20010528

Decizia Consiliului

din 28 mai 2001

de instituire a unei rețele europene de prevenire a criminalității

(2001/427/JAI)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 30 alineatul (1), articolul 31 și articolul 34 alineatul (2) litera (c),

având în vedere inițiativa Republicii Franceze și a Regatului Suediei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1) Parlamentul European adoptă o rezoluție la 16 decembrie 1993 cu privire la delincvența la scară redusă în aglomerațiile urbane și despre legăturile sale cu criminalitatea organizată [1] și o rezoluție în 17 noiembrie 1998 cu privire la orientările și la măsurile de prevenire a criminalității organizate în vederea elaborării unei strategii globale de luptă împotriva acestei criminalități [2].

(2) Conform articolului 29 din tratat, obiectivul Uniunii în acest domeniu trebuie să fie atins prin prevenirea criminalității, organizate sau de altă natură, și lupta împotriva acestui fenomen.

(3) Planul de acțiune de la Viena a solicitat elaborarea măsurilor de prevenire a criminalității în cei cinci ani care urmează intrării în vigoare a Tratatului de la Amsterdam.

(4) Consiliul European de la Tampere din 15 și 16 octombrie 1999 a concluzionat că este necesar să se dezvolte măsurile de prevenire a criminalității, să se facă schimb de cele mai bune practici și să se întărească rețeaua autorităților naționale competente în materie de prevenire a criminalității, precum și cooperarea între organismele naționale specializate în domeniu, precizând că prioritățile pentru o astfel de cooperare ar putea fi în principal delincvența juvenilă, criminalitatea urbană și cea legată de droguri. În acest sens, s-a solicitat un studiu cu privire la posibilitatea elaborării unui program finanțat de către Comunitate.

(5) În conformitate cu Recomandarea nr. 6 din strategia Uniunii Europene pentru începutul noului mileniu privind prevenirea și controlul criminalității organizate [3], Consiliul trebuie să poată conta pe asistența unor experți cu calificare corespunzătoare în domeniul criminalității organizate, cum ar fi punctele de convergență naționale, sau pe constituirea unei rețele de experți aparținând organizațiilor naționale de prevenire a criminalității.

(6) Mai multe seminarii și conferințe importante despre prevenirea criminalității, în special cele ținute la Stockholm în 1996, la Noordwijk în 1997, la Londra în 1998 și la Algarve în 2000 au solicitat crearea în cadrul Uniunii Europene a unei rețele pentru dezvoltarea cooperării în materie de prevenire a criminalității. Conferința la nivel înalt de la Algarve a subliniat, de asemenea, necesitatea unei abordări pluridisciplinare și comune pentru prevenirea criminalității. Această necesitate a fost evocată din nou cu ocazia conferinței de la Saragossa din 1996, unde au fost subliniate legăturile strânse dintre criminalitatea organizată și criminalitate în general.

(7) Este necesar ca întreaga societate să se implice în instaurarea unui parteneriat între autoritățile publice naționale, locale și regionale, organizațiile neguvernamentale, sectorul privat și cetățeni. Cauzele criminalității sunt multiple și, de aceea, trebuie combătute prin măsuri luate la diferite niveluri, prin diferite grupuri ale societății, în parteneriat cu participanții activi care dețin competențe și experiențe diverse, inclusiv societatea civilă.

(8) Deoarece majoritatea crimelor ale căror victime sunt cetățenii Uniunii Europene sunt comise în zona urbană, este necesar să se țină seama, de asemenea, de politicile urbane, acordând o atenție specială oricărei forme de violență urbană care afectează funcționarea normală a comunității,

DECIDE:

Articolul 1

(1) Se instituie o rețea europeană de prevenire a criminalității, denumită în continuare "rețea".

(2) Reprezentanții naționali ai rețelei și un Secretariat asigură buna funcționare a rețelei în conformitate cu prezenta decizie.

(3) Prevenirea criminalității se referă la toate măsurile, atât cantitative, cât și calitative, care vizează reducerea sau care contribuie la reducerea criminalității și a sentimentului de nesiguranță al cetățenilor fie direct, prin descurajarea activităților criminale, fie prin intermediul politicilor și intervențiilor destinate să reducă factorii criminogeni, precum și cauzele criminalității. Aceasta conjugă acțiunile întreprinse de guverne, autoritățile competente, autoritățile judiciare din sectorul penal, autoritățile locale și asociațiile de specialitate pe care le-au creat în Europa, sectorul privat, organizațiile benevole, cercetătorii și publicul, cu sprijinul mijloacelor de comunicare.

Articolul 2

(1) Rețeaua se compune din punctele de contract desemnate de fiecare stat membru.

(2) Fiecare stat membru desemnează maximum trei puncte de contact.

(3) Aceste puncte de contact includ cel puțin un reprezentant al autorităților naționale competente în materie de prevenire a criminalității sub toate formele.

(4) Cercetători sau cadre universitare specializate în acest domeniu, precum și alți participanți activi la prevenirea criminalității pot fi desemnați ca puncte de contact. În toate cazurile de marcă, statele membre trebuie să se asigure că participarea cercetătorilor sau cadrelor universitare, precum și a celorlalți participanți activi la prevenirea criminalității, cum ar fi organizațiile neguvernamentale, autoritățile locale și sectorul privat se face prin intermediul punctelor de contact desemnate.

(5) Comisia trebuie, de asemenea, să desemneze un punct de contact. Europa și Observatorul European de Droguri și Toxicomanie (OEDT) sunt asociați în cadrul lucrărilor pentru aspectele care îi privesc. Alte organisme competente pot fi asociate la lucrări.

(6) Fiecare stat membru se asigură că punctele sale de contact cunosc suficient de bine cel puțin o altă limbă oficială a Uniunii pentru a le permite să comunice cu punctele de contact din celelalte state membre.

Articolul 3

(1) Rețeaua contribuie la dezvoltarea diferitelor aspecte ale prevenirii criminalității la nivelul Uniunii și sprijină activitățile de prevenire a criminalității la nivel local și național. Deși se ocupă de toate tipurile de criminalitate, rețeaua acordă o atenție specială delincvenței juvenile, criminalității urbane și criminalității legate de droguri.

(2) În special, rețeaua:

(a) facilitează cooperarea, contactele și schimburile de informații și experiență între statele membre și între organismele naționale, precum și între statele membre și Comisie, celelalte componente ale Consiliului și celelalte grupuri de experți și rețele specializate în probleme de prevenire a criminalității;

(b) culege și analizează informații despre activitățile existente de prevenire a criminalității, procedează la evaluarea lor și la analiza celor mai bune practici; culege și analizează datele existente cu privire la criminalitate și la evoluția acesteia în statele membre pentru a contribui la analiza referitoare la deciziilor viitoare naționale și europene. Rețeaua asistă, de asemenea, Consiliul și statele membre în ceea ce privește chestionare referitoare la criminalitate și prevenirea criminalității;

(c) contribuie la identificarea și dezvoltarea principalelor domenii de cercetare, formare și evaluare în materie de prevenire a criminalității;

(d) organizează conferințe, seminarii și întruniri și alte activități menite să promoveze analiza cu privire la aceste probleme specifice și sa disemineze rezultatele acestora;

(e) organizează activități care stimulează și ameliorează schimbul de experiență și de cele mai bune practici;

(f) întărește cooperarea cu țările candidate, cu țările terțe și cu organizațiile și instituțiile internaționale;

(g) își pune experiența și competența profesională la dispoziția Consiliului și a Comisiei, dacă este necesar și la cerere, în scopul de a le acorda sprijin în toate problemele privind prevenirea criminalității;

(h) raportează în fiecare an Consiliului despre activitățile sale prin intermediul structurilor de lucru competente și indică domeniile de acțiune prioritară în programul de lucru pentru anul următor. Consiliul ia act de acest raport și îl aprobă, apoi îl înaintează Parlamentului European.

Articolul 4

Pentru a-și îndeplini sarcinile, rețeaua:

(a) favorizează o abordare pluridisciplinară;

(b) este în contact strâns, prin intermediul punctelor de contact, cu organismele de prevenire a criminalității, autoritățile locale, partenerii locali și societatea civilă, precum și cu institutele de cercetare și organizațiile neguvernamentale din statele membre;

(c) creează și administrează un site de Internet care conține rapoartele sale periodice și orice informație utilă, în special un compendiu al celor mai bune practici;

(d) se străduiește să folosească și să promoveze rezultatelor proiectelor privind prevenirea criminalității care sunt finanțate în cadrul programelor Uniunii.

Articolul 5

(1) Rețeaua se întrunește pentru prima dată la 28 august 2001.

(2) Rețeaua se întrunește cel puțin o dată pe semestru la convocarea președenției în exercițiu a Consiliului.

(3) Cu ocazia întrunirilor rețelei, reprezentanții naționali ai rețelei, formați din câte un reprezentant desemnat de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 2 alineatul (3), se întrunesc pentru a lua decizii în legătură cu problemele menționate în articolul 5 alineatul (4).

(4) Reprezentanții naționali ai rețelei decid asupra programului de lucru anual al rețelei, inclusiv planul financiar. Ei determină, în special:

- domeniile de examinat cu prioritate;

- principalele acțiuni specifice de realizat (seminarii și conferințe, studii și lucrări de cercetare, programe de formare, …);

- structura site-ului de Internet.

Elaborează, de asemenea, raportul de activitate anual al rețelei.

Deciziile reprezentanților naționali ai rețelei sunt adoptate în unanimitate.

Întrunirile reprezentanților naționali ai rețelei sunt prezidate de reprezentantul statului membru care deține președinția Consiliului la data respectivă.

Aceștia se întrunesc cel puțin o dată în decursul unei președinții. Elaborează regulamentul de procedură, care este adoptat în unanimitate.

(5) Secretariatul rețelei este asigurat de către Comisie.

(6) Secretariatul rețelei și activitățile sale sunt finanțate de la bugetul general al Uniunii Europene.

(7) Secretariatul are sarcina de a redacta programul de lucru anual al rețelei și raportul de activitate anual al rețelei. Acesta asigură funcționarea cotidiană a rețelei prin culegerea, analizarea și diseminarea informațiilor, în legătură cu punctele de contact naționale. Secretariatul sprijină membrii rețelei la elaborarea, formularea și punerea în aplicare a proiectelor. Creează și actualizează site-ul de Internet al rețelei. În îndeplinirea sarcinilor sale, Secretariatul lucrează în strânsă cooperare cu reprezentanții naționali ai rețelei.

Articolul 6

Consiliul evaluează activitatea rețelei în următorii trei ani de la data adoptării prezentei decizii.

Articolul 7

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 28 mai 2001.

Pentru Consiliu

Președintele

T. Bodström

[1] JO C 20, 24.1.1994, p. 188.

[2] JO C 379, 7.12.1998, p. 44.

[3] JO C 124, 3.5.2000, p. 1.

--------------------------------------------------