03/Volumul 60

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

62

32004D0678

L 310/72

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 29 septembrie 2004

prin care statele membre sunt autorizate să permită comercializarea temporară a semințelor din speciile Cedrus libani și Pinus brutia și a materialului de reproducere rezultat din aceste semințe, care nu îndeplinesc cerințele Directivei 1999/105/CE a Consiliului

[notificată cu numărul C(2004) 3138]

(2004/678/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (1), în special articolul 18 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În Franța, producția de semințe din speciile Cedrus libani și Pinus brutia și de material de reproducere rezultat din aceste semințe este în prezent insuficientă și nu permite, prin urmare, acoperirea necesarului de material de reproducere al acestui stat membru, în conformitate cu dispozițiile Directivei 1999/105/CE.

(2)

Țările terțe nu sunt în măsură să furnizeze o cantitate suficientă din semințele menționate anterior și de material de reproducere rezultat din aceste semințe, care să ofere aceleași garanții ca materialul de reproducere comunitar și să respecte dispozițiile Directivei 1999/105/CE.

(3)

În consecință, Franța a cerut Comisiei, în conformitate cu directiva menționată anterior, să o autorizeze să permită comercializarea semințelor și a materialului de reproducere rezultat din aceste semințe, care îndeplinesc cerințe mai puțin stricte decât cele prevăzute de directiva menționată anterior.

(4)

Având în vedere penuria, este necesar, prin urmare, ca Franța să fie autorizată să permită, pe o perioadă limitată, comercializarea semințelor din speciile respective și a materialului de reproducere rezultat din aceste semințe, care îndeplinesc cerințe mai puțin stricte.

(5)

Semințele trebuie să fie recoltate, în măsura în care acest lucru este posibil, pe locurile de origine, în aria naturală a speciilor avute în vedere și ar trebui să se ofere cele mai solide garanții cu privire la identitatea materialului. De asemenea, semințele și materialul de reproducere rezultat din aceste semințe nu pot fi comercializate decât dacă sunt însoțite de un document care prezintă anumite informații referitoare la materialul de reproducere respectiv.

(6)

De asemenea, și alte state membre ar trebui să fie autorizate să permită comercializarea pe teritoriul lor a semințelor și materialului de reproducere rezultat din aceste semințe, prevăzute de Directiva 1999/105/CE, dar care îndeplinesc cerințe mai puțin stricte în materie de identificare și etichetare, cu condiția ca, în temeiul directivei menționate anterior, comercializarea acestor materiale să fi fost autorizată în celelalte state membre.

(7)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Comercializarea în Comunitate de semințe din speciile Cedrus libani și Pinus brutia destinate producției de material de reproducere, care nu îndeplinesc cerințele în materie de identificare și etichetare stabilite la articolele 13 și 14 ale Directivei 1999/105/CE, este autorizată până la 31 mai 2005, în condițiile enunțate în anexa la prezenta decizie.

(2)   Comercializarea în Comunitate de material de reproducere rezultat din semințele menționate anterior este autorizată până la 31 mai 2010, în cazul în care toate condițiile definite în anexa II la prezenta decizie sunt îndeplinite.

În înțelesul prezentei decizii se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 1999/105/CE.

Articolul 2

Un furnizor care dorește să comercializeze semințele prevăzute la articolul 1 trebuie să solicite autorizația statului membru în care își are sediul sau în care face importul. Statul membru în cauză autorizează furnizorul să comercializeze semințele respective, cu excepția cazului în care:

(a)

există dubii întemeiate cu privire la capacitatea furnizorului de a comercializa cantitatea de semințe pentru care a solicitat autorizația sau

(b)

cerințele stabilite în anexele la prezenta decizie nu sunt îndeplinite.

Articolul 3

Statele membre își acordă reciproc asistență pe plan administrativ la aplicarea prezentei decizii. Franța acționează în calitate de stat membru coordonator în ceea ce privește articolul 1, pentru a se asigura că întreaga cantitate autorizată nu depășește cantitatea maximă prevăzută în anexa I.

Statele membre care primesc o cerere de autorizație în înțelesul articolului 2 notifică imediat statului membru coordonator cantitatea indicată în cerere. Acesta din urmă indică imediat statului membru care a trimis notificarea dacă această autorizație este susceptibilă să ducă la o depășire a cantității maxime.

Articolul 4

Statele membre comunică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre cantitățile a căror comercializare au autorizat-o în conformitate cu prezenta decizie.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 29 septembrie 2004.

Pentru Comisie

David BYRNE

Membru al Comisiei

(1)  JO L 11, 15.1.2000, p. 17. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 268, 18.10.2003, p. 1).

ANEXA I

Cantitatea maximă de semințe autorizată

Stat membru

Cedrus libani

Pinus brutia

kg

Proveniență

kg

Proveniență

Franța

15

Turcia

30

Turcia

ANEXA II

Condiții referitoare la identificarea și etichetarea semințelor și a materialului de reproducere rezultat din aceste semințe

1.

În vederea identificării, sunt solicitate următoarele informații:

(a)

codul de identificare pentru „materialul de bază”, dacă este disponibil;

(b)

denumirea botanică;

(c)

„categoria”;

(d)

scopurile;

(e)

tipul de „material de bază”;

(f)

„regiunea de proveniență” sau codul de identitate;

(g)

„originea”: după caz, indicarea originii materialelor (autohtone sau indigene, neautohtone sau neindigene sau de origine necunoscută);

(h)

„proveniența” sau situația geografică definită ca latitudine și longitudine;

(i)

altitudinea sau zona de altitudine;

(j)

anul de coacere.

2.

În ceea ce privește etichetarea, eticheta sau documentul furnizorului trebuie să menționeze următoarele:

(a)

informațiile prevăzute la punctul (1);

(b)

numele furnizorului;

(c)

cantitatea livrată;

(d)

o mențiune indicând faptul că semințele și materialul de reproducere rezultat din aceste semințe îndeplinesc cerințe mai puțin stricte.