03/Volumul 35

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

215

32000R2826

L 328/2

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 2826/2000 AL CONSILIULUI

din 19 decembrie 2000

privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Parlamentului European (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

întrucât:

(1)	În temeiul reglementărilor sectoriale în vigoare, Comunitatea poate desfășura activități promoționale pe piața internă pentru anumite produse agricole.

(2)

Având în vedere previziunile privind evoluția piețelor și experiența dobândită și pentru a oferi informații complete consumatorilor, ar trebui urmată o politică cuprinzătoare și sistematică de informare și promovare pe piața internă a produselor agricole și a metodei de producere a acestora și, în mod subsidiar, pentru produsele alimentare, în aceleași condiții ca cele prevăzute pentru țările terțe, dar fără încurajarea consumului unui produs în temeiul originii sale.

(3)	O astfel de politică completează și consolidează în mod util programele derulate de către statele membre prin promovarea imaginii acestor produse pentru consumatorii din Comunitate, în special în ceea ce privește calitatea, valoarea nutritivă și siguranța alimentelor și a metodelor de producție.

(4)	Trebuie definite criterii pentru selectarea produselor și sectoarelor în cauză și a temelor campaniei comunitare.

(5)	Pentru a se asigura consecvența și eficiența programelor, este necesar să se prevadă stabilirea liniilor directoare care definesc, pentru fiecare produs sau sector, orientările generale referitoare la elementele esențiale ale programelor în cauză.

(6)	Având în vedere natura tehnică a sarcinilor care trebuie îndeplinite, Comisia trebuie să aibă posibilitatea de a recurge la un comitet de experți în comunicare sau la asistenți tehnici.

(7)

Trebuie definite criteriile de finanțare ale acțiunilor. Ca regulă generală, pentru ca organizațiile care fac propunerile și statele membre interesate să își asume responsabilitatea, Comunitatea ar trebui să acopere doar o parte a costului acțiunilor. Totuși, în cazuri excepționale, poate fi mai adecvat să nu se impună nici o contribuție financiară din partea statului membru în cauză. În cazul informațiilor privind sistemele comunitare referitoare la originea, producția organică, sigla și etichetarea corespunzătoare, precum și referitoare la simbolurile grafice prevăzute în cadrul reglementărilor agricole, în special pentru regiunile ultraperiferice, finanțarea partajată între Comunitate și statele membre poate fi justificată de nevoia de a oferi informații publicului cu privire la aceste programe relativ recente.

(8)

În ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunilor, se impune să se prevadă ca aceasta să fie încredințată, prin intermediul unor proceduri corespunzătoare, organismelor care au structurile și competențele necesare, în vederea asigurării celui mai bun raport între cost și eficiență al acțiunilor selectate.

(9)	Pentru a controla aplicarea corespunzătoare a programelor și impactul acțiunilor, se impune să se prevadă monitorizarea eficientă de către statele membre, precum și evaluarea rezultatelor de către un organism independent.

(10)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a modalităților de exercitare a competențelor de execuție conferite Comisiei (3).

(11)	Cheltuielile legate de finanțarea acțiunilor și de asistența tehnică europeană ar trebui definite ca măsuri de intervenție în sensul articolului 1 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (4).

(12)

Dispozițiile referitoare la măsurile promoționale conținute în reglementările sectoriale diferă din punctul de vedere al modalităților de execuție și au fost modificate în mai multe rânduri. Ca urmare, acestea sunt dificil de aplicat. Ele ar trebui armonizate, simplificate și încorporate într-un text unic. În consecință, dispozițiile și reglementările sectoriale în vigoare privind promovarea ar trebui abrogate.

(13)	Este necesar să se prevadă măsuri corespunzătoare de asigurare a tranziției de la dispozițiile și reglementările sectoriale la noul regim prevăzut de prezentul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Comunitatea poate finanța, în întregime sau parțial, acțiuni de informare și promovare a produselor agricole și a metodei de producție a acestora, precum și a produselor alimentare obținute pe teritoriul său.

(2) Acțiunile prevăzute la alineatul (1) nu trebuie să fie orientate în funcție de mărcile comerciale și nici să nu încurajeze consumul unui produs datorită originii sale. Această dispoziție nu exclude posibilitatea indicării originii produsului care face obiectul acțiunilor prevăzute la articolul 2, în cazul unei denumiri conferite în temeiul reglementărilor comunitare.

Articolul 2

Acțiunile prevăzute la articolul 1 sunt următoarele:

(a)

acțiuni de relații publice, promovare și publicitate, care atrag în special atenția asupra caracteristicilor intrinsece și a avantajelor produselor comunitare, mai ales calitatea și siguranța alimentelor, metodele specifice de producție, valoarea nutritivă și sanitară, etichetarea, bunăstarea animalelor, precum și respectul pentru mediu;

(b)	participarea la evenimente, târguri și expoziții de importanță națională sau europeană, în special prin realizarea de standuri destinate ameliorării imaginii produselor comunitare;

(c)

acțiuni de informare privind sistemele comunitare care cuprind denumirile de origine protejate (DPO), indicațiile geografice protejate (IGP), specialitățile tradiționale garantate (STG), producția biologică, etichetarea, precum și privind simbolurile grafice prevăzute în reglementarea agricolă, în special pentru regiuni ultraperiferice;

(d)	acțiuni de informare privind sistemul comunitar care vizează vinurile de calitate produse în regiuni determinate (v.c.p.r.d.), vinurile cu indicație geografică și băuturile spirtoase cu indicație geografică sau cu indicație tradițională rezervată;

(e)	studii de evaluare a rezultatelor activităților de promovare și informare.

Articolul 3

Sectoarele sau produsele care pot face obiectul acțiunilor prevăzute la articolul 1 sunt stabilite având în vedere următoarele criterii:

(a)	necesitatea punerii în valoare a calității, caracteristicilor tipice, metodelor specifice de producție, valorii nutritive și sanitare, siguranței, bunăstării animalelor și respectului pentru mediu al produselor în cauză, prin intermediul campaniilor tematice sau cu țintă specifică;

(b)	punerea în aplicare a unui sistem de etichetare pentru informarea consumatorilor și a unor sisteme de urmărire și control al produselor;

(c)	nevoia de a aborda probleme specifice sau conjuncturale într-un sector anume;

(d)	necesitatea de a oferi informații privind semnificația sistemelor comunitare DPO/IGP, STG și a produselor biologice;

(e)	necesitatea de a oferiri informații privind semnificația sistemului comunitar al v.c.p.r.d., al vinurilor cu indicație geografică și al băuturilor spirtoase cu indicație geografică sau cu indicație tradițională rezervată.

Articolul 4

(1) Din doi în doi ani Comisia elaborează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13, o listă cu temele și produsele prevăzute în articolul 3. Cu toate acestea, atunci când este cazul, aceasta poate fi modificată în cadrul intervalului prin aceeași procedură.

(2) Înainte de a elabora lista prevăzută la alineatul (1), Comisia poate consulta grupul permanent privind „Promovarea produselor agricole” din cadrul comitetului consultativ privind „Calitatea și sănătatea producției agricole”.

Articolul 5

(1) Pentru fiecare sector sau produs selectat, Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 alineatul (2), o strategie care să definească orientările pe care trebuie să le respecte propunerile programelor de promovare și informare.

(2) Atunci când stabilește strategia prevăzută la alineatul (1), Comisia poate consulta grupul permanent privind „Promovarea produselor agricole” din cadrul comitetului consultativ privind „Calitatea și sănătatea producției agricole”.

(3) Aceste orientări dau indicații generale, în special cu privire la:

(a)	obiectivele și țintele care urmează a fi atinse;

(b)	indicarea uneia sau mai multor teme care vor face obiectul măsurilor selectate;

(c)	tipurile de acțiuni care vor fi întreprinse;

(d)	durata programelor;

(e)	în funcție de piețe și de tipurile de acțiuni prevăzute, distribuția orientativă a sumei disponibile pentru participarea financiară comunitară la realizarea programelor.

Articolul 6

(1) În vederea realizării acțiunilor prevăzute la articolul 2 literele (a), (b) și (d) și în conformitate cu orientări prevăzute la articolul 5, organizația sau organizațiile profesionale și/sau interprofesionale care reprezintă sectorul sau sectoarele în cauză elaborează sau stabilesc, în colaborare cu un organism de aplicare pe care l-a selectat după solicitarea de oferte concurențiale prin toate mijloacele corespunzătoare, programe de promovare și informare cu durata maximă de 36 de luni. Aceste programe pot acoperi unul sau mai multe state membre interesate, care elaborează caiete de sarcini care stabilesc criteriile de evaluare a programelor. Programele pot proveni de la organizații europene sau care sunt originare din unul sau mai multe state membre. Aceste din urmă programe sunt prioritare.

(2) Statul membru sau statele membre în cauză examinează oportunitatea programelor, precum și conformitatea programelor și a organismelor de aplicare propuse cu dispozițiile prezentului regulament, cu orientările și cu caietul de sarcini corespunzător. Acestea verifică raportul calitate/preț al programelor în cauză. După această verificare, statul membru sau statele membre în cauză elaborează, în limita fondurilor disponibile, lista provizorie a programelor și organismelor selectate și se angajează să contribuie la finanțarea acestor programe.

(3) Statele membre comunică Comisiei o listă provizorie a programelor și organismelor selectate, precum și o copie a acestor programe.

În cazul în care Comisia constată că un program care a fost înaintat nu corespunde reglementărilor comunitare sau orientărilor, aceasta notifică într-un termen care urmează a fi stabilit statul sau statele membre în cauză privind neeligibilitatea întregului program sau a unei părți a acestuia. În cazul în care termenul este depășit, programul este considerat eligibil.

Statele membre țin cont de orice observații făcute de către Comisie în termenul stabilit. La expirarea termenului, statul membru sau statele membre elaborează lista finală a programelor selectate și o trimit imediat Comisiei.

Comisia informează cât mai curând posibil Comitetul de gestionare prevăzut la articolul 13 cu privire la programele selectate și bugetele corespunzătoare.

Articolul 7

(1) În absența unor programe de informare pentru una sau mai multe dintre acțiunile prevăzute la articolul 2 litera (c) prezentate de organizațiile menționate în articolul 6, fiecare stat membru interesat, în baza liniilor directoare stabilite de către Comisie, elaborează propriul caiet de sarcini și selectează prin licitație publică organismul de aplicare al programului pe care se angajează să îl finanțeze parțial.

(2) Statul membru în cauză transmite Comisiei programul ales însoțit de un aviz motivat privind oportunitatea acestuia, conformitatea sa și a organismului propus cu dispozițiile prezentului regulament și cu orientările, precum și privind raportul calitate/preț.

(3) În scopul examinării programelor de către Comisie și pentru aprobarea lor finală de către statele membre, se aplică dispozițiile articolului 6 alineatul (3) al doilea, al treilea și al patrulea paragraf.

Articolul 8

(1) Pentru elaborarea liniilor directoare prevăzute la articolul 5, Comisia poate solicita asistența unui comitet independent de experți în comunicare sau a unor asistenți tehnici.

(2) Comisia folosește procedura de licitație deschisă sau restrânsă pentru a selecta:

(a)	asistentul sau asistenții tehnici prevăzuți la alineatul (1);

(b)	organismul sau organismele care răspund de evaluarea impactului acțiunilor puse în aplicare în sensul articolelor 6 și 7.

Articolul 9

(1) Comunitatea finanțează:

(a)	în totalitate acțiunile prevăzute la articolul 2 litera (e);

(b)	parțial celelalte acțiuni de informare și promovare prevăzute la articolul 2.

(2) Contribuția financiară a Comunității la acțiunile de promovare și informare prevăzute la alineatul (1) litera (b) nu poate depăși 50 % din costul lor efectiv.

Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (4), statele membre în cauză finanțează 20 % din costul efectiv al acțiunilor prevăzute la alineatul (2), restul finanțării fiind suportat de organizațiile care fac propunerile. Contribuția financiară din partea statelor membre și/sau a organizațiilor profesionale sau interprofesionale pot proveni din încasări parafiscale.

(3) Totuși, în cazuri bine justificate și cu condiția ca programul să fie în interesul manifest al Comunității, se poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 alineatul (2), ca organizația care face propunerea să răspundă de toată partea de finanțare care nu este suportată de către Comunitate.

(4) Pentru acțiunile prevăzute la articolul 7, statele membre răspund de partea de finanțare care nu este suportată de către Comunitate.

Contribuția financiară din partea statelor membre poate proveni din încasări parafiscale.

Articolul 10

(1) Organismul sau organismele cărora li s-a încredințat punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) și articolul 7 alineatul (1) trebuie să aibă competența necesară în domeniul produselor și piețelor în cauză și să dispună de mijloacele necesare pentru a asigura punerea în aplicare foarte eficientă a acțiunilor, ținând cont de dimensiunea europeană a programelor în cauză.

(2) Statele membre răspund de supraveghere și plăți în cazul tuturor acțiunilor, altele decât cele prevăzute la articolul 9 alineatul (1) litera (a).

Articolul 11

Finanțarea comunitară a acțiunilor prevăzute la articolul 1 se consideră a intra sub incidența articolului 1 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999.

Articolul 12

Modalitățile de aplicare a prezentului regulament se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 alineatul (2).

Articolul 13

(1) Comisia este asistată de Comitetul de gestionare pentru uleiuri și grăsimi instituit în baza articolului 37 din Regulamentul nr. 136/66/CEE (5) și de comitetele de gestionare înființate în baza articolelor corespunzătoare din alte regulamente privind organizarea comună a piețelor agricole (numite în continuare „Comitetele”). Comitetele de gestiune acționează de comun acord.

(2) În cazurile în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

(3) Comitetele își adoptă propriul regulament de funcționare.

Articolul 14

Din doi în doi ani, prima dată înainte de 31 decembrie 2003, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentului regulament, având ca subiect în special programele selectate și folosirea sumelor alocate, însoțit de orice propuneri adecvate.

Articolul 15

(1) Următoarele dispoziții se elimină:

(a)	Articolul 11 din Regulamentul 136/66/CEE al Consiliului din 22 septembrie 1966 privind organizarea comună a piețelor în sectorul uleiurilor și grăsimilor (5)

(b)	Articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 1308/70 al Consiliului din 29 iunie 1970 privind organizarea comună a pieței în sectorul inului și cânepei (6)

(c)	Articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul CEE) nr. 3763/91 al Consiliului din 16 decembrie 1991 de introducere a măsurilor specifice pentru anumite produse agricole în folosul departamentelor franceze de peste mări (7)

(d)	Articolele 1 și 2 din Regulamentul (CEE) nr. 1332/92 al Consiliului din 18 mai 1992 de introducere a măsurilor specifice pentru măslinele de masă (8)

(e)	Articolul 31 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1600/92 al Consiliului din 15 iunie 1992 privind măsurile specifice pentru Azore și Madeira în ceea ce privește anumite produse agricole (9)

(f)	Articolul 26 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 1601/92 al Consiliului din 15 iunie 1992 privind măsurile specifice pentru Insulele Canare în ceea ce privește anumite produse agricole (10)

(g)	Articolul 1 alineatul (2) a doua liniuță și articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 399/94 al Consiliului din 21 februarie 1994 privind măsurile specifice pentru strugurii uscați (11)

(h)	Articolul 54 din Regulamentul (CE) nr. 2200/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comună a pieței în sectorul fructelor și legumelor (12)

(i)	Articolul 35 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (13)

(2) În Regulamentul (CE) nr. 399/94 al Consiliului, la articolul 1 primul paragraf și la articolul 2 alineatul (2) se elimină textele „și promovarea” și „(d) și (e)”.

(3) Regulamentele (CE) nr. 1195/90 al Consiliului din 7 mai 1990 privind măsurile de creștere a consumului și utilizării merelor (14), (CEE) nr. 1201/90 din 7 mai 1990 privind măsurile de creștere a consumului de citrice (15), (CEE) nr. 2067/92 din 30 iunie 1992 privind măsurile de promovare și comercializare a cărnii de vită și vițel de calitate (16), (CEE) nr. 2073/92 din 30 iunie 1992 privind promovarea consumului în Comunitate și extinderea piețelor pentru lapte și produse lactate (17), (CE) nr. 2275/96 din 22 noiembrie 1996 de introducere a unor măsuri specifice pentru plantele vii și produsele de floricultură (18) și (CE) nr. 2071/98 din 28 septembrie 1998 privind măsurile de afișare a informațiilor pe etichetele cărnii de vită și mânzat (19) se abrogă.

(4) Dispozițiile, termenii și regulamentele specificate la alineatele (1) și (2) rămân aplicabile programelor de promovare și informare stabilite înainte de intrarea în vigoare a regulamentului de aplicare a prezentului regulament.

Articolul 16

Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 alineatul (2), măsurile necesare pentru a facilita tranziția de la dispozițiile prevăzute la articolul 15 la cele ale prezentului regulament.

Articolul 17

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Regulamentul se aplică începând cu 1 ianuarie 2001.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2000.

Pentru Consiliu

Președintele

J. GLAVANY

(1) JO C 365 E, 19.12.2000, p. 270.

(2) Aviz emis pe 15 decembrie 2000 (încă nepublicat în Jurnalul Oficial).

(3) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

(4) JO L 160, 26.6.1999, p. 103.

(5) JO L 172, 30. 9.1966, p. 3025. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2702/1999 (JO L 327, 21.12.1999, p. 7).

(6) JO L 146, 4. 7.1970, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2702/1999.

(7) JO L 356, 24.12.1991, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2598/95 (JO L 267, 9.11.1995, p. 1).

(8) JO L 145, 27. 5.1992, P. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1267/95 (JO L 123, 3. 6.1995, p. 4).

(9) JO L 173, 27. 6.1992, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2348/96 (JO L 320, 11.12.1996, p. 1).

(10) JO L 173, 27. 6.1992, p. 13. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2348/96.

(11) JO L 54, 25. 2.1994, p. 3.

(12) 8) JO L 297, 21.11.1996, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 (JO L 160, 26. 6.1999, p. 80).

(13) JO L 179, 14. 7.1999, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 (JO L 194, 31. 7.2000, p. 1).

(14) JO L 119, 11. 5.1990, p. 53.

(15) JO L 119, 11. 5.1990, p. 65.

(16) JO L 215, 30. 7.1992, p. 57.

(17) JO L 215, 30. 7.1992, p. 67.

(18) JO L 308, 29.11.1996, p. 7. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2702/1999.

(19) JO L 265, 30. 9.1998, p. 2.