15/Volumul 10

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

47

L 224/7

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Dreptul de a beneficia de cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică și mintală este un drept fundamental al omului în conformitate cu dispozițiile articolului 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Peste o cincime din populația globului nu se bucură de acest drept.

(2)

Articolul 35 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane prin definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor Uniunii.

(3)

HIV/SIDA, tuberculoza și malaria provoacă peste cinci milioane și jumătate de decese în fiecare an, având cel mai mare impact asupra morbidității și speranței de viață în țările în curs de dezvoltare. De asemenea, aceste boli anulează ani de eforturi în vederea dezvoltării și de realizări și constituie o preocupare gravă pe termen lung, având în vedere efectul lor de destabilizare asupra societății.

(4)

În prezent, este recunoscut pe scară largă faptul că prevenirea, îngrijirea și tratamentul sunt interdependente și acționează în sinergie.

(5)

Eșecul eforturilor destinate reducerii ponderii acestor boli și dovezile privind impactul lor în creștere le-au plasat în centrul dezbaterii privind dezvoltarea – astfel cum se subliniază în declarația de angajament adoptată în iunie 2001 în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, care recunoaște că HIV/SIDA a devenit o urgență pe planul dezvoltării, precum și prin declararea tuberculozei și a malariei urgențe la nivel mondial de către adunarea mondială a Organizației Mondiale a Sănătății OMS – și au condus la apeluri privind întreprinderea unor acțiuni urgente și la o serie de inițiative naționale, regionale și internaționale, toate destinate îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare ale mileniului care includ obiective țintă clar definite pentru combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei, la care au aderat și Comunitatea Europeană și statele membre.

(6)

Declarația de angajament a Organizației Națiunilor Unite menționată anterior prevede, numai pentru HIV/SIDA, îndeplinirea până în 2005, printr-o serie de măsuri progresive, a obiectivului general reprezentat de o valoare a cheltuielilor anuale cuprinsă între 7 și 10 miliarde USD în țările cu venituri mici și medii și în țările în care există riscul unei extinderi rapide a bolii, cheltuieli destinate prevenirii, îngrijirii, tratării, asistenței și atenuării impactului HIV/SIDA, și adoptarea de măsuri care să asigure resursele necesare, în special de către țările donatoare, dar și din bugetele naționale, având în vedere că resursele celor mai afectate țări sunt extrem de limitate.

(7)

HIV/SIDA, tuberculoza și malaria necesită o intervenție structurală adecvată, cu caracter global, dar coerentă, al cărei cost nu poate fi acoperit de resursele financiare și umane ale majorității țărilor în curs de dezvoltare. Din cauza magnitudinii și a naturii lor transfrontaliere, bolile sărăciei se numără printre problemele care necesită o intervenție sistematică și coordonată a comunității internaționale. Intervențiile în acest domeniu sunt în interesul tuturor și, prin urmare, nu trebuie considerate ca fiind doar un ajutor pentru dezvoltare.

(8)

Declarația de la Doha cu privire la Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPs) și sănătatea publică a afirmat că „Acordul TRIPs nu împiedică și nu trebuie să împiedice membrii să adopte măsuri de protecție a sănătății publice” și că „poate și trebuie interpretat și pus în aplicare într-un mod care să sprijine dreptul membrilor OMC de a proteja sănătatea publică, în special de a promova accesul tuturor la medicamente” și a reafirmat „dreptul membrilor OMC de a folosi integral dispozițiile acordului TRIPs care prevăd flexibilitate în acest sens”.

(9)

Eficiența programelor de sprijin pentru strategiile naționale de combatere a HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei depinde în parte de o mai bună coordonare a ajutoarelor atât la nivel european, cât și la nivel internațional, în special cu agențiile, fondurile și programele Organizației Națiunilor Unite, inclusiv cu parteneriatele dintre sectorul privat, public și voluntari, și de utilizarea unor proceduri adaptate naturii specifice a strategiilor și a partenerilor în cauză.

(10)

Sănătatea publică este un domeniu de responsabilitate publică. Politicile publice inadecvate din acest domeniu au agravat incapacitatea pieței de a genera cercetare și dezvoltare în domeniul bolilor neglijate. În 2000, numai 10 % din ansamblul activităților de cercetare și dezvoltare au fost consacrate bolilor care provoacă 90 % dintre bolile din întreaga lume. Această neglijență îmbracă forme care diferă de la o boală la alta și sunt necesare strategii diferite pentru a corecta acest dezechilibru. Este nevoie de acțiuni ample care să compenseze incapacitatea pieței de a dezvolta medicamente prin majorarea finanțărilor publice, inclusiv prin susținerea cercetării și a dezvoltării de produse specifice difuzate pe scară largă la nivel mondial, precum și de metode eficiente de prevenire și tratament pentru a lupta împotriva acestor boli în țările în curs de dezvoltare și prin introducerea de stimulente adecvate care să încurajeze sectorul public să investească în consecință.

(11)

Acțiunile care vizează în mod specific bolile sărăciei trebuie să se înscrie în contextul mai larg al îmbunătățirii generale și al consolidării eficienței sistemelor de servicii de sănătate din țările în curs de dezvoltare. Îmbunătățirea considerabilă a acestor sisteme are o importanță vitală pentru combaterea eficientă a HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei. Sunt necesare eforturi speciale pentru combinarea acțiunilor împotriva bolilor sărăciei cu acțiuni axate pe sănătatea sexuală și a reproducerii și pe drepturile aferente.

(12)

Ameliorarea sănătății este o condiție prealabilă și o componentă de importanță cheie a dezvoltării durabile. Pentru țările și populațiile partenere în cauză, asistența prevăzută prin prezentul regulament are, prin urmare, un rol direct și concret în cadrul dezvoltării, aducând astfel o contribuție importantă în cadrul politicii comunitare de cooperare și dezvoltare.

(13)

În interesul coerenței, toate politicile comunitare trebuie să țină seama de obiectivul de ameliorare a sănătății și de reducere a sărăciei.

(14)

În comunicările sale adresate Consiliului și Parlamentului European din 20 septembrie 2000 și 21 februarie 2001 privind acțiunile legate de bolile transmisibile în contextul reducerii sărăciei, Comisia a subliniat principiile de acțiune și prioritățile strategice necesare pentru a îmbunătăți eficiența intervențiilor Comunității și ale statelor membre în acest domeniu.

(15)

În rezoluțiile din 10 noiembrie 2000 și 14 mai 2001, Consiliul a subliniat gravitatea epidemiilor de HIV/SIDA, tuberculoză și malarie și nevoia de a intensifica eforturile destinate majorării ajutorului la nivel național, regional și mondial.

(16)

Consiliul, în rezoluția din 14 mai 2001, și Parlamentul European, în rezoluția din 4 octombrie 2001 (3), au susținut programul Comunității de acțiune pentru accelerarea combaterii HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei în contextul reducerii sărăciei și au subliniat nevoia de a asigura desfășurarea de resurse umane și financiare adecvate pentru a permite punerea în aplicare eficientă a acestuia.

(17)

Declarația comună din 31 mai 2001 a Consiliului și a Comisiei, Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2001, menționată anterior, și rezoluția adoptată la 1 noiembrie 2001 de Adunarea parlamentară comună ACP-UE au salutat propunerea Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite privind înființarea unui Fond mondial pentru combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei, care este operațional de la 29 ianuarie 2002 și au subliniat că toate contribuțiile la acest fond trebuie să vină în completarea resurselor existente.

(18)

Declarația de angajament a Organizației Națiunilor Unite menționată anterior și, în special, Conferința de la Monterrey prevăd aducerea unei contribuții la ameliorarea sistemelor de sănătate și de educație prin intensificarea Asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD) și prin planuri de scutire de datorii. Comunitatea și statele membre au un rol important în ceea ce privește explorarea mijloacelor care vor permite ca intensificarea AOD, inclusiv planurile de scutire de datorii, să poată fi folosite mai eficient ca instrumente de combatere a HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei.

(19)

În rezoluțiile sale din septembrie 1998, octombrie 2000 și martie 2002, Adunarea parlamentară comună ACP-UE a subliniat amenințarea la adresa eforturilor de dezvoltare reprezentată de HIV/SIDA și nevoia de acțiuni rapide.

(20)

Prin prezentul regulament, Regulamentul (CE) nr. 550/97 al Consiliului din 24 martie 1997 privind acțiunile legate de HIV/SIDA în țările în curs de dezvoltare (4) devine caduc și trebuie abrogat.

(21)

Prezentul regulament prevede, pe întreaga durată a programului, un cadru financiar de referință primară, în sensul punctului 33 din Acordul interinstituțional din 6 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și îmbunătățirii procedurii bugetare (5), pentru autoritatea bugetară pe parcursul procedurii bugetare anuale.

(22)

Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament trebuie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competentelor de executare conferite Comisiei (6).

(23)

Întrucât obiectivul acțiunii propuse, și anume combaterea celor trei principale boli transmisibile în contextul reducerii sărăciei, în special în țările în curs de dezvoltare, nu poate fi realizat într-o măsură suficientă de către statele membre, dar poate fi realizat mai bine, având în vedere dimensiunile și efectele sale, la nivel comunitar, în conformitate cu principiul subsidiarității enunțat la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat de asemenea la articolul menționat anterior, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv,

(a)

țările cele mai sărace și cele mai puțin dezvoltate și cele mai defavorizate grupuri de populație din țările în curs de dezvoltare;

(b)

acțiunile care completează și consolidează atât politicile și capacitățile țărilor în curs de dezvoltare, cât și asistența furnizată prin intermediul altor instrumente de cooperare în domeniul dezvoltării.

(a)

optimizarea impactului intervențiilor, serviciilor și produselor de bază existente în cadrul prevenirii și combaterii principalelor boli transmisibile care afectează populațiile cele mai sărace;

(b)

accesibilitatea costului medicamentelor de importanță cheie și al diagnosticării celor trei boli;

(c)

intensificarea cercetării și a dezvoltării, inclusiv în domeniul vaccinurilor, al microbicidelor și al tratamentelor inovatoare.

(a)

să furnizeze aportul tehnic, științific și normativ necesar pentru stabilirea priorităților intervențiilor legate de sănătate în cadrul bugetului total alocat pentru cooperare și dezvoltare și să îmbunătățească rezultatele obținute în domeniul sănătății în privința celor trei principale boli transmisibile, pe baza unei abordări echilibrate care acoperă prevenirea, tratarea și îngrijirea, prevenirea fiind o prioritate crucială și recunoscând că eficiența acesteia crește dacă este corelată cu tratamentul și îngrijirea; trebuie avută în vedere necesitatea preconizării de măsuri importante prin intermediul unei abordări plurisectoriale, inclusiv măsuri axate pe modelele de comportament, precum și factori precum apa curată și canalizarea, amenajarea teritoriului, alimentația și importanța aspectelor legate de gen;

(b)

să îmbunătățească performanța intervențiilor din domeniul sănătății axate pe cele trei principale boli transmisibile în contextul unui sistem de sănătate complet consolidat, care include servicii publice;

(c)

să îmbunătățească modul în care sunt înțelese efectele bolilor sărăciei asupra dezvoltării sociale și economice, precum și impactul strategiilor destinate atenuării efectelor socio-economice negative legate de aceste boli;

(d)

să îmbunătățească politicile și practicile farmaceutice și să ajute țările în curs de dezvoltare, la nivel regional sau național, să realizeze o producție locală de înaltă calitate de medicamente esențiale pentru prevenire și tratament, în conformitate cu declarația de la Doha cu privire la Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPs) și sănătatea publică;

(e)

să promoveze un mecanism de tarifare eșalonată a medicamentelor indispensabile pentru țările în curs de dezvoltare pentru a garanta cele mai reduse prețuri posibil;

(f)

să analizeze efectele pe care le au asupra prețului la consum al medicamentelor în țările în curs de dezvoltare factori precum prețul net de import, tarifele, impozitele și taxele la import, taxele pentru distribuție și cheltuielile de înregistrare locală;

(g)

să furnizeze, după caz, asistență tehnică țărilor în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să rezolve problemele de sănătate publică în conformitate cu dispozițiile Acordului TRIPs, astfel cum au fost clarificate în Declarația de la Doha privind Acordul TRIPs și sănătatea publică, pentru a le permite țărilor în curs de dezvoltare să protejeze sănătatea publică și să promoveze accesul la medicamente pentru toți;

(h)

să încurajeze investițiile publice și să dezvolte un pachet de stimulente destinat să încurajeze în mai mare măsură investițiile private în cercetare și dezvoltare în domeniul tratamentelor noi, în special vaccinuri și microbicide, diagnostice și combinații cu doză fixă destinate combaterii celor trei principale boli transmisibile în țările în curs de dezvoltare;

(i)

să contribuie la realizarea unor studii clinice, epidemiologice, operaționale și sociale de echipă care să furnizeze baze mai solide pentru cercetarea în domeniul sănătății; după caz, echipele menționate anterior sunt încurajate să includă personal din țările în curs de dezvoltare, contribuind astfel la formarea acestuia;

(j)

să încurajeze construirea de capacități în țările în curs de dezvoltare care să le permită să coordoneze, să organizeze și să realizeze testări ale populației pe scară largă și să finalizeze toate etapele procesului de cercetare și dezvoltare;

(k)

să susțină inițiativele mondiale axate pe principalele boli transmisibile în contextul reducerii sărăciei, în special Fondul mondial pentru combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei și a malariei, operațional de la 29 ianuarie 2002;

(l)

să încurajeze inițiativele care permit supravegherea și controlul calității medicamentelor.

(a)

ajutor financiar;

(b)

asistență tehnică, formare, inclusiv pentru medici și paramedici, sau alte servicii;

(c)

furnizare de bunuri, cum ar fi echipamente, produse medicale de primă necesitate și lucrări;

(d)

audituri și misiuni de evaluare și de monitorizare;

(e)

transfer de tehnologie și de cunoștințe practice, după caz, pentru producția locală de medicamente.

(a)

autoritățile și agențiile administrative la nivel național, regional și local;

(b)

autoritățile locale și alte organisme descentralizate;

(c)

comunitățile locale, ONG-urile, organizațiile comunităților și alte persoane fizice și juridice fără scop lucrativ din sectorul privat;

(d)

organizațiile regionale;

(e)

organizațiile internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile, fondurile și programele acesteia, precum și băncile de dezvoltare, instituțiile financiare, inițiativele globale și parteneriatele internaționale public-privat;

(f)

institutele de cercetare și universitățile.

(a)

instituirea unui sistem de schimb și de analiză sistematică a informațiilor privind acțiunile finanțate și acțiunile a căror finanțare este propusă de Comunitate și de statele membre;

(b)

coordonarea la fața locului a acțiunilor prin intermediul unor reuniuni periodice și al schimburilor de informații între reprezentanții Comisiei și statele membre din țara beneficiară.