11/Volumul 29

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

200

L 231/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

În aprilie 1990, Consiliul, prin Regulamentul (CEE) nr. 1048/90 (2), a instituit drepturi antidumping definitive la importurile de televizoare color, cu diagonala mai mare de 15,5 cm, dar care nu depășește 42 cm („televizoare color cu diagonala între 15-42 cm”), originare din Republica Coreea (Coreea).

(2)

Ulterior, în iulie 1991, Consiliul, prin Regulamentul (CEE) nr. 2093/91 (3), a instituit drepturi antidumping definitive la importurile de televizoare color cu diagonala între 15-42 cm originare, inter alia, din Republica Populară Chineză (China).

(3)

În aprilie 1995, Comisia, prin Decizia 95/92/CE (4), a încheiat procedura antidumping cu privire la importurile de televizoare color originare din Turcia, care fusese deschisă în noiembrie 1992. În același timp, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 710/95 (5), a instituit drepturi antidumping definitive la importurile de televizoare color cu diagonala mai mare de 15 cm originare din Malaysia, China, Coreea, Singapore și Thailanda. Deși această procedură a stabilit că nu mai există motive pentru a face distincție între televizoarele color în funcție de mărimea diagonalei, deoarece se aplicau deja măsurile antidumping în legătură cu televizoarele color cu diagonala între 15-42 cm originare din China și Coreea, ancheta și drepturi antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 710/95 cu privire la China și Coreea, au fost limitate la televizoarele color a căror diagonală măsoară mai mult de 42 cm, respectiv televizoare color cu diagonală mare.

(4)

În noiembrie 1998, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 2584/98 (6), a modificat Regulamentul (CE) nr. 710/95 în ceea ce privește drepturile aplicabile televizoarelor color originare din China și Coreea, pentru a ține cont de concluziile Regulamentului (CE) nr. 710/95, potrivit cărora nu există temei pentru a face distincție între televizoare în funcție de dimensiunea diagonalei.

(5)

În urma publicării avizului de expirare iminentă (7) a măsurilor antidumping în vigoare pentru importurile de televizoare color originare din China, Coreea, Malaysia, Singapore și Thailanda, Producătorii de Televizoare Europene în Cooperare (POETIC) au cerut o reexaminare în temeiul expirării măsurilor în vigoare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 (regulamentul de bază).

(6)

Cererea se baza pe motivul că expirarea măsurilor va avea ca rezultat probabil continuarea sau reapariția dumpingului și prejudicierea industriei comunitare. De asemenea, cererea conținea informații care arătau că diferitele piețe implicate și produsul propriu-zis au suferit modificări semnificative în ultimii ani. Aceste informații, împreună cu alegațiile de dumping și prejudiciu, au dus la concluzia din partea Comisiei că trebuie efectuată o reexaminare intermediară a dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(7)

Stabilind, în urma consultării comitetului consultativ, că există elemente de probă suficiente pentru inițierea unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire și a unei analize intermediare, în conformitate cu articolul 11 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene  (8) și a început ancheta.

(8)

La 15 iulie 2000, Comisia a anunțat prin avizul de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene  (9) deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile de televizoare color originare sau exportate din Turcia.

(9)

Procedura a fost deschisă ca rezultat al unei cereri depuse în iunie 2000 de către POETIC, acționând în numele producătorilor comunitari ce reprezintă un procent majoritar, în acest caz mai mult de 30 % din totalul producției comunitare de televizoare color. Plângerea cuprindea suficiente elemente de probă privind practica de dumping și prejudiciul important ce rezultă din aceasta, pentru a justifica deschiderea unei proceduri antidumping.

(10)

Ținând cont de complexitatea regulilor specifice de origine aplicabile importurilor de televizoare color, anchetarea originii televizoarele color exportate din Turcia nu a putut fi încheiată în termenul prevăzut de articolul 7 din Regulamentul de bază. De aceea, aspectele legate de dumping, prejudiciul și interesul comunitar nu au putut fi investigate corespunzător și, în consecință, nu a putut fi luată în considerare nici o măsură provizorie antidumping.

(11)

Prin urmare, ancheta a continuat pentru a se ajunge la concluzii definitive. Dată fiind intenția de a obține o perspectivă globală a impactului importurilor din toate țările respective asupra industriei comunitare, datele obținute din ancheta privind Turcia au fost examinate împreună cele obținute a măsurilor care urmează să expire și de reexaminare intermediară împotriva Chinei, Coreei, Malaeziei, Singaporelui și Thailandei. Cu toate acestea, date fiind constatările de origine reamintite în considerentele 40 – 44, Comisia a încheiat procedura, în măsura în care se referea la televizoarele color originare din Turcia, prin Decizia 2001/725/CE (10).

(12)

Comisia a informat oficial producătorii comunitari reclamanți, alți producători comunitari cunoscuți, producătorii-exportatori, importatorii și asociațiile acestora, Biroul European al Uniunilor Consumatorilor (BEUC) și reprezentanții țărilor exportatoare în legătură cu deschiderea anchetelor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute observațiile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(13)

O serie de producători-exportatori din țările în cauză, precum și producătorii comunitari, și-au făcut cunoscută părerea în scris. Toate părțile care au solicitat aceasta în termenele sus-menționate și care au demonstrat că există anumite motive speciale, au avut posibilitatea de a fi audiate.

(14)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori ai produsului în cauză din țările supuse anchetelor de reexaminare, cunoscut din cerere și din anchetele anterioare, la liniuța 5 literele (a) și (b) din avizul de deschidere s-a precizat aplicarea tehnicilor de eșantionare pentru anchetarea dumpingului.

(15)

Cu toate acestea, numai un număr limitat de producători-exportatori din Coreea, Singapore, China și Thailanda s-au făcut cunoscuți și au furnizat informațiile cerute în avizul de deschidere. Prin urmare, folosirea tehnicilor de eșantionare nu a fost necesară pentru nici una dintre țările în cauză.

(16)

Comisia a transmis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și tuturor societăților care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri de la cinci producători comunitari, de la trei importatori independenți, de la cinci societăți din Turcia și importatorii lor în legătură din Comunitate, de la un producător-exportator din Thailanda și importatorii săi în legătură din Comunitate și de la opt societăți din China. Cu toate acestea, nici un producător-exportator din Coreea, din Malaysia și din Singapore nu a transmis un răspuns valabil la chestionar și, de aceea, toate societățile din aceste țări, cunoscute în urma exercițiului de eșantionare, s-a considerat că nu au cooperat. Comisia le-a informat în legătură cu consecințele acestei lipse de cooperare.

(17)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare în scopul de a determina dumpingul, prejudiciul și interesul Comunității, ca și pentru a stabili dacă există posibilitatea unei continuări sau recurențe a dumpingului și a prejudiciului și dacă menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului Comunității. Au fost efectuate vizite de anchetă la sediile următoarelor societăți:

(18)

Ancheta dumpingului în anchetele de reexaminare a acoperit perioada 1 ianuarie 1999 - 31 decembrie 1999 (perioada de anchetă de reexaminare). Anchetarea dumpingului a acoperit perioada 1 iulie 1999 - 30 iunie 2000 (perioada de anchetă), în ceea ce privește procedura antidumping contra Turciei. Examinarea tendințelor în contextul analizei prejudiciului pentru ambele anchete a acoperit perioada din 1995 până la 30 iunie 2000 (perioada în cauză), pentru a ține cont de existența a două perioade de anchetă diferite în ceea ce privește dumpingul.

(19)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, o societate din China, Xiamen Overseas Chinese Electronic Co., Ltd (societatea solicitantă) a cerut să beneficieze de tratament de economie de piață și tratament individual și i s-a cerut să completeze o cerere în care să detalieze toate informațiile relevante solicitate. După consultarea comitetului consultativ, s-a decis neacordarea tratamentului de economie de piață societății solicitante, pe motivul că societatea aceasta nu întrunea toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(20)

După luarea acestei decizii, s-a constatat că societatea solicitantă nu exportase de fapt televizoare color către Comunitate pe durata perioadei de anchetă. Inițial, aceasta a declarat în formularul de cerere și în răspunsul la chestionar anumite exporturi către Comunitate. Cu toate acestea, într-o etapă ulterioară a anchetei, s-a constatat că aceste televizoare color nu au fost niciodată puse în liberă circulație în Comunitate și că destinația lor finală era o țară terță. Astfel, în absența oricăror exporturi către Comunitate pe durata perioadei de anchetă de reexaminare, cererea de tratament individual a societății solicitante a devenit fără obiect.

(21)

Produsul în cauză constă în televizoare color cu diagonala mai mare de 15,5 cm, indiferent dacă are încorporat sau nu în aceeași carcasă un receptor de radio și/sau ceas. Acest produs în prezent este înregistrat sub codurile NC ex 8528 12 52, 8528 12 54, 8528 12 56, 8528 12 58, ex 8528 12 62 și 8528 12 66.

(22)

Regulamentul (CE) nr. 710/95 a exclus din definiția produsului în cauză aparatele D2MAC și aparatele de televiziune de înaltă definiție (HDTV), deoarece aceste produse, care au introdus modificări tehnice calitative, în acel moment erau încă în stadiu de dezvoltare și nu erau disponibile pentru public, decât în circumstanțe foarte limitate. Regulamentul (CE) nr. 2584/98 a confirmat că aceste produse nu trebuie incluse în definiția produsului, deoarece ancheta nu a găsit nici un element de probă concret care să justifice această includere. Este și cazul prezentei anchete, în care nu s-a adus nici un element de probă nou, care să justifice includerea lor. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că aparatele D2MAC și aparatele de televiziune de înaltă definiție nu fac obiectul prezentelor anchete.

(23)

Un importator a solicitat excluderea din obiectul anchetei a așa-numitelor televizoare color cu acces la internet, care integrează un modem și un sistem de operare a computerului ce permite accesul la internet prin intermediul ecranului de televizor, și care este controlat printr-o telecomandă ce cuprinde o tastatură completă. În televizorul color cu acces la internet, toate circuitele modemului necesar sunt integrate în corpul televizorului, fără a avea un decodor separat.

(24)

Importatorul a argumentat că excluderea era garantată având în vedere deosebirile de caracteristici fizice și tehnice de bază între televizoarele color și televizoarele color cu acces la internet și având în vedere percepția diferită a consumatorului asupra ambelor produse.

(25)

Deosebirile de caracteristici fizice de bază ale televizoarelor color cu acces la internet constau în componentele suplimentare, de internet, în aparate, care reprezintă aproximativ 60 % din costul total, și o tastatură integrată în telecomandă.

(26)

În ceea ce privește caracteristicile tehnice de bază, s-a susținut că televizorul color cu acces la internet transmite și recepționează date nu prin tehnologia de teledifuzare, ci prin sistemul de telefonie, cu ajutorul unui modem. În afară de aceasta, televizorul color cu acces la internet folosește o tehnologie care este diferită de tehnologia de bază pentru televizorul color; aceasta încorporează un sistem de acces securizat la internet, secure socket layer (SSL), o tehnologie de navigare (browser) pentru vizualizarea graficii de internet la televizorul color cu rezoluție standard și un modem care transformă semnalul digital în semnal analogic, astfel încât să poată fi trimise pe o linie telefonică standard.

(27)

S-a susținut că percepția diferită a consumatorului în comparație cu televizorul color standard este dovedită de faptul că televizorul color cu acces la internet este vândut cu amănuntul la un preț mai mare decât dublul prețului televizorului color. Mai mult, s-a susținut că elementele circuitelor integrate pentru acces la internet conferă unui televizor color standard o caracteristică ce reprezintă o calitate suplimentară distinctă. În sprijinul acestui argument s-a invocat cazul aparatelor de înregistrare video din Japonia și Coreea (VCR), unde s-a ajuns la concluzia că, în cazurile în care un VCR este combinat într-o singură carcasă cu un televizor color, această combinație trebuie considerată un produs diferit.

(28)

Solicitantul a susținut că această excludere nu este garantată. Acesta a contrazis afirmația că televizoarele color cu acces la internet au caracteristici fizice și tehnice de bază diferite și a susținut că elementul internet este comparabil cu teletextul unui televizor color. Internetul trebuie considerat, mai curând, o formă modernă de teletext, așadar o caracteristică suplimentară a televizoarelor color, decât un produs nou lipsit de caracteristicile de bază ale televizoarelor color. De vreme ce televizoarele color cu teletext fac obiectul anchetei, și televizoarele color cu conexiune la internet trebuie să facă obiectul anchetei.

(29)

De asemenea, solicitantul a contestat concluziile la care a ajuns importatorul cu privire la percepția diferită a consumatorilor, susținând că televizoarele color cu acces la internet au fost lansate de curând. În afară de aceasta, a argumentat că procentajul ridicat al cheltuielilor reprezentate de către internet se datorează introducerii recente a televizoarelor color cu acces la internet. Acesta a furnizat elemente de probe arătând că, în momentul introducerii teletextului la televizoarele color, cheltuielile cu teletextul erau în mod substanțial mai mari decât în prezent.

(30)

Acesta a contestat exemplul aparatelor VCR, susținând că, într-o combinație VCR/televizor color, primul are o funcție independentă, în vreme ce funcția de internet nu este posibilă fără televizorul color și este mai curând un element adițional la televizorul color.

(31)

Ancheta a arătat că un televizor color cu acces la internet este un produs care combină în aceeași carcasă două tehnologii ce produc utilizări finale suficient de distincte: pe de o parte, acesta permite transmiterea și recepționarea poștei electronice (e-mail) și accesarea rețelei internet (world wide web), permițând, pe de altă parte, vizionarea programelor de televiziune. Datorită acestei funcții suplimentare, televizorul color nu determină neapărat caracterul întregului produs, ci mai degrabă funcția de internet este cea care predomină la televizorul color. Într-adevăr, această combinație conține un element specific care conferă o funcție suplimentară unui televizor color cu acces la internet și permite să fie considerat un produs diferit în sensul prezentei anchete antidumping.

(32)

La concluziile de mai sus s-a ajuns pe baza informațiilor obținute pe parcursul anchetei și în legătură cu perioada de anchetă. Ținând cont de faptul că acest produs se află într-un stadiu inițial de dezvoltare și că aceste aparate sunt disponibile către public în cantități mici, nu poate fi exclusă necesitatea revizuirii concluziilor la care s-a ajuns în prezentele anchete, având în vedere evoluțiile acestui produs în viitor. Astfel, în cazul în care în viitor se va efectua o revizuire a măsurilor în vigoare, situația acestor produse va trebui să fie reexaminată, pe baza informațiilor obținute în acea anchetă, pentru a stabili dacă această excludere mai este justificată.

(33)

Mai mult, s-a constatat că, în pofida diferențelor de dimensiune a ecranului, de sistem audio, de sistemul de transmisie, de tip și format al ecranului și de frecvență a imaginii, toate televizoarele color au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, aceeași utilizare și formă constituind, prin urmare, un singur produs.

(34)

Pe parcursul anchetei, s-a stabilit că televizoarele color originare sau exportate din țările în cauză și destinate pentru Comunitate au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceeași utilizare precum televizoarele color fabricate și vândute de industria comunitară pe piața comunitară. De asemenea, s-a constatat că nu există nici o deosebire între televizoarele color produse și vândute în țările în cauză, inclusiv Turcia, care a fost folosită ca țara analogă, și cele exportate către Comunitate, care sunt identice televizoarelor color fabricate și vândute de industria comunitară pe piața comunitară. Prin urmare, aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(35)

Televizoarele color includ frecvent componente și piese originare din țări altele decât țara de fabricație sau de asamblare a produsului finit, astfel încât televizoarele color pot fi considerate originare dintr-o altă țară decât țara de fabricație sau de asamblare. Astfel, în conformitate cu practica constantă a Comunității și în conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din regulamentul de bază, examinarea originii televizoarelor color exportate din țările în cauză a făcut parte din ancheta antidumping.

(36)

Problema originii a fost deja examinată în detaliu în Regulamentul (CE) nr. 710/95 al Consiliului, unde aplicarea regulilor de origine a condus la o redistribuire a volumelor de import de televizoare color între diferite țări, pentru a reflecta originea stabilită în timpul anchetei.

(37)

În sensul legislației antidumping, originea produselor în cauză este determinată în conformitate cu regulile de origine nepreferențiale, după cum este prevăzut la articolul 22 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (11). Este și cazul Turciei, pentru care Decizia nr. 1/95 a Consiliului de Asociere CE-Turcia din 22 decembrie 1995 privind aplicarea ultimei etape a uniunii vamale (12) nu a instituit nici o derogare în acest sens.

(38)

În conformitate cu articolul 39 și anexa 11 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (13), pentru televizoarele color se aplică reguli specifice nepreferențiale. Potrivit acestor reguli, televizoarele color sunt originare din țara în care valoarea încasată a operațiunilor de asamblare și, dacă este cazul, încorporarea pieselor originare în țara de asamblare, reprezintă cel puțin 45 % din prețul franco fabrică al televizorului color. În cazul în care regula procentului de 45 % nu este îndeplinită, televizorul color este originar din țara de origine a pieselor al căror preț franco fabrică reprezintă mai mult de 35 % din prețul franco fabrică al televizorului color.

(39)

Trebuie subliniat faptul potrivit căruia concluziile expuse mai jos au fost stabilite numai în sensul prezentei anchete antidumping și, în special, în sensul determinării posibilității de continuare sau de reapariție a dumpingului prejudiciabil.

(40)

Se reamintește că procedura privind televizoarele color originare din Turcia a fost încheiată de Comisie prin Decizia 2001/725/CE (14). Concluziile anchetei duse în cadrul acestei din urmă proceduri au arătat că toate televizoarele color exportate din Turcia către Comunitate pe durata perioadei de anchetă au fost declarate ca fiind de origine din Turcia. (Acestea erau însoțite de un document administrativ unic indicând că televizoarele color erau originare din Turcia). De asemenea, erau însoțite și de un certificat ATR indicând că se bucură de liberă circulație în Turcia. Cu toate acestea, pe parcursul acelei anchete, toate societățile din Turcia au declarat că televizoarele lor color nu erau de origine din Turcia.

(41)

Prin aplicarea regulilor de origine nepreferențiale, s-a stabilit că originea tuturor televizoarelor color exportate din Turcia către Comunitate pe durata perioadei de anchetă era altă țară decât Turcia. De fapt, s-a constatat că, pentru exporturile societăților verificate care corespundeau tuturor exporturilor de televizoare color din Turcia către Comunitate pe durata perioadei de anchetă, regula valorii încasate de 45 % nu era îndeplinită.

(42)

Deoarece regula valorii adăugate de 45 % nu era îndeplinită, a trebuit ca originea să fie determinată pe baza regulii valorii de 35 % a pieselor/materialelor neoriginare. În aceste condiții, originea televizorului color a fost determinată practic de către originea tubului lor catodic, deoarece prețul franco fabrică al celui din urmă reprezenta, în aproape toate cazurile, cel puțin 35 % din prețul franco fabrică al televizorului color. Trebuie reținut faptul că în Turcia nu există producție de tuburi catodice și, prin urmare, toate erau importate.

(43)

Pe baza regulii valorii de 35 % a pieselor/materialelor ne-originare, s-a constatat că exporturile către Comunitate aveau originea în anumite țări exportatoare supuse anchetelor de reexaminare, în Comunitate sau țări terțe nesupuse nici unei anchete.

(44)

În ceea ce privește televizoarele color exportate din Turcia și originare din țări pentru care măsurile antidumping în vigoare fac obiectul prezentei analize (respectiv China, Coreea și Malaysia), cantitățile exportate către Comunitate din Turcia au fost considerate ca originare din acele țări.

(45)

Ancheta a arătat că pentru nici unul dintre exporturile efectuate de către producătorul-exportator care a cooperat din Thailanda către Comunitate pe durata perioadei de anchetă de reexaminare, nu a fost îndeplinită regula valorii adăugate de 45 %. Prin urmare, originea a trebuit să fie stabilită pe baza regulii valorii de 35 % a pieselor/materialelor neoriginare. În acest sens, s-a constatat, de asemenea, că originea televizoarelor color va fi stabilită practic prin originea tubului catodic, ce reprezentau, în toate cazurile cu excepția unuia singur, cel puțin 35 % din prețul franco fabrică al televizoarelor color. Producătorul-exportator care a cooperat nu folosea tuburi catodice de origine din Thailanda, ci de origine din Coreea și Malaysia. În afară de aceasta, societatea importa o cantitate semnificativă de alte materiale necesare pentru producția de televizoare color. În consecință, s-a tras concluzia că televizoarele color exportate din Thailanda către Comunitate pe durata perioadei de anchetă de reexaminare de către producătorul-exportator care a cooperat nu erau de origine din Thailanda, ci, după cum s-a constatat, din Coreea și Malaysia.

(46)

Pe baza informațiilor puse la dispoziție de Eurostat, s-a stabilit că toate exporturile de televizoare color din Thailanda către Comunitate erau efectuate de unicul producător-exportator care a cooperat din acea țară. Având în vedere constatările de mai sus privind originea, toate televizoarele color exportate din Thailanda către Comunitate au fost tratate ca fiind originare din Coreea și Malaysia în sensul anchetelor de reexaminare.

(47)

Trebuie observat faptul că nu s-a obținut nici o cooperare din partea producătorilor-exportatori din Coreea, Malaysia sau Singapore. Mai mult, nici una dintre societățile din China nu a declarat vreun export către Comunitate pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. Astfel, s-a considerat că televizoarele color originare din aceste patru țări sunt cele raportate în statisticile de import Eurostat, ca și cele exportate din Turcia și Thailanda, care s-a constatat a fi de origine din coreeană, malaysiană sau chineză.

(48)

Nici un producător din China ce a exportat televizoare color către Comunitate pe durata perioadei de anchetă de reexaminare nu a cooperat la anchetă. Cu toate acestea, s-a constatat că o societate care a cooperat din Turcia, Vestel Elektronik Sanayi ve Ticaret AS, a exportat cantități semnificative de televizoare color de origine chineză. Prin urmare, s-a considerat oportun să se calculeze o marjă individuală de dumping pentru această societate.

(49)

Deoarece China nu este o țară cu o economie de piață, a trebuit să fie selectată o țară analogă pentru stabilirea unei valori normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază. În acest sens, în avizul de deschidere s-a propus Singapore, propunere care s-a regăsit și în cererea de reexaminare. În termenul specificat în avizul de deschidere respectiv, anumite societăți din China au obiectat la această abordare și au cerut să fie folosită valoarea normală cea mai mică găsită în celelalte țări supuse anchetei. O singură societate din China a propus să fie folosită Malaysia, Thailanda sau Coreea.

(50)

Cu toate acestea, producătorii din Coreea, Singapore și Malaysia nu au cooperat la anchetă. În ceea ce privește Thailanda, singura societate care a cooperat la anchetă nu vânduse televizoare color pe piața internă și, prin urmare, pentru această țară nu a putut fi stabilită valoarea normală. În consecință, s-a examinat posibilitatea ca Turcia să fie folosită ca țară analogă pentru stabilirea valorii normale. De asemenea, Turcia era propusă ca opțiune alternativă la Singapore și în cererea de reexaminare.

(51)

Alegerea Turciei ca țară analogă a fost considerată rezonabilă, deoarece este o piață competitivă și are o producție și un consum intern semnificativ. Există mai mulți producători interni care creează o competiție puternică și vânzările produsului în cauză sunt semnificative. Trei producători din Turcia care au cooperat în cadrul anchetei contra Turciei au furnizat detalii privind vânzările lor pe piața internă și costurile de producție.

(52)

În aceste circumstanțe, Comisia a decis să folosească Turcia ca țară analogă. Deoarece perioada de anchetă a importurilor produsului în cauză originar din Turcia s-a suprapus cu perioada de anchetă de reexaminare pe o durată de șase luni, valoarea normală a fost stabilită numai pentru perioada comună a celor două anchete, respectiv de la 1 iulie 1999 până la 31 decembrie 1999 (a doua jumătate a perioadei de anchetă), calculele cu privire la dumping au fost făcute pentru această perioadă.

(53)

Din cauza ratei ridicate a inflației din Turcia, pe durata celei de-a doua jumătăți a perioadei de anchetă de reexaminare valoarea normală a fost stabilită pentru cea mai scurtă perioadă semnificativă posibil, respectiv pe o bază lunară, pentru a elimina efectul inflației.

(54)

Vânzările pe piața internă au fost considerate a fi suficient de reprezentative în comparație cu vânzările la export. În plus, serviciile Comisiei au verificat dacă vânzările interne ale fiecărei societăți pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(55)

Acest lucru s-a făcut stabilind procentul vânzărilor pe piața internă către clienți independenți, din fiecare model de produs exportat, vândut în cadrul comerțului obișnuit pe piața internă, pe durata celei de-a doua jumătăți a perioadei de anchetă de reexaminare. Pentru acele modele de produs pentru care mai mult de 80 % din volum s-a vândut cu profit pe piața internă și pentru care prețul de vânzare mediu ponderat era egal sau mai mare decât costul de producție mediu ponderat, valoarea normală pe model de produs a fost calculată ca media ponderată a tuturor prețurilor la vânzările pe piața internă a tipului respectiv. Pentru acele modele de produs pentru care cel puțin 10 %, dar nu mai mult de 80 % din volum s-a vândut cu profit pe piața internă, valoarea normală pe model de produs a fost calculată ca medie ponderată numai a prețurilor profitabile la vânzările pe piața internă din modelul respectiv.

(56)

Deoarece s-a constatat că vânzările pe piața internă a produsului similar de către producătorii din Turcia pe durata primei jumătăți a perioadei de anchetă s-au făcut în cantități suficiente și în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală s-a bazat pe prețurile plătit efectiv sau care urmează să fie plătit pentru modelul de produs corespunzător de către clienți independenți din Turcia, în a doua jumătate a perioadei de anchetă de reexaminare.

(57)

Ancheta a arătat că exporturile de televizoare color de origine chineză de către societatea din Turcia prin intermediul exportatorilor săi în legătură din Turcia s-au făcut atât către clienți independenți, cât și clienți în legătură din Comunitate.

(58)

Prin urmare, pentru acele vânzări efectuate către clienți în legătură din Comunitate, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit.

(59)

Pentru vânzări efectuate prin intermediul unor importatori în legătură, prețul de export a fost construit pe baza prețurilor de revânzare către clienți independenți. Pentru toate costurile suportate între import și revânzare de către importatorul respectiv, inclusiv costurile de desfacere, cheltuielile generale și administrative și pentru marja de profit care s-a constatat în anchetă că a fost atinsă de importatorii independenți ai produsului în cauză, s-au operat modificări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(60)

În scopul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au luat în calcul corespunzător, sub formă de modificări, diferențele despre care s-a susținut și s-a demonstrat că afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-au făcut modificări, acolo unde a fost cazul, în legătură cu impunerile la import și impozitele indirecte, reduceri, costuri de transport, de asigurări, de manipulare, de încărcare și cheltuieli anexe, costuri post-vânzare, comisioane și de credit.

(61)

S-a solicitat o serie de modificări pentru alte diferențe, în special costuri cu clienți incerți, cheltuieli de finanțare cauzate de diferențele de inventar, cheltuieli de finanțare a impunerilor la import și a impozitelor indirecte, valoarea mărcilor, cheltuielile de publicitate și costurile de desfacere, cheltuielile generale și administrative ale distribuitorilor în legătură pe piața internă. Aceste cereri nu au fost însă acceptate, de vreme ce nu s-a demonstrat că ele afectează comparabilitatea prețurilor.

(62)

S-au solicitat modificări legate de taxa pe valoarea adăugată, precum dobânda la TVA pentru importurile destinate producției interne și finanțarea TVA privind vânzările pe piața internă. În acest sens, societățile au obligația de a percepe taxe în numele statului și de a-i rambursa suma datorată. Tranzacțiile cu privire la TVA nu afectează rezultatele financiare (profiturile sau pierderile) ale societăților. În schimb, tranzacțiile de TVA afectează fie activele curente, fie pasivele curente înregistrate în contabilitate. Pe lângă acestea și în legătură cu orice cheltuieli de finanțare în legătură cu tranzacțiile de TVA, dat fiind caracterul lor continuu, un flux constant de tranzacții de TVA are loc în ambele sensuri (de plată și de încasat), astfel că, în orice moment, ele se compensează reciproc. Astfel, orice cheltuieli de finanțare substanțiale legate de tranzacțiile de TVA se produc, în condiții normale, doar în stadiul inițial al activității unei întreprinderi, când nevoile de achiziții ale întreprinderii sunt cu mult mai mari decât activitatea ei de vânzare. Cheltuielile de finanțare legate de TVA, dacă există, trebuie considerate cheltuieli generale normale de funcționare și nu trebuie făcută nici o modificare referitoare la aceste costuri, deoarece ele nu afectează comparabilitatea prețurilor.

(63)

Au fost cerute modificări pe temeiul reducerilor acordate pentru cantități fictive, cu argumentul că, dacă clienții din piața internă ar fi cumpărat aceleași cantități ca și clienții din piața de export, atunci toți clienții din piața internă ar fi putut beneficia de reducerea maximă acordată pe piața internă. Această cerere nu a putut fi acceptată deoarece, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (c) din regulamentul de bază, reducerile acordate pentru diferențe cantitative operează numai dacă aceste diferențe sunt cuantificate corect, nu pe baza unor presupuneri.

(64)

De asemenea, s-a cerut o modificare de stadiu comercial pentru vânzările Producătorilor de Echipamente Originale (OEM). Cu toate acestea, s-a constatat că prețurile de pe piața internă pentru aceleași modele de televizoare color de marcă și pe baza OEM nu arată o diferență în configurația de preț, prin urmare, această cerere nu a putut fi acceptată, de vreme ce comparabilitatea prețurilor nu a fost afectată de o astfel de diferență.

(65)

Comparația valorii normale cu prețul de export s-a făcut pe baza prețurilor franco fabrică.

(66)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată lunară pe model de produs a fost comparată cu prețul mediu la export lunar pe model de produs. Marja de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la granița comunitară, înainte de vămuire, pentru Vestel Elektronik Sanayi ve Ticaret AS, Turcia, este de 69,2 %.

(67)

Pentru producătorii exportatori din China care nu au cooperat și pentru producătorii din China care nu au exportat pe durata perioadei de anchetă de reexaminare, nivelul de dumping a fost stabilit pe baza datelor disponibile.

(68)

În acest sens, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului de vânzare mediu general pe piața internă pentru toate modelele de televizoare color ale celor trei producători care au cooperat din Turcia, în prima jumătate a perioadei de anchetă. În ceea ce privește prețul de export, acesta a fost determinat pe baza datelor disponibile prin referință la Eurostat, respectiv valoarea CIF medie ponderată, ajustată pentru navlul maritim și asigurări, a importurilor din China, pentru toate modelele de televizoare color, în a doua jumătate a perioadei de anchetă de reexaminare. Compararea acestei valori normale cu prețul de export a arătat că exporturile din China către Comunitate au făcut obiect de dumping într-o măsură semnificativă în acea perioadă. De fapt, marja de dumping stabilită depășea marja de dumping reziduală care a fost stabilită în timpul anchetei anterioare, aceea de 44,6 %.

(69)

În afară de aceasta, Poetic, în cererea sa de reexaminare, a furnizat elemente de probă prima facie despre existența unui dumping semnificativ cu privire la importurile originare din China. De fapt, marjele de dumping afirmate în cererea de reexaminare depășeau, de asemenea, marja de dumping reziduală stabilită în ancheta anterioară.

(70)

În aceste condiții, nu sunt motive să se creadă că marja de dumping pentru China va fi mai mică decât marja de dumping reziduală stabilită în timpul anchetei anterioare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, o marjă de dumping de 44,6 % a fost atribuită tuturor producătorilor din China.

(71)

Dat fiind că nici un producător-exportator nu a cooperat la anchetă, Comisia a examinat datele disponibile, pentru a stabili nivelul de dumping pentru Coreea.

(72)

În acest sens, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor puse la dispoziție de producătorii coreeni pentru eșantionare, respectiv valoarea ponderată a produsului în cauză vândut pe piața internă pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. Referitor la prețul de export, acesta a fost stabilit pe baza datelor disponibile prin referință la Eurostat, respectiv valoarea CIF medie ponderată ajustată pentru navlul maritim și asigurări, a importurilor din Coreea, pentru toate modelele de televizoare color pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. Compararea acestei valori normale cu prețul de export a arătat că exporturile din Coreea către Comunitate au făcut obiect de dumping la un nivel semnificativ pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. De fapt, marja de dumping stabilită depășea marja de dumping reziduală care a fost stabilită în anchetele anterioare, aceea de 21, 2 %.

(73)

De altfel, Poetic, în cererea sa de reexaminare, a furnizat elemente de probă prima facie despre existența unui dumping semnificativ cu privire la importurile originare din Coreea. De fapt, marjele de dumping afirmate în cererea de reexaminare, depășeau, de asemenea, marja de dumping reziduală stabilită în ancheta anterioară.

(74)

În aceste condiții, nu sunt motive să se creadă că marja de dumping pentru toate societățile care nu au cooperat va fi mai mică decât marja de dumping reziduală stabilită în timpul anchetei anterioare. În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, o marjă de dumping de 21,2 % a fost atribuită tuturor producătorilor care nu au cooperat din Coreea.

(75)

Pentru aceleași motive, aceeași marjă de dumping de 21,2 % a fost atribuită societăților Thomson Television Thailand, Thailanda, și Beko Elektronik AS, Turcia, constatându-se că exportau televizoare color de origine din Coreea pe durata perioadei de anchetă. O comparație a prețului de export mediu general al acestor televizoare color cu o valoare normală generală calculată pe baza informațiilor referitoare la prețurile din piața internă ale televizoarelor color similare vândute în Coreea, după cum reiese din cererea de reexaminare, a confirmat existența unui dumping important, în concordanță cu marjele sus-menționate.

(76)

Dat fiind că nici un producător-exportator nu a cooperat la anchetă, Comisia a examinat datele disponibile pentru a stabili nivelul de dumping pentru Malaysia.

(77)

În acest sens și datorită faptului că nici un producător-exportator din Malaysia nu a furnizat informații pentru eșantionare, s-a considerat oportun să fie folosite informațiile referitoare la Coreea pentru a calcula valoarea normală pentru Malaysia. În acest sens, valoarea normală a fost calculată pe baza informațiilor furnizate de producătorii coreeni pentru eșantionare, respectiv valoarea medie ponderată a produsului în cauză vândut pe piața coreeană pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. În ceea ce privește prețul la export, acesta a fost stabilit pe baza datelor disponibile prin referință la Eurostat, respectiv valoarea CIF medie ponderată, ajustată pentru navlul maritim și asigurări, a importurilor din Malaysia, pentru toate modelele de televizoare color pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. Compararea acestei valori normale cu prețul de export a arătat că exporturile din Malaysia către Comunitate au făcut obiect de dumping la un nivel semnificativ pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. De fapt, marja de dumping stabilită depășea marja de dumping reziduală care a fost stabilită în anchetele anterioare, aceea de 25,1 %.

(78)

În aceste condiții, nu sunt motive să se creadă că marja de dumping pentru toate societățile care nu au cooperat va fi mai mică decât marja de dumping reziduală stabilită în timpul anchetei anterioare. În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, o marjă de dumping de 25,1 % a fost atribuită tuturor producătorilor care nu au cooperat din Malaysia.

(79)

Pentru aceleași motive, aceeași marjă de dumping de 25,1 % a fost atribuită societăților Thomson Television Thailand, Thailanda, și Beko Elektronik AS, Turcia, constatându-se că exportau televizoare color de origine din Malaysia pe durata perioadei de anchetă. O comparație a prețului de export mediu general al acestor televizoare color cu o valoare normală generală determinată pe baza informațiilor referitoare la prețurile din piața internă ale televizoarelor color similare vândute în Malaysia, după cum reiese din cererea de reexaminare, a confirmat existența unui dumping important, în concordanță cu marjele sus-menționate.

(80)

Dat fiind că nici un producător-exportator nu a cooperat la anchetă, Comisia a examinat datele disponibile pentru a stabili nivelul de dumping pentru Singapore. Se observă că volumul exporturilor către Comunitate, indicat de statisticile Eurostat, a fost foarte mic.

(81)

Valoarea normală și prețul de export au fost calculate pe baza informațiilor privind vânzările de pe piața internă și vânzările la export către Comunitate, furnizate de un singur producător din Singapore pentru eșantionare. Compararea valorii normale medii generale cu prețul de export mediu general stabilit astfel a arătat existența unui dumping important.

(82)

În aceste condiții, nu sunt motive să se creadă că marja de dumping pentru toate societățile care nu au cooperat va fi mai mică decât marja de dumping reziduală determinată în timpul anchetei anterioare. În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, o marjă de dumping de 24,6 % a fost atribuită în consecință tuturor producătorilor care nu au cooperat din Singapore.

(83)

O singură societate din Thailanda, Thomson Television Thailand, a cooperat în procedura de anchetă. Cu toate acestea, s-a constatat că exporturile acestei societăți nu erau de origine din Thailanda și sunt discutate în considerentele 71 – 75 și 76 – 79, în ceea ce privește nivelul de dumping. Conform informațiilor puse la dispoziție de Eurostat, producătorii care nu au cooperat nu exportau televizoare color de origine din Thailanda către Comunitate pe durata perioadei de anchetă de reexaminare, prin urmare, nu au existat data disponibile pentru a stabili un nou nivel de dumping pentru Thailanda.

(84)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau reapariție a dumpingului.

(85)

Pentru a stabili dacă există posibilitatea continuării sau reapariției dumpingului, Comisia a investigat existența dumpingului curent la exporturile din țările în cauză către Comunitate, pe motivul că, dacă are loc dumpingul, atunci se poate presupune, în lipsa unor informații care să indice contrariul, ca acestea să continue în viitor.

(86)

În ceea ce privește examinarea probabilității de reapariție a dumpingului, respectiv a probabilității de creștere a exporturilor la prețuri de dumping, în cazul în care actualele măsuri ar fi abrogate, abrogare care este necesară atunci când volumele exportate de țările în cauză sunt relativ mici, Comisia a anchetat probabilitatea unui viitor dumping și dacă acel dumping va avea loc în cantități semnificative.

(87)

După cum s-a menționat, nici o societate din China care a cooperat nu a exportat televizoare color către Comunitate pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. Cu toate acestea, conform informațiilor disponibile de la Eurostat, din această țară au fost exportate televizoare color pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. Conform informațiilor disponibile, după cum se arată la considerentul 70, s-a confirmat că nivelul de dumping pentru televizoarele color originare și exportate din această țară a continuat să fie semnificativ.

(88)

Pe lângă aceasta, ancheta a arătat că un volum semnificativ de televizoare color exportate din Turcia către Comunitate erau originare din China. S-a constatat că acele televizoare color erau exportate din China la prețuri de dumping semnificative.

(89)

Mai mult, compararea valorii normale stabilite pentru țara analogă, Turcia, cu prețurile de export din China către țări terțe, a demonstrat că acele exporturi erau realizate la prețuri de dumping semnificative.

(90)

În conformitate cu informațiile prezentate de societățile care au cooperat din China, capacitatea de producție de televizoare color în China a crescut din anul 1998, în vreme ce consumul intern nu putea să absoarbă această producție. În conformitate cu aceste informații, în China există semnificative capacități de producție de televizoare color disponibile pentru export, în măsura în care aproape jumătate din capacitatea existentă, reprezentând aproximativ 50 % din piața comunitară, nu este utilizată. Prin urmare, se consideră că, foarte probabil, în cazul în care măsurile sunt abrogate, exporturile care fac obiectul unui dumping al televizoarelor color din China către Comunitate vor crește semnificativ.

(91)

În consecință, nu există motive să se creadă că practicile de dumping nu vor continua, în cazul în care măsurile în vigoare sunt abrogate.

(92)

După cum s-a menționat, nici un producător din Coreea nu a cooperat la anchetă. Pe lângă aceasta, potrivit datelor obținute de la Eurostat, din această țară au fost exportate cantități relativ mari de televizoare color pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. Pe baza informațiilor disponibile și cum se arată la considerentele 74 și 75, Comisia a confirmat că nivelul dumpingului pentru televizoarele color exportate din această țară este semnificativ în continuare.

(93)

Pe lângă aceasta, potrivit informațiilor obținute de producătorii care au cooperat din Turcia (Beko Elektronik AS) și din Thailanda (Thomson Television Thailand), ancheta a arătat că vânzările de televizoare color originare din Coreea și exportate din aceste țări se efectuau la prețuri de dumping.

(94)

Conform informațiilor disponibile, respectiv cererii de reexaminare, în Coreea există capacități mari pentru producția de televizoare color, iar consumul intern absoarbe mai puțin de 15 % din producție, ceea ce lasă loc semnificativ creșterii exporturilor. În plus, în vreme ce această capacitate a rămas constantă între anii 1996 și 1999, consumul intern din aceeași perioadă a scăzut cu 23 %. Deși se preconizează că cererea de piață în Coreea va crește moderat, rămân capacități semnificative pentru producția de televizoare color în Coreea. Deoarece originea tuburilor catodice este adesea decisivă pentru a stabili originea televizoarelor color, au fost analizate capacitățile de producție de tuburi catodice din Coreea, constatându-se, de asemenea, că acestea sunt semnificative.

(95)

În concluzie, datele disponibile indică existența unor capacități semnificative care ar putea fi îndreptate către Comunitate, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate. În aceste condiții, nu există motive să se creadă că abrogarea măsurilor nu va conduce la continuarea dumpingului din Coreea în cantități semnificative.

(96)

După cum s-a menționat, nici un producător din Malaysia nu a cooperat la anchetă. Pe lângă aceasta, datele de la Eurostat indică faptul că din această țară au fost exportate anumite cantități de televizoare color pe durata perioadei de anchetă de reexaminare. Pe baza informațiilor disponibile și cum se arată la considerentele 76 – 79, Comisia a confirmat că nivelul dumpingului pentru televizoarele color exportate din această țară este semnificativ în continuare.

(97)

Pe lângă aceasta, conform informațiilor obținute de producătorii care au cooperat din Turcia (Beko Elektronik AS) și din Thailanda (Thomson Television Thailand), ancheta a demonstrat că vânzări semnificative de televizoare color originare din Malaysia și exportate din aceste țări se efectuau la prețuri de dumping.

(98)

Conform informațiilor disponibile, respectiv cererii de reexaminare, în Malaysia există capacități mari pentru producția de televizoare color. Deoarece originea tuburilor catodice este adesea decisivă pentru a stabili originea televizoarelor color, au fost analizate capacitățile de producție de tuburi catodice din Malaysia, constatându-se, de asemenea, că acestea sunt semnificative.

(99)

În concluzie, nu există motive să se creadă că abrogarea măsurilor nu va conduce la continuarea dumpingului din Malaysia în cantități semnificative.

(100)

Dat fiind volumul foarte scăzut al exporturilor la preț de dumping pe durata perioadei de anchetă de reexaminare, s-a considerat oportun să se analizeze posibilitatea reapariției dumpingului.

(101)

După instituirea măsurilor antidumping în anul 1995, importurile de televizoare color originare din Singapore au scăzut de la aproximativ 36 000 de unități la aproximativ 2 000 de unități, deținând o cotă pe piața Comunitară care a scăzut de la 0,1 % la aproape 0 %. Această scădere a volumului importurilor trebuie privită ținând cont de faptul că doi producători-exportatori au beneficiat de un drept antidumping de 0 %. În afară de aceasta, exporturile de televizoare color din Singapore către alte piețe importante de televizoare color, precum Statele Unite ale Americii, s-au situat, de asemenea, la nivele foarte scăzute (35 000 de unități în anul 1999). Prin urmare, se poate trage concluzia că scăderea volumului exporturilor din Singapore nu se datorează instituirii de măsuri antidumping pentru această țară, ci mai degrabă atenției acordate producției interne pe piețele locale.

(102)

Informațiile furnizate de către solicitant în cererea de reexaminare indică faptul că producția din Singapore s-a redus substanțial, de la aproximativ 4,5 milioane de unități în anul 1995 până la aproximativ 1,3 milioane de unități în anul 1999. Capacitatea s-a redus, de asemenea, din cauza încetării producției de către mai mulți producători din Singapore.

(103)

Ținând cont de cele menționate, nu este de așteptat ca abrogarea măsurilor antidumping în vigoare să conducă la reapariția antidumpingului din Singapore în cantități semnificative.

(104)

Deși în Thailanda există mai mulți producători de televizoare color, unul singur care a exportat televizoare color către Comunitate pe durata perioadei de anchetă de reexaminare a cooperat la anchetă. Cu toate acestea, după cum s-a menționat, s-a constatat că televizoarele color exportate către Comunitate de acest producător erau la prețuri de dumping, dar de origine din Coreea sau din Malaysia. Conform informațiilor disponibile, respectiv din cererea de reexaminare, în Thailanda există capacități mari pentru producția de televizoare color, iar consumul intern absoarbe mai puțin de 16 % din producție, ceea ce lasă loc suficient pentru creșterea exporturilor. Pe lângă aceasta, în vreme ce această capacitate a crescut cu 17 % între anii 1996 și 2000, consumul intern din aceeași perioadă a scăzut cu 30 %, lăsând astfel în Thailanda semnificative capacități disponibile de producție de televizoare color.

(105)

Deoarece originea tuburilor catodice este adesea decisivă pentru a stabili originea televizoarelor color, au fost analizate capacitățile de producție de tuburi catodice din Thailanda, constatându-se, de asemenea, că acestea sunt semnificative.

(106)

Există, așadar, motive temeinice să se creadă că abrogarea măsurilor va conduce la o reapariție a practicilor de dumping din Thailanda în cantități semnificative. În ceea ce privește nivelul de dumping, nu există motive să se creadă că acesta va fi mai mic decât marja reziduală calculată pentru producătorii exportatori care nu au cooperat (aceea de 33,6 %) și decât cea 14,7 %, calculată pentru Thomson Television Thailand, după cum s-a constatat în cadrul anchetei antidumping anterioare.

(107)

În comunitate, televizoarele color sunt fabricate de următorii operatori:

(108)

S-a examinat dacă se poate considera că societățile sus-menționate constituie producția comunitară, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(109)

S-a constatat că un singur producător comunitar care nu a fost reclamant era în legătură cu un exportator în cauză și că importa el însuși televizoare color de origine din două dintre țările în cauză. În conformitate cu articolul 4 din regulamentul de bază, s-a verificat dacă acest producător doar își suplimentează producția comunitară cu o activitate suplimentară bazată pe importuri, sau este mai degrabă un importator cu producție suplimentară relativ limitată în Comunitate.

(110)

S-a constatat că activitățile esențiale ale acestei societăți (locuri de producție, sediul central și activități de cercetare-dezvoltare) se desfășoară în cadrul Comunității și, prin urmare, această societate nu trebuie exclusă din definiția producției comunitare. În ceea ce privește alți producători comunitari, care nu au participat la anchetă și nici nu au furnizat informații, nu au existat indicii pentru a se trage concluzia că vreunul dintre acești producători nu trebuie să fie inclus în producția comunitară.

(111)

Un exportator din Turcia a cerut ca un producător comunitar reclamant să fie exclus din producția comunitară, ținând cont că acesta mutase cea mai mare parte a producției sale de televizoare color în afara Comunității, respectiv în fabricile sale din Polonia și Ungaria. Trebuie menționat, în primul rând, că regulamentul de bază permite excluderea numai a acelor producători comunitari care sunt în legătură cu exportatorii în cauză sau sunt ei înșiși importatori ai produsului despre care se susține că face obiectul unui dumping. Cu toate acestea, în situația de față nu este cazul, deoarece producătorul comunitar reclamant fabrică produsul în cauză în Comunitate și își desfășoară activitățile esențiale în Comunitate (produse electronice de consum, locuri de producție, sediul central și activități de cercetare-dezvoltare) și, prin urmare, nu trebuie exclus din definiția producției comunitare.

(112)

Se consideră, prin urmare, că toți operatorii sus-menționați sunt producători comunitari și constituie astfel producția comunitară, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(113)

Cei cinci producători comunitari cooperanți, adică Industrie Formenti, Grundig, Philips Consumer Electronics, Seleco Formenti și Technimagen, îndeplinesc criteriile articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, reprezentând 30 % din producția totală comunitară de televizoare color. Se consideră, așadar, că aceștia constituie industria comunitară în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare prin expresia „industrie comunitară”.

(114)

Trebuie menționat faptul că societatea Seleco Formenti a fost declarată falimentară în aprilie 1997 și a fost achiziționată de Industrie Formenti în martie 1998. Noua entitate a reînceput producția de televizoare color în octombrie 1998. Astfel, din motiv de comparabilitate a tendințelor privind situația industriei comunitare, datele furnizate de Seleco Formenti au fost excluse din ansamblul de date privind industria comunitară.

(115)

După cum s-a menționat deja în considerentul 18, analiza tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada dintre anul 1995 și 30 iunie 2000 (perioada în cauză). În acest sens, trebuie menționat faptul că perioada de anchetă de reexaminare corespunde anului 1999.

(116)

Consumul aparent s-a bazat pe volumul combinat al vânzărilor de pe piața comunitară, realizate de industria comunitară și de alți producători comunitari care au cooperat, conform răspunsurilor din chestionar, pe volumul de vânzări declarat de alți producători comunitari, pe volumul estimat de vânzări realizate de alți producători comunitari care nu au cooperat, conform declarațiilor din cererea de reexaminare, și pe informațiile privind volumul importurilor totale raportate de Eurostat, verificate prin încrucișare, unde a fost posibil, cu informațiile furnizate de exportatorii cooperanți.

(117)

Consumul de televizoare color este influențat de evenimente sportive majore, precum campionatele mondiale și europene de fotbal și jocurile olimpice, când vânzările de televizoare color în general cresc.

(118)

Pe durata perioadei în cauză, consumul de televizoare color din Comunitate a crescut cu 31 %, de la 24,7 milioane în anul 1995, la 24,5 milioane în anul 1996, până la 27,7 milioane în 1997, la 31 de milioane în 1998, la 30,7 milioane în 1999 și la 32,4 milioane pe durata perioadei de anchetă.

(119)

Ținând cont de constatările anterioare referitoare la origine, în special absența importurilor de televizoare color originare din Thailanda, evaluarea importurilor din țările în cauză va fi limitată la importurile originare din China, Coreea, Malaysia și Singapore.

(120)

Volumul importurilor originare din țările în cauză pe durata perioadei de anchetă include, de asemenea, acele televizoare color care s-a constatat că sunt originare dintr-o țară în cauză diferită de țara de unde au fost exportate, după cum s-a explicat mai sus. Pentru a obține tendințe comparabile, în cazul importurilor de televizoare color originare din țările în cauză, dar exportate din alte țări, procentul de televizoare originare din țările în cauză, constatat pentru perioadele de anchetă, a fost aplicat la anii precedenți.

(121)

Importurile totale în cauză au crescut cu 73 %, de la 1,4 milioane în anul 1995, la 1,2 milioane în 1996, la 1,3 milioane în 1997, la 1,8 milioane în 1998, la 2 milioane în 1999 și 2,5 milioane în perioada de anchetă.

(122)

Cota pe piața comunitară a importurilor în cauză a evoluat de la 5,6 % în anul 1995 la 4,8 % în 1996, la 4,6 % în 1997, la 5,7 % în 1998, la 6,6 % în 1999 și 7,5 % pe durata perioadei de anchetă.

(123)

Pe baza datelor furnizate de Eurostat și de exportatorii care au cooperat, prețurile de import unitare medii ponderate (înainte de vămuire) în perioada de anchetă se ridică la 101 EUR în cazul importurilor originare din China, la 123 EUR în cazul importurilor originare din China, dar exportate din Turcia, la 180 EUR în cazul importurilor originare din Coreea, la 115 EUR pentru importurile originare din Malaysia, la 82 EUR pentru importurile originare din Malaysia și exportate din Thailanda și la 170 EUR pentru importurile originare din Singapore.

(124)

Aceste prețuri sunt rezultatul analizării tuturor modelelor și tuturor dimensiunilor ecranului la un loc. Dacă este luat în calcul doar segmentul cu diagonala mică (14 inchi), care reprezintă aproximativ 50 % din toate importurile în Comunitate, prețurile de import unitare medii ponderate în perioada de anchetă se ridică la 90 EUR în cazul importurilor originare din China, la 86 EUR în cazul importurilor originare din China și exportate din Turcia, la 151 EUR în cazul importurilor originare din Coreea, la 93 EUR în cazul importurilor originare din Malaysia, la 82 EUR în cazul importurilor originare din Malaysia și exportate din Thailanda și la 147 EUR în cazul importurilor originare din Singapore.

(125)

Pentru a examina comportarea prețurilor importurilor din China pe piața comunitară, prețurile importurilor în cauză au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de către industria comunitară pe piața comunitară, prețuri nete de orice reducere și scutire, în același nivel comercial. În cazul televizoarelor color exportate din Turcia și originare din China, Coreea și Malaysia, această examinare s-a făcut pe baza datelor referitoare la o perioadă de șase luni, deoarece, după cum s-a menționat mai înainte, perioadele de anchetă ale ambelor proceduri s-au suprapus numai pentru intervalul 1 iulie 1999 – 31 decembrie 1999. Prețurile de import au fost stabilite la nivel CIF franco frontieră comunitară și au fost modificate corespunzător pentru drepturile vamale și cele antidumping plătite și pentru costurile ulterioare importului. Prețurile industriei comunitare au fost cele cerute primului client independent și la nivel franco fabrică.

(126)

Având în vedere numărul mare de modele, televizoarele color vândute pe piața comunitară au fost clasificate după acele caracteristici considerate a avea cel mai mare impact asupra costului televizoarelor color, respectiv diagonala ecranului, formatul și tipul ecranului, frecvența imaginii, sunetul, teletext și sistemul TV. Pentru acele țări în care nu s-a obținut nici o cooperare din partea producătorilor-exportatori, comparațiile prețurilor au fost efectuate pe baza informațiilor disponibile, adică a datelor obținute de la Eurostat, luând în calcul diagonala ecranului.

(127)

Diferențele de prețuri, atunci când sunt exprimate ca procentaj din prețurile din industria comunitară, au indicat marje de subcotare a prețurilor variind între 1,9 % și 34,3 % pentru toate țările în cauză, cu excepția statului Singapore, pentru care nu s-a constatat nici o subcotare a prețurilor.

(128)

Situația industriei comunitare trebuie privită prin prisma faptului că, în anul 1997, principalul producător comunitar a închis anumite locuri de producție a televizoarelor color și le-a delocalizat în Polonia, ceea ce reprezintă o consecință a unei situații critice a industriei comunitare, pe piața comunitară.

(129)

Producția industriei comunitare a evoluat de la 6,5 milioane în anul 1995 la 6,6 milioane în 1996, la 6 milioane în 1997, la 6,1 milioane în 1998, la 5,9 milioane în 1999 și la 6 milioane pe durata perioadei de anchetă, ceea ce reprezintă o scădere generală cu șapte procente.

(130)

Capacitatea de producție a industriei comunitare a evoluat de la 7,5 milioane în anul 1995 la 7,7 milioane în 1996, la 7,3 milioane în 1997, la 7 milioane în 1998, până la 7,1 milioane în 1999 și pe durata perioadei de anchetă, cu o scădere generală de patru procente pe întreaga perioadă.

(131)

Utilizarea capacităților industriei comunitare a rămas stabilă, evoluând de la 87 % în anul 1995 la 85 % în 1996, la 82 % în 1997, la 86 % în 1998, până la 83 % în 1999 și la 85 % în perioada de anchetă.

(132)

Nivelul stocurilor în industria comunitară s-a modificat de la aproximativ 500 000 în anul 1995 la aproximativ 400 000 în 1996 și 1997, până la aproximativ 500 000 în 1998 și aproximativ 400 000 în 1999. Cu excepția anului 1998, volumul stocurilor a rămas relativ stabil pe durata perioadei luate în calcul, atât ca procentaj din volumul producției (7 %), cât și ca procentaj din volumul vânzărilor (8 %).

(133)

Volumul vânzărilor din industria comunitară către clienți independenți din Comunitate a evoluat de la 5,9 milioane în anul 1995 și 1996 la 5,4 milioane în 1997 și 1998, până la 5,3 milioane în 1999 și 5,5 milioane pe durata perioadei de anchetă.

(134)

Vânzările au scăzut cu 7 % între anul 1995 și perioada de anchetă. Au rămas stabile între anii 1995 și 1996 și au scăzut cu 8 % între 1996 și 1997. Între 1997 și perioada de anchetă, vânzările au crescut cu 3 %.

(135)

Cota industriei comunitare pe piața comunitară s-a modificat de la 24 % în anul 1995 la 17 % pe durata perioadei de anchetă, ceea ce corespunde unei scăderi cu șapte procente.

(136)

În vreme ce consumul comunitar a crescut cu aproximativ 30 % pe durata perioadei în cauză, volumul vânzărilor din industria comunitară a scăzut cu aproximativ 7 %, iar volumul importurilor în cauză a crescut cu 73 %. În ciuda creșterii consumului, industria comunitară nu și-a mărit cota pe piața comunitară, care s-a modificat de la 24 % în anul 1995 la 17 % în perioada de anchetă. Astfel, industria comunitară nu a putut beneficia din plin de creșterea pieței.

(137)

Televizoarele color ajung treptat la maturitate, ceea ce explică erodarea prețurilor în mod constant. Erodarea prețurilor este mai evidentă la cele cu diagonala de dimensiuni mici, cu un număr limitat de caracteristici și folosite, în general, de către particulari ca al doilea sau al treilea aparat.

(138)

Principalul element de cost pentru televizoarele color este prețul tuburilor catodice, acesta reprezentând adesea între 40 % și 60 % din prețul televizoarelor. În acest sens, anumiți producători comunitari au indicat existența unei lipse de tuburi catodice pe piața comunitară pe durata perioadei în cauză, mai ales în anul 1999 și în perioada de anchetă. În afară de aceasta, mai mulți producători comunitari au indicat, de asemenea, că, dat fiind faptul că o parte din tuburile catodice încorporate în televizoarele color fabricate în Comunitate este achiziționată în dolari SUA, costul mediu al acestor tuburi a crescut în anul 1999 și pe durata perioadei de anchetă pentru producătorii comunitari din cauza evoluției cursului de schimb.

(139)

Prețurile unitare medii ponderate din industria comunitară către clienți independenți s-au modificat de la 300 EUR în anul 1995, la 302 EUR în 1996, la 306 EUR în 1997, la 320 EUR în 1998, până la 309 EUR în 1999 și la 319 EUR în perioada de anchetă. Prețurile medii de vânzare nu au arătat o erodare a prețurilor, deoarece acestea rezultă din gama tipurilor produselor vândute.

(140)

Cu toate acestea, erodarea prețurilor este evidentă, dacă sunt examinate prețurile medii de vânzare după criteriul diagonalei ecranului. Spre exemplu, prețul mediu ponderat la televizoarele cu diagonala ecranului de 14 inchi vândute de industria comunitară a scăzut de la 105 EUR în anul 1999 la 102 EUR, pe durata perioadei de anchetă. Prețurile la televizoarele cu diagonala ecranului de 21 de inchi au scăzut de la 172 EUR la 168 EUR, în vreme ce prețurile televizoarelor cu ecran de 28 de inchi au scăzut de la 380 EUR la 350 EUR.

(141)

În concluzie, creșterea prețurilor de vânzare medii ponderate de către industria comunitară este rezultatul unei modificări a gamei produselor către acele modele cu o mai mare valoare adăugată.

(142)

Ocuparea forței de muncă în Comunitate s-a redus cu 20 % pe durata perioadei examinate, modificându-se de la 6 500 de angajați în anul 1995 la 6 000 de angajați în anul 1996, la 5 600 de angajați în 1997, la 5 000 de angajați în 1998, până la 5 100 de angajați în 1999 și 5 200 de angajați în perioada de anchetă.

(143)

Productivitatea industriei comunitare a crescut de la 1 000 de unități pe angajat în anul 1995 la 1 100 în 1996 și 1997, la 1 200 în 1998 și 1 150 în 1999 și în perioada de anchetă, cu o creștere generală de 16 %.

(144)

Salariile din industria comunitară pe angajat au rămas stabile în anii 1995 și 1996, au crescut cu 2 % în 1997, cu 1 % în 1998 și cu încă 7 % în 1999.

(145)

Investițiile industriei comunitare în ce privește televizoarele color au crescut de la 48 milioane EUR în anul 1995 la 52 milioane EUR pe durata perioadei de anchetă, reprezentând o creștere de 10 %. Investițiile au reprezentat aproximativ 2 % din cifra de afaceri. Cu excepția anilor 1996 și 1997, nivelul investițiilor realizate de industria comunitară a rămas relativ stabil pe durata perioadei în cauză. Investițiile realizate de industria comunitară în perioada de anchetă au constat în cea mai mare parte în crearea unor instalații de depozitare automată.

(146)

Încasările din vânzări nete realizate de industria comunitară pe piața comunitară, înainte de impozitare, au evoluat de la - 2,7 % în anul 1995 la + 1,3 % pe durata perioadei de anchetă. În urma eforturilor de restructurare, în 1996 s-a atins un moment de echilibru. Profitabilitatea industriei comunitare s-a îmbunătățit în 1997, odată cu restructurarea care a urmat, prin delocalizarea unei părți din producția principalului producător comunitar în Polonia. În 1998, profitabilitatea a rămas la același nivel, datorită unei creșteri a prețurilor de vânzare, care a coincis cu evenimente sportive importante, precum campionatul mondial de fotbal. Între anii 1998 și 1999, profitabilitatea s-a redus, din cauza unei scăderi a prețurilor de vânzare. Între 1999 și perioada de anchetă, profitabilitatea s-a îmbunătățit, datorită unei creșteri a prețurilor de vânzare rezultând dintr-o modificare a gamei de produse, deși a rămas la un nivel scăzut.

(147)

Fluxul de lichidități din industria comunitară, calculat ca profit anterior impozitării și incluzând elementele nemonetare, după o revenire în anul 1997, a scăzut progresiv până în perioada de anchetă.

(148)

În ceea ce privește rentabilitatea investițiilor, aceasta a fost de aproximativ 15 % în anul 1995, negativă în 1996, clar pozitivă în 1997 și 1998, ușor pozitivă în 1999 și în perioada de anchetă.

(149)

Nici una dintre societățile ce constituie industria comunitară nu a semnalat dificultăți speciale de mobilizare a capitalurilor.

(150)

În ceea ce privește impactul dimensiunii actualei marje de dumping asupra industriei comunitare, date fiind volumul și prețurile importurilor din țările în cauză, acest impact nu poate fi considerat neglijabil. Situația industriei comunitare s-a îmbunătățit în perioada în cauză. Cu toate acestea, industria comunitară nu și-a revenit deplin în urma dumpingului anterior și continuă să fie slăbit.

(151)

După instituirea măsurilor în anul 1995, situația industriei comunitare s-a îmbunătățit și, până în anul 1997, când a avut loc o restructurare semnificativă, profitabilitatea acesteia a atins un nivel satisfăcător.

(152)

Cu toate acestea, după anul 1998, situația industriei comunitare s-a deteriorat, mai ales în ceea ce privește profitabilitatea, care a scăzut la 1,3 % în perioada de anchetă. Profitabilitatea slabă din anul 1999 a fost cauzată de o scădere a prețurilor de vânzare, care au fost insuficiente pentru a acoperi creșterea costurilor industriei comunitare. În timpul perioadei de anchetă, în ciuda unei creșteri a prețurilor, costurile au crescut peste nivelul prețurilor, în cea mai mare parte din cauza creșterii prețurilor tuburilor catodice și a presiunii exercitate de importuri asupra prețurilor, care au împiedicat îmbunătățirea profitabilității industriei comunitare până la nivelul anilor 1997 și 1998.

(153)

În afară de aceasta, în ciuda unei creșteri a consumului comunitar (31 % în perioada în cauză), industria comunitară nu a beneficiat de această creștere a pieței și a pierdut din cota de piață, care a scăzut de la 24 % în 1995 la 17 % în perioada de anchetă.

(154)

Ținând cont de cele expuse mai sus, concluzia este că situația industriei comunitare s-a îmbunătățit din anul 1995, dar continuă să fie precară.

(155)

Ancheta a arătat că, în pofida existenței măsurilor antidumping, importurile provenite din țările în cauză au crescut cu 73 % în perioada în cauză, în vreme ce consumul a crescut doar cu 31 %. Cea mai mare creștere a avut loc între anii 1997 și 1998, când importurile au crescut cu 42 %, coincizând cu cea mai mare creștere a consumului (+12 %). Cota pe piața comunitară deținută de importurile în cauză s-a ridicat de la 5,7 % în anul 1995 la 7,5 % în perioada de anchetă.

(156)

Performanța la export a variat în rândul țărilor în cauză. Importurile originare din Singapore au scăzut în perioada luată în calcul, deținând o cotă pe piața comunitară aproape de 0 % în perioada de anchetă. Importurile originare din China au crescut substanțial, creșterea fiind atribuită importurilor de televizoare color originare din China și exportate din Turcia. Cota de piață a Chinei s-a ridicat de la 1,2 % în 1995 la 3,9 % în perioada de anchetă. Importurile originare din Coreea au crescut substanțial între anii 1998 și 1999, iar cota lor de piață s-a ridicat de la 0,4 % în anul 1995 la 2 % în perioada de anchetă. Importurile originare din Malaysia s-au redus. Cota lor de piață a scăzut de la 3,9 % la 1,6 %.

(157)

În ceea ce privește prețurile la importurile în cauză, cu excepția celor originare în Singapore, acestea au fost sensibil mai mici decât în industria comunitară pe durata perioadei de anchetă. În afară de aceasta, importurile în cauză au exercitat o presiune asupra prețurilor industriei comunitare, care nu le-a permis să reflecte creșterea costurilor din industria comunitară, în special în anul 1999 și în perioada de anchetă. Astfel, presiunea prețurilor exercitată de țările în cauză a contribuit la deteriorarea profitabilității industriei comunitare.

(158)

Importurile provenite din alte țări terțe au fost calculate pe baza datelor Eurostat și includ, de asemenea, televizoare color exportate din Turcia, dar originare din oricare din aceste țări terțe, conform constatărilor privind originea pentru perioada de anchetă. Trebuie menționat faptul că cifrele Eurostat, care au constituit singurele informații disponibile, pot să nu reflecte originea reală a televizoarelor color importate în Comunitate din alte țări terțe.

(159)

Volumul importurilor de televizoare color din alte țări terțe a crescut cu peste 800 % în perioada în cauză, de la 1 milion de unități în anul 1995 la 8,9 milioane în perioada de anchetă. Principalele exporturi erau originare din Polonia (de la 401 000 în anul 1995 la 5,3 milioane în perioada de anchetă), Ungaria (de la 115 000 la 1,6 milioane), Lituania (de la 114 000 la 920 000) și Republica Cehă (de la 2 000 la 660 000).

(160)

În ceea ce privește cota acestor țări pe piața comunitară, aceasta s-a ridicat de la 4,2 % în 1995 la 27,3 % în perioada de anchetă, din care Polonia deține 16,4 %, Ungaria 4,8 %, Lituania 2,8 %, Republica Cehă 2 % și alți exportatori 1,3 %.

(161)

În ceea ce privește prețurile acestor importuri, cele originare în Polonia și Lituania se situează sub cele ale industriei comunitare și corespund celor din unele dintre țările în cauză. Prin urmare, nu se poate exclude faptul că și aceste importuri au contribuit la stagnarea vânzărilor și cotei de piață a industriei comunitare, precum și la scăderea prețurilor și reducerea profitabilității în perioada de anchetă.

(162)

În concluzie, importurile provenite din alte țări terțe au crescut semnificativ în perioada în cauză, cu mult peste creșterea consumului aparent și peste creșterea volumului importurilor provenite din țările în cauză.

(163)

În examinarea probabilității de continuare sau reapariție a prejudiciului s-a ținut cont de televizoarele color originare din China, indiferent dacă au fost exportate din China sau din alte țări, precum Turcia.

(164)

Importurile de televizoare color originare din China în Comunitate au crescut cu 413 % în perioada în cauză. Exporturile din China au scăzut între anii 1995 și 1996 și au rămas la aproximativ același nivel între 1996 și perioada de anchetă. Exporturile din Turcia au crescut progresiv de la aproximativ 190 000 de unități în 1995 la aproximativ 1,2 milioane de unități în perioada de anchetă. Peste 95 % din importurile originare din China în perioada de anchetă au corespuns televizoarelor color cu diagonală mică (14 inchi).

(165)

Informațiile furnizate de solicitant în cererea de revizuire demonstrează că în China există o capacitate de producție substanțială, pentru aproximativ 40 de milioane de unități. În afară de aceasta, au fost furnizate informații care arată că producția s-a situat la aproximativ 31 de milioane de unități și consumul intern la aproximativ 23 de milioane de unități, lăsând cantități substanțiale disponibile pentru export.

(166)

Producătorii-exportatori din China au argumentat, la rândul lor, că, în vreme ce producția și capacitatea actuală depășesc cererea, cererea internă din China pentru televizoare color este de așteptat să crească în viitorul apropiat, fără a mai lăsa capacități de producție pentru export. Cu toate acestea, nu au furnizat nici un element de probă în susținerea acestei afirmații.

(167)

Ancheta a arătat faptul că în China consumul intern a crescut în mod continuu, de la un număr estimat de 17 milioane de unități în 1996 la un număr estimat de 23 de milioane de unități în anul 2000. Cu toate acestea, în aceeași perioadă a crescut și producția, la un nivel ce depășește consumul intern, cu valori între 7 și 10 milioane de unități.

(168)

De asemenea, s-a constatat că exporturile de televizoare color din China în SUA, conform rapoartelor din statisticile Eurostat, au crescut substanțial de la aproximativ 220 000 de unități în anul 1996 la aproximativ 900 000 de unități în anul 2000, la prețuri net inferioare cel ale exporturilor din China către Comunitate. Exporturile de televizoare color din China în Japonia au crescut de la aproximativ 1,3 milioane de unități în anul 1996 la aproximativ 2,3 milioane de unități în anul 2000. Informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare au indicat că acestea erau exporturi de televizoare color produse de filiale ale producătorilor japonezi în China și vândute în Japonia prin propria rețea de distribuție.

(169)

Ținând cont de cele de mai sus, s-a ajuns la concluzia că, în ciuda unei creșteri a consumului intern în China, în această țară există o producție și capacități substanțiale în exces destinate exportului. Pe baza constatărilor de mai sus, este de așteptat ca volumul exporturilor de televizoare color din China către Comunitate să crească, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(170)

O comparație a prețurilor televizoarelor color din China indicate de Eurostat și de producătorul care a cooperat din Turcia cu cele ale industriei comunitare în perioada de anchetă arată că prețurile televizoarelor color originare din China sunt în mod sensibil mai mici decât cele din industria comunitară, situându-se între 18,9 % și 34,3 %. Informațiile furnizate de părțile interesate indică faptul că cea mai mare parte a exporturilor din China către Comunitate rezidă în televizoarele color cu diagonală mică (14 inchi), care, în general, prezintă caracteristici mai puține și pentru care marja diferenței de prețuri între modele este mai redusă. Se consideră, așadar, că un calcul al subcotării prețurilor, efectuat pe această bază, reflectă în mod adecvat diferențele de preț între televizoarele color din China și cele din Comunitate.

(171)

Prețurile medii ponderate de export din China către Statele Unite ale Americii, indiferent de diagonala ecranului, convertite într-un preț CIF calculat franco frontiera comunitară era, de asemenea, în mod sensibil mai mic prețurilor industriei comunitare.

(172)

Din considerațiile de mai sus se poate trage concluzia că este probabil ca prețurile de export din China către piața comunitară să fie inferioare prețurile industriei comunitare, în cazul în care se permite suspendarea măsurilor. Se poate trage, astfel, concluzia că există o probabilitate de reapariție a prejudiciului.

(173)

În anul 1998, regulamentul referitor la televizoarele color a fost modificat în ceea ce privește importurile originare inter alia din Coreea. Marja de dumping constatată pentru doi exportatori din Coreea, LG Electronics și Samsung Electronics era de minimis și, prin urmare, acestor doi producători-exportatori nu le-a fost impusă nici un drept antidumping.

(174)

În examinarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului, au fost luate în calcul televizoarele color de origine coreeană exportate din Coreea, dar și din alte țări în cauză, precum Thailanda și Turcia.

(175)

Exporturile de televizoare color originare din Coreea au scăzut de la aproximativ 98 000 de unități în anul 1995 la aproximativ 80 000 de unități în anul 1997. În anul 1998, volumul importurilor a crescut la aproximativ 200 000 de unități. Importurile au continuat să crească până la aproximativ 500 000 de unități în anul 1999 și la aproximativ 650 000 de aparate în perioada de anchetă. Cea mai mare creștere a volumului importurilor a avut loc la televizoarele color cu diagonala de dimensiuni medii/mari. Cota pe piața comunitară deținută de importurile din Coreea în perioada de anchetă se ridica la 2 %.

(176)

Importurile de televizoare color din Coreea în Statele Unite ale Americii au fost supuse măsurilor antidumping din anul 1998. Cu toate acestea, în noiembrie 1998, Statele Unite ale Americii au permis expirarea măsurilor antidumping, din cauza lipsei de reacție a industriei interne din SUA la avizul de deschidere a reexaminării a măsurilor care urmează să expire. Volumul importurilor de televizoare color din Coreea în Statele Unite ale Americii, conform statisticilor Eurostat, a crescut în mod continuu, de la aproximativ 150 000 de unități în anul 1996 la aproximativ 600 000 de aparate în 1999 și 2000. Creșterea semnificativă a volumului exporturilor către Statele Unite ale Americii în anul 1999 a coincis cu revocarea drepturilor antidumping aplicabile în Statele Unite ale Americii la importurile originare din Coreea.

(177)

Exporturile de televizoare color din Coreea în Japonia au scăzut de la aproximativ 1 milion de aparate în anul 1996 la aproximativ 700 000 în 1999 și, în continuare, la un nivel semnificativ, au scăzut la aproximativ 380 000 de aparate în 2000.

(178)

Informațiile puse la dispoziția Comisiei indică faptul că în Coreea există o semnificativă capacitate de producție, iar consumul intern absoarbe mai puțin de 15 % din producția internă, lăsând loc substanțial pentru creșterea exporturilor. De asemenea, în Coreea există capacități semnificative de producție pentru televizoarele color.

(179)

Ținând cont de cele sus-menționate, se poate trage concluzia că există probabilitatea ca volumul importurilor să crească în continuare, în cazul în care măsurile antidumping vor expira.

(180)

O comparație a prețurilor televizoarelor color din Coreea, indicate de Eurostat și de producătorii-exportatori care au cooperat din Turcia și din Thailanda, cu cele ale industriei comunitare în perioada de anchetă de reexaminare, după criteriul diagonalei ecranului, arată că prețurile televizoarelor color originare din Coreea sunt inferioare cu valori cuprinse între 11 % și 36 % prețurilor din industria comunitară,

(181)

Prețurile medii ponderate de export din Coreea către Statele Unite ale Americii în perioada de anchetă, indiferent de diagonala ecranului, convertite într-un preț CIF calculat franco frontiera comunitară, au fost, de asemenea, inferioare prețurilor din industria comunitară.

(182)

Din constatările de mai sus se poate trage concluzia că este probabil ca prețurile exporturilor din Coreea către Comunitate să fie inferioare prețurilor industriei comunitare, în cazul în care măsurile antidumping expiră. Se poate trage, astfel, concluzia că există probabilitatea reapariției prejudiciului.

(183)

În examinarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului, s-a ținut cont de televizoarele color originare din Malaysia, indiferent dacă erau exportate din Malaysia sau din alte țări, precum Thailanda și Turcia.

(184)

Exporturile de televizoare color originare din Malaysia s-au redus de la aproximativ 970 000 de unități în anul 1995 la aproximativ 530 000 în perioada de anchetă, iar cota lor pe piața comunitară a scăzut de la 3,9 % în anul 1995 la 1,6 % în perioada de anchetă. Aproximativ 90 % din aceste exporturi erau de fabricație thailandeză.

(185)

Volumul importurilor de televizoare color din Malaysia în Statele Unite ale Americii, conform statisticilor Eurostat, a crescut de la aproximativ 3 milioane de unități în anul 1996 și în 1997 la 3,6 milioane în 1998, la 5,4 milioane în 1999 și la 7 milioane de unități în 2000.

(186)

Volumul importurilor de televizoare color din Malaysia în Japonia a crescut de la 2,5 milioane de unități între anii 1996 și 1998 la 3 milioane de unități în 1999 și apoi la 4 milioane de unități în 2000.

(187)

Informațiile furnizate de către solicitant în cererea de reexaminare a arătat că producătorii din Malaysia utilizează din plin capacitățile disponibile și că numai aproximativ 5 % din producția internă este destinată pieței interne, restul fiind destinat, în principal, pentru Japonia, Statele Unite ale Americii și piața comunitară.

(188)

Se trage concluzia, așadar, că ar putea avea loc o anumită creștere a volumului importurilor de televizoare color din Malaysia, dacă măsurile antidumping ar fi abrogate.

(189)

O comparație a prețurilor televizoarelor color din Malaysia, indicate de Eurostat și de producătorii-exportatori care au cooperat din Turcia și din Thailanda, cu cele din industria comunitară în perioada de anchetă, după criteriul diagonalei ecranului, arată că prețurile televizoarelor color originare din Malaysia sunt inferioare cu valori cuprinse între 17 % și 21 % prețurilor din industria comunitară.

(190)

Prețurile medii ponderate de export din Malaysia către Statele Unite ale Americii în perioada de anchetă, indiferent de diagonala ecranului, convertite într-un preț CIF calculat franco frontiera comunitară, erau inferioare prețurilor din industria comunitară. Dat fiind nivelul prețurilor practicate de exportatorii din Malaysia către Statele Unite ale Americii, o piață majoră dintr-o țară terță, nu se poate exclude posibilitatea ca, în cazul în care măsurile antidumping sunt abrogate, cantități semnificative de televizoare color de origine din Malaysia să fie exportate în Comunitate la prețuri ce fac obiectul unui dumping, cauzând un prejudiciu industriei comunitare.

(191)

Din constatările de mai sus se poate trage concluzia că este probabil ca prețurile exporturilor din Malaysia către Comunitate să fie inferioare prețurilor din industria comunitară, în cazul în care măsurile antidumping ar expira, existând, așadar, probabilitatea de reapariție a prejudiciului.

(192)

Deoarece nu s-a obținut nici o cooperare din partea nici unui producător-exportator din această țară, analiza probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului s-a bazat pe informațiile disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(193)

După cum s-a menționat deja la considerentul 103, este puțin probabil ca abrogarea măsurilor antidumping să aibă ca rezultat creșterea volumului de exporturi din Singapore către Comunitate. La această concluzie s-a ajuns ținând cont de faptul că în Singapore capacitățile de producție s-au redus din cauza suspendării producției de către mai mulți producători locali, de faptul că volumul importurilor nu a crescut pe durata perioadei în cauză, în pofida dreptului antidumping de 0 % aplicabil celor doi exportatori producători exportatori, și de volumul redus al exporturilor de televizoare color din Singapore către alte piețe din țări terțe.

(194)

O comparație a prețurilor de televizoare color exportate din Singapore cu cele din industria comunitară în perioada de anchetă indică faptul că prețurile televizoarelor color originare în Singapore nu erau inferioare prețurilor din industria comunitară.

(195)

Media prețurilor de export din Singapore către SUA, indiferent de diagonala ecranului, era mai mare decât cea a exporturilor către Comunitate în anii 1997, 1998 și 2000, cu excepția anului 1999.

(196)

Ținând cont cele sus-menționate, este puțin probabil ca, în absență măsurilor antidumping, aceste importuri să se facă la prețuri care ar contribui la deteriorarea situației industriei comunitare. Prin urmare, se trage concluzia că o reapariție a prejudiciului cauzat de importuri originare din Singapore este puțin probabilă.

(197)

Conform informațiilor prezentate în cererea de reexaminare, în Thailanda există un număr de producători de televizoare color, deși unul singur dintre ei a cooperat pe durata anchetelor. Cu toate acestea, s-a constatat că acest producător-exportator a exportat către Comunitate televizoare color de origine din țările în cauză, altele decât Thailanda. Având în vedere cele constatate, probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prejudiciabil a fost examinată pe baza informațiilor disponibile.

(198)

Conform informațiilor depuse de solicitant în cererea de analiză, în Thailanda există o capacitate de producție substanțială pentru televizoare color, care a crescut de la aproximativ 4,5 milioane de unități în anul 1996 la aproximativ 5,3 milioane în anul 2000.

(199)

În aceeași perioadă, s-a constatat că în Thailanda consumul intern a scăzut de la aproximativ 1,2 milioane de unități în anul 1996 la aproximativ 840 000 în anul 2000, lăsând, astfel, cantități substanțiale disponibile pentru export.

(200)

Pe baza informațiilor furnizate de Eurostat, volumul importurilor de televizoare color de origine thailandeză în Japonia a scăzut de la 1,5 milioane de unități în anul 1996 la 1,3 milioane în anul 2000. În schimb, volumul importurilor de televizoare color de origine thailandeză în SUA a crescut de la 1,2 milioane unități în anul 1996 la 4,7 milioane în anul 2000. Se trage, prin urmare, concluzia că, chiar dacă a scăzut în perioada în cauză, consumul intern poate să absoarbă numai o parte din producția totală de televizoare color din Thailanda.

(201)

În afară de aceasta, conform informațiilor puse la dispoziție de serviciile Comisiei, în Thailanda există o capacitate substanțială de producție pentru tuburi catodice, care a crescut, de la aproximativ 6,6 milioane în anul 1997, la aproximativ 7,7 milioane în anul 2000.

(202)

Pe baza celor de mai sus, se poate trage concluzia că, în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate, ar putea avea loc o creștere a volumului importurilor de televizoare color originare din Thailanda.

(203)

Prețurile medii ponderate de export din Thailanda în Statele Unite ale Americii și în Japonia în perioada de anchetă, indiferent de diagonala ecranului, convertite într-un preț CIF calculat franco frontiera comunitară, erau inferioare prețurilor din industria comunitară și corespundea celor originare din Malaysia, motiv pentru care s-a tras concluzia că există probabilitatea de reapariție a dumpingului prejudiciabil.

(204)

Dat fiind nivelul prețurilor practicate de exportatorii din Thailanda pe alte piețe majore din țări terțe, în special în Statele Unite ale Americii (4,7 milioane de unități) și Japonia (1,4 milioane de unități) în anul 2000, nu se poate exclude posibilitatea ca, în cazul în care măsurile antidumping expiră, cantități semnificative de televizoare color din Thailanda să fie exportate către Comunitate la prețuri care fac obiectul unui dumping, cauzând un prejudiciu industriei comunitare.

(205)

Se trage așadar concluzia că există o probabilitate de reapariție a dumpingului prejudiciabil rezultând din importurile de televizoare color originare din Thailanda, în cazul în care măsurile antidumping actuale ar fi abrogate.

(206)

Pe baza constatărilor de mai sus, este probabil ca abrogarea măsurilor antidumping la importurile de televizoare color originare din China, Coreea, Malaysia și Thailanda să aibă ca rezultat o creștere a volumului exporturilor originare din aceste țări către Comunitate, erodând astfel cota deținută pe piața comunitară de industria comunitară.

(207)

Date fiind concluziile privind politica prețurilor la aceste importuri în Comunitate și, unde este posibil, în alte țări terțe, este posibil ca o creștere a volumului importurilor la prețuri mici să descurajeze prețurile din industria comunitară. Acest lucru va conduce la rândul său la o deteriorare a situației financiare a industriei comunitare. Se trage, așadar, concluzia că există o probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat de importurile ce fac un obiect de dumping, importuri originare din țările în cauză.

(208)

Pe de altă parte, date fiind concluziile privind importurile de televizoare color originare din Singapore, este puțin probabil ca aceste importuri să contribuie la deteriorarea situației industriei comunitare. În consecință, nu se consideră că există o probabilitate de reapariției a prejudiciului, în cazul în care măsurile împotriva importurilor provenite din Singapore ar fi abrogate.

(209)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping este în interesul general al Comunității.

(210)

Se reamintește că măsurile antidumping au fost aplicate la importurile de televizoare color originare din Coreea din anul 1990, la cele din China din 1991, iar la cele din Malaysia, Singapore și Thailanda din 1995.

(211)

În prezenta anchetă, industria comunitară este constituită din cinci producători, dintre care unul este o companie multinațională de amploare ce operează inter alia pe piața de televizoare color din întreaga lume, unul este o companie medie cu două locuri de producție în Comunitate, iar restul de trei sunt societăți mici cu locuri de producție în Italia și Spania.

(212)

Ancheta a arătat că industria comunitară a beneficiat în urma măsurilor antidumping în vigoare. În ultimii ani, această industrie a făcut eforturi considerabile pentru a se restructura și a-și îmbunătăți productivitatea prin raționalizare. De la instituirea inițială a măsurilor antidumping în anul 1990, anumiți producători comunitari și-au închis fabricile, alții au procedat la restructurări profunde, concentrându-se pe unele locuri de producție esențiale și alții și-au delocalizat o parte din echipamentul de producție în alte țări terțe. În mod particular, de la instituirea măsurilor antidumping în anul 1995, cel mai mare producător comunitar și-a delocalizat o parte din echipamentul de producție în Polonia.

(213)

Deși în perioada în cauză situația industriei comunitare s-a îmbunătățit, anumiți indicatori economici arată o tendință descendentă. Scăderea producției, a vânzărilor și a cotei de piață a industriei comunitare între anii 1995 și 1997 se explică în special prin închiderea unor locuri de producție din Uniunea Europeană de către cel mai mare producător comunitar de televizoare color. Între 1997 și perioada de anchetă, industria comunitară și-a restabilit producția și vânzările, dar cota sa din piața comunitară s-a redus, creșterea consumului în acea perioadă producându-se doar în beneficiul televizoarelor color importate.

(214)

În ceea ce privește profitabilitatea vânzărilor realizate de industria comunitară, aceasta s-a îmbunătățit semnificativ de la - 2,7 % în anul 1995 la 5,3 % în anul 1998, dar s-a deteriorat la 0,8 % în anul 1999 și apoi a ajuns la 1,3 % în perioada de anchetă. Deteriorarea bruscă a profitabilității în anul 1999 poate fi atribuită unei descreșteri a prețurilor de vânzare ale industriei comunitare sub presiunea prețurilor mici la import, combinate cu o creștere a costurilor. Ușoara îmbunătățire a profitabilității industriei comunitare în perioada de anchetă s-a datorat unei creșteri moderate a prețurilor de vânzare.

(215)

Astfel, în pofida unei îmbunătățiri generale a situației industriei comunitare în perioada în cauză, situația ei pare a fi dificilă în continuare, cu precădere în ceea ce privește profitabilitatea. În acest context, orice schimbare din mediul comercial al produsului în cauză poate avea un efect negativ semnificativ asupra situației industriei de televizoare color.

(216)

Ținând cont de constatările de mai sus, se consideră că o continuare a măsurilor ar permite industriei comunitare atât să își mențină cota pe piața comunitară, cât și să își restabilească profitabilitatea. Continuarea măsurilor ar fi, așadar, în interesul industriei comunitare.

(217)

În cazul în care măsurile antidumping ar expira, este de așteptat ca volumul importurilor din țările în cauză să crească, erodând astfel cota de piață a industriei comunitare. În plus, este probabil ca prețurile acestor importuri să exercite o presiune descendentă asupra prețurilor industriei comunitare, care va avea ca rezultat o deteriorare a profitabilității sale.

(218)

La începerea anchetei, au fost trimise chestionare la 33 de importatori/agenți comerciali. Nu s-a primit nici un răspuns în ceea ce privește ancheta de reexaminare asupra măsurilor în vigoare la importurile originare din China, Coreea, Malaysia, Singapore și Thailanda. Cu toate acestea, s-au primit răspunsuri din partea a trei importatori/agenți comerciali în ancheta referitoare la importurile din Turcia, reprezentând aproximativ 9 % din importurile originare din țările în cauză și în alte țări terțe către Comunitate în perioada de anchetă.

(219)

Argumentul ridicat de acești importatori se referea în special la disponibilitatea limitată în Comunitate a televizoarelor cu diagonală mică și cu număr limitat de caracteristici. S-a argumentat că cea mai mare parte a producției comunitare constă în televizoare color de marcă cu număr ridicat de caracteristici care implică astfel prețuri mai mari, în vreme ce televizoarele fără marcă și cu caracteristici limitate sunt în cea mai mare parte importate din țări terțe. S-a argumentat, astfel, că o continuare a măsurilor va limita accesul importatorilor, ca și al consumatorilor, la aceste televizoare color.

(220)

Ancheta a arătat că, deși o mare parte a producției comunitare este formată din televizoare color de marcă cu număr mare de caracteristici, s-a constatat și o anumită producție de televizoare color fără marcă, atât în industria comunitară, ca și la alți producători comunitari. În plus, o parte substanțială a importurilor de televizoare color în Comunitate, inclusiv a televizoarelor color fără marcă, nu face obiectul măsurilor antidumping și, în acest fel, continuarea măsurilor la importurile de televizoare color de origine în țările în cauză nu va limita în mod semnificativ disponibilitatea televizoarelor color fără marcă cu număr limitat de caracteristici. În fine, chiar între producătorii comunitari există o concurență considerabilă a prețurilor.

(221)

Având în vedere constatările de mai sus, nu se poate argumenta că o continuare a măsurilor antidumping în vigoare va limita semnificativ accesul importatorilor/agenților comerciali din Comunitate la anumite tipuri de televizoare color.

(222)

La începerea anchetei, serviciile Comisiei au informat Biroul European al Uniunilor Consumatorilor (BEUC) cu privire la deschiderea anchetei și au invitat-o să prezinte comentarii asupra efectelor probabile ale menținerii sau expirării măsurilor antidumping în vigoare. Nu s-a primit nici un răspuns din partea BEUC sau din partea oricărei alte organizații a consumatorilor. Astfel, examinarea interesului consumatorilor în prezenta anchetă s-a desfășurat pe baza datelor disponibile.

(223)

Pe parcursul anchetelor anterioare privind televizoarele color, s-a constatat că impactul asupra consumatorilor al existenței măsurilor antidumping era limitat, deoarece măsurile antidumping în vigoare nu restrângeau gama de produse puse la dispoziția consumatorilor, numărul mare de operatori prezenți pe piața comunitară și gama largă de produse pe care aceștia le oferă. În plus, s-a constatat, de asemenea, că numărul mare de operatori asigură un înalt nivel al concurenței prețurilor între mărci.

(224)

Prezenta anchetă nu a adus la lumină fapte sau argumente noi, care să invalideze constatările sus-menționate. Într-adevăr, un număr mare de operatori continuă să fie activi pe piața comunitară și, astfel, gama produselor puse la dispoziția consumatorului este foarte largă. Pe lângă aceasta, între mărci are loc o considerabilă concurență a prețurilor. Această concurență a prețurilor este evidentă în erodarea prețurilor suferită de cele mai simple modele de televizoare color (televizoarele color cu diagonala ecranului de 14 inchi), pentru care concurența este mai intensă.

(225)

Se trage, așadar, concluzia că o continuare a măsurilor antidumping în vigoare nu este împotriva intereselor consumatorilor.

(226)

Pe baza constatărilor de mai sus se trage concluzia că nu există motive imperative în temeiul interesului comunitar împotriva continuării măsurilor antidumping.

(227)

Având în vedere constatările expuse în considerentele 192–196, măsurile antidumping în vigoare privind importurile originare din Singapore trebuie să-și înceteze efectele.

(228)

Având în vedere concluziile sus-menționate și, în scopul de a reflecta adecvat modificările specifice în comportarea prețurilor exportatorilor, se consideră oportune menținerea aceluiași nivel de drepturi antidumping pentru China și Thailanda și modificarea nivelului drepturilor antidumping aplicabile pentru Coreea și Malaysia.

(229)

În scopul de a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului, se consideră oportun să se ia drept bază o sumă suficientă pentru a elimina prejudiciul constatat. În Regulamentul (CE) nr. 710/95 dreptul se baza pe subcotarea prețurilor, ținând cont de faptul că alți factori decât importurile ce fac obiectul unui dumping se pare că au contribuit la prejudiciul industriei comunitare și, în al doilea rând, faptul că, la nivel mondial, această industrie timp de mai mulți ani nu a realizat profituri sau a realizat profituri foarte mici.

(230)

Industria comunitară a argumentat că eliminarea subcotării prețurilor constatate era insuficientă pentru a restabili pe deplin situația industriei comunitare și pentru a-i permite să introducă produse noi. Aceasta a cerut să fie folosită o rată minimă a profitului de 10 %, pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului, în concordanță cu cea folosită în Regulamentul (CE) nr. 2584/98.

(231)

Trebuie menționat că marja profitului ce va fi folosită pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului trebuie să fie cea la care industria comunitară ar putea ajunge în mod logic în absența dumpingului. Prin urmare, nu este în concordanță cu practica instituțiilor comunitare să se folosească o marjă a profitului pe care industria comunitară nu ar fi putut-o atinge în absența dumpingului. Această examinare trebuie să fie bazată pe informațiile referitoare la perioada de anchetă relevantă, care pot fi așadar diferite de cele folosite într-o procedură anterioară ce acoperea același produs, dar se referea la o altă perioadă de anchetă, cum este cazul Regulamentului (CE) nr. 2584/98.

(232)

Informațiile disponibile Comisiei și referitoare la perioada de anchetă au arătat un număr de factori care conduc la concluzia că, în contextul anchetelor actuale, este oportun ca eliminarea prejudiciului să se bazeze pe nivelul subcotării prețurilor. În primul rând, după cum este prevăzut la considerentul 137, televizoarele color sunt un produs ajuns la maturitate, ale cărui prețuri sunt erodate în mod constant, conducând astfel la niveluri relativ mici de profitabilitate. În al doilea rând, după cum este prevăzut la considerentul 161, pe durata perioadei de anchetă, importurile din alte țări terțe, cărora nu li s-au atribuit vreun dumping, au crescut substanțial până la prețuri care ar fi putut contribui, de asemenea, la nivelul redus de profitabilitate al industriei comunitare. În fine, nivelurile de profitabilitate ale altor producători de televizoare color din toată lumea sunt în concordanță cu cele ale industriei comunitare.

(233)

Ținând cont de constatările de mai sus, se consideră oportun a pune în continuare la baza nivelului de eliminare a prejudiciului suma suficientă pentru a elimina subcotarea prețurilor. În cazul societății Thomson Television Thailand, ținând cont de faptul că nu a exportat televizoare color originare din Thailanda către Comunitate pe durata perioadei de anchetă, se consideră oportun a menține nivelul dreptului antidumping instituit prin Regulamentul (CE) nr. 710/95. Nivelul dreptului, bazat pe marja de dumping sau pe marja de subcotare a prețurilor, atunci când aceasta din urmă s-a constatat a fi mai mică decât marja de dumping, va fi după cum urmează:

(234)

Nivelurile drepturilor antidumping individuale prevăzute în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Ele reflectă, prin urmare, situația constatată la momentul anchetei cu privire la societățile în cauză. Aceste niveluri ale drepturilor (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) sunt astfel aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză și produse de societățile și, deci, de entitățile juridice menționate. Produsele importate fabricate de oricare altă societate care nu este menționată în mod explicit în dispozitivul prezentului regulament cu denumirea și adresa, inclusiv entitățile în legătură cu societățile menționate în mod explicit, nu pot beneficia de aceste rate și vor fi supuse nivelului dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(235)

Orice cerere care solicită aplicarea acestor niveluri individuale ale dreptului antidumping pentru societăți (de exemplu, în urma schimbării denumirii entității sau în urma creării unor noi entități de producție sau de vânzări) trebuie adresate Comisiei (15) în cel mai scurt timp, împreună cu toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legată de producția, vânzările pe piața internă și la export asociate schimbării denumirii entității sau în urma creării unor noi entități de producție sau de vânzări. Dacă va fi cazul, Comisia, după consultarea comitetului consultativ, va modifica regulamentul prin actualizarea listei de societăți ce beneficiază de nivelurile individuale ale dreptului.

(236)

Șapte societăți din China au oferit un angajament comun împreună cu Camera de Comerț din China pentru Import și Export de Produse Mecanice și Electronice (CCCME), în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază. Oferta de angajament a fost susținută de către autoritățile din China. Eliminarea efectului prejudiciabil al dumpingului se realizează prin două modalități: prima, un angajament al prețurilor care să acopere importurile în limitele unui volum convenit, și a doua, un drept ad valorem impus importurilor ce depășesc limita respectivă. De asemenea, CCCME va furniza Comisiei informații regulate și detaliate privind exporturile către Comunitate ale societăților ce prezintă angajamentul comun, ceea ce înseamnă că angajamentul poate fi monitorizat în mod eficient de către Comisie. În afară de aceasta, sprijinul acordat de autoritățile din China este de natură să reducă la minimum riscul eludării angajamentului.

(237)

Având în vedere cele de mai sus, angajamentul comun oferit este, așadar, considerat acceptabil, iar societățile în cauză și CCCME au fost informate în legătură cu faptele, considerațiile și obligațiile esențiale pe care se bazează această acceptare.

(238)

Pentru a permite Comisiei să monitorizeze și mai eficient conformitatea societăților cu angajamentul comun, atunci când cererea de punere în liberă circulație este prezentată autorității vamale competente, scutirea de dreptul antidumping va fi condiționată de prezentarea unei facturi comerciale care să conțină cel puțin trei dintre elementele enumerate în Anexa I, și un certificat emis de Camera de Comerț din China pentru Import și Export de Produse Mecanice și Electronice (CCCME) conținând elementele din Anexa II. Aceste informații sunt, de asemenea, necesare, pentru a permite autorităților vamale să verifice cu suficientă precizie dacă transportul corespunde documentelor comerciale. În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, sau aceasta nu corespunde produsului prezentat la vamă, este datorat nivelul dreptului antidumping corespunzător.

(239)

Trebuie menționat faptul că în caz de încălcare, de încălcare presupusă sau de retragere a angajamentului de către oricare societate în cauză sau de CCCME va fi considerată o încălcare a angajamentului de către toți semnatarii acestuia și este posibilă instituirea unei dreptului antidumping, în conformitate cu articolul 8 alineatele (9) și (10) din regulamentul de bază.

(240)

Pentru a asigura perceperea eficientă a dreptului și ținând cont de concluziile anchetei, potrivit cărora în cele mai multe cazuri originea televizoarelor color este aceeași cu cea a tuburilor catodice, trebuie să se ceară importatorilor să declare originea tuburilor catodice. Dacă acestea sunt originare din Malaysia, Thailanda, Republica Populară Chineză sau Republica Coreea și televizoarele color sunt originare dintr-o țară diferită de țara de origine a tuburilor catodice, importatorul va avea obligația să prezinte o declarație de origine separată, emisă de producătorul final.

(241)

Importatorii vor fi informați în legătură cu consecințele necooperării sau nerespectarea obligației de declarare de informații corecte atunci când autoritățile vamale stabilesc originea televizoarelor color, respectiv nefolosirea celor mai bune date disponibile, consecința fiind aceea că rezultatul poate fi mai puțin favorabil decât dacă ar fi cooperat. Importatorii vor fi informați în cazul în care datele prezentate nu sunt acceptate și vor avea posibilitatea să aducă mai multe explicații,

(a)

o factură comercială conținând cel puțin elementele enumerate în anexa I, ca și un certificat emis de Camera de Comerț din China pentru Import și Export de Produse Mecanice și Electronice (CCCME) conținând cel puțin elementele enumerate în anexa II, să fie prezentată autorităților vamale din statele membre, după prezentarea declarației de punere liberă în circulație; și

(b)

mărfurile declarate și prezentate la vamă trebuie să corespundă exact descrierii din factura comercială și din certificat.

Comisia Europeană

DG Comerț

Directoratul B

B-1049 Bruxelles.

1.

Titlul „FACTURĂ COMERCIALĂ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFURILOR CARE FAC OBIECTUL UNUI ANGAJAMENT”.

2.

Denumirea societății prevăzute la articolul 2 alineatul (1) care emite factura comercială.

3.

Numărul facturii comerciale.

4.

Numărul certificatului de angajament respectiv.

5.

Data emiterii facturii comerciale.

6.

Codul adițional TARIC sub care mărfurile enumerate în factură sunt vămuite la frontiera comunitară.

7.

Descrierea exactă a mărfurilor, în special:

8.

Descrierea condițiilor de vânzare, în special:

9.

Denumirea societății care acționează ca importator căreia îi este emisă factura direct de către societate.

10.

Numele persoanei responsabile din cadrul societății însărcinată cu emiterea facturii și următoarea declarație semnată de respectiva persoană:

„Subsemnatul certific că vânzarea prin export direct în Comunitatea Europeană a mărfurilor incluse în prezenta factură se efectuează în cadrul și în condițiile angajamentului oferit de către [denumirea societății] și acceptat de Comisia Comunităților Europene prin Decizia nr. 2002/683/CE (1). Declar că informațiile furnizate prin prezenta factură sunt complete și corecte.

1.

Denumirea, adresa, numărul de fax și de telefon al Camerei de Comerț din China pentru Import și Export de Produse Mecanice și Electronice (CCCME).

2.

Denumirea societății prevăzute la articolul 3 alineatul (1), care emite factura comercială.

3.

Numărul facturii comerciale.

4.

Data emiterii facturii comerciale.

5.

Codul adițional TARIC sub care mărfurile enumerate în factură sunt vămuite la frontiera comunitară.

6.

Descrierea exactă a mărfurilor, inclusiv:

7.

Cantitatea exactă, exprimată în unități exportate.

8.

Numărul certificatului.

9.

Numele persoane responsabile din cadrul CCCME însărcinată cu emiterea facturii și următoarea declarație semnată de respectiva persoană:

„Subsemnatul, certific că prezenta licență se acordă pentru exportul direct către Comunitatea Europeană al mărfurilor ce fac obiectul facturii comerciale însoțind vânzările ce fac obiectul angajamentului, și că licența se emite în cadrul și în condițiile angajamentului oferit de [denumirea societății] și acceptat de Comisia Europeană prin Decizia 2002/683/CE. Declar că informațiile furnizate în prezentul certificat sunt corecte și cantitatea ce face obiectul prezentului certificat nu depășește limita prevăzută în angajament.”

10.

Data.

11.

Ștampila CCCME.