11/Volumul 38

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

134

L 025/16

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 29 aprilie 2004, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de transpalete manuale și de componente esențiale ale acestora, originare din Republica Populară Chineză.

(2)

Procedura a fost deschisă în urma unei plângeri depuse în martie 2004 de patru producători comunitari (denumiți în continuare „producătorii reclamanți”) reprezentând o proporție majoră, de peste 60 % în cazul de față, din producția comunitară totală de transpalete manuale și de componente esențiale ale acestora, și anume șasiuri și sisteme hidraulice. Plângerea conținea elemente de probă că produsele menționate anterior fac obiectul unui dumping și că din acesta rezultă un prejudiciu important, considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a avizat în mod oficial producătorii comunitari reclamanți, ceilalți producători comunitari, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii interesați în mod notoriu, precum și reprezentanții Republicii Populare Chineze cu privire la deschiderea procedurii. Având în vedere numărul mare de producători-exportatori chinezi cunoscuți, avizul de deschidere avea în vedere recurgea la eșantionare pentru a determina dumpingul, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Cu toate acestea, întrucât numai patru producători-exportatori chinezi au cooperat la anchetă, nu s-a considerat necesară constituirea unui eșantion. S-a dat ocazia părților interesate să își prezinte punctul de vedere în scris și să solicite să fie audiate în termenul stabilit de avizul de deschidere.

(4)

Mai mulți producători-exportatori chinezi, producători comunitari, importatori și utilizatori, precum și o asociație de importatori și-au comunicat punctul de vedere în scris. Au fost audiate toate părțile care au solicitat acest lucru în termenul menționat anterior și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Comisia a colectat informații trimițând, tuturor părților cunoscute, chestionare și, după caz, formulare de solicitare a statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și a tratamentului individual. Informațiile primite au fost verificate în măsura în care acest lucru a fost posibil și s-a considerat necesar pentru determinarea preliminară a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității. Comisia a primit răspunsuri complete la chestionar și, după caz, formulare de solicitare din partea următoarelor societăți:

(6)

Au fost efectuate vizite de verificare în incintele tuturor producătorilor-exportatori chinezi care au cooperat și ale tuturor producătorilor comunitari.

(7)

Luând în considerare necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori chinezi cărora nu li s-a acordat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, s-a procedat o vizită de verificare în incintele următorului producător canadian, întrucât Canada a fost reținută ca țară analoagă:

(8)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a avut ca obiect perioada cuprinsă între 1 aprilie 2003 și 31 martie 2004 (denumită în continuare „perioadă de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2000 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(9)

Transpaletele manuale se utilizează pentru manipularea mărfurilor și materialelor care se plasează în mod obișnuit pe palete. Acestea nu sunt autopropulsate, ci sunt împinse sau trase manual. Sunt formate din patru componente principale: șasiul (din oțel), sistemul hidraulic, mânerul și roțile. Componentele esențiale sunt șasiul, pe care este plasată paleta, și sistemul hidraulic, care permite ridicarea automată a încărcăturii.

(10)

Produsele în cauză sunt transpaletele manuale fără autopropulsare utilizate pentru manipularea materialelor care se plasează în mod obișnuit pe palete, precum și componentele esențiale ale acestora, anume șasiurile și sistemele hidraulice, originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „produse în cauză”), declarate în mod normal la codurile NC ex 8427 90 00 și ex 8431 20 00. Există diverse tipuri de transpalete manuale și de componente esențiale corespunzătoare definite prin capacitatea de ridicare, lungimea furcilor, tipul de oțel utilizat pentru șasiu, tipul de sistem hidraulic, tipul de roți și prezența sau nu a frânei. Cu toate acestea, toate aceste tipuri prezintă aceleași caracteristici fizice esențiale și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, toate tipurile existente se consideră drept un singur și unic produs în sensul prezentei anchete.

(11)

În cursul anchetei, anumite părți interesate au formulat observații cu privire la definiția produselor în cauză. Acestea au afirmat că definiția produselor în cauză nu ar trebui să acopere șasiurile și sistemele hidraulice, susținând: (a) că piețele acestor produse sunt diferite de piața transpaletelor manuale; (b) că transpaletele, șasiurile și/sau sistemele hidraulice sunt produse de societăți diferite și, mai ales, că producătorii-exportatori chinezi nu exportă șasiuri și nici sisteme hidraulice în Comunitate și (c) că șasiurile, precum și sistemele hidraulice sunt, de asemenea, incluse în fabricarea altor produse în afară de transpaletele manuale.

(12)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia ar exista piețe distincte pentru șasiurile și sistemele hidraulice destinate utilizatorilor, nu s-a comunicat Comisiei nici un element de probă în acest sens. Dimpotrivă, din comentariile prezentate de părți reiese că producătorii de transpalete manuale produc și componentele esențiale, pe care le furnizează, în anumite cazuri, ca piese separate față de propriile transpalete. Este foarte dificil sau chiar imposibil să se adapteze șasiul sau sistemul hidraulic al unui producător la traspaleta unui alt producător. În general, producătorii furnizează componentele esențiale clienților lor.

(13)

În ceea ce privește cel de-al doilea argument, care vizează producătorii de șasiuri și de sisteme hidraulice, informațiile verificate provenite de la producători-exportatori indică faptul că toți producătorii-exportatori supuși prezentei anchete produc ei înșiși șasiuri și că marea majoritate produc și sisteme hidraulice. Există, într-adevăr, producători independenți, dar aceștia produc la dimensiunile solicitate de producătorii de transpalete, ceea ce explică de ce producția acestora este rar vândută pe piața liberă. De altfel, ancheta a arătat că anumiți producători-exportatori care au cooperat au exportat componentele în cauză în Comunitate. Prin urmare, din elementele de probă disponibile rezultă că și cel de-al doilea argument trebuie respins.

(14)

În ceea ce privește cel de-al treilea argument, potrivit căruia șasiurile și sistemele hidraulice intră în fabricarea și a altor produse, s-a observat că produsele indicate ca exemplu de părțile interesate sunt în mod clar diferite de transpalete, nu doar în ceea ce privește caracteristicile fizice, dar și utilizarea. Chiar dacă aceste produse au, de asemenea, un sistem hidraulic și un șasiu din oțel, acestea din urmă au dimensiuni sau forme diferite sau nu au aceeași capacitate de ridicare ca acelea utilizate pentru transpaletele manuale. Prin urmare, acestea nu se încadrează la produsele în cauză, definite mai sus. În consecință, din informațiile disponibile și din elementele expuse mai sus reiese că este foarte puțin probabil ca sistemele hidraulice și/sau șasiurile transpaletelor manuale să poată fi integrate ca atare altor produse.

(15)

Prin urmare, comentariile părților interesate au fost analizate, dar nu au justificat modificarea concluziei provizorii relative la produsele în cauză enunțate la considerentul 10 de mai sus.

(16)

Nu s-a constatat nici o diferență între produsele în cauză și transpaletele manuale și componentele esențiale ale acestora, produse și vândute pe piața internă din Canada, țara analoagă. Într-adevăr, aceste transpalete manuale și componentele esențiale ale acestora prezintă aceleași caracteristici fizice esențiale și sunt destinate acelorași utilizări ca acelea exportate în Comunitate.

(17)

De asemenea, nu s-a constatat nici o diferență între produsele în cauză și transpaletele manuale și componentele esențiale ale acestora fabricate de producătorii reclamanți și vândute pe piața Comunității. Toate au aceleași caracteristici fizice și sunt destinate acelorași utilizări.

(18)

Prin urmare, transpaletele manuale și componentele esențiale ale acestora vândute pe piața internă canadiană și acelea produse și vândute în Comunitate sunt considerate drept similare produselor în cauză în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(19)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile din Republica Populară Chineză, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din acest articol pentru producătorii cu privire la care s-a constatat că satisfac criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c), anume că, în ceea ce privește fabricarea și vânzarea produsului similar, condițiile economiei de piață prelevează. Pe scurt, și doar din motive de claritate, aceste criterii sunt următoarele:

(20)

Patru producători chinezi au solicitat statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază au înapoiat un formular de solicitare în acest sens, în termenul stabilit.

(21)

Comisia a colectat toate informațiile considerate necesare și a verificat, în incintele societăților în cauză, toate datele comunicate în cererile de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(22)

În ceea ce privește cele patru societăți, s-a stabilit că deciziile asupra prețurilor și costurilor au fost, în ansamblu, adoptate fără o intervenție semnificativă din partea statului, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (c) și că aceste prețuri și costuri corespundeau valorilor pieței. Costurile de producție și situația financiară a acestor societăți nu au suferit, de altfel, denaturări importante moștenite de la vechiul sistem de economie planificată. Legile privind proprietatea și falimentul garantau securitatea juridică și stabilitatea, iar operațiunile de schimb se efectuează la cursul pieței. Cu toate acestea, nici una dintre cele patru societăți menționate nu a satisfăcut cel de-al doilea criteriu, anume existența unor documente contabile care fac obiectul unui audit independent conform standardelor internaționale contabile [International Accounting Standards (IAS)]. S-a constatat că aceste societăți nu respectă unul sau mai multe dintre următoarele standarde: IAS 1, IAS 2, IAS 8, IAS 16, IAS 21, IAS 32 și IAS 36. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că nici una dintre următoarele patru societăți nu îndeplinește condițiile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază:

(23)

Producătorii-exportatori în cauză, precum și industria comunitară, au avut posibilitatea de a prezenta observații asupra concluziilor menționate anterior.

(24)

Cei patru producători-exportatori au contestat decizia adoptată care îi vizează și au pretins că trebuia să li se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(25)

Unul dintre aceștia a susținut că articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază are ca obiectiv suprem să stabilească dacă societățile luau în considerare semnalele pieței fără intervenția statului. Prin urmare, cele cinci criterii enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și, în special, cel de-al doilea, referitor la standardele contabile, ar trebui întotdeauna interpretate în raport cu acest obiectiv suprem. Întrucât nu s-a constatat nici o intervenție a statului, societatea ar trebui să beneficieze de statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață.

(26)

S-a observat că cele cinci criterii enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază sunt independente unele față de celelalte și trebuie întrunite în totalitate pentru a se putea acorda statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Intervenția statului nu este menționată ca atare nici ca un criteriu independent, nici ca un criteriu care să poată prevala asupra celorlalte. În fapt, în cazul în care absența intervenției statului ar fi suficientă pentru acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, atunci nu ar mai fi necesar nici unul dintre celelalte criterii. În afară de aceasta, aparenta absență a aplicării efective a IAS și a normelor contabile în vigoare în Republica Populară Chineză poate fi, de asemenea, considerată drept o formă de intervenție a statului în funcționarea normală a unei economii de piață.

(27)

Unul dintre producătorii-exportatori a afirmat că decizia Comisiei nu a fost adoptată în termenul de trei luni prevăzut la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Acesta a adăugat că înainte de a se pronunța asupra temeiniciei cererii sale, Comisia deja primise și verificase răspunsul său la chestionarul referitor la dumping, ceea ce atrage îndoieli serioase asupra motivului respingerii.

(28)

În ceea ce privește termenul de trei luni, se observă că, la data deschiderii prezentei proceduri, se prevăzuse să se recurgă la tehnica de eșantionare datorită numărului mare de producători-exportatori în cauză. Cu toate acestea, întrucât marea majoritate a acestora nu au cooperat, s-a considerat apoi inutilă constituirea unui eșantion și s-a stabilit că numai producătorii-exportatori care au cooperat vor fi supuși unei examinări privind atât statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață cât și dumpingul. Întrucât această procedură a întârziat ancheta, s-a hotărât, din motive practice, să se procedeze la verificări la fața locului, vizând atât cererile de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, cât și chestionarele antidumping. În afară de aceasta, s-a observat că nerespectarea acestui termen nu are nici o consecință juridică aparentă și că exportatorul menționat anterior nu a făcut dovada nici unui prejudiciu care să rezulte din lungimea termenului care a fost necesar pentru adoptarea unei decizii. De altfel, toate cererile primite prezintă lacune și au necesitat diverse clarificări importante, precum și colectarea de diverse informații complementare, ceea ce a întârziat ancheta. Trei exportatori, printre care și cel care a invocat argumentul examinat aici, au mai formulat comentarii după analiza solicitării lor. Având în vedere cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia că, în cazul de față, este posibil să se pronunțe în mod valabil cu privire la statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, chiar și în afara termenului de trei luni.

(29)

În ceea ce privește verificarea răspunsului la chestionar, s-a observat că regulamentul de bază nu stipulează nicăieri că o anchetă antidumping nu poate debuta decât după ce s-a stabilit statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. În realitate, articolul 5 alineatul (10) și articolul 6 alineatul (2) din regulamentul de bază impun să se prezinte toate informațiile utile, în special răspunsurile la chestionarul antidumping, într-un termen de patruzeci de zile de la deschiderea procedurii sau de treizeci și șapte de zile de la constituirea eșantionului în cazul în care se aplică această tehnică, dar, în orice caz, înainte de adoptarea unei decizii asupra statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Comisia examinează toate solicitările de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață după meritele acestora și în baza criteriilor enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În general, anchetele antidumping se derulează în paralel cu examinarea solicitărilor.

(30)

Trei producători-exportatori au afirmat că al doilea criteriu ar trebui considerat a fi întrunit întrucât conturile lor, verificate de o societate de audit independentă, sunt conforme principiilor contabile general acceptate în China. Aceștia au adăugat că practica lor de a nu converti zilnic moneda străină în renminbi este conformă standardului IAS 21, susținând că, întrucât moneda chineză, renminbi, este legată de dolarul american, nu are importanță faptul că aceste conversii sunt efectuate anual sau cotidian. În afară de aceasta, doi dintre aceștia au afirmat că IAS 21 permite eludarea normei în absența unor fluctuații puternice ale cursurilor de schimb.

(31)

S-a semnalat că, în baza criteriilor enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, Comisia examinează dacă conturile societății sunt verificate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Respectarea sau nerespectarea standardelor chineze nu reprezintă un factor decisiv în cadrul evaluării unei solicitări de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Cu toate acestea, ar trebui observat că auditorii au semnalat, în rapoartele lor anuale, faptul că conturile a două dintre cele patru societăți care fac obiectul anchetei au fost întocmite cu încălcarea standardelor contabile chineze.

(32)

În ceea ce privește comparația cu dolarul american, două aspecte rețin atenția. În primul rând, chiar dacă societățile care fac obiectul anchetei efectuează majoritatea tranzacțiilor în dolari americani, acelea care nu respectă IAS 21 le efectuează și în alte monede și, în acest caz, fluctuațiile pot fi considerabile. De asemenea, s-a mai observat că societățile în cauză efectuează numeroase vânzări la export și pe piețe în afara Comunității și că aceste tranzacții nu au fost verificate, întrucât ancheta nu vizează decât piața comunitară. În al doilea rând, constatarea retrospectivă a faptului că fluctuațiile au fost minore pe parcursul unei perioade determinate nu are nici o valoare. Este imposibil să se cunoască acest lucru la începutul perioadei (un an sau chiar mai mult) atunci când societățile în cauză fixează cursurile de schimb care urmează să fie utilizate pentru înregistrarea în contabilitate a vânzărilor acestora la export. În măsura în care se pot produce mutații neprevăzute care pot influența în mod considerabil prețurile și veniturile societăților, un curs de schimb fixat în avans nu ar fi conform practicilor societăților care funcționează în condițiile economiei de piață.

(33)

În ceea ce privește obligațiile enunțate de IAS 21, s-a observat că acest standard prevede că „o tranzacție în monedă străină trebuie înregistrată, la introducerea inițială în contabilitate, în moneda de raportare, prin aplicarea, la valoarea în monedă străină, a cursului de schimb între moneda de raportare și moneda străină de la data tranzacției”. De asemenea, acesta dă și următoarea explicație: „Cursul zilei are adesea sensul de curs de schimb în vigoare la data tranzacției. Din rațiuni practice se utilizează adesea un curs apropiat de cursul real, în vigoare la data tranzacției; de exemplu un curs mediu pentru o săptămână sau o lună ar putea fi utilizat pentru toate tranzacțiile încheiate în fiecare monedă străină în cursul acestei perioade. Cu toate acestea, în cazul în care cursurile de schimb variază în mod semnificativ, utilizarea cursului mediu pentru perioada respectivă nu este fiabilă”. Prin urmare, IAS 21 stabilește în mod clar obligația de a utiliza, în principiu, cursuri cotidiene. Cursurile medii pentru o săptămână sau o lună nu sunt autorizate decât în măsura în care sunt apropiate de cursul real la data tranzacției, cu condiția să nu existe fluctuații semnificative ale cursurilor de schimb. Cu toate acestea, în cazul de față, societățile nu își actualizează cursul de schimb contabil decât o dată pe an sau chiar mai rar, ceea ce nu poate fi considerat conform standardului IAS 21. De asemenea, chiar și standardele de contabilitate chineze impun utilizarea cursurilor de schimb cotidiene sau lunare. Prin urmare, absența oricăror observații din partea auditorilor asupra practicii descrise mai sus arată că nu s-a făcut o verificare a conturilor în conformitate cu IAS, ceea ce atrage îndoieli asupra fiabilității datelor contabile.

(34)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că argumentele în favoarea acordării statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață nu sunt fondate.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază se stabilește un drept aplicabil la nivel național, după caz, pentru statele care se încadrează la acest articol, cu excepția cazurilor în care societățile în cauză sunt în măsură să dovedească, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din același regulament, că prețurile la export și cantitățile exportate, precum și condițiile și modalitățile de vânzare sunt determinate în mod liber, că operațiunile de schimb sunt executate la cursul pieței și că nici o eventuală intervenție a statului nu poate autoriza o eludare a măsurilor în cazul aplicării de niveluri diferite ale dreptului pentru exportatori diferiți.

(36)

Cei patru producători exportatori au mai solicitat un tratament individual, în ipoteza în care nu li se acordă statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață. Pe baza informațiilor disponibile s-a constatat că cele patru societăți îndeplinesc toate criteriile enunțate la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază cerute pentru a beneficia de tratament individual.

(37)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că ar trebui acordat tratament individual următorilor patru producători-exportatori chinezi:

(38)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în cazul țărilor care nu au o economie de piață și al țărilor în tranziție, atunci când este imposibilă acordarea statutului de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, valoarea normală se stabilește pe baza prețului sau a valorii constituite într-o țară analoagă.

(39)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Canada ca țară analoagă adecvată în sensul stabilirii valorii normale pentru Republica Populară Chineză și a invitat părțile interesate să își formuleze observațiile în acest sens.

(40)

Ancheta a arătat că piața canadiană de transpalete manuale, din care jumătate este aprovizionată din producția locală și cealaltă jumătate din importuri din țări terțe, este concurențială. În afară de aceasta, volumul producției din Canada reprezintă peste 5 % din volumul exporturilor chineze de produse în cauză destinate Comunității. Prin urmare, piața canadiană a fost considerată suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale pentru Republica Populară Chineză.

(41)

Doi dintre producătorii-exportatori și o asociație de importatori/comercianți s-au opus alegerii Canadei ca țară analoagă, susținând: (a) că produsele canadiene sunt diferite, fiind constituite din componente mai solide, care corespund standardelor americane și nu celor comunitare; (b) că piața canadiană și cea chineză nu sunt comparabile, dată fiind diferența de mărime și de nivel de dezvoltare corespunzător și (c) că producătorul canadian care a cooperat are legătură cu unul dintre producătorii comunitari. Aceștia au sugerat să se utilizeze mai degrabă Malaezia sau India.

(42)

Ca răspuns la aceste comentarii, Comisia a luat legătura cu șapte producători indieni și cu un cunoscut producător malaezian de transpalete manuale, trimițându-le un chestionar. Cu toate acestea, nici unul nu a cooperat la anchetă și Comisia nu a primit nici o informație referitoare la valoarea normală a celor două țări în cauză. Prin urmare, acesteia i-a fost imposibil să utilizeze una din țările propuse de producătorii-exportatori ca țări analoage alternative.

(43)

În ceea ce privește observațiile asupra diferențelor de standarde și de calitate, părțile în cauză au susținut în special că greutatea medie a transpaletelor canadiene este mai mare decât aceea a produselor chinezești și că deschiderea brațelor furcii este mai importantă. Cu toate acestea, Comisia nu a putut să stabilească diferențe semnificative între produsele chinezești și cele canadiene, nici în privința greutății, nici a deschiderii brațelor furcii. Atât produsele canadiene, cât și cele chinezești există în diverse sortimente de greutate și de deschidere a brațelor furcii și o mare parte dintre acestea sunt comparabile. Atunci când produsele nu au fost direct comparabile, s-au putut opera ajustările necesare, astfel cum se explică mai jos, la considerentul 51. Un alt factor important este capacitatea de ridicare a transpaletelor. În acest sens nu s-a constatat nici o diferență majoră între produsele chinezești și cele canadiene. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că acestea nu prezintă diferențe semnificative de calitate.

(44)

În ceea ce privește comentariile producătorilor exportatori chinezi asupra nivelului de dezvoltare și asupra mărimii piețelor canadiană și chineză, ar trebui observat că un element decisiv este ca piața în cauză să aibă o mărime suficientă pentru a fi reprezentativă în ceea ce privește volumul de produse în cauză exportat în Comunitate. Astfel cum se indică mai sus, la considerentul 40, s-a constatat că, în cazul de față, piața canadiană este suficient de mare pentru a fi reprezentativă. Faptul că piața chineză este, în ansamblu, mai mare decât piața canadiană nu este relevant atunci când este vorba despre a evalua dacă în cazul de față Canada convine ca țară analoagă. În ceea ce privește faptul că, spre deosebire de Canada, Republica Populară Chineză este considerată drept țară în curs de dezvoltare, s-a observat că, astfel cum se indică la considerentul 43 de mai sus, produsele canadiene și chineze sunt de calitate comparabilă. În urma verificărilor efectuate în incintele producătorului canadian și ale producătorilor chinezi, s-a ajuns la concluzia că nu există diferențe majore între instalațiile acestora și metodele de producție respective. Din acest motiv, statutul Republicii Populare Chineze de țară în curs de dezvoltare nu are o importanță prea mare și nu califică, în cazul de față, drept nejustificată alegerea Canadei ca țară analoagă.

(45)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia relația dintre producătorul canadian care a cooperat și un producător comunitar aduce îndoieli serioase asupra obiectivității și exactității datelor comunicate, nici un element al anchetei nu a permis susținerea acesteia. Comisia a verificat dacă această relație are un oarecare efect de denaturare asupra prețurilor, asupra costurilor de producție și asupra rentabilității producătorului canadian, în special în cursul verificării la fața locului a datelor asupra societății. În absența unor indicații asupra existenței unor astfel de denaturări, Comisia a ajuns la concluzia că informațiile furnizate au fost precise și fiabile și că pot fi utilizate în sensul prezentei anchete.

(46)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia provizorie potrivit căreia Canada constituie o țară analoagă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală aplicabilă producătorilor-exportatori care au cooperat s-a stabilit pe baza informațiilor verificate furnizate de producătorul din țara analoagă, anume pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața internă canadiană pentru tipuri comparabile de produse, întrucât s-a constatat că acestea se vând în cadrul operațiunilor comerciale normale.

(48)

Prin urmare, valoarea normală s-a stabilit ca fiind prețul de vânzare intern mediu ponderat practicat, pe tip, de producătorul canadian care a cooperat în relația cu clienții săi independenți.

(49)

Doi producători-exportatori și-au efectuat vânzările la export, integral, în Comunitate, direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. În ceea ce privește ceilalți doi producători-exportatori, aceștia și-au efectuat parte din vânzările la export în Comunitate, către importatori cu care au încheiat un acord de compensare, făcând prețurile puțin fiabile. În aceste cazuri, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, prețul de export a fost constituit pe baza prețurilor de revânzare către clienții independenți din Comunitate. S-au operat ajustări pentru a lua în considerare toate costurile, în special costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, suportate între import și revânzare, precum și o marjă de profit corespunzătoare profitului mediu realizat de către importatorii independenți de produse în cauză care au cooperat.

(50)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost efectuată la nivel franco fabrică și la același nivel comercial. În vederea unei comparații echitabile, s-au luat în considerare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, diferențele cu privire la care s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. Pe această bază s-au operat, atunci când s-au justificat, ajustări în temeiul cheltuielilor de transport și de asigurare, al cheltuielilor de manipulare, de încărcare și de ambalare, al costului creditului și al reducerilor.

(51)

În ceea ce privește Canada, țară analoagă, ancheta a demonstrat că toate transpaletele manuale canadiene sunt echipate cu o frână de mână, ceea ce nu se aplică și în cazul majorității produselor chinezești. Prin urmare, prețurile canadiene au fost ajustate în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază pentru eliminarea efectelor aferente acestei diferențe. De asemenea, înălțimea furcii la anumite produse canadiene este mai mică decât cea de la produsele chinezești. Prin urmare, prețurile acestor produse canadiene au fost ajustate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază pentru a lua în considerare acest lucru.

(52)

Pentru cei patru producători-exportatori care beneficiază de tratament individual, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs exportat în Comunitate, stabilită pentru țara analoagă, a fost comparată cu prețul mediu ponderat al tipului corespunzător exportat în Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(53)

Pentru calcularea marjei de dumping la nivel național, aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din Republica Populară Chineză, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. Volumul total al importurilor de produse în cauză originare din Republica Populară Chineză, astfel cum reiese din statisticile Eurostat, a fost comparat cu volumele exportate de cei patru producători-exportatori care au cooperat. Întrucât volumul total al exporturilor declarate de producătorii-exportatori care au cooperat este cu mult mai mic decât volumul importurilor care figurează în statisticile Eurostat pentru perioada de anchetă, s-a ajuns la concluzia provizorie că nivelul de necooperare este ridicat (în jur de 47 % din ansamblul importurilor de produse în cauză în Comunitate). Pentru a evita ca producătorii-exportatori să obțină profit din lipsa de cooperare și întrucât nimic nu permitea a se considera că marjele de dumping ale producătorilor care nu au cooperat sunt inferioare, marja de dumping la nivel național a fost calculată prin stabilirea mediei marjelor de dumping constatate pentru tipurile de produse cel mai frecvent exportate de către producătorii-exportatori care au cooperat, medie care s-a dovedit superioară marjei individuale celei mai ridicate de dumping stabilite pentru un producător-exportator care a cooperat.

(54)

Marjele de dumping provizorii, exprimate în procent din prețul net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, se stabilesc după cum urmează:

(55)

Pe baza informațiilor comunicate de către societățile care au cooperat, ancheta a stabilit că, în cursul perioadei de anchetă, transpaletele manuale au fost fabricate de:

Este probabil să existe alți producători, de importanță foarte redusă și cu volume de producție nesemnificative, care nu au cooperat la anchetă.

(56)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia provizorie că transpaletele manuale produse de cei cinci producători menționați anterior constituie producția comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(57)

Plângerea a fost depusă de patru producători, Bolzoni SpA, BT Products AB, Franz Kahl GmbH și Pramac Lifters SpA, care au cooperat la anchetă. Împreună, aceștia reprezintă peste 60 % din producția comunitară totală de transpalete manuale. Prin urmare, se consideră că aceștia constituie industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și sunt astfel denumiți în continuare.

(58)

Consumul comunitar a fost stabilit prin adunarea volumului tuturor importurilor de transpalete manuale în Comunitate, astfel cum reiese din statisticile Eurostat, volumului total al vânzărilor verificate ale industriei comunitare și volumului vânzărilor producătorului comunitar care a încetat să producă în 2004.

(59)

Consumul comunitar de transpalete manuale s-a ridicat la aproximativ 493 000 de unități în cursul perioadei de anchetă, adică cu 17 % mai mult față de începutul perioadei examinate.

(60)

Din datele Eurostat reiese că volumul importurilor din Republica Populară Chineză a crescut semnificativ, cu 138 %, în perioada examinată. Creșterea acestor importuri a fost pronunțată, în special între 2002 și 2003 (+51 %).

(61)

Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut brusc, cu peste 100 % în perioada examinată. Această creștere a avut loc, în întregime, în detrimentul cotei de piață deținute anterior de industria comunitară.

(62)

Potrivit datelor Eurostat, prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză a scăzut cu 34 % între 2000 și perioada de anchetă. Prețurile au rămas stabile până în 2001. Apoi au scăzut cu 12 % în 2002 înainte de a mai scădea cu 25 % între 2002 și 2003.

(63)

Pentru a determina subcotarea prețurilor, Comisia a analizat datele referitoare la prețuri din cursul perioadei de anchetă. Prețul de vânzare mediu net ponderat la nivel franco fabrică practicat de industria comunitară față de clienții săi independenți, după deducerea rabaturilor și reducerilor, a fost comparat cu prețul de import mediu ponderat practicat de producătorii-exportatori chinezi care au cooperat pentru tipuri comparabile, la același nivel comercial, mai precis la nivelul vânzărilor către distribuitori. Prețurile de import au fost prețuri CIF și s-a operat o ajustare pentru a lua în considerare orice drept vamal achitat în mod obișnuit la import. În cele două cazuri în care s-a constatat că importatorii au încheiat un acord de compensare cu producătorii-exportatori chinezi, au fost utilizate prețurile de revânzare ale acestora către clienți independenți.

(64)

Pe această bază, s-a stabilit, provizoriu, existența unei subcotări a prețurilor pentru importurile din Republica Populară Chineză. Această subcotare, exprimată în procent din prețul de vânzare mediu al industriei comunitare, se stabilește la peste 55 % pentru toți producătorii-exportatori.

(65)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a inclus o evaluare a ansamblului factorilor și indicilor economici care au influențat situația acestei industrii între anul 2000 (an de referință) și perioada de anchetă.

(66)

În cursul perioadei examinate, producția industriei comunitare a scăzut cu 33 %. Întrucât capacitatea de producție a rămas mai mult sau mai puțin stabilă în aceeași perioadă, nivelul de utilizare a capacităților a scăzut în același timp cu producția.

(67)

Scăderea vânzărilor a antenat o ușoară creștere a totalului de stocuri. Cu toate acestea, ancheta a demonstrat că evoluția stocurilor nu trebuie să fie considerată drept un indicator deosebit de relevant al situației economice a industriei comunitare în măsura în care producătorii comunitari produc în general pe bază de comenzi, stocurile fiind constituite, prin urmare, în mod obișnuit, din mărfuri care urmează a fi expediate clienților.

(68)

Cu toate că, între 2000 și perioada de anchetă, consumul comunitar a crescut, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut considerabil. Prin urmare, cota de piață a acesteia a scăzut semnificativ, astfel cum se indică anterior. Această evoluție contrastează cu aceea a importurilor din Republica Populară Chineză, a cărei cotă de piață a crescut considerabil în perioada examinată.

(69)

Industria comunitară a pierdut 34 % din cota sa de piață între 2000 și perioada de anchetă.

(70)

Prețurile unitare ale produselor fabricate de industria comunitară și vândute clienților săi independenți în Comunitate au scăzut în perioada examinată. Scăderea a fost pronunțată în special între 2001 și 2003 (–6 %).

(71)

În mod tradițional, pe această piață prețurile depind de calitatea produsului, precum și de serviciile post-vânzare și de garanțiile oferite de producători. Cu toate acestea, situația s-a schimbat radical în perioada examinată, iar în cursul perioadei de anchetă prețul a devenit factorul de vânzare determinant. În timp ce prețurile de vânzare unitare au scăzut cu 8 % între 2000 și perioada de anchetă, costul de producție pe unitate a crescut ca urmare a creșterii prețului oțelului, principala materie primă care reprezintă o parte importantă din costul de producție, constatată mai ales în cursul perioadei de anchetă.

(72)

Întrucât industria comunitară nu și-a putut alinia prețurile la creșterile costurilor de producție, datorită blocării prețurilor provocate de importurile care fac obiectul unui dumping, a suferit o scădere a rentabilității.

(73)

Ancheta a arătat că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping sunt cu peste 59 % mai mici decât prețul de vânzare mediu deosebit de scăzut al industriei comunitare în cursul perioadei de anchetă (a se vedea considerentul 64 de mai sus). Această subcotare a determinat în mod clar industria comunitară să vândă în pierdere, într-un moment în care prețurile ar fi trebuit să fie mai ridicate pentru a compensa creșterea costurilor.

(74)

Între 2000 și perioada de anchetă, atunci când consumul comunitar a crescut cu 17 %, volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața Comunității a scăzut cu 24 %. Industria comunitară a pierdut 12 puncte procentuale din cota de piață, în timp ce, astfel cum se indică mai sus, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu 29 de puncte procentuale în aceeași perioadă.

(75)

Rentabilitatea industriei comunitare a scăzut în perioada examinată, antrenând pierderi în anul 2002, care s-au agravat în 2003 și în cursul perioadei de anchetă.

(76)

În cursul perioadei examinate, în special în 2001 și 2002, s-au realizat investiții considerabile. Ar trebui observat că producătorii comunitari sunt societăți recunoscute, cu tradiție în producerea transpaletelor manuale. Prin urmare, au fost necesare investiții de înlocuire, reprezentând cea mai mare parte a investițiilor, pentru menținerea competitivității acestora.

(77)

Datorită schimbării condițiilor de piață și, mai ales, a scăderii prețurilor de vânzare, în cursul perioadei de anchetă, noile investiții au fost cel mai adesea amânate sau anulate, în ciuda unui consum comunitar în plină expansiune.

(78)

Randamentul investițiilor, exprimat ca raport între profit net al industriei comunitare și valoarea contabilă netă a investițiilor acesteia, a urmat evoluția rentabilității și a scăzut cu 1 063 % în perioada examinată.

(79)

Simultan, fluxul de lichidități al industriei comunitare s-a diminuat cu 385 %, urmând, de asemenea, evoluția rentabilității.

(80)

Ancheta a relevat că a devenit mai dificil pentru industria comunitară să obțină capitaluri în cursul perioadei examinate, în special datorită pierderilor crescânde suferite la sfârșitul acestei perioade și în cursul perioadei de anchetă.

(81)

Ocuparea forței de muncă legată de produsul similar a scăzut în perioada examinată. Productivitatea pe lucrător (calculată prin împărțirea numărului de unități produse la numărul de lucrători) a scăzut cu 11 % între 2000 și 2002 și cu încă 3 % între 2003 și perioada de anchetă. Această scădere se explică totuși prin diminuarea mai rapidă a volumului producției față de ocuparea forței de muncă. Costul mediu al ocupării forței de muncă pe lucrător, care reflectă salariile, nu a crescut nici măcar în ritmul inflației, rămânând stabil în perioada examinată.

(82)

Producătorii comunitari au întreprins eforturi de raționalizare a instalațiilor de producție, prin închiderea anumitor fabrici și prin reducerea efectivului. Aceștia au reușit să limiteze numărul de concedieri prin transferarea unei părți a mâinii de lucru către sectoarele de activitate mai rentabile.

(83)

Impactul marjei de dumping reale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor în cauză.

(84)

În afară de aceasta, nimic nu indică faptul că, în cursul perioadei de anchetă, industria comunitară s-a redresat după practicile anterioare de dumping sau de subvenție.

(85)

În cursul perioadei examinate, volumul importurilor la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping, din Republica Populară Chineză a crescut considerabil pe piața Comunității și toți indicatorii de prejudiciu care caracterizează industria comunitară au indicat o tendință negativă.

(86)

Anumiți indicatori s-au deteriorat considerabil în perioada examinată. Este cazul volumului producției, al volumului vânzărilor, al cotei de piață, al rentabilității, al randamentului investițiilor și al fluxurilor de lichidități.

(87)

Pe baza tuturor factorilor luați în considerare, în special a scăderii cotei de piață a industriei comunitare în contextul unui consum în creștere, precum și a pierderilor financiare importante și a scăderii investițiilor rezultate în cursul perioadei de anchetă, s-a ajuns la concluzia provizorie că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatele (1) și (5) din regulamentul de bază.

(88)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile de transpalete manuale originare din Republica Populară Chineză care fac obiectul unui dumping au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare. Au fost, de asemenea, analizați factorii cunoscuți, în afara importurilor care fac obiectul unui dumping, care, în același moment, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare, astfel încât eventualul prejudiciu creat de acești alți factori să nu fie atribuit importurilor în cauză.

(89)

Importurile care fac obiectul unui dumping din Republica Populară Chineză au crescut cu 138 % în perioada examinată. Această creștere a fost mai rapidă decât aceea a consumului comunitar, care, în același timp, nu a crescut decât cu 17 %. Creșterea importurilor și creșterea consumului au coincis cu o diminuare a volumelor vânzărilor industriei comunitare. Cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping a crescut cu peste 100 % în perioada examinată. Această creștere a coincis cu scăderea proporțională a cotei de piață a industriei comunitare în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, este evident că importurile au câștigat cota de piață pierdută de industria comunitară.

(90)

Aceste importuri în creștere au antrenat și o foarte puternică subcotare a prețurilor industriei comunitare. Prin urmare, se poate afirma în mod rezonabil că acestea sunt responsabile de scăderea prețurilor care a antrenat pierderi pentru această industrie. Nivelul scăzut al prețurilor la importurile care fac obiectul unui dumping a provocat, de asemenea, blocarea prețurilor, iar industria comunitară nu și-a putut ridica tarifele pentru a acoperi creșterea costurilor. În afară de aceasta, industria comunitară nu și-a putut mări nivelul de utilizare a capacităților, cum ar fi putu să o facă în mod rezonabil având în vedere creșterea consumului constatată în perioada examinată.

(91)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia provizorie că presiunea exercitată de importurile în cauză, al căror volum și a căror cotă de piață au crescut considerabil, care fac obiectul unui dumping la prețuri scăzute, a jucat un rol determinant în deteriorarea situației industriei comunitare, materializată în special prin scăderea vânzărilor și a cotei de piață, scăderea rentabilității și randamentului investițiilor și prin întâmpinarea unor dificultăți în obținerea de capitaluri.

(92)

S-a observat că industria comunitară a obținut rezultate mai puțin bune în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, în perioada examinată, volumele exportate în afara Comunității nu au reprezentat decât 11 % din volumul total al vânzărilor realizate de industria comunitară. S-a constatat că, în această perioadă, prețurile de export au fost, în medie, inferioare prețurilor practicate în Comunitate, dar această diferență se explică, în principal, printr-o gamă diferită de produse. Ar trebui remarcat că prezența producătorilor chinezi pe piețele străine a atras o scădere a profitului obținut de industria comunitară din exporturi. Cu toate acestea, contrar vânzărilor realizate în Comunitate, exporturile au continuat să genereze un profit minor până la perioada de anchetă și, prin urmare, nu au putut să contribuie în mod semnificativ la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(93)

Întrucât vânzările la export nu dețin decât o cotă redusă din activitățile industriei comunitare, acestea nu pot fi considerate ca fiind la originea vreunui prejudiciu important cauzat societăților în cauză.

(94)

S-a constatat că, în perioada examinată, s-au efectuat investiții considerabile. Marile investiții din 2001 și 2002 fuseseră deja planificate din 1999, adică înainte de pătrunderea în forță a Chinei pe piața comunitară, și, în mod normal, ar fi considerate drept justificatei în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. În afară de aceasta, aceste investiții erau, în cea mai mare parte, investiții de înlocuire.

(95)

Importurile din țări terțe, altele decât Republica Populară Chineză sunt atât de reduse încât nu pot cauza un prejudiciu important. Acestea nu reprezintă decât 11 % din totalul importurilor și cota de piață a acestora, în scădere din 2000, nu era decât de 4 % în cursul perioadei de anchetă.

(96)

De asemenea, ancheta a arătat că extinderea Comunității nu schimbă cu nimic constatările stabilite pe baza celor cincisprezece state membre „vechi”. Noile state membre nu sunt mari producători, doar în Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Slovenia existând câțiva mici producători.

(97)

Anumite părți interesate au susținut că eventualul prejudiciu suferit de industria comunitară rezultă din cursul de schimb euro/dolar american favorabil producătorilor chinezi.

(98)

În cazul special al produselor în cauză, importurile din alte state decât Republica Populară Chineză au profitat și ele de aprecierea monedei euro. Cu toate acestea, volumul acestora a scăzut în perioada examinată, în vreme ce importurile din Republica Populară Chineză au crescut, în aceeași perioadă, cu 138 %. Cu toate că, la prima vedere, nu se poate exclude că aprecierea monedei euro față de dolarul american a favorizat importurile produselor chineze în cauză, faptul că aceste fluctuații monetare nu au avut impact asupra importurilor din alte state indică faptul că acestea nu pot explica această creștere a importurilor din Republica Populară Chineză, care fac obiectul unui dumping.

(99)

Anumite părți interesate au mai afirmat că industria comunitară oferă unora dintre principalii săi clienți prețuri net inferioare celor ale transpaletelor manuale importate din Republica Populară Chineză. Potrivit acestora, transpaletele manuale servesc drept „argument” pentru stimularea vânzării de dispozitive de manipulare mai mari și mai scumpe, ceea ce ar fi putut produce prejudiciul reclamat de către industria comunitară.

(100)

S-a observat că transpaletele manuale sunt, într-adevăr, utilizate în mod frecvent ca „argument de vânzare” pentru a convinge clienții să achiziționeze un lot de transpalete manuale și/sau alte echipamente de manipulare mai scumpe. Cu toate acestea, nimic nu indică faptul că această practică se aplică unor cantități semnificative sau că aceste produse se vând la prețuri deosebit de coborâte.

(101)

Anumiți importatori comunitari au afirmat că prejudiciul suferit de industria comunitară rezultă, printre altele, din introducerea unor produse de calitate inferioară pe piața comunitară și din externalizarea aprovizionării cu componente.

(102)

Într-adevăr, ancheta a arătat că anumiți producători comunitari au introdus modele noi, cu prețuri mai mici și de calitate inferioară față de modelele lor standard. Cu toate acestea, acești producători insistă asupra faptului că este vorba de o reacție la afluxul masiv de importuri, din acest tip de produs, care fac obiectul unui dumping, din Republica Populară Chineză, mai degrabă decât de o evoluție normală a pieței.

(103)

Producătorii comunitari invocă același argument pentru a explica externalizarea aprovizionării cu anumite componente. Având în vedere persistența dumpingului produselor chineze, aceștia se simt constrânși să își maximizeze profitul și să își reducă pierderile.

(104)

Ancheta a arătat că importurile masive care fac obiectul unui dumping au antrenat o scădere considerabilă a prețurilor industriei comunitare, care nu a reușit să își păstreze cota de piață și să mențină un nivel satisfăcător de utilizare a capacităților, ca urmare, mai ales, a subcotării și a scăderii prețurilor, provocate de importurile de produse chineze. În același timp, volumul importurilor din Republica Populară Chineză și cota de piață a acestora au continuat să crească semnificativ. Comisia a ajuns la concluzia provizorie că importurile din Republica Populară Chineză sunt principala, dacă nu singura, sursă a prejudiciului suferit de industria comunitară.

(105)

În urma analizei prezentate mai sus, care a distins în mod clar eventualele efecte ale tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare și le-a separat de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a ajuns la concluzia provizorie că acești alți factori nu au contribuit în mod semnificativ la prejudiciul important suferit de industria comunitară. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia provizorie că prejudiciul important suferit de industria comunitară, atestat de deteriorarea tuturor indicatorilor de prejudiciu și, mai precis, de situația deficitară a acesteia, de absența rentabilității vânzărilor și a randamentului investițiilor, precum și de dificultățile sale în obținerea de capitaluri, a fost cauzat de importurile din Republica Populară Chineză, care fac obiectul unui dumping.

(106)

Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor provizorii privind existența dumpingului prejudiciabil, există motive întemeiate pentru a concluziona că adoptarea de măsuri în acest caz special nu este în interesul Comunității. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-au examinat, în baza tuturor elementelor de probă prezentate, impactul eventualelor măsuri asupra tuturor părților interesate și consecințele neinstituirii de măsuri.

(107)

Industria comunitară a cuprins, în trecut, un număr mare de mici și mari producători de transpalete manuale. Ancheta a arătat că mai multe societăți au încetat producția înaintea, pe parcursul sau imediat ulterior perioadei examinate. Mai mulți dintre acești vechi fabricanți și-au schimbat activitatea principală și s-au orientat către importul și comercializarea produselor în cauză. Cele patru societăți care constituie industria comunitară au fost, la rândul lor, nevoite să ia măsuri drastice de restructurare, implicând închiderea anumitor fabrici și o politică de concedieri masive în 2003 și în cursul perioadei de anchetă.

(108)

Instituirea de măsuri antidumping ar trebui să antreneze o creștere atât a volumelor, cât și a prețurilor de vânzare ale industriei comunitare pe piața Comunității, ceea ce îi va ameliora rentabilitatea și va îndepărta riscul unor noi închideri. În acest context, anumite fabrici care au trebuit să fie închise s-ar putea redeschide, ceea ce ar echivala cu noi locuri de muncă.

(109)

Pe de altă parte, în absența măsurilor antidumping este probabil ca situația industriei comunitare să își continue evoluția negativă. În continuare, industria comunitară va continua, probabil, să cedeze cote de piață iar pierderile sale vor crește pe termen scurt. Pe termen lung, producția va înceta în Comunitate.

(110)

Nici un furnizori comunitar al producătorilor de transpalete manuale nu a participat la anchetă răspunzând la chestionar. Cu toate acestea, este evident că, în absența măsurilor, mai mulți dintre aceștia ar fi grav afectați și, fără îndoială, ar fi obligați să își închidă porțile. Supraviețuirea micilor furnizori de componente de sisteme hidraulice sau a furnizorilor de roți depinde, într-adevăr, de vânzările către producătorii comunitari de transpalete manuale.

(111)

Un mare număr de importatori/comercianți independenți au răspuns la chestionar, în termenul stabilit în acest sens și au cooperat la anchetă. Toți s-au opus instituirii de măsuri.

(112)

Importatorii/comercianții care au formulat observații în cadrul prezentei proceduri sunt foarte diferiți, atât prin mărime, cât și prin locul pe care transpaletele manuale îl ocupă în activitățile lor. Este adevărat că un mic număr de importatori/comercianți depind în mare măsură de comerțul cu transpalete manuale care pot reprezenta până la 95 % din cifra de afaceri a acestora. Cu toate acestea, ancheta a arătat că transpaletele manuale reprezintă mai puțin de 3 % din cifra de afaceri totală a majorității importatorilor și comercianților. Este puțin probabil ca instituirea măsurilor să îi afecteze grav, atâta timp cât comerțul cu transpalete manuale nu constituie activitatea lor principală și cât le este foarte ușor să își modifice gama de produse. În afară de aceasta, o parte din acești importatori/comercianți sunt sau au fost clienți ai industriei comunitare și își pot reorienta activitățile, dacă este necesar, în cazul instituirii măsurilor.

(113)

Importatorii au mai susținut și faptul că producția comunitară este insuficientă pentru a acoperi cererea și că, prin urmare, importurile sunt necesare. Au mai adăugat că producătorii comunitari nu pot oferi aceeași calitate și nu pot garanta aceeași flexibilitate a livrărilor. Este evident că producția comunitară nu poate satisface cererea, dar Comunitatea are enorme capacități neutilizate și există alte surse de import care pot acoperi o parte din deficitul de producție. În afară de aceasta, măsurile antidumping nu urmăresc să elimine importurile care fac obiectul unui dumping, ci să determine pătrunderea acestora în Comunitate la prețuri echitabile.

(114)

Prin urmare, s-a ajuns la concluzia provizorie că instituirea măsurilor nu ar trebui să aibă un impact major asupra situației importatorilor și comercianților independenți de transpalete manuale din Comunitate.

(115)

Printre principalii utilizatori de transpalete manuale se numără antrepozitele, supermarketele și societățile de transport și de manipulare. Doi utilizatori au răspuns la chestionarul destinat lor. Aceștia erau neutri față de instituirea măsurilor. În afară de aceasta, nu a fost comunicat nici un element care să permită evaluarea impactului probabil al măsurilor antidumping asupra activității acestora. În orice caz, s-a considerat că transpaletele manuale au o pondere mică în cadrul activităților acestora.

(116)

Absența oricărei alte cooperări din partea utilizatorilor, duce la concluzia provizorie că instituirea măsurilor antidumping nu ar avea un impact semnificativ asupra situației acestora.

(117)

Ar trebui remarcat că situația deficitară a industriei comunitare este rezultatul dificultății cu care se confruntă atunci când concurează cu importuri neloiale, la prețuri mici, care fac obiectul unui dumping.

(118)

S-a considerat că instituirea de măsuri ar restabili o concurență echitabile pe piață. Industria comunitară ar trebui în acest caz să fie cel puțin în măsură să își crească volumul și, probabil într-o mai mică măsură, prețurile de vânzare, ceea ce va genera profitul necesar pentru a justifica continuarea investițiilor în instalații de producție. Neinstituirea de măsuri ar amenința serios viabilitatea industriei comunitare, a cărei dispariții ar reduce oferta și concurența, în detrimentul utilizatorilor.

(119)

Pe baza celor menționate anterior, s-a ajuns la concluzia provizorie că instituirea de măsuri antidumping provizorii nu este contrară interesului Comunității.

(120)

Având în vedere concluziile provizorii stabilite privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, se consideră necesară instituirea de măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(121)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-au luat în considerare, în același timp, marja de dumping constatată și valoarea dreptului necesară pentru eliminarea prejudiciului suferit de industria comunitară.

(122)

Măsurile provizorii ar trebui instituite la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de aceste importuri, fără a depăși prin aceasta marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea dreptului necesară pentru eliminarea efectelor dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să realizeze, înainte de impozitare, profitul la care o industrie de acest tip s-ar putea aștepta în mod rezonabil, în condiții normale de concurență, anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea de produse similare în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare utilizată pentru acest calcul corespunde unui procent de 5 % din cifra de afaceri. S-a demonstrat, într-adevăr, că este vorba despre profitul care poate fi așteptat în mod rezonabil, în absența dumpingului prejudiciabil, întrucât era realizat de industria comunitară înainte ca importurile de origine chineză să înceapă să crească semnificativ în perioada examinată. Pe această bază s-a calculat un preț care să nu fie prejudiciabil pentru industria comunitară a produsului similar. Acest preț care să nu fie prejudiciabil s-a obținut prin adăugarea la costul de producție a marjei de profit de 5 % menționate anterior.

(123)

Majorarea de preț necesară s-a determinat prin compararea prețului de import mediu ponderat, utilizat pentru stabilirea subcotării, cu prețul mediu care să nu fie prejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost apoi exprimate în procent din valoarea CIF (cost, asigurare și navlu) medie la import. În toate cazurile, acestea au fost superioare marjei de dumping constatate.

(124)

Întrucât nivelul de eliminare a prejudiciului este superior marjei de dumping stabilite, măsurile provizorii ar trebui fondate pe aceasta din urmă, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Nivelurile drepturilor antidumping provizorii aplicabile Republicii Populare Chineze ar trebui stabilite după cum urmează:

(125)

Nivelurile individuale ale dreptului indicate în prezentul regulament s-au stabilit pe baza concluziilor prezentei anchete antidumping. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată pentru societățile în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale dreptului se aplică (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice menționate expres. Produsele importate fabricate de orice societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres de dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile care au legătură cu societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(126)

Orice cerere de aplicare a unui nivel individuale al dreptului antidumping (de exemplu, în urma schimbării denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie imediat adresată Comisiei (3) și să conțină toate informațiile utile, mai ales în ceea ce privește orice modificare a activităților societății legată de producție, vânzări interne și export care rezultă din această schimbare de denumire sau din crearea acestor entități noi de producție sau de vânzare. După consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale dreptului.

(127)

În vederea unei bune administrări, ar trebui să se stabilească un termen pentru a permite părților în cauză care s-au făcut cunoscute în termenul precizat de avizul de deschidere, să își prezinte punctul de vedere în scris și să solicite să fie audiate. În afară de aceasta, ar trebui precizat faptul că orice concluzii referitoare la instituirea de drepturi la care s-a ajuns în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricărui drepturi definitive,

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția B

J-79 5/17 Rue de la Loi 200

B-1049 Bruxelles.