|
13/Volumul 38 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
3 |
32002D0734
|
L 245/370 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMISIEI
din 30 mai 2002
privind specificația tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul exploatare al sistemului feroviar transeuropean de mare viteză menționat la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 96/48/CE a Consiliului
[notificată cu numărul C(2002) 1951]
(Text cu relevanță pentru SEE)
(2002/734/CE)
COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Directiva 96/48/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză (1), în special articolul 6 alineatul (1),
întrucât,
|
(1) |
În conformitate cu articolul 2 litera (c) din Directiva 96/48/CE, sistemul feroviar transeuropean de mare viteză este subdivizat în subsisteme structurale sau funcționale. Aceste subsisteme sunt descrise în anexa II la directivă. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din directivă, fiecare subsistem face obiectul unei specificații tehnice de interoperabilitate (STI). |
|
(3) |
În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din directivă, proiectele de STI se elaborează de către organismul reprezentativ comun. |
|
(4) |
Comitetul instituit în temeiul articolului 21 din Directiva 96/48/CE a desemnat Asociația Europeană pentru Interoperabilitate Feroviară (AEIF) ca organism reprezentativ comun în conformitate cu articolul 2 litera (h) din directivă. |
|
(5) |
AEIF a primit mandatul de a elabora un proiect de STI pentru subsistemul exploatare în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din directivă. Acest mandat a fost stabilit în conformitate cu procedura stabilită la articolul 21 alineatul (2) din directivă. |
|
(6) |
AEIF a elaborat un proiect de STI, împreună cu un raport introductiv care cuprinde o analiză cost – beneficii în conformitate cu prevederile articolului 6 alineatul (3) din directivă. |
|
(7) |
Proiectul de STI a fost examinat de reprezentanții statelor membre în cadrul comitetului înființat în temeiul directivei, având în vedere raportul introductiv. |
|
(8) |
STI care face obiectul prezentei decizii nu impune utilizarea unor tehnologii sau a unor soluții tehnice specifice, cu excepția cazului în care acest lucru este absolut necesar pentru interoperabilitatea rețelei feroviare transeuropene de mare viteză. |
|
(9) |
STI care face obiectul prezentei decizii se bazează pe cele mai bune cunoștințe de specialitate disponibile la data elaborării proiectului respectiv. Dezvoltarea tehnologiei sau necesitățile sociale pot conduce la modificarea sau completarea prezentei STI. După caz, se va iniția o procedură de revizuire sau de actualizare în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 96/48/CE. |
|
(10) |
În unele cazuri, STI care face obiectul prezentei decizii permite o selecție între diferite soluții, făcând posibilă aplicarea definitivă sau temporară a unor soluții de interoperabilitate care sunt compatibile cu situația existentă. De asemenea, Directiva 96/48/CE prevede dispoziții speciale de aplicare în anumite cazuri specifice. De asemenea, în cazurile prevăzute la articolul 7 din directivă, trebuie să se permită statelor membre să nu aplice anumite specificații tehnice. De aceea, este necesar ca statele membre să asigure publicarea unui registru de infrastructură și a unui registru de material rulant și actualizarea acestora în fiecare an. Aceste registre vor stabili principalele caracteristici ale infrastructurii naționale și ale materialului rulant (de exemplu parametrii de bază) și conformitatea acestora cu caracteristicile prevăzute de STI-urile aplicabile. In acest sens, STI care face obiectul prezentei decizii indică exact ce informații trebuie să apară în registre. |
|
(11) |
Aplicarea STI care face obiectul prezentei decizii trebuie să țină seama de criteriile specifice care se referă la compatibilitatea din punct de vedere tehnic și operațional între infrastructurile și materialul rulant care vor fi date în exploatare și rețeaua în care acestea trebuie integrate. Aceste cerințe de compatibilitate presupun o analiză tehnică și economică complexă care trebuie efectuată de la caz la caz. Analiza trebuie să țină seama de:
|
|
(12) |
Dispozițiile prezentei decizii sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat prin Directiva 96/48/CE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin prezenta, se adoptă de către Comisie STI privind subsistemul „exploatare” al sistemului feroviar transeuropean de mare viteză menționat la articolul 6 alineatul (1) din Directiva nr. 96/48/CE. STI este prezentată în anexa la prezenta decizie.
STI se aplică în totalitate infrastructurii și materialului rulant din sistemul feroviar transeuropean de mare viteză astfel cum este definit în anexa I la Directiva 96/48/CE, având în vedere condițiile stabilite în capitolul 7 din STI anexat.
Articolul 2
STI anexată intră în vigoare la șase luni de la data notificării prezentei decizii.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 30 mai 2002.
Pentru Comisie
Loyola DE PALACIO
Vicepreședinte
(1) JO L 235, 17.9.1996, p. 6.
ANEXĂ
SPECIFICAȚIE TEHNICĂ DE INTEROPERABILITATE PENTRU SUBSISTEMUL EXPLOATARE
CUPRINS
|
1. |
INTRODUCERE |
|
1.1. |
DOMENIUL TEHNIC DE APLICARE |
|
1.2. |
DOMENIUL GEOGRAFIC DE APLICARE |
|
1.3. |
CONȚINUTUL PREZENTEI STI |
|
2. |
DEFINIREA SUBSISTEMULUI ȘI DOMENIUL DE APLICARE |
|
3. |
CERINȚE ESENȚIALE |
|
3.1. |
RESPECTAREA CERINȚELOR ESENȚIALE |
|
3.2. |
ASPECTE ALE CERINȚELOR ESENȚIALE |
|
3.3. |
ASPECTE SPECIFICE SUBSISTEMULUI EXPLOATARE |
|
3.3.1. |
Siguranța |
|
3.3.2. |
Fiabilitate și disponibilitate |
|
3.3.3. |
Sănătate |
|
3.3.4. |
Protecția mediului |
|
3.3.5. |
Compatibilitatea tehnică |
|
3.4. |
VERIFICAREA CONFORMITĂȚII |
|
4. |
CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI EXPLOATARE |
|
4.1. |
PARAMETRII SUBSISTEMULUI EXPLOATARE |
|
4.1.1. |
Proceduri pentru exploatarea unui sistem nou |
|
4.1.2. |
Documentație |
|
4.1.2.1. |
Documentația mecanicului de tren |
|
4.1.2.2. |
Documentația pentru personalul de bord |
|
4.1.3. |
Calificarea mecanicilor și a personalului de bord al întreprinderii feroviare care au atribuții cu implicații pentru siguranță |
|
4.1.3.1. |
Calificare de bază, proceduri și regim lingvistic |
|
4.1.3.2. |
Cunoașterea traseului |
|
4.1.3.3. |
Calificări speciale |
|
4.1.4. |
Comunicațiile cu implicații pentru siguranță între personalul sistemului feroviar |
|
4.1.4.1. |
Natura și structura mesajelor și metodologia de comunicare cu implicații pentru siguranță |
|
4.1.4.2. |
Limba utilizată între sol și tren |
|
4.1.4.3. |
Limba utilizată de personalul de bord în comunicațiile dintre membrii personalului și între personalul de bord și mecanic |
|
4.1.4.4. |
Limba utilizată între personalul de bord și călători |
|
4.1.5. |
Asistența acordată mecanicilor în cazul unui incident sau al unei defecțiuni majore a materialului rulant |
|
4.1.6. |
Cercetarea sau ancheta în urma unui accident sau incident |
|
4.1.7. |
Informarea administratorului infrastructurii cu privire la starea funcțională a trenului |
|
4.1.8. |
Scenarii și proceduri de acțiune în cazul incidentelor majore |
|
4.1.9. |
Circulația în condiții speciale (trenuri de încercare și trenuri avariate) |
|
4.1.10. |
Monitorizarea sistemului din punctul de vedere al siguranței |
|
4.1.10.1. |
Verificarea conformității cu specificațiile |
|
4.1.10.2. |
Raportarea experienței |
|
4.1.11. |
Monitorizarea calității în exploatare |
|
4.1.12. |
Serviciul la bord |
|
4.1.12.1. |
Componența echipajului însoțitor |
|
4.1.12.2. |
Numărul de călători la bordul trenului |
|
4.2. |
INTERFEȚE CU SUBSISTEMUL EXPLOATARE |
|
4.3. |
PERFORMANȚE SPECIFICATE |
|
5. |
ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE |
|
6. |
EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI/SAU A COMPATIBILITĂȚII ÎN UTILIZARE |
|
6.1. |
ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE |
|
6.2. |
SUBSISTEMUL EXPLOATARE |
|
6.2.1. |
Proceduri de evaluare și module aplicabile |
|
6.2.2. |
Aplicarea modulelor |
|
7. |
PUNEREA ÎN APLICARE A STI PRIVIND EXPLOATAREA |
|
ANEXA A |
COMUNICAȚIILE CU IMPLICAȚII PENTRU SIGURANȚĂ ÎNTRE PERSONALUL SUBSISTEMULUI |
1. INTRODUCERE
1.1. DOMENIUL TEHNIC DE APLICARE
Prezenta STI se referă la subsistemul „exploatare”, care reprezintă unul din subsistemele enumerate la punctul 1 din anexa II la Directiva 96/48/CE.
Prezenta STI face parte dintr-un grup de șase STI-uri care reglementează toate cele opt subsisteme definite în directivă. Specificațiile privind subsistemele „utilizatori” și „mediu”, care sunt necesare pentru a asigura interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză în conformitate cu cerințele esențiale, sunt precizate în STI-uri corespunzătoare.
Mai multe informații despre subsistemului exploatare sunt oferite în capitolul 2.
1.2. DOMENIUL GEOGRAFIC DE APLICARE
Domeniul geografic de aplicare al prezentei STI este reprezentat de sistemul feroviar transeuropean de mare viteză descris în anexa I la Directiva 96/48/CE.
Se face referire în special la liniile rețelei feroviare transeuropene descrise în Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport sau în orice actualizare a acestei decizii ca urmare a revizuirii prevăzute la articolul 21 din decizia respectivă.
1.3. CONȚINUTUL PREZENTEI STI
În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Directiva 96/48/CE și cu punctul 1 litera (b) din anexa I la aceeași directivă, prezenta STI:
|
(a) |
specifică cerințele esențiale pentru subsistemul „exploatare” și interfețele acestuia (capitolul 3); |
|
(b) |
stabilește parametrii de bază descriși la punctul 3 din anexa II la directiva menționată, care sunt necesari pentru a satisface cerințele esențiale (capitolul 4); |
|
(c) |
stabilește condițiile care trebuie respectate pentru a atinge performanțele specificate pentru fiecare din următoarele categorii de linii (capitolul 4):
|
|
(d) |
stabilește dispozițiile de punere în aplicare în anumite cazuri specifice (capitolul 7); |
|
(e) |
stabilește elementele constitutive de interoperabilitate care trebuie reglementate de specificații europene, inclusiv standarde europene, care sunt necesare pentru a realiza interoperabilitatea în cadrul sistemului feroviar transeuropean de mare viteză cu respectarea cerințelor esențiale (capitolul 5); |
|
(f) |
stabilește, pentru fiecare caz avut în vedere, care din modulele definite în Decizia 93/465/CEE sau, după caz, ce proceduri specifice trebuie să fie utilizate pentru a evalua conformitatea sau caracterul adecvat pentru utilizare al elementelor constitutive de interoperabilitate, precum și verificarea „CE” a subsistemelor (capitolul 6). |
2. DEFINIREA SUBSISTEMULUI ȘI DOMENIUL DE APLICARE
Subsistemul exploatare al sistemului feroviar transeuropean de mare viteză cuprinde toate elementele care permit implementarea globală și funcționarea sistemului în cadrul domeniului de exploatare feroviară, odată ce au fost definite elementele tehnice și funcționale ale celorlalte subsisteme.
Exploatarea unui sistem feroviar este reglementată prin norme și reglementări elaborate de administratorii infrastructurii, care trebuie să fie puse în aplicare și de întreprinderile feroviare.
Începerea exploatării pe o rețea feroviară necesită personal calificat care să aplice procedurile definite în conformitate cu sistemul general de siguranță al rețelei.
Pentru punerea în aplicare operațională a sistemului trebuie evidențiate următoarele funcțiuni principale privind siguranța în exploatare:
|
— |
conducerea trenurilor; |
|
— |
personalul de bord; |
|
— |
gestionarea traficului de la sol. |
De asemenea, există organizații care se ocupă de concepția și actualizarea proceselor, a procedurilor și a documentațiilor necesare.
Pentru fiecare din funcțiunile de mai sus, personalul implicat este identificat și specificat în documentele necesare.
Procedurile se publică într-un document de reglementare.
Pentru a realiza interoperabilitatea, documentația specificată trebuie adaptată pentru a răspunde numai necesităților de interoperabilitate, luând în considerare factorii umani care sunt esențiali pentru o aplicare fiabilă și eficientă a procedurilor.
Soluția ideală ar fi aceea de a standardiza sau armoniza normele de exploatare ale tuturor căilor ferate de pe traseele în cauză.
Cu toate acestea, chiar și în cazul în care s-ar realiza această situație ideală dificilă, ar putea de fapt să fie afectată „coerența globală a siguranței” unei rețele și să fie periclitată astfel circulația în siguranță a celorlalte trenuri pe aceleași trasee, ceea ce ar fi contrar scopului directivei.
În consecință, cerința prevăzută la cerința esențială 2.7.1 din directivă, de a alinia normele de exploatare a rețelei, se poate aplica numai pentru armonizarea structurii documentelor, astfel încât mecanicul de tren să poată, de exemplu, urma, într-un mod sigur și eficient, normele specifice ale fiecărui administrator al infrastructurii de pe traseul respectiv.
În schimb, orice proceduri care se referă direct la exploatarea unui sistem nou, comun, implementat pe rețeaua interoperabilă, trebuie să fie standardizate.
În ceea ce privește calificarea personalului implicat și, în special, a mecanicilor de tren, aceasta contribuie substanțial la menținerea unui nivel ridicat de siguranță și, de aceea, trebuie să fie organizată de o manieră uniformă pentru a atinge același nivel de siguranță pe toate rețelele de infrastructură care sunt deschise exploatării.
De asemenea, atunci când se aplică aceste proceduri, este necesar ca toți membrii personalului să se înțeleagă fără nici o ezitare, chiar și în situații de urgență; este necesară, prin urmare, definirea normelor care trebuie respectate în materie de comunicare și, în special, în ceea ce privește regimul lingvistic.
Siguranța în exploatare necesită, de asemenea, controlul sistemului prin verificări și transmiterea experienței dobândite pe teren.
Domeniul de aplicare poate fi definit ca fiind utilizarea unuia sau a mai multor trasee astfel cum sunt specificate pentru serviciul de circulație prestat, asigurat cu un anumit material rulant și cu anumiți membri specificați ai personalului.
Aspectele subsistemului exploatare care au legătură cu interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză pot fi grupate în cadrul uneia din următoarele categorii:
|
— |
proceduri; |
|
— |
documentație; |
|
— |
calificarea personalului; |
|
— |
comunicații; |
|
— |
monitorizarea sistemului. |
„Administratorul infrastructurii” înseamnă organismul menționat la articolul 3 și articolul 7 din Directiva 91/440/CEE și la articolul 1 din Directiva 2001/12/CE. Realocarea atribuțiilor unor organisme diferite de administratorii infrastructurii este posibilă în conformitate cu Directiva 2001/12/CE și informațiile privind realocarea trebuie să fie menționate în documentul de referință al rețelei, care trebuie să fie publicat de administratorii infrastructurii în conformitate cu Directiva 2001/14/CE.
3. CERINȚE ESENȚIALE
3.1. RESPECTAREA CERINȚELOR ESENȚIALE
În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 96/48/CE, sistemul feroviar transeuropean de mare viteză, subsistemele și elementele constitutive de interoperabilitate ale acestora trebuie să respecte cerințele esențiale stabilite în termeni generali în anexa III la directivă.
3.2. ASPECTE ALE CERINȚELOR ESENȚIALE
Cerințele esențiale se referă la:
|
— |
siguranță; |
|
— |
fiabilitate și disponibilitate; |
|
— |
sănătate; |
|
— |
protecția mediului; |
|
— |
compatibilitate tehnică. |
În conformitate cu Directiva 96/48/CE, cerințele esențiale pot fi general aplicabile întregului sistem feroviar transeuropean de mare viteză sau pot fi specifice fiecărui subsistem și elementelor constitutive ale acestuia.
3.3. ASPECTE SPECIFICE SUBSISTEMULUI EXPLOATARE
În cazul subsistemului exploatare, aspectele specifice, pe lângă considerentele din anexa III la directivă, sunt după cum urmează:
3.3.1. SIGURANȚA
În conformitate cu anexa III la Directiva 96/48/CE, cerințele esențiale care sunt relevante pentru siguranță și care se aplică subsistemului exploatare sunt următoarele:
Cerința esențială 1.1.1:
„Proiectarea, construcția sau asamblarea, întreținerea și supravegherea componentelor critice pentru siguranță și, în special, a elementelor implicate în circulația trenurilor trebuie să garanteze siguranța la un nivel care să corespundă obiectivelor fixate pentru rețea, inclusiv pentru situații limită specifice.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 1.1.2:
„Parametrii implicați în contactul roată/șină trebuie să respecte cerințele de stabilitate necesare pentru a garanta circulația în deplină siguranță la viteza maximă admisă.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 1.1.3:
„Componentele folosite trebuie să reziste la solicitările normale sau excepționale specificate pe timpul duratei lor de serviciu. Consecințele în materie de siguranță ca urmare a unor defecțiuni accidentale trebuie limitate prin mijloace adecvate.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 1.1.4:
„Proiectarea instalațiilor fixe și a materialului rulant, precum și alegerea materialelor utilizate trebuie să urmărească limitarea producerii, propagării și efectelor focului și fumului în caz de incendiu.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 1.1.5:
„Orice dispozitive destinate a fi manevrate de utilizatori trebuie proiectate astfel încât să nu le fie afectată siguranța în caz de utilizare previzibilă neconformă cu instrucțiunile afișate.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Următoarele cerințe specifice de siguranță privesc însă subsistemul exploatare:
Cerința esențială 2.7.1:
„Realizarea coerenței regulilor de exploatare a rețelelor și calificarea mecanicilor de locomotivă și a personalului de bord trebuie să asigure o exploatare internațională sigură.
Operațiunile și periodicitatea întreținerii, formarea și calificarea personalului de întreținere și sistemul de asigurare a calității introdus în centrele de întreținere ale operatorilor interesați trebuie să asigure un grad ridicat de securitate.”
Prima parte a prezentei cerințe esențiale (coerența regulilor de exploatare și calificarea personalului) este tratată de următoarele puncte ale prezentei specificații, care se referă în esență la factorii umani:
|
— |
unicitatea procedurilor care urmează a se aplica pentru situații identice care sunt direct legate de exploatarea unui sistem nou: punctul 4.1.1; |
|
— |
stabilirea domeniului de aplicabilitate și armonizarea formatului documentației pentru mecanicii de tren:
|
|
— |
dezvoltarea unui „manual de proceduri” al personalului de bord: punctul 4.1.2.2; |
|
— |
formalizarea și armonizarea descrierii liniei și a instalațiilor de pe traseu și formalizarea procesului prin care sunt elaborate și actualizate documentele utilizate pentru a informa mecanicul în prealabil și a procesului prin care mecanicul este notificat în timp real: punctul 4.1.2.12; |
|
— |
formalizarea mesajelor de siguranță, a metodologiei și precizarea limbii care trebuie folosită pentru diferite tipuri de comunicări vocale în probleme de siguranță: punctul 4.1.4; |
|
— |
formalizarea procesului de verificare a sistemului din punctul de vedere al siguranței: punctul 4.1.10; |
|
— |
formalizarea procesului de verificare a componenței echipajelor: punctul 4.1.12.1; |
|
— |
formalizarea procedurii de urmat în caz de supraaglomerare cu călători a trenurilor: punctul 4.1.12.3. |
Calificarea mecanicului și a echipajelor este asigurată prin:
|
— |
formalizarea și armonizarea structurilor instituite pentru calificarea personalului din punctul de vedere al procedurilor și al regimului lingvistic: punctul 4.1.3.1; |
|
— |
formalizarea procesului de învățare a traseului și menținerea cunoștințelor despre traseu: punctul 4.1.3.2; |
|
— |
definirea unui program de formare specială pentru anumite calificări specifice: punctul 4.1.3.3. |
În ceea ce privește formarea și calificarea personalului de întreținere, cerințele aplicabile personalului care răspunde de întreținerea materialului rulant sunt tratate în specificația pentru subsistemele material rulant.
3.3.2. FIABILITATE ȘI DISPONIBILITATE
Cerința esențială 1.2:
„Supravegherea și întreținerea componentelor fixe sau mobile care sunt implicate în circulația trenurilor trebuie organizate, realizate și cuantificate astfel încât să le fie menținută funcționarea în condițiile prevăzute.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 2.7.2:
„Operațiunile și periodicitatea întreținerii, formarea și calificarea personalului de întreținere și sistemul de asigurare a calității introdus de operatorii interesați în centrele de întreținere trebuie să asigure un grad ridicat de fiabilitate și disponibilitate a sistemului.”
Cerințele care se aplică personalului care răspunde de întreținerea materialului rulant sunt tratate de specificația pentru subsistemele de material rulant.
3.3.3. SĂNĂTATE
Cerința esențială 1.3.1:
„Materialele susceptibile, datorită modului de utilizare, să pună în pericol sănătatea persoanelor care au acces la ele nu trebuie utilizate în trenuri și infrastructuri feroviare.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 1.3.2:
„Aceste materiale trebuie alese, instalate și folosite astfel încât să limiteze emisiile de fum sau gaze, în special în caz de incendiu.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
3.3.4. PROTECȚIA MEDIULUI
Cerința esențială 1.4.1:
„Repercusiunile asupra mediului datorate realizării și exploatării sistemului feroviar transeuropean de mare viteză trebuie evaluate și luate în calcul în stadiul de proiectare a sistemului în conformitate cu dispozițiile comunitare în vigoare.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 1.4.2:
„Materialele folosite în trenuri și infrastructuri trebuie să împiedice emisiile de fum sau gaze nocive și periculoase pentru mediu, în special în caz de incendiu.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 1.4.3:
„Materialul rulant și sistemele de alimentare cu energie trebuie proiectate și produse astfel încât să fie compatibile din punct de vedere electromagnetic cu instalațiile, echipamentele și rețelele publice sau private cu care ar putea să interfereze.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
3.3.5. COMPATIBILITATEA TEHNICĂ
Cerința esențială 1.5:
„Caracteristicile tehnice ale infrastructurilor și instalațiilor fixe trebuie să fie compatibile între ele, precum și cu cele ale trenurilor care urmează să fie utilizate în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză.
Dacă respectarea acestor caracteristici se dovedește dificilă pe anumite secțiuni de rețea, se pot aplica soluții temporare, care să asigure compatibilitatea în viitor.”
Această cerință esențială nu este relevantă pentru subsistemul exploatare.
Cerința esențială 2.7.3:
„Realizarea coerenței regulilor de exploatare a rețelelor și calificarea mecanicilor de locomotivă, a personalului de bord și a responsabililor cu gestionarea traficului trebuie să asigure eficacitatea exploatării în sistemul feroviar transeuropean de mare viteză.”
Această cerință esențială este asigurată de:
|
— |
unicitatea procedurilor care urmează a se aplica pentru situații identice care sunt direct legate de exploatarea unui sistem nou: punctul 4.1.1; |
|
— |
formalizarea mesajelor de siguranță, a metodologiei și precizarea limbii care trebuie folosită pentru diferite tipuri de comunicări vocale în probleme de siguranță: punctul 4.1.4; |
|
— |
asigurarea asistenței pentru mecanic în cazul apariției unui incident: punctul 4.1.5; |
|
— |
informarea administratorilor de trafic cu privire la stadiul în exploatare a materialului rulant: punctul 4.1.7; |
|
— |
formalizarea procedurilor și a scenariilor care trebuie urmate în situația unei avarii majore a sistemului sau a unui incident: punctul 4.1.8; |
|
— |
formalizarea conformității sistemului din punct de vedere al calității exploatării: punctul 4.1.11. |
3.4. VERIFICAREA CONFORMITĂȚII
Verificarea conformității subsistemului și a elementelor sale constitutive cu cerințele esențiale se efectuează în conformitate cu cerințele stabilite în Directiva 96/48/CE.
4. CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI EXPLOATARE
Sistemul feroviar transeuropean de mare viteză căruia i se aplică Directiva 96/48/CE, din care face parte și subsistemul exploatare, este un sistem integrat a cărui coerență trebuie verificată în special cu referire la parametrii de bază, interfețele și performanțele în vederea asigurării interoperabilității sistemului cu respectarea cerințelor esențiale.
Parametrii de bază și specificațiile aplicabile pentru fiecare element constitutiv de interoperabilitate care caracterizează subsistemul exploatare sunt prezentați mai jos.
4.1. PARAMETRII SUBSISTEMULUI EXPLOATARE
Niciunul dintre „parametrii de bază” prezentați în anexa II la Directiva 96/48/CE nu este relevant pentru subsistemul exploatare.
În continuare sunt prezentați ceilalți parametri relevanți pentru subsistem.
Subsistemul de exploatare trebuie să respecte toate performanțele specifice pentru fiecare din următoarele categorii de linii ale sistemului feroviar transeuropean de mare viteză care au relevanță pentru acesta:
|
— |
linii special construite pentru mare viteză; |
|
— |
linii special modernizate pentru mare viteză; |
|
— |
linii special modernizate pentru mare viteză, care au caracteristici specifice. |
În cazul subsistemului de exploatare, alți parametri, specificați mai jos, trebuie să fie respectați pentru exploatarea trenurilor interoperabile de mare viteză, dar nu toți aceștia au relevanță specifică pentru mare viteză.
În absența unei definiri a necesităților pentru toate trenurile, se specifică cel puțin următoarele elemente cu implicații critice pentru siguranță.
4.1.1. PROCEDURI PENTRU EXPLOATAREA UNUI SISTEM NOU
Procedurile care se vor utiliza pentru situații identice care au legătură directă cu exploatarea unui sistem nou care urmează a fi utilizat pe o rețea interoperabilă europeană trebuie să fie unice; pentru ERTMS/ETCS în special, ele vor respecta o specificație europeană care urmează să fie elaborată.
4.1.2. DOCUMENTAȚIE
4.1.2.1. Documentația mecanicului de tren
4.1.2.1.1. Proceduri
Toate procedurile necesare pentru mecanic sunt incluse într-un document sau pe un suport electronic denumit manualul de proceduri al mecanicului.
Manualul de proceduri al mecanicului specifică cerințele privind traseele utilizate și materialul rulant folosit pe traseele respective în funcție de situațiile de exploatare normală și exploatare în stare de avarie cu care se poate confrunta mecanicul.
Fiecare manual de proceduri al mecanicului se elaborează pe baza unei structuri sau a unui format standardizat prezentat mai jos:
A - Organizarea serviciului
B - Siguranța personală
C - Semnalizare și control-comandă
D - Condiții de circulație a materialului rulant
E - Sisteme la bord
F - Circulația și conducerea trenului
G - Anomalii, incidente și accidente
Anexa 1 la manualul de proceduri al mecanicului: Manualul de proceduri de comunicare
Anexa 2 la manualul de proceduri al mecanicului: Registrul de formulare („Livret formulaires”).
Manualul de proceduri al mecanicului se redactează în limba unuia dintre statele pe care se întinde rețeaua interoperabilă, selectată de către întreprinderea feroviară în colaborare cu administratorii infrastructurii rețelelor pe care se va exploata serviciul respectiv, cu excepția mesajelor și a formularelor („formulaires”), care vor rămâne în limba administratorilor infrastructurii (a se vedea punctul 4.1.4.1).
Manualul de proceduri al mecanicului se redactează de către întreprinderea feroviară și include informații furnizate de administratorii infrastructurii.
Procesul de întocmire și actualizare a manualului de proceduri al mecanicului include următoarele faze:
|
— |
transmiterea de către administratorul infrastructurii (AI) a reglementărilor delimitate către întreprinderea feroviară, în limba AI; |
|
— |
elaborarea de către întreprinderea feroviară a documentului inițial sau actualizat în limba AI; |
|
— |
examinarea de către administratorul infrastructurii a părții documentului care a fost elaborată de întreprinderea feroviară și care are relevanță pentru AI; |
|
— |
acordarea de către administratorul infrastructurii a autorizației de a utiliza acele elemente ale documentului care îl privesc pe AI; |
|
— |
în cazul în care limba selectată de întreprinderea feroviară nu este una utilizată de administratorul infrastructurii, traducerea documentului de către un organism competent și recunoscut, selectat de administratorul infrastructurii și întreprinderea feroviară. Întreprinderea feroviară furnizează un certificat de conformitate pentru traducere. Certificatul nu va include secțiunea ce cuprinde mesajele și formularele (a se vedea punctul 4.1.4.1). La cerere, întreprinderea feroviară și administratorul infrastructurii au dreptul să participe la procesul de traducere. |
4.1.2.1.2. Descrierea liniei și a instalațiilor de-a lungul liniei în exploatare
4.1.2.1.2.1. Elemente de bază
Toate elementele necesare pentru exploatarea materialului rulant în cauză pe traseele stabilite sunt specificate într-un document sau pe un suport electronic denumite „manualul de parcurs”.
Manualul de parcurs include cel puțin următoarele informații:
|
— |
caracteristicile generale de exploatare:
|
|
— |
indicarea declivităților ascendente și descendente:
|
|
— |
diagrama detaliată a liniei:
|
Formatul manualului de parcurs este elaborat în același fel pentru toată infrastructura utilizată de trenurile unei întreprinderi feroviare date.
Manualul de parcurs este redactat în limba unuia dintre statele membre ale rețelei interoperabile selectate de întreprinderea feroviară.
Manualul de parcurs este redactat de întreprinderea feroviară utilizând informațiile furnizate de administratorul infrastructurii.
Procesul de elaborare și actualizare a manualului de parcurs se stabilește de întreprinderea feroviară. Administratorul infrastructurii validează fiecare element al documentului de care răspunde și care se încadrează în competențele sale lingvistice.
4.1.2.1.2.2. Elemente modificate
Orice element modificat cu caracter permanent sau temporar este comunicat întreprinderii feroviare de către administratorii infrastructurii; aceste modificări sunt grupate de întreprinderea feroviară într-un document special sau pe un suport electronic al cărui format va fi identic pentru toate infrastructurile pe care se deplasează trenurile unei anumite întreprinderi feroviare.
Procedura de elaborare a acestui document sau suport electronic se stabilește de către întreprinderea feroviară și se validează de către fiecare administrator al infrastructurii pentru fiecare element de care răspunde și care se încadrează în competențele sale lingvistice.
4.1.2.1.2.3. Informarea mecanicului în timp real
Procedura de anunțare a mecanicilor în timp real cu privire la toate modificările aduse măsurilor de siguranță pe traseul în cauză se stabilește de către administratorii infrastructurii în cauză (procesul trebuie să fie unic acolo unde se utilizează ERTMS/ETCS).
4.1.2.1.3. Materialul rulant
Toate informațiile cu privire la circulația trenurilor atât în situații normale, cât și în situații de avarie, care trebuie să fie cunoscute de mecanic, se includ într-un document sau pe un suport electronic denumit „manualul de material rulant al mecanicului”.
Manualul de material rulant al mecanicului se întocmește de către întreprinderea feroviară.
4.1.2.1.4. Orare
Informațiile necesare pentru circulația normală a trenului se includ într-un singur document sau suport electronic denumit „fișa orarului” („fiche train”) care se înmânează mecanicului și include cel puțin următoarele:
|
— |
punctele de oprire și alte puncte planificate de orar; |
|
— |
timpul de sosire/plecare/tranzit în fiecare din aceste puncte. |
Fișa orarului se elaborează de către întreprinderea feroviară interesată și reunește informațiile privind orarul furnizate de administratorul (administratorii) infrastructurii în discuție.
Procesul de elaborare se stabilește de către întreprinderea feroviară și se validează de către fiecare administrator al infrastructurii pentru fiecare element al documentului de care răspunde și care se încadrează în competențele sale lingvistice.
4.1.2.2. Documentația pentru personalul de bord
Toate procedurile necesare pentru personalul de bord se grupează într-un document sau suport electronic denumit „manualul de proceduri al personalului de bord”.
Manualul de proceduri al personalului de bord se elaborează de către întreprinderea feroviară și include informațiile furnizate de administratorii infrastructurii.
Administratorii infrastructurii pot solicita ca partea din acest document care prezintă relevanță pentru ei să fie elaborată și actualizată în conformitate cu aceeași procedură ca cea folosită pentru manualul de proceduri al mecanicului (punctul 4.1.2.1.1).
Toate elementele necesare pentru utilizarea materialului rulant care trebuie să fie cunoscute de către personalul de bord, atât pentru situații normale, cât și pentru situații de avarie sunt reunite într-un document sau pe un suport electronic denumit „manualul de material rulant al personalului de bord”.
Manualul de material rulant al personalului de bord este redactat de către întreprinderea feroviară.
4.1.3. CALIFICAREA MECANICILOR ȘI A PERSONALULUI DE BORD AL ÎNTREPRINDERII FEROVIARE, CARE AU ATRIBUȚII CU IMPLICAȚII PENTRU SIGURANȚĂ
4.1.3.1. Calificare de bază, proceduri și regim lingvistic
Pentru mecanicii și personalul de bord care au atribuții cu implicații pentru siguranță, întreprinderea feroviară aplică o procedură de calificare care este alcătuită din următoarele etape și elemente.
|
A. |
Selecția personalului:
|
|
B. |
Formarea profesională inițială:
|
|
C. |
Certificarea inițială:
|
|
D. |
Menținerea nivelului de calificare și monitorizarea personalului:
|
|
E. |
Menținerea nivelului de calificare și perfecționare:
|
|
F. |
Menținerea nivelului de calificare și menținerea unei certificări continue:
|
Procedura de calificare se definește pe baza normelor care se aplică pe infrastructurile respective. Documentul care descrie procesul în detaliu se trimite fiecărui administrator al infrastructurii.
4.1.3.2. Cunoașterea traseului
Întreprinderea feroviară definește procedura prin care se dobândesc și se mențin cunoștințele despre traseele pe care operează serviciul, pe baza normelor stabilite de administratorii infrastructurii.
4.1.3.3. Calificări speciale
În anumite cazuri, incluse în registrul de infrastructură, cum ar fi un tunel prevăzut cu dotări speciale, întreprinderea feroviară elaborează un program special de formare și de menținere a cunoștințelor pentru întregul personal de tren care poate avea legătură cu procedurile de siguranță, pe baza normelor stabilite de administratorii infrastructurii în cauză.
4.1.4. COMUNICAȚIILE CU IMPLICAȚII PENTRU SIGURANȚĂ ÎNTRE PERSONALUL SISTEMULUI FEROVIAR
4.1.4.1. Natura și structura mesajelor și metodologia de comunicare cu implicații pentru siguranță
Principiile care trebuie aplicate de către întreprinderile feroviare și administratorii infrastructurii privind:
|
— |
natura și structura mesajelor, |
|
— |
metodologia de comunicare |
sunt definite în anexa A la prezenta STI.
Elementele operaționale elaborate pentru a facilita aplicarea acestor principii sunt definite în documentele redactate pentru a fi utilizate de mecanici și personalul de gestionare a traficului.
Pentru mecanici, anexele la manualul de proceduri al mecanicului sunt:
|
— |
anexa 1: Manualul de proceduri de comunicare; |
|
— |
anexa 2: Registrul de formulare („livret formulaires”). |
4.1.4.2. Limba utilizată între sol și tren
Limba utilizată este cea folosită pe infrastructura respectivă; aceasta este stabilită de către administratorul infrastructurii.
Nivelul de cunoștințe necesar în scopuri de siguranță este după cum urmează:
|
— |
Funcția de conducere a trenului (mecanicul) |
Capacitatea de a transmite și înțelege mesajele specificate în anexa A la prezenta STI.
Conținutul acestor mesaje este stabilit de către administratorul infrastructurii.
|
— |
Funcția de însoțire a trenului (personalul de bord) |
Capacitatea de a transmite informații care descriu trenul și starea funcțională a acestuia din punctul de vedere al personalului și măsuri utile pentru rezolvarea anumitor situații care au implicații pentru călătorii.
Conținutul acestor mesaje este stabilit de către administratorul infrastructurii.
4.1.4.3. Limba utilizată de personalul de bord în comunicațiile dintre membrii personalului și între personalul de bord și mecanic
Limba utilizată este cea folosită pe unul din teritoriile de pe rețeaua interoperabilă. Limba este stabilită de către întreprinderea feroviară.
4.1.4.4. Limba utilizată între personalul de la bord și călători
În situațiile care au implicații pentru siguranța și sănătatea călătorilor, limba utilizată între personalul de bord și călători este cea utilizată pe unul din teritoriile rețelei interoperabile; limba este selectată de întreprinderea feroviară în acord cu administratorii infrastructurii.
De asemenea, administratorii infrastructurii pot stabili anumite reguli pentru cazuri speciale (pentru circulația prin tuneluri lungi, de exemplu) sau pentru a respecta reglementările fiecăruia din statele membre.
4.1.5. ASISTENȚA ACORDATĂ MECANICILOR ÎN CAZUL UNUI INCIDENT SAU AL UNEI DEFECȚIUNI MAJORE A MATERIALULUI RULANT
Întreprinderea feroviară menține la dispoziție, pe toată perioada circulației trenului, un specialist care să poată fi contactat direct de mecanic, în timp real, în cazul survenirii unui incident sau a unei defecțiuni majore a materialului rulant.
4.1.6. CERCETAREA SAU ANCHETA ÎN URMA UNUI ACCIDENT SAU INCIDENT
Întreprinderea feroviară specifică, de comun acord cu administratorul infrastructurii, care sunt persoanele ce trebuie contactate.
Administratorul infrastructurii, de comun acord cu întreprinderea feroviară, stabilește intervalele de timp la care se începe cercetarea sau ancheta unui accident sau a unui incident.
În ceea ce privește păstrarea, obținerea și citirea înregistrărilor necesare privind incidentul cu implicații pentru siguranță, întreprinderea feroviară trebuie să stabilească, de comun acord cu administratorul infrastructurii, o procedură de ducere la îndeplinire a acestor acțiuni.
4.1.7. INFORMAREA ADMINISTRATORULUI INFRASTRUCTURII CU PRIVIRE LA STAREA FUNCȚIONALĂ A TRENULUI
Se stabilește o procedură de comun acord între administratorul infrastructurii și întreprinderea feroviară pentru ca orice anomalie care apare la materialul rulant și poate avea repercusiuni asupra circulației trenului (înainte de plecare și în parcurs) să fie semnalată organizației care răspunde de gestionarea traficului.
4.1.8. SCENARII ȘI PROCEDURI DE ACȚIUNE ÎN CAZUL INCIDENTELOR MAJORE
Scenariile și procedurile sunt specificate de administratorii infrastructurii în colaborare cu întreprinderea feroviară pentru următoarele incidente:
|
— |
Accident:
|
|
— |
Defecțiuni ale materialului rulant:
|
|
— |
Defecțiuni ale infrastructurii:
|
Întreprinderile feroviare și administratorii infrastructurii iau în considerare aceste scenarii și proceduri în manualele de proceduri și specificațiile pentru formarea personalului pe care trebuie să le elaboreze.
De asemenea, pentru a da posibilitatea administratorilor infrastructurii să prestabilească măsurile care trebuie luate în conformitate cu propriile norme și reglementări, în funcție de natura incidentelor, întreprinderea feroviară le pune la dispoziție, la cererea lor, lista defecțiunilor specifice ale materialului rulant care pot avea implicații substanțiale pentru trafic.
4.1.9. CIRCULAȚIA ÎN CONDIȚII SPECIALE (TRENURI DE ÎNCERCARE ȘI TRENURI AVARIATE)
Condițiile speciale pentru circulația trenurilor care fac obiectul încercărilor și pentru circulația și recuperarea materialului rulant avariat se stabilesc de către întreprinderea feroviară și sunt analizate în vederea avizării de către administratorii infrastructurii interesați.
4.1.10. MONITORIZAREA SISTEMULUI DIN PUNCTUL DE VEDERE AL SIGURANȚEI
4.1.10.1. Verificarea conformității cu specificațiile
Conformitatea cu specificațiile de interoperabilitate se verifică, în special, prin activități de audit.
Administratorii infrastructurii:
|
— |
desfășoară cel puțin anual activități de audit al propriilor rețele, cu privire la:
|
|
— |
informează întreprinderile feroviare cu privire la constatările în urma acestor activități de audit efectuate pe rețeaua lor. |
Întreprinderile feroviare:
|
— |
desfășoară cel puțin anual activități de audit privind serviciul interoperabil de mare viteză care le revine; |
|
— |
comunică constatările în urma activităților de audit administratorilor infrastructurii interesați. |
4.1.10.2. Raportarea experienței
Administratorii infrastructurii:
|
— |
instituie un proces de raportare a informațiilor de pe teren privind performanțele în exploatare ale sistemului interoperabil de mare viteză; |
|
— |
anunță întreprinderile feroviare interesate în legătură cu incidentele și accidentele care au loc pe teritoriul lor; |
|
— |
comunică întreprinderilor feroviare, în cazul în care este implicat un membru al personalului acestora, analizele și concluziile cercetărilor sau ale anchetei. |
Întreprinderile feroviare:
|
— |
instituie un proces de raportare a informațiilor de pe teren privind performanțele în exploatare ale sistemului interoperabil de mare viteză; |
|
— |
informează periodic și după caz pe administratorii infrastructurii în legătură cu rezultatele comunicărilor și cu zonele unde se preconizează măsuri corective. |
4.1.11. MONITORIZAREA CALITĂȚII ÎN EXPLOATARE
Incidentele care au perturbat în mod semnificativ exploatarea sunt analizate cât mai curând posibil, de către întreprinderea feroviară în comun cu administratorul infrastructurii în cauză.
Orice incident care perturbă exploatarea în mod frecvent se analizează de către întreprinderea feroviară în comun cu administratorii infrastructurii implicate cel puțin o dată pe an.
Aceste procese se pun la punct de către întreprinderea feroviară de comun acord cu administratorii infrastructurii.
4.1.12. SERVICIUL LA BORD
4.1.12.1. Componența echipajului însoțitor
Numărul minim de persoane la bord și calificarea acestora este în conformitate cu normele de completare a necesarului de personal de tren ale fiecăreia dintre infrastructurile pe care se circulă.
Întreprinderea feroviară elaborează o procedură de comun acord cu administratorul infrastructurii, prin care se definesc verificările care trebuie efectuate înainte de plecarea trenului.
4.1.12.2. Numărul de călători la bordul trenului
Atunci când o întreprindere feroviară utilizează material rulant de mare viteză care nu poate să circule la viteza sa nominală din cauza unei supraaglomerări importante cu călători, aceasta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că în mod normal nu va avea niciodată loc o astfel de situație de supraîncărcare.
În cazuri excepționale în care apare o astfel de situație, întreprinderea feroviară comunică administratorului infrastructurii condițiile în care poate avea loc circulația.
Pentru anumite cazuri care sunt incluse în registrul de infrastructură, cum ar fi un tunel pentru care administratorul infrastructurii a prevăzut un scenariu de evacuare conform căruia călătorii trebuie să se deplaseze în interiorul trenului, administratorul infrastructurii în colaborare cu întreprinderea feroviară stabilesc un număr maxim de călători permis în tren.
De asemenea, în cazul menționat mai sus și din aceleași motive, nu este permisă depozitarea bagajelor în intervalele de trecere sau în cadrul ușilor.
4.2. INTERFEȚE CU SUBSISTEMUL EXPLOATARE
Nu există.
4.3. PERFORMANȚE SPECIFICATE
Nu există.
5. ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE
|
5.1. |
În înțelesul articolului 2 litera (d) din Directiva 96/48/CE, elementele constitutive de interoperabilitate sunt „orice componentă elementară, grup de componente, subansamblu sau ansamblu complet de echipamente incorporate sau destinate a fi incorporate într-un subsistem, de care depinde direct sau indirect interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză.” |
|
5.2. |
Elementele constitutive de interoperabilitate sunt reglementate de dispozițiile corespunzătoare ale Directivei 96/48/CE. |
|
5.3. |
Unele elemente constitutive de interoperabilitate sunt reglementate de specificații în care se stabilesc cerințele de performanță ale acestora. Evaluarea conformității și/sau a caracterului adecvat pentru utilizare al acestora se efectuează, de regulă, pe baza interfețelor între elementele constitutive de interoperabilitate. Se va recurge la caracteristici de proiectare sau la caracteristici descriptive numai în cazuri excepționale. Subsistemul exploatare nu are elemente constitutive de interoperabilitate. |
6. EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI/SAU A COMPATIBILITĂȚII ÎN UTILIZARE
6.1. ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE
STI de exploatare nu conține elemente constitutive de interoperabilitate.
6.2. SUBSISTEMUL EXPLOATARE
6.2.1. PROCEDURI DE EVALUARE ȘI MODULE APLICABILE
Evaluarea conformității parametrilor în discuție implică verificarea următoarelor puncte pentru fiecare parametru, pe traseul (traseele) pe care se circulă și pentru materialul rulant ce urmează a fi folosit:
|
— |
înainte de darea în exploatare: caracteristicile tuturor documentelor, a procedurilor, a proceselor sau a dispozițiilor speciale definite; |
|
— |
în timpul exploatării: punerea în aplicare și controlul tuturor elementelor definite care sunt asociate cu sistemul de monitorizare a calității. |
Tipurile de module care se aplică pentru evaluarea conformității sunt după cum urmează.
|
— |
Înainte de începerea exploatării
|
Acest modul este denumit AE și este descris la punctul 6.2.2.
|
— |
În timpul exploatării Pentru elementele parametrilor care au legătură cu sistemul de monitorizare a calității, se utilizează modulul tip D în combinație cu dispoziția D1, după cum urmează: „un organism notificat sau o instituție notificată, aleasă de administratorul infrastructurii și companiile feroviare, evaluează, o dată la doi ani, elementele parametrilor care au legătură cu procesele sistemului de monitorizare a calității (aplicarea sistemului de monitorizare a calității, identificat cu inițialele SC în tabelul 6.2.2) care prezintă interes pentru întreprinderea feroviară și/sau administratorul infrastructurii. Alegerea organismului notificat se face dintre organismele notificate care dețin capacitățile esențiale, în conformitate cu procedura stabilită de statul membru respectiv și de comun acord cu autoritatea desemnată de statul membru respectiv, pentru a elibera certificate de siguranță.” Acest modul este denumit DE și este descris la punctul 6.2.2. |
6.2.2. APLICAREA MODULELOR
Tabelul de mai jos:
|
— |
prezintă lista parametrilor care trebuie evaluați și a elementelor care trebuie verificate pentru fiecare parametru și identifică elementele sistemului de monitorizare a calității care trebuie evaluate (marcate SC); |
|
— |
atribuie o referință STI pentru diferiți parametri și indică care este modulul care trebuie utilizat. |
Acest tabel constituie baza pentru aplicarea modulelor.
|
Parametrii care trebuie evaluați |
Elemente care trebuie verificate pentru fiecare parametru |
Referința STI |
Modulele care trebuie aplicate |
|||||||||
|
ÎF |
AI |
|||||||||||
|
Procedura privind exploatarea unui sistem nou |
Aplicarea pentru acest sistem a instrucțiunilor prevăzute de specificația europeană stabilită pentru sistem |
4.1.1 |
|
A |
||||||||
|
Documentație |
|
|
|
|
||||||||
|
Manualul de proceduri al mecanicului |
Existența |
4.1.2.1.1 |
AE |
A |
||||||||
|
Structura |
|
AE |
|
|||||||||
|
Limba utilizată în text |
|
AE |
|
|||||||||
|
Procesul de elaborare și actualizare, inclusiv alegerea unui organism competent și recunoscut și certificarea conformității traducerii |
|
AE |
|
|||||||||
|
Manualul de parcurs |
Existența |
4.1.2.1.2.1 |
AE |
|
||||||||
|
Conținutul minim |
|
AE |
|
|||||||||
|
Modul de prezentare reținut de întreprinderea feroviară |
|
AE |
|
|||||||||
|
Limba utilizată în text |
|
AE |
|
|||||||||
|
Procesul de elaborare și actualizare |
|
AE |
A |
|||||||||
|
Documentul sau fișierul electronic cu elementele modificate |
Existența |
4.1.2.1.2.2 |
AE |
|
||||||||
|
Modul de prezentare reținut de întreprinderea feroviară |
|
AE |
|
|||||||||
|
Procesul de elaborare și actualizare |
|
AE |
A |
|||||||||
|
Procedura de informare a mecanicului în timp real |
Existența |
4.1.2.1.2.3 |
AE |
A |
||||||||
|
Manualul de material rulant al mecanicului |
Existența |
4.1.2.1.3 |
AE |
|
||||||||
|
Fișa orarului |
Existența |
4.1.2.1.4 |
AE |
|
||||||||
|
Conținutul minim |
|
AE |
|
|||||||||
|
Modul de prezentare reținut de întreprinderea feroviară |
|
AE |
|
|||||||||
|
Limba utilizată în text |
|
AE |
|
|||||||||
|
Procesul de elaborare |
|
AE |
A |
|||||||||
|
Manualul de proceduri al echipajului de bord |
Existența acestor documente |
4.1.2.2 |
AE |
|
||||||||
|
Procesul de elaborare și actualizare, după caz |
|
AE |
A |
|||||||||
|
Manualul de material rulant al personalului de bord |
Existența |
|
AE |
|
||||||||
|
Calificarea mecanicilor și a personalului de bord |
|
|
|
|
||||||||
|
Procesul de calificare generală a mecanicilor și a personalului de bord |
Existența |
4.1.3.1 |
AE |
|
||||||||
|
Structura |
|
AE |
|
|||||||||
|
Transmiterea de către ÎF către fiecare AI a documentului care descrie aceste procese |
|
AE |
|
|||||||||
|
Procesul de învățare a traseului și de menținere a cunoștințelor privind traseul |
Existența |
4.1.3.2. |
AE |
A |
||||||||
|
Procesul de formare și de menținere a cunoștințelor pentru calificările speciale |
Existența unui program specific |
4.1.3.3 |
AE |
A |
||||||||
|
Comunicații cu implicații critice pentru siguranță |
|
|
|
|
||||||||
|
Elemente operaționale pentru comunicațiile sol – tren care figurează în documentele:
|
Aplicarea principiilor specificate în anexa A |
4.1.4.1 |
AE |
A |
||||||||
|
Limba utilizată între sol și tren |
Definire |
4.1.4.2 |
AE |
|
||||||||
|
Limba utilizată între personalul de tren și mecanic |
Definire |
4.1.4.3 |
AE |
|
||||||||
|
Limba utilizată (limbile utilizate) între personalul de tren și călători |
Definire |
4.1.4.4 |
AE |
A |
||||||||
|
Dispoziții pentru acordarea de asistență mecanicilor |
Existența |
4.1.5 |
AE |
|
||||||||
|
Dispoziții pentru cercetări și anchetă și pentru accesarea și citirea datelor de siguranță înregistrate |
Existența |
4.1.6 |
AE |
A |
||||||||
|
Procedura de informare a administratorului infrastructurii cu privire la starea funcțională a trenului |
Existența |
4.1.7 |
AE |
A |
||||||||
|
Scenarii și proceduri în caz de incidente majore |
Existența |
4.1.8 |
AE |
A |
||||||||
|
Includerea în manualele de proceduri și în specificațiile de formare |
|
AE |
A |
|||||||||
|
Lista defecțiunilor |
|
AE |
A |
|||||||||
|
Dispoziții privind condițiile de circulație pentru materialul rulant care este supus încercărilor și pentru reîntoarcerea materialului rulant avariat |
Definirea |
4.1.9 |
AE |
A |
||||||||
|
Includerea în programele de audit |
|
|
|
|||||||||
|
Verificarea sistemului din punctul de vedere al siguranței |
|
|
|
|
||||||||
|
Procesul de audit |
Existența |
4.1.10.1 |
AE |
A |
||||||||
|
Aplicarea procesului în exploatare (SC) |
|
DE |
DE |
|||||||||
|
Raportarea experienței |
Existența |
4.1.10.2 |
AE |
A |
||||||||
|
Aplicarea procesului în exploatare (SC) |
|
DE |
DE |
|||||||||
|
Verificarea sistemului din punctul de vedere al calității în exploatare |
Existența |
4.1.11 |
AE |
A |
||||||||
|
Aplicarea procesului în exploatare (SC) |
|
DE |
DE |
|||||||||
|
Serviciul la bord |
|
|
|
|
||||||||
|
Dispoziții de stabilire a componenței echipajelor de tren |
Definirea numărului minim de personal de bord și a calificărilor acestuia |
4.1.12.1 |
AE |
A |
||||||||
|
Procedura de verificare a numărului personalului de bord înainte de plecarea trenului |
Existența |
|
AE |
A |
||||||||
|
Dispoziții privind coeficientul de încărcare a trenului |
Existența |
4.1.12.2 |
AE |
|
||||||||
|
Verificarea ca parte a auditului |
|
|
|
|||||||||
|
Dispoziții privind numărul maxim de călători în cazul în care există scenarii de evacuare |
Existența |
|
AE |
A |
||||||||
|
Dispoziții privind bagajele |
Existența |
|
AE |
|
||||||||
|
(SC) Elemente privind sistemul de monitorizare a calității care trebuie verificate în timpul exploatării. |
||||||||||||
Dispozițiile de aplicare a modulelor sunt următoarele.
Modulul A
Pentru elementele de parametri care prezintă interes pentru acesta, producătorul (administratorul infrastructurii):
|
(a) |
întocmește documentația de exploatare pentru sistemul interoperabil în discuție:
și arhivează acest material, păstrându-l la dispoziție pentru a fi inspectat de autoritățile naționale pe o perioadă de cel puțin zece ani; |
|
(b) |
verifică, pentru fiecare parametru și element de proiectare al parametrilor indicați în lista de mai sus, respectarea caracteristicilor definite în STI; |
|
(c) |
întocmește o declarație de conformitate care include lista parametrilor și a elementelor care trebuie verificate (din tabelul anterior) cu specificarea conformității pentru fiecare din acestea. Această declarație este arhivată împreună cu documentația de exploatare. |
Modulul AE
Pentru elementele de parametri care prezintă interes pentru acesta, producătorul (întreprinderea feroviară):
|
(a) |
întocmește documentația de exploatare pentru sistemul interoperabil în discuție:
și arhivează acest material, păstrându-l la dispoziție pentru a fi inspectat de autoritățile naționale pe o perioadă de cel puțin zece ani; |
|
(b) |
selectează un organism notificat și dispune verificarea, pentru fiecare parametru și element de proiectare al parametrilor indicați în lista de mai sus, a respectării caracteristicilor definite în STI de-a lungul întregului traseu parcurs. |
Organismul notificat:
|
(c) |
verifică, pentru fiecare parametru și element de proiectare al parametrilor indicați în lista de mai sus, respectarea caracteristicilor definite în STI; |
|
(d) |
comunică rezultate obținute producătorului care a solicitat verificările. |
Producătorul:
|
(e) |
întocmește o declarație de conformitate care include o listă a parametrilor și a elementelor care trebuie verificate, pe baza tabelului de mai sus, cu specificarea conformității pentru fiecare dintre acestea. Această declarație este arhivată împreună cu documentația de exploatare. |
Modul DE
Producătorii (întreprinderea feroviară și administratorul infrastructurii, fiecare pentru elementele care prezintă interes pentru ei):
|
(a) |
întocmesc documentația de exploatare pentru sistemul interoperabil în discuție:
și arhivează acest material, păstrându-l la dispoziție pentru a fi inspectat de autoritățile naționale pe o perioadă de cel puțin zece ani; |
|
(b) |
selectează un organism notificat sau o instituție notificată o dată la doi ani și solicită efectuarea unei evaluări de către aceasta a elementelor parametrilor care au implicații pentru sistemul de monitorizare a calității (aplicarea proceselor de monitorizare a calității identificate cu inițialele SC în tabelul de mai sus) care prezintă interes pentru acestea. |
Organismul notificat sau instituția notificată:
|
(c) |
efectuează o evaluare a proceselor de monitorizare care prezintă interes pentru producători (întreprinderea feroviară și/sau administratorul infrastructurii) și întocmește un raport pentru fiecare în parte, indicând, în special:
|
|
(d) |
comunică producătorilor care au solicitat raportul care este rezultatul acestei evaluări. |
Producătorii (întreprinderea feroviară și administratorul infrastructurii, fiecare pentru elementele care prezintă interes pentru ei):
|
(e) |
întocmesc o declarație de conformitate în care se indică rezultatele acestei evaluări și raportul respectiv, iar această declarație este păstrată împreună cu documentația de exploatare. |
7. PUNEREA ÎN APLICARE A STI PRIVIND EXPLOATAREA
Exploatarea serviciului feroviar pe porțiunea în cauză din sistemul feroviar transeuropean de mare viteză trebuie să fie conformă cu STI privind exploatarea:
|
— |
atunci când o infrastructură interoperabilă nouă sau modernizată este dată în exploatare în conformitate cu articolul 14 din Directiva 96/48/CE; |
|
— |
sau atunci când se dă în exploatare un serviciu transfrontalier nou; |
|
— |
sau, în cazul unei infrastructuri existente menționate la punctul 1.2 din prezenta STI, treptat și, în cazul în care este posibil, până în 2005. |
Cu toate acestea, în cazul unei infrastructuri pe care circulă trenuri existente și care nu face obiectul Directivei 96/48/CE, normele de exploatare care decurg din aplicarea prezentei STI pot fi adaptate la situația locală în vederea menținerii compatibilității sistemului feroviar existent și a nivelului actual de siguranță. Astfel de excepții trebuie menționate în registrul de infrastructură.
ANEXA A
COMUNICAȚII CU IMPLICAȚII PENTRU SIGURANȚĂ ÎNTRE MEMBRII PERSONALULUI CARE LUCREAZĂ ÎN SUBSISTEM
NATURA ȘI STRUCTURA MESAJELOR
METODOLOGIA DE COMUNICARE
INTRODUCERE
Scopul prezentului document este de a stabili normele privind comunicațiile cu implicații pentru siguranță între sol – tren și tren – sol care se aplică informațiilor transmise sau schimbate în situațiile cu implicații critice pentru siguranță pe rețeaua interoperabilă și, în special:
|
— |
de a defini natura și structura mesajelor cu implicații pentru siguranță; |
|
— |
de a defini metodologia pentru transmisia vocală a acestor mesaje. |
Prezenta anexă servește ca bază pentru:
|
— |
redactarea de către administratorul infrastructurii a mesajelor și a registrelor de formulare (formulaires). Aceste elemente sunt comunicate întreprinderilor feroviare în principiu în același timp cu normele și reglementările stabilite; |
|
— |
redactarea, de către administratorii infrastructurii și întreprinderea feroviară, a documentelor pentru operatori (registrul de formulare: livret de formulaires), a instrucțiunilor pentru personalul care răspunde de gestionarea traficului și a anexei 1 la manualul de proceduri al mecanicului „Manualul de proceduri de comunicare”. |
1. NATURA ȘI STRUCTURA MESAJELOR LEGATE DE SIGURANȚĂ
1.1. NATURA
Mesajele legate de siguranță se definesc în mod formal de fiecare administrator al infrastructurii după următoarele patru tipuri:
|
— |
mesaje de urgență de prioritate maximă; |
|
— |
mesaje procedurale; |
|
— |
mesaje suplimentare; |
|
— |
mesaje de informare cu conținut variabil. |
Normele de transmitere a acestor mesaje sunt specificate la punctul 2 – „Metodologia de comunicare”.
1.1.1.
Mesajele de urgență de prioritate maximă în domeniul siguranței au drept scop să transmită instrucțiuni urgente de exploatare.
Pentru a evita orice risc de înțelegere defectuoasă, mesajul este întotdeauna repetat.
Mesajele principale care pot fi transmise sunt indicate în continuare, fiind clasificate în funcție de necesitate: de asemenea, se pot defini, după caz, și alte mesaje de urgență de prioritate maximă de către administratorul infrastructurii.
Mesajele de urgență de prioritate maximă pot fi urmate de mesaje procedurale (a se vedea punctul 1.1.2).
Toate mesajele esențiale de urgență de prioritate maximă sunt indicate în anexa 1, „Manualul de proceduri de comunicare”, la manualul de proceduri al mecanicului și în documentele cu instrucțiuni pentru uzul personalului care răspunde de gestionarea traficului.
1.1.1.1. Mesaje transmise de la sol sau de către mecanic
|
— |
Necesitarea de a opri toate trenurile:
Se precizează, după caz, în mesaj și informațiile privind locul sau zona. De asemenea, acest mesaj trebuie să fie completat rapid, dacă este posibil, cu motivul, locul situației de urgență și datele de identificare ale mecanicului de tren:
|
|
— |
Necesitatea de a opri un anumit tren:
|
|
— |
Necesitatea de a întrerupe comunicările radio:
|
1.1.1.2. Mesajele emise de mecanic
|
— |
Necesitatea de a întrerupe alimentarea cu energie de tracțiune:
Acest mesaj trebuie să fie completat rapid, dacă este posibil, cu motivul, locul situației de urgență și datele de identificare ale mecanicului trenului:
|
1.1.2. Mesaje procedurale
1.1.2.1. Natura mesajelor
Mesajele procedurale se utilizează pentru transmiterea de instrucțiuni de exploatare aferente situațiilor reprezentate în manualul de proceduri al mecanicului.
Acestea cuprind textul mesajului propriu-zis, care corespunde unui tip de situație, și un număr prin care se identifică mesajul.
În cazul în care mesajul solicită destinatarului să raporteze, este indicat, de asemenea, și textul raportului.
Aceste mesaje utilizează o formulare prestabilită care este prevăzută de administratorii infrastructurii în propria lor limbă și sunt prezentate sub forma unor formulare pretipărite pe hârtie.
1.1.2.2. Formulare de procedură
Formularele de procedură constituie un format standardizat pentru mesajele procedurale.
Scopul acestora este:
|
— |
să furnizeze un document comun de lucru utilizat în timp real de personalul de la sol care răspunde de gestionarea traficului și de mecanici; |
|
— |
să asigure trasabilitatea comunicărilor. |
Aceste formulare sunt identificate printr-un cuvânt sau un număr de cod unic care este atribuit procedurii.
Formularele sunt întocmite de fiecare administrator al infrastructurii în propria sa limbă.
1.1.2.3. Registrul de formulare (livret formulaires)
Întregul set de formulare trebuie să fie colectat în registre (registre de formulare) în format hârtie:
|
— |
un registru de formulare pentru mecanic care regrupează toate formularele care ar putea fi folosite de diferiții administratori ai infrastructurii în orice punct de pe traseul pe care se circulă. Registrul de formulare reprezintă anexa 2 la manualul de proceduri al mecanicului; |
|
— |
un registru de formulare pentru personalul care răspunde de gestionarea traficului, care îi permite acestuia să pună în practică toate procedurile utilizate pe teritoriul acestuia. |
Registrul de formulare are două părți.
Prima parte cuprinde următoarele:
|
— |
instrucțiuni de utilizare a registrului de formulare; |
|
— |
index al formularelor de procedură care provin de la sol; |
|
— |
index al formularelor de procedură care provin de la mecanic; |
|
— |
lista situațiilor de referință, cu indicarea formularului de procedură care trebuie utilizat; |
|
— |
glosar care specifică situațiile în care se aplică fiecare formular de procedură; |
|
— |
codul de transmisie a mesajului (alfabetul fonetic etc.). |
Cea de-a doua parte conține formularele de procedură propriu-zise.
În registrul de formulare sunt incluse mai multe modele de formulare, utilizându-se separatoare de pagini.
Întreprinderea feroviară poate include un text explicativ referitor la fiecare formular și la situația respectivă în registrul de formulare al mecanicului.
1.1.3. Mesaje suplimentare
Mesajele suplimentare sunt mesaje de informare utilizate de mecanic pentru a informa personalul care răspunde de gestionarea traficului sau utilizate de personalul care răspunde de gestionarea traficului pentru a-l anunța pe mecanic în legătură cu anumite situații previzibile ce se referă la circulația trenului sau la starea tehnică a trenului sau a infrastructurii.
Mesajele suplimentare necesare sunt identificate de administratorii de infrastructură și sunt incluse în anexa 1, „Manualul de proceduri de comunicare”, la manualul de proceduri al mecanicului și în documentele de instrucțiuni pentru uzul personalului care răspunde de gestionarea traficului.
1.1.4. Mesaje de informare cu conținut variabil
Aceste mesaje sunt utilizate, în unele situații, de mecanic pentru a anunța personalul care răspunde de gestionarea traficului de la sol în legătură cu circumstanțe care survin rar și pentru care nu sunt prevăzute mesaje prestabilite.
Pentru a facilita descrierea situațiilor și formularea mesajelor de informare, se întocmesc un model de mesaj, un glosar de terminologie feroviară, o schemă descriptivă a materialului rulant utilizat și o specificație care descrie instalațiile de infrastructură (linia ferată, alimentarea cu energie etc.).
1.1.4.1. Structură model pentru mesaje
Aceste mesaje pot fi urmate de o solicitare de instrucțiuni.
Elementele mesajelor sunt furnizate atât în limba selectată de întreprinderea feroviară, cât și în limbile administratorilor de infrastructură în cauză.
1.1.4.2. Glosar de terminologie feroviară
Glosarul de terminologie feroviară este elaborat de întreprinderea feroviară pentru fiecare rețea traversată. Cuprinde termenii utilizați de obicei în limba selectată de întreprinderea feroviară și în limbile administratorilor infrastructurii pe a căror infrastructură se circulă.
Este compus din două părți:
|
— |
lista termenilor pe domenii; |
|
— |
lista termenilor în ordine alfabetică. |
1.1.4.3. Schema descriptivă a materialului rulant
Schema descriptivă a materialului rulant utilizat se elaborează de întreprinderea feroviară cu specificarea denumirilor diferitelor componente ce pot face obiectul comunicărilor cu diferiți administratori de infrastructură implicați. Schema specifică denumirile uzuale ale termenilor standard din limba selectată de întreprinderea feroviară și din limbile administratorilor infrastructurii pe care se circulă.
1.1.4.4. Specificația descriptivă a caracteristicilor instalațiilor de infrastructură (linie, alimentare cu energie etc.)
Specificația descriptivă a caracteristicilor instalațiilor de infrastructură (linie, alimentare cu energie etc.) pe traseul pe care se circulă este elaborată de întreprinderea feroviară și specifică denumirile diferitelor componente care pot face subiectul comunicărilor cu administratorii de infrastructură implicați. În această specificație se furnizează denumirile uzuale ale termenilor standard din limba selectată de întreprinderea feroviară și din limbile administratorilor infrastructurii pe care se circulă.
2. METODOLOGIA DE COMUNICARE
2.1. ELEMENTE ȘI NORME ALE METODOLOGIEI
2.1.1. Glosar de termeni utilizați în proceduri
2.1.1.1. Procedura de transmisie verbală
Termenul care transferă interlocutorului posibilitatea de a vorbi:
terminat
2.1.1.2. Procedura de recepție a mesajului
|
— |
la recepția unui mesaj direct Termenul prin care se confirmă recepția mesajului: recepționat Termenul utilizat pentru a solicita repetarea mesajului în situația unei recepționări sau a unei înțelegeri defectuoase: repetați (+ transmiteți mai rar) |
|
— |
la recepția unui mesaj colaționat Termenii utilizați pentru a confirma exactitatea unui mesaj colaționat cu mesajul trimis: corect în caz contrar: eroare (+ repet) |
2.1.1.3. Procedura de întrerupere a comunicării
|
— |
în cazul în care mesajul s-a încheiat: încheiat |
|
— |
în cazul în care întreruperea este temporară, dar nu se întrerupe legătura Termenul utilizat pentru a cere interlocutorului să aștepte: așteptați |
|
— |
în cazul în care întreruperea este temporară, dar legătura se întrerupe Termenul utilizat pentru a-i comunica interlocutorului că se va întrerupe legătura, dar aceasta va fi reluată ulterior: vă voi chema din nou |
2.1.1.4. Mesaj de anulare a procedurii
Termenul utilizat pentru a anula o procedură care este în curs:
anulare procedură …
În cazul în care mesajul urmează a fi reluat, procedura se va repeta de la început.
2.1.2. Norme care se aplică în situația de eroare sau înțelegere defectuoasă
Pentru a permite corectarea eventualelor erori în timpul comunicării, se aplică următoarele reguli:
2.1.2.1. Erori
|
— |
eroare în timpul transmisiei În cazul în care se descoperă o eroare de transmisie chiar de către expeditor, expeditorul trebuie să solicite anularea prin trimiterea următorului mesaj de procedură: eroare (+ pregătiți un formular nou…) sau eroare + repet și apoi se retransmite mesajul inițial |
|
— |
eroare în timpul colaționării În cazul în care expeditorul descoperă o eroare în timpul colaționării mesajului, expeditorul transmite următoarele mesaje de procedură: eroare + repet și retransmite mesajul inițial. |
2.1.2.2. Înțelegere defectuoasă
În cazul în care unul dintre interlocutori nu înțelege un mesaj, acesta trebuie să solicite celuilalt interlocutor să repete mesajul utilizând următorul text:
repetați (+ transmiteți mai rar)
2.1.3. Codul de exprimare a cuvintelor, a numerelor, a orei, a distanței, a vitezei și a datei
Pentru a facilita înțelegerea și exprimarea mesajelor în diferite situații, fiecare termen trebuie să fie pronunțat rar și corect, pronunțând cuvintele și cifrele care pot fi înțelese greșit literă cu literă și cifră cu cifră. Se aplică următoarele reguli de pronunție.
2.1.3.1. Pronunția cuvintelor și a grupurilor de litere
Se utilizează alfabetul fonetic internațional.
|
A |
Alpha |
F |
Foxtrot |
K |
Kilo |
P |
Papa |
U |
Uniform |
Z |
Zulu |
|
B |
Bravo |
G |
Golf |
L |
Lima |
Q |
Quebec |
V |
Victor |
|
|
|
C |
Charlie |
H |
Hotel |
M |
Mike |
R |
Romeo |
W |
Whisky |
|
|
|
D |
Delta |
I |
India |
N |
November |
S |
Sierra |
X |
X-ray |
|
|
|
E |
Echo |
J |
Juliet |
O |
Oscar |
T |
Tango |
Y |
Yankee |
|
|
Exemple: macazurile A B = macazurile alpha bravo; număr semnal KX 835 = semnal Kilo X-ray opt trei cinci
Întreprinderea feroviară poate adăuga alte indicații suplimentare despre pronunție în cazul în care consideră că este necesar.
2.1.3.2. Exprimarea numerelor
Numerele se transmit cifră cu cifră.
|
0 |
zero |
5 |
cinci |
|
1 |
unu |
6 |
șase |
|
2 |
doi |
7 |
șapte |
|
3 |
trei |
8 |
opt |
|
4 |
patru |
9 |
nouă |
Exemplu: trenul 2183 = tren doi unu opt trei.
Zecimalele se exprimă cu ajutorul cuvântului „virgulă”.
Exemplu: 12,50 = unu doi virgulă cinci zero.
2.1.3.3. Exprimarea orei
Ora se exprimă în ora locală, în limbaj uzual.
Exemplu: orele 10:52 = zece cincizeci și doi.
În cazul în care este necesar, ora se exprimă cifră cu cifră (ora unu zero cinci doi).
2.1.3.4. Exprimarea distanțelor și a vitezelor
Distanțele se exprimă în kilometri și vitezele în kilometri pe oră. Se pot utiliza și milele în cazul în care această unitate de măsură este utilizată pe infrastructura în cauză.
2.1.3.5. Exprimarea datelor
Datele se exprimă în mod obișnuit.
Exemplu: 10 decembrie.
2.2. STRUCTURA COMUNICĂRILOR
Transmisia vocală a mesajelor legate de siguranță se desfășoară în principal în două faze după cum urmează:
|
— |
identificarea și solicitarea de instrucțiuni; |
|
— |
transmiterea mesajului propriu-zis și terminarea transmisiei. |
Prima fază poate fi scurtată sau omisă în totalitate în cazul unor mesaje de siguranță de prioritate maximă.
2.2.1. Norme de identificare și solicitări de instrucțiuni
Pentru a da posibilitatea interlocutorilor să se identifice, să descrie situația de exploatare și să transmită instrucțiuni de procedură, se aplică următoarele norme:
2.2.1.1. Identificarea
Fiecare comunicare, cu excepția mesajelor de siguranță de prioritate maximă, trebuie să înceapă cu mesaje de identificare, chiar și după o întrerupere în timpul transmisiei.
În acest scop se utilizează următoarele mesaje de către diferiții interlocutori.
|
— |
de către personalul care răspunde de gestionarea traficului:
|
|
— |
de mecanic:
|
NB:
Identificarea poate fi urmată de un mesaj suplimentar de informare prin care se furnizează persoanei care răspunde de gestionarea traficului detalii suficiente cu privire la situație, pentru a stabili precis procedura pe care mecanicul trebuie să o urmeze în continuare.
2.2.1.2. Solicitare de instrucțiuni
Orice aplicare a unei proceduri trebuie să fie precedată de o solicitare de instrucțiuni. Pentru a solicita instrucțiuni se utilizează următorii termeni:
pregătiți procedura …
2.2.2. Norme pentru procedurile de transmitere a mesajelor
2.2.2.1. Mesaje de siguranță de prioritate maximă
Dată fiind natura lor urgentă și imperativă, aceste mesaje:
|
— |
pot fi transmise sau recepționate în timpul deplasării; |
|
— |
pot omite partea de identificare; |
|
— |
se repetă; |
|
— |
sunt urmate de alte informații suplimentare, cât mai curând posibil. |
2.2.2.2. Mesaj procedural
Pentru a transmite în mod sigur (în timpul unei staționări) mesajele procedurale care sunt cuprinse în registrul de formulare (livret formulaires), trebuie respectate următoarele norme.
2.2.2.2.1. Transmiterea mesajelor
Formularul poate fi completat înainte de transmiterea mesajului, astfel încât întregul text al mesajului să poată fi transmis într-o singură transmisie.
2.2.2.2.2. Recepția mesajelor
Destinatarul mesajului trebuie să completeze formularul în registrul de formulare pe baza informațiilor furnizate de expeditor.
2.2.2.2.3. Colaționare
Toate mesajele feroviare prestabilite din registrul de formulare trebuie să fie recitite (colaționate). Această operațiune include mesajul prezentat în câmpul gri de pe formulare, rubrica de raportare și orice informații suplimentare sau complementare.
2.2.2.2.4. Confirmarea corectitudinii mesajului colaționat
Orice recitire (colaționare) a mesajelor este urmată de o confirmare a conformității sau a neconformității de către expeditorul mesajului:
corect
sau
eroare + repet
și retransmiterea mesajului inițial.
2.2.2.2.5. Confirmarea
Fiecare mesaj primit este confirmat pozitiv sau negativ după cum urmează:
primit
sau
negativ, repetați (+ transmiteți mai rar)
2.2.2.2.6. Trasabilitate și verificare
Toate mesajele inițiate de la sol sunt însoțite de un număr unic de identificare sau autorizare:
|
— |
în cazul în care mesajul se referă la o acțiune pentru care mecanicul are nevoie de o autorizare specială (de exemplu trecerea de un semnal de pericol etc.):
|
|
— |
în toate celelalte cazuri (de exemplu, deplasare cu prudență etc.):
|
2.2.2.2.7. Raportare
Orice mesaj cate include o cerere de „raportare” este urmat de un „raport”.
2.2.2.3. Mesaje suplimentare
Mesajele suplimentare trebuie:
|
— |
să fie precedate de procedura de identificare; |
|
— |
să fie scurte și precise (limitate, atunci când este posibil, la informațiile care trebuie comunicate și numai atunci când sunt necesare); |
|
— |
să fie recitite (colaționate) și urmate de o confirmare a corectitudinii sau a incorectitudinii lor; |
|
— |
pot fi urmate de o solicitare de instrucțiuni sau o solicitare de alte informații. |
2.2.2.4. Mesaje de informare cu conținut variabil care nu este prestabilit
Mesajele de informare cu conținut variabil trebuie:
|
— |
să fie precedate de o procedură de identificare; |
|
— |
să fie elaborate înainte de transmitere; |
|
— |
să fie recitite (colaționate) și urmate de o confirmare a corectitudinii sau a incorectitudinii lor. |