prețurilor și, în special, că din acest motiv clienții de pe piața internă au plătit sistematic prețuri diferite. În afară de aceasta, s-a stabilit că aceste cheltuieli erau legate de vânzările de produse similare nu numai pe piața internă, ci și de vânzările pe alte piețe, în special în Comunitate. Pe baza celor menționate anterior, solicitarea de ajustare a trebuit să fie respinsă, în măsura în care nu îndeplinea criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (10).

(104)

Răspunsul la chestionarul furnizat de acest producător-exportator prezenta prea multe lacune și conținea informații contradictorii. Cu toate că s-a solicitat societății să corecteze, să completeze și să își clarifice răspunsul, aceasta nu a furnizat informațiile lipsă și nu a realizat corecturile adecvate. În afară de aceasta, verificarea la fața locului a arătat că NPF omisese să semnaleze mai mult de jumătate din vânzările sale interne de fibre discontinue de poliester realitate în cursul perioadei de anchetă. În afară de aceasta, nu a fost posibilă compararea vânzărilor totale declarate de societate, în special a vânzărilor la export spre Comunitate, cu documentele sale contabile. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că informațiile privind vânzările furnizate în răspunsul la chestionar nu puteau fi considerate ca bază fiabilă pentru stabilirea unei marje de dumping.

(105)

În afară de aceasta, datele referitoare la costul de producție nu au putut fi comparate cu documentele contabile interne ale societății și nu a fost prezentat nici un element de probă care să arate că informațiile furnizate erau într-adevăr complete și corecte. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că informațiile comunicate privind costul de producție al produsului similar nu erau fiabile și nu puteau fi utilizate ca bază pentru stabilirea valorii normale.

(106)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a considerat că marja de dumping a acestui producător-exportator nu putea fi stabilită pe baza datelor pe care le furnizase. Prin urmare, aceasta a fost stabilită pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens și luând în considerare informațiile insuficiente furnizate de NPF, nu a existat nici un motiv pentru a concluziona că societatea a practicat dumping la un nivel diferit de cel al altui producător-exportator saudit. Prin urmare, s-a considerat adecvat să se stabilească marja de dumping pentru NPF la același nivel ca cea a altui producător-exportator saudit.

(107)

Societatea a contestat această abordare, susținând faptul că a acționat cu transparență totală și că erorile din informațiile furnizate nu fuseseră intenționate, ci doar de redactare. Cu toate acestea, nu a mai furnizat nici o altă informație care să poată fi verificată și care să îi permită Comisiei să își revizuiască concluziile.

(108)

Celălalt producător-exportator saudit a contestat abordarea menționată anterior, susținând că recompensa lipsa de cooperare. De asemenea, a afirmat că NPF exporta alte tipuri de produse, care nu erau comparabile cu cele exportate de Sabic. În acest sens, ar trebui remarcat că marja de dumping pentru NPF a fost determinată pe baza celor mai bune informații disponibile. Marea majoritate (81 %) a exporturilor de produse în cauză din Arabia Saudită în Comunitate au fost realizate de Sabic și, prin urmare, în lipsa unor alte metode rezonabile, s-a considerat că acestea constituiau o bază adecvată pentru stabilirea marjei de dumping pentru NPF. În afară de aceasta, astfel cum s-a menționat anterior, nu a existat nici un motiv pentru a considera că NPF a practicat un dumping la un nivel diferit de cel al celuilalt producător-exportator saudit. În ceea ce privește argumentul referitor la diferența dintre tipurile de produse exportate de cele două societăți, ar trebui remarcat că aceste tipuri se încadrează în definiția produsului în cauză. În aceste împrejurări, abordarea stabilită la considerentul 106 este considerată rezonabilă.

(109)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată a societății și prețurile de export medii ponderate pe tip de produs, determinate astfel cum s-a menționat anterior. Astfel cum s-a explicat la considerentul 106, marja de dumping a celuilalt producător-exportator saudit (NPF), a fost stabilită la același nivel ca cea constatată pentru producătorul saudit care a cooperat (Sabic).

(110)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a arătat existența unui dumping. Marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară înainte de vămuire se stabilesc după cum urmează:

(111)

De asemenea, deoarece cele două societăți reprezintă totalul vânzărilor saudite la export în Comunitate, astfel cum s-a explicat la considerentul 48, dreptul rezidual s-a fixat la nivelul dreptului stabilit pentru societatea care a cooperat cu cea mai mare marjă de dumping. Prin urmare, dreptul rezidual exprimat ca procent din prețul CIF net franco frontieră comunitară înainte de vămuire este de 31,7 %.

(112)

Cei trei producători-exportatori selectați pentru eșantion au răspuns la chestionar.

(113)

Un producător-exportator a furnizat inițial date referitoare la toate produsele care conțin poliester. Cu toate acestea, în măsura în care prezenta reexaminare se referă numai la fibrele sintetice discontinue din poliester, necardate, nepieptănate sau altfel prelucrate pentru filare, care se încadrează în prezent la codul NC 5503 20 00 (și anume cu un conținut de poliester de cel puțin 50 %), toate produsele declarate de producătorul-exportator cu un conținut de poliester de cel puțin 50 % nu au fost luate în considerare.

(114)

Pentru cei trei producători-exportatori selectați în eșantion, vânzările de produse similare au fost considerate reprezentative, astfel cum se definește de considerentele 29-31. La modul general, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de clienți independenți din Republica Coreea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, pentru tipurile de produse ale căror vânzări interne erau insuficiente pentru a fi considerate reprezentative sau care nu au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, astfel cum se explică la considerentele 34.

(115)

Un producător-exportator din Republica Coreea a declarat vânzări efectuate unor producători coreeni ca vânzări interne, cu toate că produsul era destinat în cele din urmă exportului. Acesta a susținut că aceste vânzări erau destinate consumului intern. Cu toate acestea, pe plan administrativ, aceste vânzări sunt tratate ca vânzări la export, în sensul că sunt scutite de impozitul pe vânzările interne, că sunt facturate, în mod normal, în dolari americani și plătite prin scrisori de credit, că fac obiectul rambursării drepturilor și că sunt înregistrate în mod normal ca vânzări locale la export în registrele contabile ale societății. În aceste împrejurări și în conformitate cu abordarea adoptată în ancheta menționată la considerentul 2 (denumită în continuare „ancheta inițială”), aceste vânzări nu au fost luate în considerare la calcularea valorii normale pentru această societate.

(116)

Același producător-exportator din Republica Coreea a beneficiat de un program național destinat să ajute societățile coreene aflate în dificultate financiară („programul de reeșalonare a datoriilor”). În acest cadru, societatea a putut să își transforme creanțele în acțiuni; acestea au fost contabilizate sub forma unei valori importante înregistrate ca venit, fapt care a permis compensarea artificială a unei părți importante din costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale societății. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că această valoare nu trebuia considerată un venit obișnuit care să se ia în considerare la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale. Prin urmare, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, în special veniturile artificiale, nu reflectau în mod rezonabil costurile suportate pentru producția și vânzarea produsului similar. Prin urmare și în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, această valoare nu a fost luată în considerare la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale.

(117)

De asemenea, societatea a solicitat ca veniturile rezultate din recuperarea unor creanțe neacoperite să fie luate în considerare la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale. În măsura în care aceste creanțe nu erau legate de produsul în cauză, ci se înscriau în cadrul avantajelor rezultate din programul de reeșalonare a datoriilor, nu constituie un venit obișnuit care să se ia în considerare la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale. Societatea a susținut că această recuperare de creanțe neacoperite avea loc în fiecare an și, prin urmare, nu trebuie exclusă din calcul. Bilanțurile societății verificate de auditori contrazic această afirmație, deoarece arată că nici o recuperare de acest tip nu a avut loc în decursul ultimelor două exerciții financiare și că acest procedeu are legătură exclusiv cu programul de reeșalonare a datoriilor. Prin urmare, se confirmă excluderea acestui venit de la calcularea costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și a altor costuri generale.

(118)

Societatea a susținut apoi că ajustările aduse valorii costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale erau legate de activitățile sale comerciale normale și, prin urmare, nu trebuiau readuse în discuție. După notificare, a furnizat noi informații care indicau, de această dată, că cele două venituri menționate la considerentele anterioare nu erau legate de produsul în cauză. În afară de aceasta, aceste noi informații neverificate au contrazis informațiile colectate la fața locului în cursul anchetei și, prin urmare, nu au putut fi acceptate. Din aceste motive, cererile legate de programul de reeșalonare a datoriilor sunt respinse.

(119)

Același producător-exportator a declarat un venit important obținut în cursul perioadei de anchetă din asigurare, ca urmare a unui incendiu survenit la una dintre liniile de producție a produsului în cauză înainte de perioada de anchetă. Societatea a dedus această valoare din costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale legate de vânzările interne de produs în cauză. În schimb, nu a luat în considerare costurile suportate în cursul perioadei de anchetă datorită acestui incendiu. Prin urmare, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale au fost mult subevaluate. Venitul obținut din asigurare a fost utilizat pentru instalarea unei noi linii de producție care nu mai fabrică produsul în cauză. Prin urmare, s-a considerat că veniturile și costurile legate de incendiu fie au fost în afara perioadei de anchetă, fie nu aveau legătură cu produsul în cauză și, de aceea, nu trebuiau luate în considerare la calcularea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale pentru stabilirea valorii normale.

(120)

După notificare, această societate a contestat concluziile menționate anterior, susținând că suportase costuri datorită pierderilor comerciale. Cu toate acestea, acest argument fusese deja analizat în timpul vizitei de verificare la fața locului, în cursul căreia societatea nu a prezentat elemente de probă care să arate partea de venit obținută din asigurare destinată, după cum se pretinde, acoperirii pierderilor. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(121)

Un producător-exportator a semnalat că, la momentul anchetei inițiale, avea legătură cu un importator din Comunitate. Acesta a afirmat că situația s-a schimbat și că importatorul din Comunitate, chiar dacă mai există, nu mai are legătură cu el. Ar trebui remarcat că un volum semnificativ din vânzările produsului în cauză în Comunitate realizate de producătorul-exportator coreean se datorau importatorului. Acest aspect a fost examinat cu atenție pentru a se stabili dacă aplicarea dispozițiilor prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază era justificată în speță.

(122)

Au fost analizate prețurile practicate de producătorul-exportator coreean față de importatorul legat. S-a constatat că, în mod constant, acestea erau la același nivel cu cele practicate față de importatorii independenți în cursul perioadei de anchetă. În astfel de împrejurări, s-a considerat că prețurile practicate față de părțile legate erau stabilite în condițiile normale ale pieței și erau fiabile. Prin urmare, întrucât prețurile de export erau fiabile, nu a fost necesar să se recurgă la dispozițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, nici de a decide asupra relațiilor existente între cele două societăți.

(123)

Prin urmare, în cazul acestui producător-exportator, prețul de export s-a bazat pe prețurile plătite sau care urmează să fie plătite de toți clienții din Comunitate.

(124)

În cazul celorlalți doi producători-exportatori, prețul de export s-a determinat pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite de clienții independenți din Comunitate.

(125)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, s-au operat ajustări pentru a lua în considerare, după caz, diferențele privind impunerile la import și impozitele indirecte, drepturile vamale, costurile de transport, de asigurare, de manipulare și de încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, spezele bancare, costurile creditului și comisioanele.

(126)

Cei trei producători-exportatori au solicitat o ajustare în temeiul restituirii drepturilor, susținând că impunerile la import erau suportate de produsul similar atunci când acesta era destinat consumului în țara exportatoare, dar erau rambursate atunci când produsul era vândut la export în Comunitate. În fiecare caz, s-a constatat că valoarea solicitată era mai mare decât valoarea dreptului aplicat produsului similar pe piața internă; prin urmare, ajustările au fost adaptate în consecință.

(127)

După notificare, două societăți au contestat metoda aplicată pentru calcularea ajustării în temeiul restituirii drepturilor, în parte pe motiv că aceasta era diferită de aceea folosită în ancheta inițială. Societățile au susținut că ar trebui utilizată mai degrabă metodologia aplicată în răspunsurile lor la chestionar.

(128)

S-a constatat că metoda de calcul utilizată de societăți, identică cu cea utilizată în ancheta inițială, nu reflecta nivelul real al drepturilor de import suportate de produsul similar. Prin urmare, aceasta nu era conformă cerințelor articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază și a trebuit să fie respinsă. Metodologia utilizată în cadrul prezentei anchete era compatibilă cu condițiile stabilite la articolul 2 alineatul (10) litera (b); prin urmare, s-a considerat că era cea mai adecvată și, prin urmare, a fost menținută.

(129)

În afară de aceasta, fiecare din cei trei producători-exportatori a solicitat o ajustare în temeiul costului creditului argumentând cu termenul de plată de care beneficiază clienții în cadrul sistemului de plată „cont deschis” utilizat pe piața internă coreeană. S-a constatat că, într-un astfel de sistem, în general, producătorii-exportatori nu acordă în mod real un termen de plată special și că, în afară de aceasta, este imposibil să se determine cu precizie acest termen deoarece sumele vărsate nu pot fi asociate unor facturi specifice. În aceste împrejurări, ajustările nu au putut fi acordate.

(130)

După notificare, două societăți au afirmat că faptul că utilizează un sistem de plată cont deschis nu este în sine un motiv de a refuza ajustările în temeiul costurilor creditului. Cu toate acestea, ancheta a arătat că nu a existat o relație coerentă între prețuri și modalitățile de creditare semnalate. Nu s-a putut demonstra că se conveniseră modalități de creditare specifice cu clientul, înainte de vânzare, și că, prin urmare, acestea au afectat prețurile și comparabilitatea acestora. Prin urmare, cererile producătorilor-exportatori au trebuit respinse.

(131)

Un producător-exportator a solicitat o ajustare în temeiul altor factori în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază pe motiv că vânzările la export și cele de pe piața internă erau realizate la niveluri comerciale diferite, ceea ce afectase comparabilitatea prețurilor. Într-adevăr, s-a afirmat că pe piața internă, produsul era vândut în principal utilizatorilor finali în timp ce la export în Comunitate era vândut distribuitorilor. Întrucât societatea nu a putut cuantifica ajustarea adecvată, cererea s-a bazat pe articolul 2 alineatul (10) litera (d) punctul (ii) și nu pe articolul 2 alineatul (10) litera (d) punctul (i) din regulamentul de bază. Ulterior, societatea a susținut că ajustarea trebuia să se bazeze pe diferențele dintre prețurile practicate pe piața internă față de utilizatorii finali și distribuitori. Cu toate acestea, societatea nu a putut demonstra existența unei astfel de diferențe constante și semnificative. Prin urmare, nu s-a putut concluziona că diferența de nivel comercial a afectat comparabilitatea prețurilor și astfel cererea a trebuit să fie respinsă.

(132)

Un producător-exportator a susținut că ar trebui să se efectueze o ajustare în temeiul diferențelor de la nivelul caracteristicilor fizice între diferitele tipuri de produse, în ceea ce privește denierul și lustrul. Cu toate acestea, societatea nu a putut furniza elemente de probă care să arate că diferența de denier și lustru a afectat prețurile sau compatibilitatea acestora și, prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(133)

Pentru doi dintre producătorii-exportatori, comparația dintre valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat, pe tip de produs și la nivel franco fabrică, a arătat existența dumpingului. În afară de aceasta, în ceea ce privește un producător-exportator, ar trebui remarcat că s-a constatat că prețurile de export practicate în cursul ultimei luni a perioadei de anchetă (denumită în continuare „a doua parte a perioadei de anchetă”) erau, în general și în medie, mai mari decât cele practicate anterior („prima parte a perioadei de anchetă”). Într-adevăr, în cursul celei de a doua părți a perioadei de anchetă prețurile de export au fost mai ridicate și în majoritatea cazurilor nu făceau obiectul unui dumping, în timp ce în cursul primei părți s-a practicat un dumping semnificativ și prețurile de export erau mai mici. Prin urmare, configurația prețurilor de export a diferit semnificativ între prima și a doua parte perioadei de anchetă. De asemenea, s-a constatat că o comparație a mediilor nu reflectă mărimea dumpingului practicat în cursul primei părți a perioadei de anchetă, deoarece această metodă nu permite luarea în considerare în mod corespunzător a diferenței semnificative observate în configurația prețurilor de export între prima și a doua parte perioadei de anchetă. Prin urmare, luând în considerare constatările menționate la considerentul 124, s-a concluzionat că, pentru a reflecta mărimea reală a dumpingului practicat, valoarea normală medie ponderată ar trebui comparată cu prețurile tuturor exporturilor individuale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(134)

Din motivele menționate la considerentul 44, nu a fost posibilă o comparare a valorilor normale individuale și a prețurilor individuale de export tranzacție cu tranzacție. Într-adevăr, întrucât un producător-exportator emitea o singură factură pe lună și pe client, nu s-a putut stabili o corespondență rezonabilă între tranzacțiile individuale de export și cele de pe piața internă deoarece ar fi trebuit să se stabilească mediile prețurilor pentru aceeași lună (fapt care nu ar fi reprezentat o comparație tranzacție cu tranzacție) sau să se procedeze la alegerea arbitrară a prețurilor de export pentru o comparație.

(135)

Producătorul-exportator pentru care s-a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale la export a contestat această metodologie. Într-adevăr, societatea a susținut că există o justificare economică pentru numărul limitat de tranzacții efectuate la prețuri care nu au făcut obiectul unui dumping în cursul ultimei luni a perioadei de anchetă, și că, prin urmare, nu este justificat să se considere că a existat o configurație a prețurilor de export diferită în funcție de perioadă. Cu toate acestea, ar trebui remarcat că justificarea economică care explică valoarea acestor facturi - indiferent dacă ar trebui sau nu să se ia în considerare în speță - nu a putut fi verificată la clientul final, care nu a cooperat în cursul anchetei. În afară de aceasta, argumentul producătorului-exportator potrivit căruia există o justificare economică a acestui număr limitat de tranzacții contrazice informațiile furnizate de societate însăși, care a susținut, în cursul anchetei, că prețurile au fost compensate după perioada de anchetă. În afară de aceasta, marjele de dumping ale societății, stabilite pe baza unei comparații între mediile ponderate pentru unsprezece luni ale perioadei de anchetă (fără decembrie) și pentru primul semestru al perioadei de anchetă, au arătat niveluri similare cu acela constatat în cazul utilizării metodei comparației între media ponderată și toate tranzacțiile la export pentru întreaga perioadă de anchetă. Luând în considerare cele menționate anterior, în speță, metoda constând în compararea valorii normale medii ponderate cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale la export este adecvată.

(136)

Pentru societățile care au cooperat și care nu au fost selectate în eșantion, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei marje de dumping medii ponderate calculată pentru societățile selectate în eșantion. În acest sens, Sung Lim Co., Ltd., a cărei marjă de dumping este de minimis, nu fost luată în considerare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(137)

Marjele de dumping stabilite, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

(138)

Cei doi producători-exportatori selectați în eșantion au răspuns la chestionar.

(139)

Ambii producători exportatori au prezentat inițial informații privind toate produsele conținând poliester. Cu toate acestea, în măsura în care prezenta reexaminarea se referă numai la fibrele sintetice discontinue de poliester, necardate, nepieptănate și nici altfel prelucrate pentru filare și care se încadrează, în prezent, la codul NC 5503 20 00 (și anume cu un conținut de poliester de cel puțin 50 %), toate produsele declarate de producătorul-exportator cu un conținut de poliester de cel puțin 50 % nu au fost luate în considerare.

(140)

Pentru ambii producători-exportatori, vânzările de produse similare au fost reprezentative. Într-o mare măsură, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de clienți independenți din Taiwan, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, pentru tipurile de produse ale căror vânzări interne au fost insuficiente sau nu au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, astfel cum se explică la considerentul 34. Sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale și profiturilor s-au bazat pe datele reale referitoare la producție și vânzări, în cadrul operațiunilor comerciale normale, pentru produsul similar, efectuate de producătorul-exportator care face obiectul anchetei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(141)

Pentru ambii producători-exportatori, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv de clienți independenți din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(142)

Pentru a asigura o comparație echitabilă, s-au operat ajustări pentru a lua în considerare, după caz, diferențele din costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și din costurile auxiliare, din costurile de ambalare, din spezele bancare, din reduceri, din rabaturile, din costurile creditului și din comisioane.

(143)

Valoarea normală medie ponderată pe tip de fibre discontinue de poliester a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespondent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, la nivel franco fabrică și la același nivel comercial.

(144)

Comparația a arătat existența dumpingului la cei doi producători-exportatori taiwanezi care fac obiectul anchetei, marja de dumping fiind egală cu diferența între valoarea normală, astfel stabilită, și prețul de export în Comunitate.

(145)

Marjele de dumping stabilite, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

(146)

Întrucât ambele marje de dumping sunt de minimis (mai mici de 2 %), în conformitate cu practica obișnuită a Comisiei, procedura deschisă împotriva Taiwanului ar trebui închisă fără a institui măsuri, în cazul în care împrejurările care au condus la aceste rezultate sunt considerate durabile.

(147)

De asemenea, în cadrul reexaminării intermediare privind Taiwanul și Republica Coreea, Comisia a examinat dacă schimbarea împrejurărilor constatate în ancheta inițială, referitoare la dumping și prejudicii, poate fi considerată durabilă în mod rezonabil, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(148)

În afară de aceasta, cu privire la Taiwan și în conformitate cu articolul 11 alineatul (7) din regulamentul de bază, s-a examinat posibilitatea continuării sau reapariției dumpingului, în cazul abrogării măsurilor.

(149)

Astfel cum s-a menționat anterior, prezenta anchetă a arătat existența dumpingului pentru doi dintre trei producători-exportatori selectați în eșantion, dar la un nivel mai mic față de ancheta inițială. Cu privire la cel de al treilea producător-exportator, ca în ancheta inițială, dumpingul avea un nivel de minimis.

(150)

Analiza referitoare la caracterul durabil al schimbării împrejurărilor cu privire la dumping s-a referit la capacitățile de producție, evoluția volumului vânzărilor pe piața internă, la export pe piața Comunității și pe piețe ale altor țări terțe, precum și la prețurile produsului în cauză, vândut pe fiecare din aceste piețe de cei trei producători-exportatori coreeni selectați în eșantion, care au reprezentat mai mult de 80 % din exporturile produsului în cauză în Comunitate, în cursul perioadei de anchetă.

(151)

Volumul de producție a produsului în cauză a crescut ușor, cu 3,5 % din 2001 (măsurile au fost instituite în decembrie 2000), în timp ce capacitățile de producție au scăzut cu aproximativ 4 %. Prin urmare, utilizarea capacităților a atins un nivel ridicat (89 % în 2001 și 95 % în cursul perioadei de anchetă), iar capacitățile neutilizate erau la un nivel scăzut. Producătorii-exportatori nu au prevăzut o creștere a producției în cursul următorilor ani, iar unul dintre principalii exportatori ai produsului în cauză către Comunitate, în cursul perioadei de anchetă, chiar a oprit fabricarea produsului în cauză după perioada de anchetă.

(152)

Piața internă a rămas relativ stabilă în ultimii ani. Deși consumul intern poate scădea din cauza unei posibile transferări a instalațiilor de producție ale unor utilizatori de fibre discontinue de poliester în afara Republicii Coreea, nu se prevede nici o modificare importantă și imediată a pieței interne. Chiar și în cazul în care consumul pe piața internă s-ar reduce, producția ar putea fi reorientată spre alte fire de poliester, operațiune de ușor de realizat din punct de vedere tehnic, produsul în cauză ar putea fi exportat în alte țări terțe care aplică sau nu drepturi antidumping mai mici decât cele în vigoare pe piața Comunității sau cele două soluții ar putea fi combinate. În afară de aceasta, producătorii coreeni mai degrabă sunt societăți orientate spre export, care vând peste 70 % din producția lor de fibre discontinue de poliester în străinătate. Luând în considerare dependența relativ mică de pe piața internă, o scădere a consumului național nu ar afecta semnificativ rentabilitatea societăților. Prin urmare, nu ar fi necesară o creștere imediată a vânzărilor către alți clienți din afara Republicii Coreea, oferindu-se fibre discontinue de poliester la prețuri mai mici. Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile, nu s-a putut concluziona că o schimbare a mărimii pieței interne ar duce automat la creșterea exporturilor de produs în cauză în Comunitate, la prețuri mai mari de dumping.

(153)

Vânzările la export în alte țări terțe, acestea au fost stabile în cursul ultimelor trei exerciții financiare și au reprezentat aproximativ 68 % din vânzările totale de produs în cauză. Nu există nici un motiv pentru a crede că piețele țărilor terțe nu pot absorbi alte exporturi în viitor, în special în cazurile în care cererea de fibre discontinue de poliester crește la nivel mondial, ca urmare a unei diversificări a utilizării produsului în cauză, care nu se mai este limitează la filare sau țesere, ci se extinde și la utilizări noi.

(154)

Luând în considerare nivelul mare de utilizare a capacităților producătorilor coreeni, capacitățile neutilizate reduse, precum și situația relativ stabilă a piețelor interne și de export, de asemenea, este puțin probabil ca o scădere a nivelului măsurilor antidumping să ducă la o creștere semnificativă a importurilor de produs în cauză în Comunitate.

(155)

S-a examinat dacă o scădere a marjei de dumping ar putea duce la o scădere a prețurilor de export, care pot conduce la un dumping sporit. În acest sens, întrucât exporturile în Comunitate afișau un nivel stabil și ridicat în pofida măsurilor în vigoare, nu există nici un indiciu că marjele de dumping mai mici ar determina prețuri de export mai mici. Din contră, s-ar putea afirma că o scădere a drepturilor antidumping plătite de importatori ar permite societăților coreene să își crească prețurile fără a modifica prețul final plătit de clientul independent.

(156)

Nu s-a găsit nici un indiciu că valoarea normală stabilită în cadrul prezentei reexaminări nu poate fi considerată ca durabilă.

(157)

S-ar putea afirma că evoluția prețurilor la materiile prime, legate foarte mult de prețul petrolului, ar putea avea un impact important asupra valorii normale. Cu toate acestea, s-a considerat că, întrucât materiile prime sunt produse de bază al căror preț se determină la nivel internațional, o creștere a prețurilor acestora ar avea același efect asupra prețului de export și asupra valorii normale, în măsura în care toți actorii de pe piață ar fi afectați în aceeași măsură.

(158)

Luând în considerare cele menționate anterior și în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a ajuns la concluzia că schimbarea împrejurărilor care au dus la scăderea marjei de dumping poate fi considerată durabilă.

(159)

În ceea ce privește societatea cu o marjă de dumping de minimis, ar trebui remarcat că aceasta era deja supusă unui drept antidumping nul de la instituirea măsurilor definitive în 2000. Cu toate acestea, în ciuda importurilor la prețuri mici, în special, din Republica Populară Chineză și Arabia Saudită, care erau în concurență cu importurile coreene, nu s-a putut constata nici un dumping pentru această societate în cadrul prezentei reexaminări intermediare. Prin urmare, nu există nici un motiv pentru a crede că această societate își va schimba foarte mult comportamentul la export în viitor.

(160)

Luând în considerare marja de dumping scăzută constatată pentru toate societățile coreene în cauză și faptul că această situație este considerată durabilă, măsurile instituite prin Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 ar trebui modificate în consecință.

(161)

Din aceleași motive, marja de dumping de minimis constatată pentru Sung Lim Co., Ltd., ar trebui confirmată.

(162)

Analiza s-a referit la capacitățile de producție, la evoluția volumului vânzărilor pe piața internă, pe piața Comunității și la export pe piețele țărilor terțe (în afara Comunității), precum și la prețurile produsului în cauză, vândut pe fiecare din aceste piețe de cei doi producători-exportatori taiwanezi selectați în eșantion, care au reprezentat mai mult de 90 % din exporturile produsului în cauză în Comunitate, în cursul perioadei de anchetă.

(163)

În cursul ultimelor patru exerciții financiare, capacitățile de producție ale celor doi producători-exportatori taiwanezi a scăzut cu aproximativ 6,5 %. Deși utilizarea globală a acestor capacități este de numai 73 %, aceasta a rămas stabilă de-a lungul timpului. Pe baza informațiilor disponibile, s-a dovedit că producția se deplasează spre alte țări (Vietnam, China), unde productivitatea este mai mare. Prin urmare, chiar dacă sunt disponibile capacități neutilizate, o creștere a exporturilor în Comunitate este puțin probabilă în cazul abrogării măsurilor, deoarece aceste capacități vor fi mai degrabă transferate în alte țări terțe.

(164)

În cursul ultimelor trei exerciții financiare, piața principală a produsului în cauză pentru producătorii-exportatori taiwanezi nu a fost piața Comunității, ci a altor țări terțe. Cu toate acestea, vânzările spre piața Comunității au rămas importante, având în vedere că reprezentau 24 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză, în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, ar trebui remarcat că acest raport a scăzut în timp (29 % în 2001). În pofida măsurilor aplicate de alte țări terțe (China și Japonia), exporturile în țările terțe au crescut cu 14 % în trei ani, reprezentând în cursul perioadei de anchetă 62 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză.

(165)

Vânzările pe piața internă în cursul ultimelor trei exerciții financiare au rămas stabile, reprezentând 13,4 % din volumul total al vânzărilor produsului în cauză în cursul perioadei de anchetă.

(166)

Luând în considerare faptul că producătorii-exportatori, cu toate că sunt supuși unor măsuri antidumping în mai multe țări terțe, au continuat să își crească exporturile în alte țări decât cele din Comunitate, acestea continuându-și prezența semnificativă pe piața Comunității, nu există un indiciu că, în cazul încheierii procedurii împotriva Taiwanului, capacitățile neutilizate ar fi reorientate spre piața Comunității. În acest context, s-a concluzionat, de asemenea, că transferul capacităților de producție în țări terțe nu este legat de existența măsurilor de protecție comercială împotriva importurilor din Taiwan.

(167)

S-a efectuat o comparație între prețurile produsului în cauză vândut la export în Comunitate și cel vândut la export în țări terțe în cursul perioadei de anchetă.

(168)

S-a constatat că, în mod global, (incluzând toate tipurile de produs în cauză) prețurile de vânzare ale produsului în cauză erau semnificativ mai mari (cu mai mult de 10 % în cursul ultimelor trei exerciții financiare) în Comunitate decât în țările terțe. Cu toate acestea, această diferență de preț, observată între piața Comunității și alte piețe de export, se poate explica într-o mare măsură prin existența unor diferențe mari de preț între tipurile de produse exportate de producătorii-exportatori. În afară de aceasta, întrucât volumele exportate în Comunitate erau semnificative, în pofida măsurilor antidumping, abrogarea măsurilor ar putea da exportatorilor o anumită marjă pentru a-și crește prețurile de export.

(169)

Pe această bază, nu există nici un indiciu că ar fi o legătură între nivelul prețurilor practicat pe alte piețe de export și posibilitatea pentru societăți de a scădea prețul exporturilor sale în Comunitate.

(170)

Nici un element nu indică o schimbare a valorii normale. Piața internă a rămas stabilă, precum și costurile pe această piață.

(171)

În ceea ce privește impactul prețurilor materiilor prime asupra valorii normale, concluziile prezentate la considerentul 157 se aplică, de asemenea, în cazul Taiwanului.

(172)

Analiza anterioară nu relevă nici un element care să demonstreze că dumpingul ar reapărea, în cazul abrogării măsurilor.

(173)

Măsurile în vigoare în prezent, referitoare la importurile de fibre discontinue de poliester originare din Republica Coreea depășesc nivelul necesar pentru eliminarea efectului prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping. După studierea probabilității continuării sau reapariției dumpingului, în cazul abrogării măsurilor, și pe baza concluziilor de dumping, fără a aduce atingere măsurilor în vigoare în prezent împotriva Republicii Coreea, s-a concluzionat că măsurile ar trebui modificate și stabilite la nivelurile constatate în cadrul prezentei reexaminări.

(174)

Măsurile în vigoare în prezent, privind importurile de fibre discontinue de poliester originare din Taiwan, nu mai sunt justificate. În absența unui element care să indice probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor și pe baza concluziilor prezentei reexaminări privind dumpingul (de minimis), se concluzionează că procedura deschisă împotriva Taiwanului ar trebui închisă fără instituirea de măsuri.

(175)

Industria comunitară reclamantă a contestat propunerea de închidere a procedurii antidumping deschisă împotriva importurilor din Taiwan. S-a susținut că ar trebui analizată piața taiwaneză în ansamblul ei, mai degrabă decât să se analizeze doar situația producătorilor-exportatori selectați în eșantion, deoarece este mult mai probabil ca celelalte societăți să reia exporturile la prețuri de dumping, în cazul abrogării măsurilor. S-a argumentat că societățile neselectate în eșantion, din cauza situației financiare precare, ar putea să caute să își maximizeze fluxul de lichidități prin creșterea volumului exporturilor (la prețuri de dumping) ceea ce ar confirma, de asemenea, practicile lor în materie de prețuri la export către Statele Unite. S-a mai susținut că, întrucât capacitățile de producție ale acestor societăți reprezintă aproximativ 66 % din consumul comunitar, impactul acestor exporturi ar fi semnificativ.

(176)

Ar trebui remarcat că eșantionul selectat a reprezentat nu numai 95 % din exporturile taiwaneze în UE, dar și 43 % din exporturile taiwaneze în alte țări, 71 % din vânzările interne și 57 % din producția internă de fibre discontinue de poliester și, prin urmare, este, într-o mare măsură, reprezentativ în sensul articolului 17 din regulamentul de bază. De asemenea, industria comunitară reclamantă nu a ridicat nici o obiecție privind eșantionul într-o etapă anterioară a procedurii.

(177)

În ceea ce privește probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil, industria comunitară reclamantă și-a fundamentat argumentele pe simple afirmații care nu au fost susținute de nici un element de probă. Prin urmare, în ceea ce privește afirmația că societățile neselectate în eșantion, din cauza situațiilor lor financiare precare, ar putea să caute să își maximizeze fluxul de lichidități prin creșterea volumului exporturilor în UE la prețuri de dumping, ar trebui remarcat că lichiditățile pot fi generate prin mai multe metode, altfel decât acționându-se asupra volumului exporturilor, cum ar fi împrumuturi noi, vânzarea de sectoare de activitate neprofitabile și majorarea capitalului prin emisiunea de acțiuni. De asemenea, nu s-a prezentat nici un element de probă concludent în sprijinul afirmației că prețurile de export către Statele Unite fac obiectul unui dumping. În cele din urmă, analiza industriei comunitare reclamante, referitoare la capacitățile de producție taiwaneze, nu ia în considerare o eventuală reducere a acestor capacități, ca urmare a relocalizării instalațiilor de producție în afara Taiwanului și a falimentului unuia dintre producătorii taiwanezi.

(178)

Luând în considerare cele menționate anterior, concluzia referitoare la probabilitatea reapariției a dumpingului în cazul Taiwanului se menține.

(179)

Plângerea a fost susținută de următorii producători comunitari:

(180)

În măsura în care acești șase producători comunitari reclamanți care au cooperat reprezintă 49 % din producția comunitară a produsului în cauză și cum nici un producător comunitar în afară de reclamanți nu s-a opus în mod expres deschiderii prezentei proceduri, se consideră că producătorii reclamanți constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Doi producători, care nu sunt reclamanți, au transmis informații generale Comisiei, dar nu au susținut plângerea.

(181)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului importurilor produsului în cauză din țările care fac obiectul anchetei și din toate celelalte țări terțe cunoscute ca producând sau exportând produsul în cauză în Comunitate, la care s-a adăugat volumul vânzărilor de pe piața Comunității atât ale industriei comunitare, cât și ale altor producători comunitari. Întrucât numai doi din zece producători comunitari, care nu sunt reclamanți, au comunicat informații privind vânzările lor, vânzările celorlalți opt producători, care nu sunt reclamanți, au fost calculate pe baza informațiilor conținute în plângerea depusă de industria comunitară. Aceste date au fost coroborate cu publicațiile unei societăți independente de consultanță specializate în sectorul fibrelor.

(182)

Din considerente de coerență, s-a apelat la Eurostat pentru a se determina volumul importurilor care se încadrează la codul NC vizat de prezenta procedură. Ar trebui remarcat că volumul importurilor declarate de producătorii din țările exportatoare în cauză a fost conform cifrelor comunicate de Eurostat.

(183)

Pe această bază, consumul comunitar a stagnat, ajungând de la 712 773 tone în 2000 la 709 828 tone în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 1

(184)

În ceea ce privește Taiwanul, marja de dumping constatată era mai mică de 2 % (a se vedea considerentele 138-146). Prin urmare, condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru a proceda la evaluarea cumulativă a importurilor produsului în cauză din această țară cu cele din alte țări care fac obiectul anchetei nu au fost îndeplinite.

(185)

De asemenea, Comisia a examinat dacă efectele importurilor de fibre discontinue de poliester originare din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud (denumite în continuare „țările în cauză”) puteau face obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(186)

Acest articol prevede că efectele importurilor unui produs din două sau mai multe țări supuse simultan aceleiași anchete pot face obiectul unei evaluări cumulative doar: (i) în cazul în care marja de dumping stabilită cu privire la importurile din fiecare țară este mai mare nivelului de minimis în sensul articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, (ii) în cazul în care volumul importurilor din fiecare țară nu este neglijabil și (iii) în cazul în care o astfel de evaluare este adecvată luând în considerare condițiile de concurență între produsele importate și condițiile de concurență între produsele importate și produsul comunitar similar.

(187)

Astfel cum s-a menționat anterior, prezenta anchetă a arătat că marjele de dumping stabilite pentru Republica Populară Chineză, pentru Arabia Saudită și Coreea de Sud sunt cu mult superioare nivelului de minimis și că volumul importurilor din aceste țări nu este neglijabil, în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază (cotele lor de piață atingând 4,7 %, 3,1 %, respectiv 10 % în cursul perioadei de anchetă).

(188)

Pentru a determina dacă o evaluare cumulativă este adecvată, luând în considerare condițiile de concurență dintre produsele importate și produsul similar comunitar, Comisia a analizat inițial comportamentul pe piață al exportatorilor cu privire la prețurile de export și volume.

(189)

S-a constatat că producătorii din chinezi, saudiți și sud-coreeni aveau un comportament similar pe piață cu privire la prețurile de export. De fapt, aceste țări și-au redus prețurile de vânzare unitare medii ale fibrelor discontinue de poliester cu 27 %, la 23 % și 15 %, în cursul perioadei examinate. În afară de aceasta, un nivel de subcotare foarte similar s-a constatat pentru importurile din cele trei țări (a se vedea considerentul 200).

(190)

De asemenea, aceste trei țări au deținut importante cote de piață în Comunitate, deși Coreea de Sud este, pe departe, cel mai important exportator dintre cele trei țări în cauză (cote de piață în cursul perioadei de anchetă: 4,7 % pentru Republica Populară Chineză, 3,1 % pentru Arabia Saudită și 10 % pentru Coreea de Sud).

(191)

De asemenea, ancheta a stabilit că importurile din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud în Comunitate au utilizat aceleași canale de vânzare, deoarece, în majoritatea cazurilor, produsul este comercializat prin intermediul distribuitorilor, mai degrabă decât vândut clienților finali.

(192)

În afară de aceasta, astfel cum s-a explicat anterior (a se vedea considerentul 22 și următoarele) s-a constatat că produsul în cauză importat din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud și cel fabricat de industria comunitară aveau aceleași caracteristici tehnice, fizice și chimice de bază și trebuiau considerate similare în ceea ce privește caracterul interschimbabil și substituibil, care le face concurente în funcție de tip.

(193)

Un producător-exportator saudit a susținut că fibrele discontinue de poliester importate din Arabia Saudită nu sunt în concurență cu fibrele discontinue de poliester fabricate de alte țări în cauză, în special de Republica Populară Chineză, și de industria comunitară. Pentru acesta, producția saudită de fibre discontinue de poliester se concentrează exclusiv pe fibrele simple sau normale, mai exact pe acele tipuri de produse care nu sunt destinate unor aplicații specifice, ci mai degrabă unei utilizări generale, în timp ce producătorii chinezi și comunitari au capacitatea sau produc deja fibre specializate. În majoritatea cazurilor, aceste produse specializate poartă o marcă și sunt concepute pentru aplicări sau utilizări finale speciale care se bazează în general pe activități avansate de cercetare și dezvoltare (fibre ignifuge, fibre antibacteriene sau fibre care nu se scămoșează). De asemenea, unii utilizatori au indicat că producători sud-coreeni sunt singurii care aprovizionează piața Comunității cu tipul „hollow conjugate”, pe care aceștia îl consideră produs specializat.

(194)

Aceste argumente nu au fost confirmate de anchetă. În primul rând, s-a constatat că exporturile din Republica Populară Chineză au constat exclusiv din fibre discontinue de poliester simple sau normale. În al doilea rând, exporturile de fibre discontinue de poliester din Coreea de Sud nu se axau în principal pe tipul „hollow conjugate”, acesta reprezentând doar 24 % din exporturile totale în Comunitatea Europeană în cursul perioadei de anchetă. În afară de aceasta, în conformitate cu definiția tipurilor „specializate” enunțată anterior, fibrele discontinue de poliester „hollow conjugate” nu pot fi considerate un tip de produs specializat. Într-adevăr, s-au obținut elemente de probă tehnice, care au arătat că toți producătorii de fibre discontinue de poliester sunt capabili în mod normal să producă tipul „hollow conjugate”, dar majoritatea dintre aceștia nu fac acest lucru deoarece această producție nu mai e rentabilă, având în vedere nivelul actual al prețurilor. În ultimul rând, cu toate că industria comunitară produce și vinde produse „specializate”, activitățile sale în domeniul fibrelor discontinue de poliester se axează pe segmentul de fibre discontinue de poliester simple sau normale.

(195)

Prin urmare, s-a stabilit că exporturile produsului în cauză din țări care fac obiectul anchetei concurează între ele, precum și cu fibrele discontinue de poliester fabricate sau susceptibile de a fi fabricate de industria comunitară.

(196)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că se îndeplinesc toate condițiile care justifică evaluarea cumulativă a importurilor de fibre discontinue de poliester originare din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud.

(197)

Volumul cumulat al importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud a crescut de la 111 905 tone în 2000 la 125 633 tone în cursul perioadei de anchetă, respectiv cu 12 %.

(198)

Cota de piață cumulată a crescut de la 15,6 % în 2000 la 17,6 % în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 2

(199)

Prețul mediu ponderat al importurilor care fac obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și Coreea de Sud a scăzut cu 18 % între 2000 și perioada de anchetă.

Tabelul 3

(200)

Pentru determinarea subcotării prețurilor, Comisia a analizat datele referitoare la perioada de anchetă. Prețurile de vânzare ale industriei comunitare examinate au fost cele practicate față de clienții independenți, ajustate, după caz, la nivel franco fabrică, și anume excluzându-se cheltuielile de transport în Comunitate și după deducerea reducerilor și rabaturilor. Prețurile diferitelor tipuri de produse de fibre discontinue de poliester definite în chestionar au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de exportatori, nete de orice reducere și rabat și ajustate, după caz, la nivelul CIF frontieră comunitară.

(201)

În cursul perioadei de anchetă, marja de subcotare medie ponderată s-a stabilit la 16 % pentru Republica Populară Chineză, 16,8 % pentru Arabia Saudită și 24 % pentru Coreea de Sud.

(202)

Producția în volum a industriei comunitare a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate.

Tabelul 4

(203)

Capacitățile de producție de fibre discontinue de poliester au rămas stabile în cursul perioadei examinate, ajungând doar de la 271 466 tone în 2000 la 277 561 tone. În cursul perioadei de anchetă, capacitățile de producție ale industriei comunitare reprezentau 36 % din consumul total comunitar.

(204)

Nivelul de utilizare a capacităților s-a diminuat cu șase puncte procentuale, de la 87 % la 81 %. Deoarece capacitățile de producție nu au scăzut, acest declin al utilizării lor doar se datorează scăderii volumelor de producție ale industriei comunitare.

Tabelul 5

(205)

Stocurile au crescut în cursul perioadei examinate cu 13 %. Cu toate acestea, această evoluție nu se consideră un indiciu al prejudiciului; ea reflectă mai degrabă politica industriei comunitare de menținere a stocurilor sale, în general, la un nivel egal cu producția pe o lună.

Tabelul 6

(206)

Analiza investițiilor s-a bazat pe informațiile comunicate de cinci societăți. Cea de a șasea societate nu a furnizat informații fiabile. În cursul perioadei examinate, cele cinci societăți care au transmis date fiabile ale investițiilor au efectuat investiții în valoare de 34,5 milioane EUR. Astfel cum reiese din tabelul 7 de mai jos, investițiile au avut o tendință crescătoare, exceptând 2002, când acestea au scăzut în comparație cu anul anterior. Cu toate acestea, s-a constatat că aceste investiții au constat aproape exclusiv din înlocuiri. Marea partea a investițiilor a fost legată direct de fabricarea produsului în cauză. Numai un singur producător din industria comunitară a efectuat investiții importante într-o fabrică de reciclare care furnizează materii prime (fulgi de polietilenă tereftalată – PET) pentru procesul de producție a fibrelor discontinue de poliester.

(207)

Se consideră că nivelul și natura investițiilor (în principal înlocuiri) sunt insuficiente pentru o industrie bazată pe capitaluri.

Tabelul 7

(208)

Vânzările de fibre discontinue de poliester realizate de industria comunitară pe piața Comunității au scăzut cu 6 % între 2000 și perioada de anchetă. Deoarece consumul comunitar a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, această scădere a vânzărilor s-a tradus printr-o pierdere de cote de piață. În special, cota de piață a industriei comunitare a scăzut de la 31 % la 29 % în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 8

(209)

Prețul de vânzare unitar al industriei comunitare a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate. Astfel cum reiese din tabelul 9 de mai jos, această scădere a avut loc după 2001 și a coincis cu creșterea bruscă a importurilor din țările în cauză și cu scăderea considerabilă a prețurilor acestor importuri.

Tabelul 9

(210)

Rentabilitatea medie ponderată calculată la cifra de afaceri netă a industriei comunitare a scăzut de la 4,4 % în 2000 la –3,2 % în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 10

(211)

Fluxul de lichidități s-a diminuat în cursul perioadei examinate de la 25 687 824 EUR în 2000 la 12 178 328 EUR în cursul perioadei de anchetă.

(212)

Randamentul activelor nete s-a bazat pe informațiile furnizate de cinci societăți. Cea de a șasea societate nu a furnizat informații fiabile. Cu toate acestea, datele referitoare la randamentul global al activelor sale nete a urmat aceeași tendință ca cea constatată la celelalte cinci societăți pentru produsul în cauză. Informațiile furnizate au arătat o scădere dramatică a randamentului activelor nete în cursul perioadei examinate. Într-adevăr, acesta a scăzut de la 51,1 % în 2000 la –8,5 % în cursul perioadei de anchetă.

Tabelul 11

(213)

Unele societăți își finanțează activitățile prin intermediul grupului financiar căruia îi aparțin, fie în cadrul unui regim de acumulare într-un fond comun a numerarului, fie în cadrul unor împrumuturi în cadrul grupului acordate de societățile-mame. În alte cazuri, fluxurile de lichidități generate de societate sunt folosite ca sursă de finanțare. Alte societăți și-au mărit capitalul prin intrarea în structuri de capital de risc cu entități financiare, care, în anumite cazuri, și-au finanțat în continuare societățile participante sub forma împrumuturilor de la acționari.

(214)

Pe această bază, majoritatea societăților din industria comunitară nu au întâmpinat dificultăți majore în mobilizarea capitalului. Cu toate acestea, una dintre societățile ale cărei informații au fost verificate a întâmpinat probleme serioase în finanțarea activității sale, atât prin împrumut, cât și prin fonduri proprii.

(215)

Ocuparea forței de muncă în industria comunitară a scăzut cu 7 % în cursul perioadei examinate, ceea ce corespunde unei reduceri a personalului cu 84 de persoane. În ceea ce privește salariile, una dintre societăți nu a furnizat informații fiabile pentru anul 2000. Pentru restul anilor cuprinși în perioada examinată, salariile totale au crescut cu 5 %, adică mult sub media de creștere, în cursul perioadei examinate, a indicelui armonizat al prețurilor de consum pentru cele patru țări în care s-a stabilit industria comunitară (9,1 %).

Tabelul 12

(216)

Productivitatea pe ansamblul pieței a fost stabilă în cursul perioadei examinate, neînregistrând decât o scădere de 2 % între 2000 și perioada de anchetă. Această stagnare a productivității reflectă nivelul scăzut al investițiilor efectuate de industria comunitară (în calitate și în cantitate, a se vedea considerentul 206 și următoarele).

Tabelul 13

(217)

În general, ar trebui remarcată scăderea cu două puncte procentuale a cotei de piață a industriei comunitare, fapt care arată o creștere negativă față de declinul consumului pieței globale (care a scăzut cu 1 %).

(218)

Luând în considerare volumul și prețurile importurilor din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud, impactul asupra industriei comunitare al mărimii marjei de dumping reale nu poate fi considerat ca neglijabil.

(219)

Pe de altă parte, se consideră că importanta creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză și din Arabia Saudită în Comunitate împreună cu evoluția negativă a prețurilor importurilor din Coreea de Sud au împiedicat industria comunitară să depășească, astfel cum se aștepta, efectele practicilor de dumping anterioare.

(220)

Volumul importurilor din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud a crescut considerabil, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește cota de piață. Într-adevăr, în cursul perioadei examinate, cota lor de piață a câștigat două puncte procentuale. În afară de aceasta, prețul mediu ponderat al importurilor din aceste țări a scăzut cu 18 % de-a lungul perioadei considerate. Acest declin se reflectă în subcotarea importantă a prețurilor constatate.

(221)

Majoritatea indicatorilor de prejudiciu ai industriei comunitare au arătat o evoluție negativă în cursul perioadei examinate, care indică o situație de prejudiciu important: în timp ce consumul total comunitar de fibre discontinue de poliester a stagnat, volumul total al vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 6 %, ceea ce corespunde unei pierderi a cotei de piață de două puncte procentuale; în volum, producția a scăzut; capacitățile de producție au stagnat și utilizarea acestora s-a diminuat cu 6 %; prețul de vânzare mediu unitar a scăzut cu 8 %; rentabilitatea cifrei de afaceri nete a devenit negativă, reducându-se cu 7,6 puncte procentuale în cursul perioadei examinate; alți indicatori asociați de rentabilitate, precum fluxul de lichidități și randamentul activelor nete, de asemenea, s-au deteriorat în cursul perioadei examinate; ocuparea forței de muncă și productivitatea au scăzut cu 7 % și, respectiv, cu 2 %. Evoluțiile pozitive ale investițiilor și salariilor nu pun la îndoială situația globală prejudiciată în care se găsește industria comunitară, deoarece nivelul investițiilor este scăzut pentru o astfel de industrie bazată pe capitaluri și majorarea salariilor a compensat în principal inflația în cursul perioadei examinate.

(222)

Pe baza celor menționate anterior, rezultă că industria comunitară este într-o situație economică și financiară dificilă și că a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(223)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul important suferit de industria comunitară a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țările în cauză. În afară de aceasta, în conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, factori cunoscuți, alții decât importurile care au făcut obiectul unui dumping au fost examinați pentru ca prejudiciul pe care l-ar fi putut cauza industriei comunitare să nu fie atribuit în mod nedrept importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

(224)

Importurile din țările în cauză au crescut în cursul perioadei examinate, cu 12 % în volum, și cu două puncte procentuale în ceea ce privește cota de piață. Prețurile importurilor originare din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud au scăzut cu 18 % și au fost considerabil mai mici decât cele ale industriei comunitare, cu 16 %, 16,8 % și, respectiv, cu 24 %.

(225)

Creșterea volumului importurilor originare din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud și creșterea cotei lor de piață, la prețuri care au rămas cu mult mai mici decât cele ale industriei comunitare, au coincis în timp cu deteriorarea situației industriei comunitare.

(226)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei comunitare au scăzut. Vânzările au scăzut cu 6 %, iar cota de piață cu două puncte procentuale. Cota de piață pierdută de industria comunitară a fost în totalitate recuperată de importurile care au făcut obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și Coreea de Sud.

(227)

Scăderea prețurilor industriei comunitare a intervenit în contextul diminuării constante a prețurilor produsului în cauză importat din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Coreea de Sud. În special, prețurile industriei comunitare au început să scadă după 2001, în momentul în care prețurile medii ale importurilor din aceste țări scădeau și ele (a se vedea considerentele 199 și 209, și tabelele 3 și, respectiv, 9). Prin urmare, s-a putut determina în mod clar efectul de blocare a prețurilor provocat de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(228)

Rentabilitatea industriei comunitare s-a deteriorat în mod dramatic de la începutul perioadei examinate și a fost negativă în 2002 și în cursul perioadei de anchetă. Pierderile industriei comunitare începând cu 2002 au coincis cu creșterea importurilor de fibre discontinue de poliester din țările în cauză la prețuri deosebit de mici. De asemenea, ar trebui remarcat că unul dintre producătorii industriei comunitare a arătat că rentabilitatea sa asupra cifrei de afaceri nete, realizată cu produsele simple sau normale, care corespund sectorului în care industria comunitară este expusă cel mai mult concurenței cu țările în cauză, s-a deteriorat mai rapid față de rentabilitatea sa calculată luând în considerare toate tipurile de fibre pe care acesta le produce.

(229)

Creșterea progresivă a volumului importurilor din țările în cauză la prețuri de dumping a coincis, de asemenea, cu deteriorarea altor indicatori, arătând situația prejudiciabilă a industriei comunitare, precum evoluția negativă a ocupării forței de muncă, a capacităților de producție și a utilizării capacităților.

(230)

Pe baza celor menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză au avut un rol determinant în deteriorarea situației industriei comunitare.

(231)

Astfel cum s-a indicat la considerentul 183, între 2000 și perioada de anchetă, consumul de pe piața Comunității a rămas stabil. Prin urmare, acesta nu poate fi o sursă a prejudiciului.

(232)

Industria în aval a susținut în mod repetat că industria comunitară nu a investit în modernizarea procesului de producție și, prin urmare, ar fi (cel puțin în parte) responsabilă de situația prejudiciabilă în care se găsește. Într-adevăr, astfel cum s-a indicat la considerentul 207, se consideră că nivelul și natura investițiilor (în principal, în înlocuiri și în operațiuni de întreținere) sunt insuficiente pentru o industrie bazată pe capitaluri.

(233)

Cu toate acestea, luând în considerare împrejurările menționate la considerentul 202 și următoarele, industria comunitară nu era în măsură să efectueze investiții substanțiale noi. Astfel cum rezultă din analiza din prezenta secțiune, s-a constatat că nici o altă împrejurare decât importurile care au făcut obiectul unui dumping nu a avut un impact negativ important asupra industriei comunitare. În aceste condiții, nivelurile insuficiente de investiții nu ar trebui considerate ca o cauză a prejudiciului, ci mai degrabă ca o consecință suplimentară a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(234)

În cursul perioadei de anchetă, fibrele discontinue de poliester au fost, de asemenea, importate din Statele Unite, din Turcia, din Japonia, din Republica Cehă, din Polonia, din Nigeria și din Africa de Sud. În analiza unui eventual efect prejudiciabil al acestor importuri asupra industriei comunitare, au fost luate în considerare, de asemenea, importurile din Taiwan. Astfel cum s-a indicat la considerentul 145, produsul în cauză importat din Taiwan a făcut obiectul unui dumping la niveluri de minimis în cursul perioadei de anchetă.

(235)

Volumul importurilor din alte țări terțe au crescut foarte puțin, de la 133 798 tone în 2000 la 137 123 tone în cursul perioadei de anchetă. Această creștere minoră, împreună cu consumul stabil de fibre discontinue de poliester s-au manifestat prin stagnarea cotelor de piață ale importurilor din țări terțe, altele decât cele în cauză (19 % în 2000 și în cursul perioadei de anchetă).

(236)

În afară de aceasta, potrivit informațiilor furnizate de Eurostat și datelor verificate la fața locului, pentru perioada de anchetă, nivelul prețurilor medii ponderate ale produsului în cauză originar din restul principalelor țări exportatoare (1,25 EUR/kg) a fost apropiat de cel al prețurilor medii ponderate ale industriei comunitare. Prin urmare, s-a concluzionat că aceste importuri nu au putut cauza un prejudiciu industriei comunitare.

(237)

Unii producători exportatori au susținut că exporturile din Turcia în Comunitate sunt efectuate la prețuri de dumping, fapt susceptibil de a fi contribuit la situația prejudiciabilă a industriei comunitare.

(238)

Marea majoritate a fibrelor discontinue de poliester importate în Comunitate din Turcia sunt distribuite de una dintre societățile reclamante, care are legătură cu producătorul-exportator turc. Cu toate acestea, s-au obținut elemente de probă care arată că achizițiile de fibre discontinue de poliester ale acestei societăți de la societatea turcă cu care ea are legătură au fost efectuate la prețul pieței și au vizat suplimentarea gamei de produse a producătorului comunitar atunci când cererea pe piață era importantă. În afară de aceasta, aceste importuri nu au fost cauzate de nici un proiect de investiție abandonat sau întârziat susceptibil de a fi provocat o reducere a capacităților de producție ale societății legate din Comunitate. De asemenea, s-a constatat că fibrele discontinue de poliester originare din Turcia au fost revândute de către importatorul comunitar legat la același preț ca produsele fabricate și vândute de această societate și că acesta nu era cu mult mai mic decât prețul mediu al altor societăți din industria comunitară.

(239)

Producătorii comunitari ai produsului în cauză, care nu sunt reclamanți, dețineau o cotă de piață de 31,5 % în cursul perioadei de anchetă. În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor acestora a scăzut cu 7 %, iar cota lor de piață a scăzut cu două puncte procentuale.

(240)

În afară de aceasta, pe baza informațiilor disponibile, s-a constatat că prețurile medii ale producătorilor care nu sunt reclamanți sunt la același nivel cu prețurile medii ale producătorilor reclamanți. Acest element sugerează că sunt într-o situație similară cu cea a industriei comunitare, respectiv că au suferit prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, nu se poate concluziona că alți producători comunitari au cauzat industriei comunitare un prejudiciu important.

(241)

Costul materiilor prime reprezintă un element important al costului total de producție al fibrelor discontinue de poliester (aproximativ 60 %). Prin urmare urmare, prețurile acestora din urmă sunt puternic influențate de costul materiilor prime.

(242)

Fibrele discontinue de poliester așa-numite „neprelucrate” se fabrică din derivați ai petrolului (în principal monoetilenglicol – MEG – și acid tereftalic purificat – PTA –). Într-o măsură mai mică, dar tot mai frecventă, industria comunitară fabrică fibrele discontinue de poliester așa-numite regenerate din materiale reciclate (sticle și alte deșeuri din polietilenă tereftalată – PET). În cele din urmă, fibrele discontinue de poliester pot fi obținute din combinarea acestor două tipuri de materii prime, derivați ai petrolului și deșeuri reciclate din PET.

(243)

Prețurile pentru MEG și PTA, ca derivați ai petrolului, depind de fluctuațiile prețurilor acestuia din urmă. Astfel cum s-a constatat cu ocazia vizitelor de verificare, evoluția prețului materialelor reciclate o urmează în general pe cea a prețurilor pentru MEG și PTA.

(244)

Pe baza celor menționate anterior, unii producători-exportatori au susținut că pretinsul prejudiciu suferit de industria comunitară ar fi fost cauzat de fluctuațiile costurilor materiilor prime, în special de creșterea mondială a prețului petrolului.

(245)

În acest sens, pe baza informațiilor furnizate de producătorii de materii prime, s-a constatat că prețurile pentru MEG și PTA au crescut din 2002 până la sfârșitul perioadei de anchetă cu 14 % și, respectiv, cu 13 %. Cu toate acestea, această creștere a prețurilor materiilor prime nu s-a reflectat într-o creștere a prețului mediu al fibrelor discontinue de poliester vândute de industria comunitară (a se vedea considerentul 209 anterior), cu toate că produsul în cauză este sensibil la evoluția prețurilor. Din contră, în cursul aceleiași perioade prețurile producătorilor comunitari au scăzut ușor. Cu toate că se preconizează, de asemenea, o creștere simulară a prețurilor producătorilor produsului în cauză din țări terțe pentru principalele inputuri derivate din petrol, cum ar fi MEG și PTA, prețurile importurilor de fibre discontinue de poliester din țările în cauză au scăzut foarte mult în cursul aceleiași perioade. S-a constatat că producătorii comunitari nu au fost capabili să repercuteze costurile crescute ale materiilor prime asupra clienților din cauza concurenței exercitate de importurile care fac obiectul unui dumping.

(246)

În afară de aceasta, întrucât petrolul este un produs de bază al cărui preț se stabilește în mod omogen la nivel mondial, un eventual impact al fluctuațiilor prețurilor pentru materiile prime asupra prețurilor fibrelor discontinue de poliester este susceptibil să afecteze atât industria comunitară, cât și exportatorii stabiliți în țările în cauză. Prin urmare, acest argument a fost respins.

(247)

S-a acordat atenție deosebită fluctuațiilor monedei euro față de dolarul american. Marea majoritate a tranzacțiilor de import din țările în cauză în Comunitatea Europeană sunt negociate în dolari americani. Euro s-a apreciat față de această monedă de la jumătatea anului 2002 și, apoi, în mare măsură, în cursul perioadei de anchetă, favorizând astfel importurile în zona euro în cursul acestei perioade. Prin urmare, unele părți interesate au afirmat că într-o activitate legată strâns de dolar, deprecierea acestei monede față de euro trebuie să fi favorizat „inevitabil” importurile de fibre discontinue de poliester în Comunitatea Europeană.

(248)

În cazul special al fibrelor discontinue de poliester, importurile din țări altele decât cele care practică dumpingul, au câștigat, de asemenea, din aprecierea monedei euro. Cu toate acestea, volumul lor a stagnat în cursul perioadei examinate (chiar scăzând ușor din anul 2002 până în perioada de anchetă), în timp ce importurile din țările care practică dumpingul au crescut de-a lungul aceleiași perioade cu 12 %. Cu toate că, la prima vedere, nu se poate exclude faptul că aprecierea monedei euro față de dolarul american ar fi putut favoriza importurile de fibre discontinue de poliester din țările în cauză, faptul că aceste fluctuații monetare nu au avut un efect asupra importurilor din alte țări arată că acestea nu pot explica creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză.

(249)

În afară de aceasta, orice afirmație potrivit căreia aprecierea monedei euro față de dolarul american ar fi la originea prejudiciului suferit de industria comunitară trebuie să fie valabilă numai pentru perioada în care a avut loc această apreciere, respectiv de la mijlocul anului 2002 până la sfârșitul perioadei de anchetă și, în special, în cursul acesteia din urmă, atunci când diferențele dintre cele doua monede au fost mult mai accentuate.

(250)

Prin urmare, cu toate că aprecierea monedei euro față de dolarul american ar fi putut favoriza exporturile de fibre discontinue de poliester în Comunitatea Europeană, aceasta nu explică creșterea semnificativă a volumului importurilor din țările în cauză față de importurile din alte țări.

(251)

Coincidența în timp între creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, creșterea cotelor de piață și subcotarea de prețuri constatată, pe de o parte, și deteriorarea situației industriei comunitare, pe de altă parte, au dus la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping sunt cauza prejudiciului important suferit de industria comunitară. În special, s-a constatat o evoluție de scădere paralelă și simultană între prețurile medii ale importurilor și cele ale industriei comunitare. Aceasta a dus la o rentabilitate scăzută care, în anul 2002 și în perioada de anchetă, respectiv atunci când importurile din țările în cauză au crescut cel mai mult, iar prețurile au scăzut cel mai dramatic, a condus la rezultate negative.

(252)

După analizarea unor factori, cum ar fi evoluția consumului, importurile din țări altele decât țările în cauză, comportamentul de piață al producătorilor care nu sunt reclamanți și nivelul scăzut al investițiilor efectuate de industria comunitară, s-a concluzionat că aceștia nu ar fi cauza prejudiciului important suferit de industria comunitară. Pe de altă parte, cu toate că nu se poate exclude faptul că alți factori, cum ar fi fluctuația prețului materiilor prime și fluctuațiile monetare, ar fi putut contribui la situația prejudiciabilă a industriei comunitare, efectul acestor factori nu este de natură să contrazică concluzia că există în mod clar o relație strânsă cauză-efect între importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(253)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă instituirea măsurilor antidumping ar fi sau nu contrară interesului Comunității, în ansamblul său. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, respectiv acelea ale industriei comunitare, ale importatorilor, ale comercianților și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(254)

Pentru a evalua posibilul impact al instituirii sau nu a măsurilor, s-au solicitat informații de la toate părțile interesate care erau în mod notoriu implicate sau care s-au făcut cunoscute. Pe această bază, Comisia a trimis chestionare industriei comunitare, altor zece producători comunitari și la douăzeci și trei de utilizatori și trei furnizori de materii prime. Cei șase producători reclamanți ai industriei comunitare, doi producători care nu sunt reclamanți, cinci importatori legați, cincisprezece utilizatori și doi furnizori de materii prime au răspuns la acestea (8).

(255)

La deschiderea procedurilor, se cunoșteau treizeci și un de importatori independenți. Având în vedere numărul mare al importatorilor independenți și în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a decis să își efectueze ancheta pe baza unui eșantion de importatori independenți. Alegerea eșantionului s-a bazat pe cel mai mare volum reprezentativ al importurilor în cauză la care se putea referi în mod rezonabil luând în considerare timpul disponibil.

(256)

În acest sens, pentru eșantion, au fost selectate inițial cinci societăți, selecționate pe baza volumului importurilor acestora din țările în cauză. Ulterior s-a considerat că una dintre acestea nu a cooperat, în măsura în care a refuzat să răspundă la toate întrebările din chestionarul care îi fusese adresat; prin urmare, a fost exclusă din eșantion. Cele patru societăți rămase reprezentau 14,6 % din totalul de importuri în cauză. Eșantionul final a fost alcătuit din următoarele societăți comerciale:

(257)

Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul, situația industriei comunitare și legătura de cauzalitate, au existat motive întemeiate care să ducă la concluzia că instituirea de măsuri în acest caz special nu este în interesul Comunității.

(258)

Industria comunitară a suferit un prejudiciu important, astfel cum s-a stabilit în considerentul 202 și următoarele.

(259)

Instituirea măsurilor antidumping ar permite industriei comunitare să atingă niveluri de rentabilitate pe care ar fi putut să le atingă în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping și să profite de dezvoltările de pe piața Comunității. Astfel, s-ar asigura viabilitatea industriei comunitare de fibre discontinue de poliester.

(260)

De fapt, cu toate că industria comunitară a reușit să dezvolte nișe importante în segmentul fibrelor specializate sau cu o valoare adăugată mare, ar trebui subliniat că activitatea sa principală rămâne în domeniul fibrelor normale destinate țesăturilor și altor aplicații, segment în care importurile din țările în cauză sunt prezente din ce în ce mai mult, iar producția industriei comunitare este expusă în cea mai mare măsură concurenței neloiale.

(261)

Fibrele specializate generează profituri importante, dar sunt vândute numai în cantități limitate. Pentru a maximiza utilizarea capacităților sale și pentru a acoperi costurile fixe de producție, industria comunitară trebuie să vândă cantități importante de fibre simple sau normale. Din acest motiv, instituirea de drepturi va garanta viabilitatea producției de fibre discontinue de poliester simple sau normale, precum și continuarea producției de fibre discontinue de poliester cu valoare adăugată mare, care depinde foarte mult de viabilitatea fibrelor discontinue de poliester simple. Ar trebui remarcat că principalul furnizor de fibre specializate la nivel mondial este industria comunitară însăși și că acest produs cu valoare adăugată mare nu poate fi cumpărat din țările vizate de prezenta procedură. Prin urmare, se consideră că instituirea măsurilor ar fi în interesul industriei comunitare.

(262)

Astfel cum s-a indicat în considerentele 254 și 256, Comisia a primit cincisprezece răspunsuri la chestionar de la utilizatori, patru chestionare complete de la importatori independenți selectați în eșantion și cinci de la importatori legați. În afară de aceasta, trei asociații de utilizatori au furnizat informații Comisiei și au prezentat argumente în favoarea închiderii prezentei proceduri fără a institui măsuri.

(263)

Utilizatorii produsului în cauză aparțin sectorului textil. Fibrele discontinue de poliester sunt utilizate în filatură (pentru a fabrica filamente destinate producției de textile, după amestecarea sau nu cu alte fibre cum ar fi bumbacul sau lâna), în obținerea produselor nețesute (fabricarea de foi și pânze din fibre care nu au fost transformate în fire și care sunt legate unele de altele prin frecare, coeziune sau adeziune, excluzându-se hârtia) și în umplere (pentru umplerea cu câlți și căptușirea anumitor produse textile, cum ar fi de exemplu pernele sau scaunele de automobile). Majoritatea utilizatorilor care au cooperat în cadrul prezentei proceduri sunt producători de produse nețesute. Aceștia sunt membri ai uneia din cele trei asociații de utilizatori care a cooperat la prezenta procedură, care reprezintă industria produselor nețesute la nivel european (9). Pe baza informațiilor privind cumpărările, furnizate în răspunsurile la chestionare, utilizatorii care au cooperat în cursul perioadei de anchetă reprezintă aproximativ 5 % din consumul total comunitar de fibre discontinue de poliester și aproximativ 13 % din importurile totale din țările în cauză. Utilizatorii și importatorii au formulat un număr de argumente împotriva instituirii de drepturi.

(264)

În primul rând, industria în aval a susținut că piața comunitară de fibre discontinue de poliester depinde foarte mult de furnizorii externi de produse în cauză, producătorii europeni neputând satisface decât cel mult 60 % din cererea de fibre discontinue de poliester de pe piață. În acest context, în ceea ce privește capacitățile și cotele de piață deținute de Comunitate, două dintre țările anchetate, respectiv Taiwanul și Coreea de Sud, sunt principalii furnizori mondiali de fibre discontinue de poliester. Prin urmare, nivelul drepturilor antidumping afectează inevitabil aspecte esențiale ale interesului Comunității.

(265)

De asemenea, utilizatorii de fibre discontinue de poliester au susținut că operează pe o piață foarte sensibilă la prețuri și că cea mai mică creștere a costurilor nu poate fi repercutată asupra clientului final datorită concurenței acerbe deja prezente pe piața produselor finale (perne, textile etc.), în special din țările Asiei de Sud-Est și China. Aceste țări practică deja prețuri foarte mici și numeroși producători europeni de textile au fost forțați ca, cel puțin parțial, să își relocalizeze unitățile de producție în țări terțe.

(266)

În afară de aceasta, un număr de utilizatori de fibre discontinue de poliester au susținut că anumite tipuri de produse în cauză (așa-numitele produse „hollow conjugate”) nu sunt produse în Comunitate și nu vor fi produse de producătorii comunitari în viitorul apropiat din cauza lipsei echipamentelor tehnice necesare. Prin urmare, aceste tipuri produse trebuie importate (este cazul așa-numitelor produse „hollow conjugate”, fabricate în principal în Coreea de Sud).

(267)

În ultimul rând, industria în aval este, în opoziție cu industria de fibre discontinue de poliester, mare consumatoare de mână de lucru. Astfel cum unele părți interesate au susținut, numărul de lucrători din industria în aval este mult mai mare față de industria de fibre discontinue de poliester bazată pe capitaluri. De exemplu, industria europeană de produse nețesute angajează direct 16 000 de persoane, în timp ce industria de fibre discontinue de poliester angajează doar 1 180. Potrivit informațiilor producătorilor de produse nețesute, produsul în cauză reprezintă în medie 40 % din costul total de producție al produselor acestora. S-a afirmat că instituirea de drepturi ar putea duce la o pierdere a locurilor de muncă sau la relocalizarea instalațiilor de producție.

(268)

În ceea ce privește pretinsa dependență a pieței Comunității față de furnizorii externi, s-a considerat că, deși drepturile aplicabile importurilor din Republica Populară Chineză și din Arabia Saudită s-ar fi ridicat în medie la 27 %, aceste țări au deținut numai 7 % din cota de piață în cursul perioadei de anchetă. Pe de altă parte, s-a propus abrogarea măsurilor existente asupra importurilor din Taiwan și reducerea drepturilor aplicate în prezent importurilor din Coreea de Sud. Se subliniază că în cursul perioadei de anchetă, în cursul căreia s-au aplicat măsurile existente (a se vedea considerentul 3), Taiwanul și Coreea de Sud dețineau 19 % din piața comunitară. Pe de altă parte, astfel cum a raportat una dintre societățile de consultanță prestigioase specializate pe piața fibrelor, marii producători de fibre discontinue de poliester, stabiliți în țările care nu sunt supuse drepturilor antidumping (în principal Statele Unite, Mexic, Turcia și Africa de Sud) au deținut, în cursul perioadei de anchetă, capacități excedentare însumând aproximativ jumătate din consumul total comunitar. În afară de aceasta, importurile din aceste țări deja dețin o cotă de piața comunitară importantă (5,3 % în cursul perioadei de anchetă).

(269)

Prin urmare, în ciuda introducerii de drepturi propuse împotriva Republicii Populare Chineze și Arabiei Saudite și luând în considerare abrogarea măsurilor aplicate Taiwanului și reducerea drepturilor aplicate Coreei de Sud, utilizatorii Comunității se mai pot aproviziona de la furnizorii importanți ai produsului în cauză, cum ar fi cei stabiliți în Coreea de Sud sau alți producători majori localizați din țări care nu sunt supuse drepturilor antidumping, în special Taiwan.

(270)

În ceea ce privește afirmația privind imposibilitatea pentru utilizatorii de fibre discontinue de poliester de a repercuta asupra clienților o creștere a costurilor rezultând din instituirea drepturilor antidumping, în cazul special al utilizatorilor care au cooperat (care sunt aproape exclusiv producători de produse nețesute) și care se aprovizionează cu produsul în cauză din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită, din Coreea de Sud și din Taiwan, luând în considerare faptul că (i) nivelul mediu al drepturilor antidumping pentru Republica Populară Chineză și Arabia Saudită se ridică la 34,6 %, în timp ce aceste țări dețineau, în cursul perioadei de anchetă, o cotă de piață de 7,8 %; (ii) nivelul mediu al dreptului care urmează să fie instituită la importurile din Coreea de Sud îl reduce pe cel introdus prin Regulamentul (CE) nr. 2852/2000 cu 2 puncte procentuale și măsurile aplicate împotriva Taiwanului urmează a fi abrogate; (iii) Coreea de Sud și Taiwanul dețineau împreună 19,3 % din piața Comunității în cursul perioadei de anchetă și (iv) importanța fibrelor discontinue de poliester în cadrul costului de producție a produselor finale ale utilizatorilor care au cooperat (care fabrică produse nețesute) a fost stabilită, în medie, la 40 %, creșterea costului de producție al industriei în aval care a cooperat, ca urmare a instituirii măsurilor, este în jurul a 0,40 %.

(271)

În cazul în care, astfel cum au afirmat utilizatorii, aceștia nu ar fi capabili să repercuteze asupra clienților lor o astfel de creștere a costului lor de producție, impactul asupra situației lor financiare nu ar fi foarte important. De asemenea, se consideră ca acest impact minor asupra situației financiare a industriei în aval nu este de natură să producă un efect negativ asupra forței de muncă a acestei industrii.

(272)

De asemenea, s-a constatat că, în ciuda existenței unor măsuri antidumping și/sau compensatorii aplicate la aproape jumătate din importurile totale de produs în cauză indiferent de origine, consumul pe segmentul produselor nețesute a crescut în cursul perioadei examinate. Pe baza informațiilor furnizate de asociația reprezentând producătorii europeni de produse nețesute, acest sector și-a mărit producția cu aproximativ 17 % între 2000 și 2002.

(273)

De asemenea, s-a constatat că de fapt fibrele discontinue de poliester de tipul „hollow conjugate” pot fi produse de industria comunitară, care dispune de know-how tehnic și de utilajele necesare. Astfel cum a fost menționat anterior, acest produs nu este fabricat în prezent de industria comunitară datorită presiunilor puternice asupra prețului exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, măsurile aplicate în prezent importurilor din Republica Coreea, care constituie furnizorul principal de „hollow conjugate”, sunt, în general, restrânse.

(274)

Pe baza celor menționate anterior și luând în considerare nivelul măsurilor adoptate și închiderea procedurii deschise împotriva Taiwanului, s-a ajuns la concluzia că măsurile propuse nu ar determina o deteriorare a situației utilizatorilor și importatorilor produsului în cauză.

(275)

Doi furnizori de materii prime au cooperat la prezenta procedură răspunzând la chestionar. Este vorba de industria petrochimică care aprovizionează industria de fibre discontinue de poliester cu PTA și MEG. Cele două societăți au susținut în mod expres instituirea de drepturi. Cu toate acestea, din punctul de vedere al interesului Comunității, poziția adoptată de aceste societăți în cadrul prezentei proceduri trebuie apreciată luând în considerare faptul că vânzările lor de materii prime industriei de fibre discontinue de poliester reprezintă o parte minoră a cifrei lor de afaceri și, prin urmare, instituirea sau nu a măsurilor nu ar modifica în mod substanțial situația lor financiară sau comercială.

(276)

Astfel cum s-a menționat anterior, fibrele discontinue de poliester pot fi de tip neprelucrat, obținute din derivați ai petrolului (MEG și PTA), de tip reciclat, obținute din sticlele din PET și din alte deșeuri sau dintr-o combinație a ambelor tipuri, derivați ai petrolului sau materiale reciclate. Comisia a constatat că, în cursul perioadei de anchetă, industria comunitară a utilizat aproximativ 60 % de materii prime neprelucrate și 40 % materii prime reciclate pentru producerea de fibre discontinue de poliester. Industria comunitară preconizează o creștere progresivă a cantității de materii prime reciclate, utilizate pentru producția de fibre discontinue de poliester. De fapt, două dintre societățile industriei comunitare au integrat linii de reciclare în instalațiile lor de producție. Alta preconizează integrarea unei astfel de linii de reciclare între 2004 și 2005.

(277)

Articolul 6 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare „tratatul”) consideră protecția mediului o politică sau acțiune comună care permite atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 2 din tratat, în special dezvoltarea durabilă a activităților economice. În acest context, Comunitatea consideră prevenirea și gestionarea deșeurilor ca una dintre prioritățile sale principale.

(278)

În special, Comunitatea adoptă o reglementare privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (10). Unul dintre principiile de bază ale acestei reglementări este acela al reciclării și reutilizării: în cazul în care deșeurile de ambalaje nu pot fi evitate, cât mai multe trebuie valorizate, de preferat prin metode de reciclare. În acest context, Comunitatea Europeană a stabilit recent că cel târziu la 31 decembrie 2008, cel puțin 22,5 % din materialul plastic conținut în deșeurile de ambalaje trebuie să fie reciclat (11).

(279)

S-a constatat că industria comunitară de fibre discontinue de poliester a consumat 70 % din sticlele din PET reciclate în cursul perioadei de anchetă, fiind pe departe, principalul utilizator final al acestor deșeuri de ambalaje (12). Pe baza acestor date, se pare că reciclarea deșeurilor de ambalaje din PET în Europa depinde foarte mult de această industrie care este principala consumatoare.

(280)

Comisia consideră că instituirea de drepturi va contribui la garantarea viabilității unui sector industrial, care, în calitate de client principal, joacă un rol principal în reciclarea deșeurilor de ambalaje din PET.

(281)

Concluzia menționată anterior nu este modificată de faptul că industria comunitară de reciclare exportă, de asemenea, deșeuri din PET în Republica Populară Chineză, astfel cum au subliniat unele părți interesate. Într-adevăr, s-a constat că marea majoritate a deșeurilor de ambalaje din PET este consumată de producătorii comunitari de fibre discontinue de poliester.

(282)

Luând în considerare toți factorii menționați anterior, se concluzionează provizoriu că nu există nici un motiv întemeiat pentru a nu institui măsuri antidumping.

(283)

Luând în considerare concluziile menționate la considerentul 143 și următoarele, măsurile antidumping aplicate în prezent împotriva Taiwanului nu mai sunt întemeiate. În conformitate cu articolul 11 coroborat cu articolul 9 din regulamentul de bază, atunci când, după consultare, reiese că nu sunt necesare măsuri de protecție și în absența obiecțiilor formulate în cadrul comitetului consultativ, ancheta sau procedura ar trebui închise.

(284)

Luând în considerare cele menționate anterior, Comisia a ajuns la concluzia că măsurile de protecție aflate în prezent în vigoare împotriva Taiwanului nu mai sunt necesare și că procedura ar trebui închisă.

(285)

Nivelul măsurilor antidumping trebuie să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marja de dumping constatată. Pentru calcularea valorii dreptului necesar pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsuri trebuie să permită industriei comunitare să își acopere costurile și să obțină un profit global înainte de impozitare pe care l-ar putea aștepta în condiții normale de concurență, respectiv în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a considerat că în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, industria comunitară ar trebui să obțină un profit înainte de impozitare de 5 %, nivel considerat adecvat în plângerea depusă de industria comunitară. Prin urmare, în absența informaților contrare, această marjă de profit a fost considerată adecvată.

(286)

Creșterea necesară a prețurilor a fost determinată pe baza unei comparații, la același nivel comercial, între prețul de import mediu ponderat, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețului, și prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața Comunității.

(287)

Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzare al industriei comunitare pentru a lua în considerare marja de profit rezonabilă de 5 % menționată anterior. Orice diferență rezultând din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea totală CIF la import.

(288)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a considerat că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie un drept antidumping la importurile de produs în cauză originar din Republica Populară Chineză, din Arabia Saudită și din Republica Coreea, la nivelul marjei celei mai mici constatate (dumping sau prejudiciu).

(289)

Pe baza celor menționate anterior, nivelurile drepturilor se stabilesc după cum urmează:

(290)

Nivelurile individuale ale dreptului antidumping menționate de prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, reflectă situația constatată în cursul acestei anchete. Prin urmare, aceste niveluri ale dreptului (în opoziție cu dreptul național aplicat „tuturor celorlalte societăți comerciale”) se aplică exclusiv importurilor produsului originar din țările în cauză fabricat de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate, fabricate de orice societate ale cărei denumire și adresă nu au fost menționate expres de dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile care au legătură cu societatea menționată expres, nu pot beneficia de acest nivel și vor fi supuse dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(291)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale dreptului (de exemplu, ca urmare a schimbării denumirii entității sau a înființării unor entități de producție sau de vânzare noi) se adresează de îndată Comisiei (13) și conține toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție, precum și de vânzările interne sau la export care rezultă din această schimbare a denumirii sau din crearea entităților noi de producție sau de vânzare. După caz, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va propune modificarea regulamentului prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale dreptului.

(292)

Un producător-exportator saudit care a cooperat a oferit un angajament de preț, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, prețurile minime propuse inițial nu permiteau eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului. Același lucru este valabil și pentru oferta revizuită primită de la această societate. În afară de aceasta, structura vânzărilor acestei societăți în Comunitate este de așa natură încât nu permite un control efectiv al angajamentului. Prin urmare, oferta a trebuit să fie respinsă.

(293)

Doi producători-exportatori chinezi au oferit un angajament, cu sprijinul unei asociații a utilizatorilor. Cu toate acestea, oferta nu a putut fi acceptată deoarece ar fi condus la scutirea unui anumit volum de importuri de la măsurile definitive și, prin urmare, nu ar permis eliminarea prejudiciului cauzat industriei comunitare. Prin urmare, acești exportatori au oferit un preț minim aplicabil tuturor importurilor în Comunitate, dar la un nivel care nu permitea eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului. Prin urmare, ofertele lor au trebuit respinse. În afară de aceasta, nu s-a putut accepta ca unele prețuri minime diferite să fie stabilite pentru tipuri de produse care nu sunt ușor de diferențiat la import. Angajamentul de a respecta un preț minim ar fi fost astfel ușor de eludat. În afară de aceasta, ancheta a arătat că documentele contabile ale exportatorilor nu erau ținute cu respectarea standardelor contabile internaționale, care ar face controlul unui astfel de angajament deosebit de dificil.

(294)

Un alt producător-exportator chinez, care nu beneficiază nici de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici de tratament individual, a propus un angajament care consta într-o mărire a prețurilor sale de export în Comunitate. În afara faptului că majorarea prețului oferită nu elimina dumpingul prejudiciabil stabilit, Comisia are drept practică de a nu accepta angajamentele din partea unor societăți care nu beneficiază nici de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, nici de tratament individual deoarece nici o concluzie individuală privind dumpingul nu poate fi stabilită în cazul acestora. Pe această bază, oferta de angajament formulată de acest producător-exportator a trebuit respinsă,