16/Volumul 01

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

174

32003R1981

L 298/23

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1981/2003 AL COMISIEI

din 21 octombrie 2003

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC), în ceea ce privește aspectele anchetei pe teren și procedurile de imputare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 iunie 2003 privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) (1), în special articolul 15 alineatul (2) litera (e),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1177/2003 a instituit un cadru comun pentru producerea sistematică de statistici comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață, cuprinzând date transversale și longitudinale comparabile și actualizate referitoare la venit și la nivelul și compoziția sărăciei și a excluderii sociale la nivel național și la nivelul Uniunii Europene.

(2)	În conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1177/2003, sunt necesare măsuri de punere în aplicare pentru armonizarea metodelor și definițiilor privind aspectele anchetei pe teren și procedurile de imputare.

(3)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programul statistic,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Aspectele anchetei pe teren, inclusiv numerele de identificare ale gospodăriilor și numerele personale de identificare, normele și liniile directoare pentru aplicarea substituțiilor, precum și procedurile de imputare, sunt stabilite în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 octombrie 2003.

Pentru Comisie

Pedro SOLBES MIRA

Membru al Comisiei

(1) JO L 165, 3.7.2003, p. 1.

ANEXĂ

1. DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament, componentei longitudinale EU-SILC i se aplică definițiile următoare:

(a)	Eșantion inițial: se referă la eșantionul de gospodării sau persoane în momentul selectării pentru includerea în EU-SILC.

(b)	Indivizi din eșantion: se referă la toți sau la un subset al membrilor gospodăriilor din eșantionul inițial care depășesc o anumită vârstă.

(c)

Limita de vârstă utilizată pentru definirea indivizilor din eșantion

În cazul unui panel de patru ani, limita de vârstă nu depășește 14 ani. În țările cu un panel de patru ani, care utilizează un eșantion de adrese sau gospodării, toți membrii gospodăriei în vârstă de 14 ani sau mai mult din eșantionul inițial sunt indivizi din eșantion. În țările cu un panel de patru ani, care utilizează un eșantion de indivizi, aceasta înseamnă selectarea cel puțin a unei persoane pe gospodărie.

Limita de vârstă minimă menționată anterior este mai scăzută, în cazul unei durate mai mari a panelului. Pentru o durată a panelului de peste opt ani, membrii de toate vârstele din eșantionul inițial sunt indivizi din eșantion iar copii născuți de femeile din eșantion în cursul perioadei în care mama figurează în panel sunt incluși ca indivizi din eșantion.

(d)	Gospodărie eșantion: înseamnă o gospodărie care cuprinde cel puțin un individ din eșantion. O gospodărie eșantion este inclusă în EU-SILC pentru culegerea sau compilarea de informații detaliate, în cazul în care aceasta cuprinde cel puțin un individ din eșantion în vârstă de 16 ani sau mai mult.

(e)	Corezidenți (indivizi care nu fac parte din eșantion): sunt toți rezidenții actuali ai unei gospodării eșantion, alții decât cei menționați anterior ca indivizi din eșantion.

(f)

Membrii actuali ai gospodăriei: se referă la membrii actuali ai gospodăriei în momentul culegerii sau compilării datelor. Condițiile de clasificare a unei persoane ca membru al gospodăriei sunt stabilite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1980/2003 al Comisiei (1) privind definițiile și definițiile actualizate.

(g)	Fost membru al gospodăriei: se referă la o persoană care nu este un membru actual al gospodăriei și care nu a fost înregistrată ca membru al gospodăriei respective în valul anterior dar care a locuit în gospodărie timp de cel puțin trei luni în cursul perioadei de referință a venitului.

(h)

Gospodărie întreagă:

O gospodărie eșantion este considerată a fi întreagă (completă), în cazul în care rămâne ca o singură gospodărie, fără a forma o gospodărie suplimentară și fără ca gospodăria să dispară, chiar în cazul în care au putut apărea modificări ale compoziției sale față de valul anterior din cauza deceselor, plecării membrilor sau corezidenților, persoanelor care intră în gospodărie sau din cauza nașterilor.

(i)

Gospodărie inițială/scindată:

Gospodăria eșantion din valul x este considerată „scindată”, în cazul în care indivizii din eșantion din valul x domiciliază în momentul valului x + 1 în mai multe gospodării private, în cadrul teritoriilor naționale ale populației țintă.

În cazul în care apare o scindare, una (și numai una) din gospodăriile rezultante este definită ca gospodăria „inițială”, în timp ce una sau mai multe din celelalte sunt denumite gospodării „scindate”.

Se utilizează următoarea abordare pentru a face distincția dintre gospodăria „inițială” și cea „scindată”:

—	în cazul în care un individ din eșantion din valul x locuiește încă la aceeași adresă ca în valul precedent, atunci gospodăria sa este definită ca gospodărie „inițială”. Toți indivizii din eșantion care au plecat formează una sau mai multe gospodării „scindate”;

—

în cazul în care nici un individ din eșantion nu locuiește la adresa din ultimul val, atunci gospodăria persoanei eșantion care are cel mai mic număr personal în registru, în ultimul val, este gospodăria inițială. În cazul în care persoana respectivă nu mai este în viață sau nu mai face parte dintr-o gospodărie privată de pe teritoriul național al populației țintă, gospodăria inițială este gospodăria individului din eșantion cu cel mai mic număr personal.

(j)	Fuziune: Indivizii din eșantion din diferite gospodării eșantion din valul anterior, care se unesc pentru a forma o gospodărie nouă.

Pentru componenta transversală și longitudinală a EU-SILC se aplică definiția următoare:

(k)

Număr personal: se referă la numărul alocat în „registrul gospodăriilor” persoanei, atunci când aceasta este înregistrată pentru prima oară ca membru al gospodăriei. În componenta transversală și în gospodăriile noi din componenta longitudinală, acesta trebuie să corespundă numărului de ordine al persoanei din „registrul gospodăriilor”.

2. NUMERELE DE IDENTIFICARE ALE PERSOANELOR ȘI GOSPODĂRIILOR

2.1. Numărul de identificare al gospodăriei

1. În componenta transversală, numărul fix de identificare al gospodăriei (ID) este un număr secvențial.

2. În componenta longitudinală, numărul de identificare al gospodăriei (ID) constă din numărul gospodăriei și numărul de scindare. Numărul gospodăriei este un număr secvențial. Numărul de scindare pentru primul val are întotdeauna valoarea „00”.

În cazul în care gospodăria rămâne întreagă, păstrează numărul de gospodărie și numărul de scindare de la un val la altul.

În cazul unei scindări, gospodăria inițială păstrează numărul de gospodărie și numărul de scindare de la un val la altul. Celelalte gospodării, respectiv gospodăriile scindate, păstrează același număr de gospodărie dar li se alocă următorul număr unic de scindare disponibil în ordine secvențială.

În cazul unei fuziuni a două gospodării eșantion, în cazul în care gospodăria nouă locuiește încă la o adresă anterioară, aceasta păstrează numărul de gospodărie și numărul de scindare a gospodăriei care figura la adresa respectivă în valul anterior. În cazul în care noua gospodărie se găsește la o adresă nouă, se utilizează numărul de gospodărie și numărul de scindare al gospodăriei individului din eșantion cu cel mai mic număr personal în „registrul gospodăriilor”, în momentul respectiv.

2.2. Numărul personal de identificare

1.	În componentele transversală și longitudinală, numărul personal de identificare constă din numărul de identificare al gospodăriei și numărul personal.

2.	În componenta longitudinală, numărul personal al tuturor persoanelor noi din gospodărie se construiește prin adăugarea unei unități la cel mai mare număr personal utilizat, pentru toți anii anchetei și numărul de identificare al gospodăriei.

3.	Pentru componenta longitudinală, numărul de identificare al gospodăriei este numărul de identificare al gospodăriei unde persoana apare pentru prima dată în panel.

4.	În componenta longitudinală, codul de identificare al persoanei rămâne fix pe durata în care persoana este inclusă în anchetă.

3. INFORMAȚIILE CARE TREBUIE CULESE

1.	În gospodăria inițială se culeg informațiile complete solicitate privind membrii actuali ai gospodăriei, informațiile de bază privind foștii membri ai gospodăriei și informațiile de bază privind membrii gospodăriei din valul anterior care nu mai sunt membri ai gospodăriei.

2.	În gospodăria scindată se culeg numai informațiile complete necesare privind membrii actuali ai gospodăriei.

Informațiile complete solicitate privind membrii actuali ai gospodăriei, informațiile de bază privind foștii membri ai gospodăriei și informațiile de bază privind membrii gospodăriei din valul anterior care nu mai sunt membri ai gospodăriei sunt stabilite în lista variabilelor țintă primare anexată la Regulamentul (CE) nr. 1983/2003 al Comisiei (2).

4.	În cazul în care un individ din eșantion este inclus în anchetă mai mult de un an, trebuie să se obțină informații privind rămânerea persoanei respective la aceeași adresă sau mutarea la o adresă diferită de la un an la altul.

4. RESPONDENTUL LA CHESTIONARUL PRIVIND GOSPODĂRIA

Informațiile din interviul referitor la întreaga gospodărie și informațiile generale privind fiecare membru al gospodăriei sunt furnizate de (unul sau mai mulți) membri ai gospodăriei. Respondentul gospodăriei este ales în funcție de următoarele priorități:

—	Prioritatea 1: persoana responsabilă de găzduire.

—	Prioritatea 2: un membru al gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult care este cel mai în măsură să ofere informații.

Pentru al doilea și următoarele valuri ale componentei longitudinale EU-SILC, respondentul gospodăriei este ales în funcție de lista de prioritățile următoare:

—	Prioritatea 1: respondentul gospodăriei din ultimul val.

—	Prioritatea 2: un „individ din eșantion” în vârstă de 16 ani sau mai mult, acordându-se prioritate persoanei responsabile pentru găzduire sau cea mai în măsură să ofere informații.

—	Prioritatea 3: un „individ care nu face parte din eșantion”, în vârstă de 16 ani sau mai mult.

5. PUNEREA ÎN APLICARE A EȘANTIONULUI

1. Fiecare stat membru urmează proceduri corespunzătoare pentru a maximiza rata răspunsurilor, în conformitate cu „cele mai bune practici” proprii. În cazul unei anchete prin interviu, se efectuează cel puțin trei reveniri, înainte ca o gospodărie sau o persoană fizică să fie acceptată ca non-respondent, cu excepția cazului în care există motive de netăgăduit pentru care aceasta nu poate fi efectuată (precum un refuz hotărât de a colabora, circumstanțe care pun în pericol siguranța anchetatorului etc.).

2. EU-SILC se bazează pe selectarea și punerea în aplicare a unui eșantion aleatoriu. De regulă, unitățile observate în anchetă sunt exact aceleași unități ca cele selectate în acest scop în conformitate cu planul de eșantionare, adică nu sunt înlocuite cu alte unități.

3. Se va ține evidența rezultatelor pentru fiecare gospodărie și persoană selectată pentru eșantion, făcându-se distincția dintre (i) unitățile eligibile observate cu succes, (ii) unitățile eligibile neobservate cu succes, (iii) unitățile selectate care nu au fost găsite eligibile pentru anchetă și (iv) unitățile neobservate cu succes a căror eligibilitate nu a putut fi determinată. Motivele eșecului de a observa cu succes unitățile eligibile sunt înregistrate, identificându-se cel puțin categoriile principale, precum necontactarea, refuzul și incapacitatea de a răspunde (de exemplu din cauza unei boli). De asemenea, se înregistrează circumstanțele unităților găsite neeligibile sau care se încadrează în categoria eligibilității nesigure.

4. Rata de substituție este menținută cât mai redusă cu putință pentru variabilele personale ale venitului și pentru toate variabilele solicitate pentru cel puțin un membru al gospodăriei în vârstă de 16 ani sau mai mult.

5. În componenta transversală și în primul an al fiecărui panel care constituie componenta longitudinală, sunt permise substituții controlate, numai în cazul în care rata răspunsurilor scade sub 60 % și apare una din situațiile următoare:

—	adresa nu este contactată, deoarece nu poate fi localizată sau este inaccesibilă;

—	adresa este contactată, dar interviul nu este realizat, deoarece gospodăria refuză să colaboreze, întreaga gospodărie este absentă temporar sau gospodăria nu poate răspunde.

Nu sunt permise substituții pentru al doilea și celelalte valuri ale unui panel în componenta longitudinală.

Se vor urma proceduri pentru a se garanta controlul procesului de substituție cât mai mult cu putință. Acestea includ utilizarea unui plan care să garanteze o selectare a substituenților care să corespundă îndeaproape unităților substituite, în ceea ce privește caracteristicile importante. Substituțiile sunt permise numai după depunerea unor eforturi speciale de convingere a respondenților care au refuzat să răspundă și după reveniri programate în mod corespunzător pentru ceilalți nonrespondenți. O gospodărie nu este substituită cu o altă gospodărie de la aceeași adresă care nu face parte din eșantion.

6. DURATA ȘI CALENDARUL ANCHETEI

Intervalul dintre sfârșitul perioadei de referință a venitului și momentul interviului pentru respondentul în cauză este limitat la opt luni, în măsura în care este posibil. Acest lucru se aplică atât eșantioanelor de gospodării, cât și celor de persoane, indiferent dacă perioada de referință utilizată este fixă din punct de vedere calendaristic pentru întregul eșantion sau este o perioadă de referință mobilă stabilită în funcție de data interviului pentru gospodăria sau persoana respectivă.

2.	Ca o derogare de la alineatul (1), în cazul în care variabilele venitului se culeg din registre, intervalul dintre sfârșitul perioadei de referință a venitului și momentul interviului pentru variabilele actuale este limitat la 12 luni.

3.	În cazul în care toate datele sunt culese pe bază de interviuri pe teren și se utilizează o perioadă de referință a venitului fixă, durata totală a culegerii datelor eșantionului este limitată la patru luni, în măsura în care este posibil.

În cazul în care datele sunt culese pe bază de interviuri pe teren, utilizându-se o perioadă de referință a venitului mobilă și durata anchetei pe teren depășește trei luni, eșantionul anual total se împarte aproximativ egal între lunile anchetei pe teren. În acest caz, durata totală a anchetei pe teren pentru componenta longitudinală și fiecare val al componentei longitudinale nu depășește 12 luni.

5.	Pentru componenta longitudinală, culegerea sau compilarea datelor, pentru o unitate dată (gospodărie sau persoană), între valuri succesive, trebuie menținută la 12 luni, în măsura în care este posibil.

7. PROCEDURILE DE IMPUTARE

7.1. Tipurile de date lipsă

Erori ale sferei de cuprindere și de selectare a eșantionului: de exemplu, în cazul în care unitățile din populația țintă nu sunt reprezentate în baza de sondaj sau în cazul în care probabilitățile de selectare a unităților sunt eronate sau în cazul în care apar alte erori de selectare a eșantionului.

2.	Nonrăspunsul unității: se referă la absența informațiilor cu privire la unități întregi (gospodării și/sau persoane) selectate din eșantion.

3.	Nonrăspunsul parțial al unității: descrie situația în care au unii, dar nu toți membrii unității eligibili și selectați pentru interviul individual au fost observați cu succes.

4.	Nonrăspuns: se referă la situația în care o unitate eșantion a fost observată cu succes, dar nu au fost obținute toate informațiile solicitate.

7.2. Caracteristicile procedurii de imputare

Datelor li se pot aplica două tipuri de abordări (care pot fi utilizate împreună):

—	Imputare: se referă la generarea informațiilor lipsă, pe baza relațiilor statistice interne ale setului de date.

—	Modelare: utilizarea relațiilor fundamentale și a informațiilor externe setului de date.

Procedura aplicată datelor trebuie să păstreze variația și corelația dintre variabile. Metodele care incorporează „componentele erorii” în valorile imputate sunt preferabile celor care impută doar o valoare prognozată.

Metodele care iau în considerare structura corelațiilor (sau alte caracteristici ale distribuției comune a variabilelor) sunt preferabile abordării marginale sau unidimensionale.

(1) JO L, 298, 17.11.2003, p. 1.

(2) JO L 298, 17.11.2003, p. 34.