11/Volumul 22

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

23

L 301/21

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1742/2000 (2) („regulament provizoriu”), Comisia a instituit un drept antidumping provizoriu pentru importurile de anumite tipuri de polietilenă tereftalată originare din India, Indonezia, Malaysia, Republica Coreea, Taiwan și Thailanda.

(2)

În cadrul procedurii antisubvenție desfășurate în paralel, Comisia a instituit, de asemenea, prin Regulamentul (CE) nr. 1741/2000 (3), un drept compensatoriu provizoriu pentru importurile de anumite tipuri de polietilenă tereftalată originare din India, Malaysia, Taiwan și Thailanda.

(3)

Trebuie amintit faptul că ancheta privind practicile de dumping și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 1998 și 30 septembrie 1999 („perioadă de anchetă”). Examinarea tendințelor în cadrul analizei prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 1996 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioadă de analiză a prejudiciului”).

(4)

În urma publicării principalelor fapte și considerente pe baza cărora s-au instituit măsurile antidumping, mai multe părți interesate au prezentat observații în scris. În conformitate cu dispozițiile articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 („regulament de bază”), tuturor părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate de către Comisie.

(5)

Comisia a continuat cercetarea și verificarea tuturor informațiilor considerate necesare în vederea stabilirii concluziilor definitive.

(6)

O vizită de verificare suplimentară a fost efectuată în incintele următoarei societăți care are legături cude un producător-exportator coreean care a răspuns la chestionar:

(7)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele principale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea instituirii unor drepturi antidumping și a perceperii definitive a sumelor plătite cu titlu de drepturi provizorii. De asemenea, acestora li s-a acordat un termen în care să-și poată formula observațiile cu privire la notificarea respectivă.

(8)

Comentariile prezentate oral sau în scris de către părți au fost examinate și, dacă a fost cazul, luate în considerare în scopul concluziilor definitive.

(9)

După reexaminarea concluziilor provizorii efectuată pe baza informațiilor culese ulterior, s-a concluzionat că principalele concluzii prezentate în regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(10)

În regulamentul provizoriu, produsul în cauză este definit după cum urmează: polietilenă tereftalată („PET” sau „polietilenă tereftalată”) cu un coeficient de vâscozitate egal sau mai mare de 78 mililitri pe gram, în conformitate cu DIN 53728 (Deutsche Industrienorm), încadrată la codul NC 3907 60 20 și la codul NC ex 3907 60 80 (cod TARIC 3907608010). Întrucât nu s-a primit nici o altă observație cu privire la această definiție, concluzii provizorii privind produsul în cauză sunt confirmate.

(11)

La considerentul 12 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că polietilena tereftalată produsă de industria comunitară și vândută pe piața Comunității și cea produsă în țările în cauză și exportată în Comunitate sunt produse similare, deoarece diversele tipuri de polietilenă tereftalată nu prezintă nici o deosebire în privința caracteristicilor fizice și tehnice de bază și în privința utilizărilor. Întrucât nu s-au prezentat alte elemente de probă în acest sens, concluziile provizorii privind produsul similar sunt confirmate.

(12)

Producătorul-exportator indonezian căruia i s-a aplicat articolul 18 alineatul (1) din regulament, după ce s-a constatat că a furnizat informații false și înșelătoare, a contestat concluziile Comisiei. Acesta a considerat că aplicarea articolului 18 nu este justificată și că decizia de neacceptare a costurilor sale de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale este o măsură nejustificat de severă.

(13)

Comisia a reexaminat toate informațiile furnizate de societate în răspunsul său la chestionar și cu ocazia verificării la fața locului. S-a confirmat că unitatea responsabilă de organizarea societății, care ar desfășura activități exclusiv financiare și nu ar avea nici o legătură cu produsul în cauză, desfășura de fapt activități mult mai ample decât ceea ce comunicase societatea. Într-adevăr, unitatea respectivă desfășura toate activitățile proprii unui sediu central. De asemenea, s-a confirmat că activitățile și cheltuielile suportate de unitatea respectivă nu puteau fi considerate total independente de producția și vânzările produsului în cauză. De asemenea, a reieșit din nou în mod clar că societatea a furnizat informații false și înșelătoare cu privire la activitățile sediului central.

(14)

În consecință, neacceptarea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale comunicate de societate a fost pe deplin justificată și conformă cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(15)

Două societăți din Taiwan au solicitat ca vânzările efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale să nu fie calculate pe o bază anuală, ci trimestrială. Motivul prezentat în sprijinul acestei cereri a fost că, în timpul perioadei de anchetă, au existat importante variații ale costurilor și prețurilor produsului în cauză, în special datorită modificărilor prețurilor materiilor prime.

(16)

Fluctuațiile costurilor și prețurilor în timpul perioadei de anchetă sunt aproape inevitabile în orice anchetă antidumping. Pentru a ține seama de acestea și a stabili care dintre vânzări au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, Comisia a aplicat întotdeauna metoda constând în compararea diferitelor prețuri interne cu costul de producție mediu ponderat în cursul perioadei de anchetă. Se consideră că situația particulară a celor două societăți care au solicitat aceasta nu justifică aplicarea în cazul lor a unei alte metodologii decât cea utilizată pentru toate societățile care fac obiectul prezentei proceduri. Acest lucru ar fi, în afară de aceasta, contrar practicii constante a Comisiei de a utiliza intervale de timp diferite pentru calculele privind „operațiunile comerciale normale” (pe o bază trimestrială) și pentru cele privind celelalte etape ale calculării dumpingului (pe o bază anuală).

(17)

În sfârșit, se cuvine a semnala faptul că informațiile în cauză (respectiv datele trimestriale privind costurile de producție) au fost prezentate pentru prima dată după publicarea concluziilor provizorii. Or, ele se referă la fapte binecunoscute societăților înainte de verificarea la fața locului sau de răspunsul acestora la chestionar. În consecință, la acest stadiu tardiv al anchetei, Comisia nu ar fi fost în măsură să verifice cantitatea substanțială de informații indispensabile pentru modificarea metodei de stabilire a rentabilității vânzărilor interne.

(18)

O societate coreeană a contestat metoda de repartizare a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale utilizată de Comisie și prezentată la considerentul 50 din regulamentul provizoriu.

(19)

Producătorul-exportator a prezentat cifre noi după publicarea concluziilor provizorii, dar, în ciuda unei solicitări a Comisiei în acest sens, a omis să furnizeze elementele de probă sau explicațiile privind metoda de repartizare utilizată. În consecință, cererea societății a fost respinsă.

(20)

Un producător-exportator indonezian a contestat marja de profit utilizată pentru calcularea valorii normale pentru un tip de PET exportat în Comunitate.

(21)

Abordarea Comisiei constând în utilizarea marjei reale de profit pentru vânzările altor tipuri de PET efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale de către acest producător-exportator pe piața sa internă este pe deplin conformă cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază (a se vedea considerentul 21 din regulamentul provizoriu). În consecință, concluziile provizorii sunt confirmate.

(22)

Un producător-exportator malaez a contestat metodologia de redistribuire a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale pe baza cifrei de afaceri utilizate de Comisie pentru calcularea valorii normale în regulamentul provizoriu.

(23)

Verificarea a arătat că cheia de repartizare aplicată de societate în răspunsul său la chestionar pentru anumite cheltuieli este inexactă, neadecvată și neutilizată anterior. În consecință și în absența unei chei de repartizare mai adecvate, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale au fost redistribuite pe baza cifrei de afaceri în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. Abordarea adoptată în acest sens în regulamentul provizoriu este, prin urmare, confirmată.

(24)

Doi producători-exportatori indonezieni au susținut că, pentru societățile care nu au efectuat vânzări în cadrul unor operațiuni comerciale normale pe piața internă, valorile normale trebuie bazate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, pe prețurile de vânzare interne ale unei alte societăți, și nu pe o valoare normală calculată.

(25)

La considerentul 19 din regulamentul provizoriu au fost explicate motivele pentru care nu pot fi utilizate prețurile de vânzare interne ale unei alte societăți. Nici unul din cei doi producători-exportatori în cauză nu a furnizat elemente de probă care să contrazică raționamentul urmat de Comisie pentru utilizarea valorii normale calculate. Cu toate acestea, Comisia a reexaminat toate informațiile prezentate și, în consecință, metodologia utilizată în scopul măsurilor provizorii este confirmată.

(26)

O societate coreeană a susținut că utilizarea de către Comisie a costurilor sale de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale pentru calcularea valorii normale nu a fost oportună întrucât vânzările interne la care se raportează cheltuielile respective nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale. Societatea a susținut că această abordare nu este conformă cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(27)

Astfel cum este precizat de asemenea la considerentul 21 din regulamentul provizoriu, Comisia consideră în mod constant că costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale interne reale sunt fiabile atunci când volumul total al vânzărilor interne ale societății în cauză este reprezentativ în raport cu volumul vânzărilor la export în Comunitate. De fapt, factorul determinant care permite considerarea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale ca fiind fiabile nu este faptul că aceste vânzările au fost profitabile, ci că s-au efectuat vânzări în cantități suficiente în mod independent. În consecință, concluziile provizorii sunt confirmate.

(28)

O societate din Taiwan a cerut să nu fie luat în considerare costul de producție pentru luna septembrie 1999, din cauza cutremurului de pământ survenit în Taiwan.

(29)

Cu toate acestea, independent de faptul că se poate acorda sau nu o ajustare în caz de seisme sau în cazuri similare de forță majoră, societatea nu a putut demonstra dacă și în ce măsură cutremurul de pământ i-a afectat costurile. În afară de aceasta, din proprie inițiativă, Comisia a analizat pretinsul efect al acestui factor asupra costului de producție și a constatat că producția lunii septembrie 1999 a depășit producția realizată în mai multe luni din perioada de anchetă, în timp ce creșterea costurilor nu a fost mai mare decât în celelalte luni ale respectivei perioade. În consecință, nici producția din septembrie 1999, nici costurile nu pot fi considerate excepționale. Prin urmare, cererea societății a fost respinsă.

(30)

Un producător-exportator indonezian a susținut că, în calcularea prețurilor sale de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a dedus o sumă excesivă corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale și profitului în cazul unui importator legat.

(31)

În ceea ce privește procentul costurilor de vânzare, al cheltuielilor administrative și al altor costuri generale dedus, Comisia a fost nevoită să se bazeze numai pe informații aflate la dispoziția sa, respectiv conturile verificate ale societății comerciale legate. În această privință, este necesar să se semnaleze că, în ceea ce privește costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, nu a fost furnizată nici o informație specifică produsului, în ciuda unei solicitări explicite în acest sens din chestionar. În consecință, suma costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale dedusă a fost stabilită pe baza cifrei de afaceri.

(32)

În ceea ce privește marja de profit dedusă, s-a explicat la considerentul 23 din regulamentul provizoriu că, ținând seama de rolul jucat de operatorul în cauză, o marjă de profit de 5 % a fost considerată rezonabilă. În absența altor informații verificabile, această abordare este confirmată.

(33)

Un producător-exportator indonezian a obiectat că i-au fost ignorate de către Comisie cererile de ajustare a valorii normale.

(34)

Pentru această societate, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitului au fost determinate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) litera (a), pe baza mediei ponderate a sumelor reale stabilite pentru ceilalți producători-exportatori care fac obiectul anchetei privind producerea și vânzarea produsului similar în Indonezia. Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază stipulează că se ține seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele factorilor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora. Întrucât nu s-au utilizat prețurile interne de vânzare ale societății în cauză, ajustările care afectează comparabilitatea prețurilor, în cazul respectiv, s-au raportat la costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale altor societăți utilizate pentru calcularea valorii normale. Abordarea adoptată în determinarea provizorie este, prin urmare, confirmată.

(35)

Un producător-exportator malaez a susținut că tipul de PET vândut pe piața internă are o valoare de piață superioară celei a tipului de PET exportat în Comunitate și că, prin urmare, valoarea normală trebuie ajustată în consecință.

(36)

Cu toate acestea, producătorul-exportator respectiv nu a cerut nici o ajustare pentru diferențe fizice nici în răspunsul la chestionar, nici în timpul verificării la fața locului. De asemenea, el nu a cuantificat valoarea de piață a pretinsei diferențe. În afară de aceasta, în timpul anchetei, nu a fost constatat sau furnizat nici un element de probă în sprijinul cererii respective. Prin urmare, această cerere a trebuit să fie respinsă.

(37)

Un producător-exportator indian a susținut că ar fi trebuit acordat un drawback al dreptului, ținând seama de faptul că drepturile de import au fost rambursate la efectuarea exportului și că nu a existat nici o altă rambursare de acest fel pentru vânzările interne, ceea ce afectează comparabilitatea prețurilor. În afară de aceasta, exportatorul a susținut că ajustarea ar fi trebuit acordată independent de achitarea sau neachitarea drepturilor la importul de materii prime și independent de faptul că materiile prime respective au fost sau nu incorporate fizic în produsul similar vândut pe piața internă.

(38)

În temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, nu se poate acorda o ajustare a valorii normale decât pentru impunerile la import aplicate pentru produsul similar și materiile prime incorporate fizic în acesta, atunci când produsul este destinat a fi consumat în țara exportatoare, și care nu sunt percepute sau care sunt rambursate atunci când produsul este exportat în Comunitate. Este necesar a semnala că, în acest caz, exportatorul și-a întemeiat cererea de drawback a dreptului doar pe valoarea drepturilor de import rambursate la efectuarea exportului de PET. În conformitate cu sistemul de credite pentru drepturile de import („DEPB”) aplicabil societății, s-a acordat o rambursare a dreptului la efectuarea exportului, indiferent dacă materiile prime utilizate pentru fabricarea produsului similar au fost sau nu importate. În afară de aceasta, societatea nu a precizat în răspunsul său la chestionar și nici în timpul vizitei de verificare la fața locului valoarea respectivelor impunerilor la import efectiv achitate pentru materiile prime pentru cantitățile de PET vândute pe piața internă în perioada de anchetă și rambursată sau nepercepută la efectuarea exportului produsului în cauză în Comunitate. Prin urmare, societatea nu a putut demonstra că drepturile de import rambursate au fost incluse în prețul intern. În consecință, nu s-a putut demonstra un efect asupra comparabilității prețurilor și, prin urmare, cererea a trebuit să fie respinsă.

(39)

Același producător-exportator indian a susținut, în final, că respectivele concluzii provizorii ale anchetei antidumping sunt contrare concluziilor provizorii ale procedurii împotriva subvenției desfășurate în paralel. El a afirmat că ar fi incorectă respingerea cererii de ajustare pentru drawback al dreptului prezentat de societate în cadrul anchetei antidumping, de vreme ce, în paralel, sistemul DEPB de care beneficiază societatea a fost considerat o subvenție la export în cadrul procedurii compensatorii.

(40)

Acest argument nu poate fi acceptat. Într-adevăr, în cadrul anchetei antisubvenție desfășurate în paralel, s-a constatat că sistemul care a permis acordarea unei rambursări a dreptului vamal sau un import cu scutire de drepturi vamale constituie, în funcție de circumstanțe, o subvenție la export pasibilă de măsuri compensatorii și nu un sistem veritabil de drawback al dreptului în sensul Regulamentului (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (4) („regulament de bază împotriva subvențiilor”). În conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din regulamentul de bază, acest drept compensatoriu se deduce din orice drept antidumping. Astfel, procedarea la ajustarea solicitată pe lângă deducerea respectivă ar echivala cu acordarea unei duble ajustări, ceea ce ar nega rezultatele anchetei antisubvenție.

(41)

Ținând seama de cele menționate anterior, concluziile provizorii ale Comisiei sunt confirmate, și anume, cererea de ajustare pentru diferențele de impuneri la import și de impozite indirecte nu a fost justificată și, în consecință, a fost respinsă.

(42)

O societate coreeană a contestat metoda de calculare a ajustării pentru drawback al dreptului utilizat de Comisie, care, potrivit societății, nu reflectă valoarea reală a drawback al dreptului perceput în timpul perioadei de anchetă.

(43)

În timpul anchetei, societatea nu a furnizat nici un element de probă privind legătura dintre valoarea drawback al dreptului efectiv perceput și materiile prime incorporate fizic în produs. În absența unor noi elemente de probă susceptibile să sprijine cererea producătorului-exportator, abordarea adoptată la considerentul 58 din regulamentul provizoriu este confirmată.

(44)

O altă societate coreeană s-a opus deciziei Comisiei de a respinge ajustările pentru drawback al dreptului în integralitatea sa (a se vedea considerentul 58 din regulamentul provizoriu).

(45)

În lumina explicațiilor furnizate de societate după publicarea regulamentului provizoriu și ținând seama de informațiile primite în timpul anchetei, Comisia a putut recalcula valoarea ajustării pentru drawback al dreptului, astfel încât aceasta să reflecte dreptul achitat pentru materiile prime importate în timpul perioadei de anchetă. În consecință, s-a acordat ajustarea solicitată, dar numai în cazurile în care s-au putut efectua verificări.

(46)

Un producător-exportator indian a contestat faptul că, în stabilirea prețurilor de vânzare interne, Comisia nu a luat în considerare taxa la vânzări. Acesta a susținut că, deși societatea a fost scutită de taxa la vânzări în timpul perioadei de anchetă, prețul facturat clienților era un preț forfetar, taxa la vânzări fiind percepută în fapt clienților și achitată ulterior autorităților publice.

(47)

Informațiile furnizate de producător după instituirea măsurilor provizorii contrazic informațiile colectate și verificate la fața locului pe care s-au bazat concluziile provizorii. În afară de aceasta, nu s-a adus nici un element de probă în sprijinul afirmației potrivit căreia taxa la vânzări fusese într-adevăr percepută clienților și efectiv achitată autorităților publice. Ancheta a arătat clar că societatea în cauză a beneficiat de un regim de scutire de taxa la vânzări aplicat în cazul cumpărării și vânzării produsului în cauză în timpul perioadei de anchetă. Prețurile de vânzare care figurau în facturile comerciale s-au dovedit a fi prețuri „fără taxă”, iar documentele interne privind politica prețurilor au arătat că taxa la vânzări era „în prezent nulă”. În afară de aceasta, temeiul juridic al regimului de scutire de taxa la vânzări a fost examinat în detaliu și nu s-a putut găsi nici o indicație în sprijinul noilor cereri ale societății. În consecință, concluziile provizorii sunt confirmate.

(48)

Un producător-exportator malaez și-a reiterat cererea de ajustare pentru diferențele privind etapa comercială dintre vânzările produsului în cauză pe piața internă și la export.

(49)

În absența unor elemente de probă care să demonstreze diferențe constante și distincte de funcții și prețuri ale vânzătorului între etapele comerciale pretinse diferite de pe piața internă a țării exportatoare, concluziile provizorii prezentate la considerentul 69 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(50)

Un producător-exportator malaez a susținut că nu s-a ținut seama de costurile creditului la vânzările interne din timpul perioadei de anchetă.

(51)

În absența unei cereri susținute de ajustare pentru diferențele costurilor creditului, nu s-a putut efectua nici o verificare, iar cererea a trebuit să fie respinsă.

(52)

Celălalt producător-exportator malaez a susținut că rata dobânzii aplicată în regulamentul provizoriu pentru calcularea costurilor creditului pentru sectorul exporturilor este incorectă.

(53)

Concluziile provizorii privind acest aspect au fost reexaminate și s-a concluzionat că rata dobânzii aplicată de societate în răspunsul său la chestionar este într-adevăr mai adecvată, ceea ce a condus la o revizuire a calculelor.

(54)

Un producător-exportator indian și-a reiterat cererea potrivit căreia valoarea normală trebuie ajustată pentru a ține seama de „reducerea de fidelitate” acordată anumitor clienți de pe piața internă.

(55)

S-a constatat că reducerea în cauză era acordată după perioada de anchetă cu condiția îndeplinirii anumitor condiții specifice. După cum se menționează la considerentul 35 din regulamentul provizoriu, nu exista nici un element de probă care să demonstreze că această reducerea era acordată în mod constant și general. De fapt, nici o plată nu fusese încă efectuată în cadrul acestui sistem. În consecință, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (c) din regulamentul de bază, care prevede că nu se poate opera o ajustare decât în cazul în care cererea se întemeiază pe o practică constantă din cursul perioadelor anterioare, inclusiv pe un angajament de respectare a condițiilor necesare pentru obținerea reducerii de preț sau a rabatului, cererea a trebuit să fie respinsă.

(56)

S-a constatat o eroare de calculare a ajustării care urmează a fi acordată unui producător-exportator indian pentru cheltuielile de manipulare pentru sectorul exporturilor. Eroarea respectivă a fost corectată.

(57)

Un producător-exportator indian a contestat motivele pentru care cererea sa de ajustare pentru salariile vânzătorilor de pe piața internă și la export a fost respinsă și a furnizat noi informații în sprijinul cererii sale.

(58)

Cu toate acestea, deși au fost solicitate în mod explicit în chestionar, informațiile sau elementele de probă necesare nu au fost furnizate decât la mult timp după verificarea la fața locului. În absența unei cereri susținute de ajustare pentru salariile vânzătorilor prezentate în termenul stabilit, nu s-a putut efectua nici o verificare, iar cererea a trebuit să fie respinsă.

(59)

Un producător-exportator coreean a susținut că, în calcularea marjei de dumping, Comisia nu a aplicat norma prevăzută la articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, comparând valoarea normală medie ponderată cu prețurile exporturilor individuale. Această comparație a fost considerată discriminatorie față de metodologia utilizată în cazul celorlalți producători-exportatori coreeni. Societatea care, după publicarea concluziilor provizorii, a furnizat cifre noi privind prețurile medii ponderate pe client și pe regiune a pretins că variațiile de preț nu pot fi considerate ca fiind substanțiale. În afară de aceasta, societatea a susținut că variațiile respective rezultă din diferențe dintre condițiile de concurență de pe piața Comunității și nu dintr-o intenție a sa de a recurge la practici de dumping.

(60)

Pentru determinarea provizorie, Comisia a considerat că, în cazul particular al societății respective, metoda de calcul utilizată pentru ceilalți producători-exportatori (a se vedea considerentul 60 din regulamentul provizoriu) nu ar fi reflectat amploarea reală a dumpingului. În afară de aceasta, s-a constatat că existau diferențe semnificative ale configurației prețurilor la export între cumpărători și regiuni. În consecință, valoarea normală stabilită pe o bază medie ponderată a fost comparată cu prețurile tuturor exporturilor individuale în Comunitate.

(61)

Metodologia utilizată de Comisie pentru compararea valorii normale medii ponderate cu prețurile de export individuale este întru totul conformă cu norma prevăzută la articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază. La articolul 2 alineatul (11) paragraful al doilea se prevede clar că o valoare normală stabilită pe baza unei medii ponderate poate fi comparată cu prețurile tuturor exporturilor individuale în Comunitate în cazul în care configurația prețurilor de export diferă semnificativ între diferiți cumpărători, regiuni sau perioade și în cazul în care compararea valorii normale și a prețurilor de export pe o bază medie ponderată nu reflectă amploarea reală a dumpingului practicat. În cazul de față, sunt îndeplinite ambele condiții. Chiar după corectarea prețurilor de export pe baza cifrelor furnizate de producătorul-exportator, configurația prețurilor a continuat să difere semnificativ între cumpărători și regiuni, iar amploarea reală a dumpingului nu a fost reflectată prin compararea valorii normale cu prețul de export pe o bază medie ponderată.

(62)

În consecință, se consideră că nu s-a făcut nici o discriminare între producătorii-exportatori coreeni, ci s-a aplicat norma corectă în fiecare situație specifică. Prin urmare, concluziile provizorii sunt confirmate.

(63)

O societate din Taiwan a cerut ca valoarea normală calculată și prețurile de export să fie comparate pe o bază lunară, susținând că în timpul perioadei de anchetă au intervenit importante variații de costuri și de prețuri din cauza modificărilor prețurilor materiilor prime.

(64)

Fluctuațiile costurilor și ale prețurilor din timpul perioadei de anchetă sunt aproape inevitabile într-o anchetă antidumping. Pentru a compara valoarea normală cu prețul de export, Comisia a stabilit o medie ponderată a celor doi factori, luând astfel în considerare efectul fluctuațiilor, în special în cazul producătorului-exportator la care se constată un paralelism clar între evoluția costurilor și a prețurilor. Se consideră că situația particulară a societății care a făcut cererea nu justifică aplicarea în cazul acesteia a unei alte metodologii decât cea utilizată în cazul tuturor celorlalte societăți care fac obiectul prezentei proceduri. Aceasta ar fi, de asemenea, contrară practicii constante a Comisiei de a se întemeia pe intervale de timp diferite, adică o bază lunară pentru compararea valorii normale și a prețului de export și o bază anuală pentru celelalte etape ale determinării dumpingului.

(65)

În afară de aceasta, este necesar a semnala că societatea nu a prezentat această cerere în răspunsul său la chestionar și nici în timpul verificării la fața locului, cu toate că faptele pe care se bazează cererea erau bine cunoscute de societate la momentul respectiv. Toate informațiile relevante ar fi trebuit prezentate în termenele fixate inițial. Întrucât informațiile furnizate la câteva luni după expirarea termenelor respective nu pot fi verificate în mod rezonabil, cererea societății a trebuit să fie respinsă.

(66)

O societate din Taiwan în cazul căreia s-a constatat că vânzările la export în Comunitate au fost efectuate la limita perioadei de anchetă a cerut să-i fie atribuită marja medie de dumping aplicată celorlalte societăți care au cooperat, și nu marja de dumping reziduală pentru Taiwan, care a fost fixată la nivelul marjei de dumping celei mai ridicate stabilite pentru societățile care au cooperat.

(67)

Această cerere a fost acceptată. În consecință, marja de dumping pentru societatea Nan Ya Plastics Corp. este stabilită la nivelul marjei medii de dumping a societăților din Taiwan care au cooperat, respectiv la 9,6 %.

(68)

Două societăți din Taiwan care au cooperat au semnalat erori de calculare a marjei de dumping provizorii. Aceste erori au fost corectate, iar marjele de dumping respective au fost modificate în consecință.

(69)

Ținând seama de cele menționate anterior și în absența altor observații ale părților interesate, s-a stabilit aplicarea metodelor prevăzute de regulamentul provizoriu atât în cazul societăților care au cooperat, cât și în cazul celor care nu au cooperat.

(70)

Comparația a arătat existența unei marje de dumping de minimis pentru exporturile produsului în cauză în Comunitate efectuate de o societate coreeană în timpul perioadei de anchetă.

(71)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul de import CIF frontieră comunitară, se stabilesc după cum urmează:

(72)

În absența unor noi informații privind definiția industriei comunitare, concluziile prezentate la considerentele 87-92 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(73)

Unele părți interesate au contestat că datele prezentate de industria comunitară au fost utilizate doar pentru perioada începând cu 1996, în timp ce examinarea evoluției pieței anterioară acestei perioade s-a bazat pe informații provenite din studii de piață independente.

(74)

Comisia a estimat că datele prezentate de industria comunitară pentru anul 1995 nu pot fi utilizate din cauza separării Kodak și Eastman în 1995 și din cauza restructurării activităților Shell. Nici Shell, nici Eastman nu au fost în măsură să furnizeze cifre complete pentru acest an.

(75)

Cu toate acestea, Comisia a considerat important să prezinte imaginea situației de penurie de pe piața Comunității din 1995, din cauza efectului acesteia atât asupra prețurilor, cât și asupra rentabilității industriei comunitare. În acest caz, utilizarea informațiilor provenite din studii de piață independente a fost considerată adecvată pentru stabilirea datelor de bază necesare pentru evaluarea situației industriei comunitare în cursul perioadei de analiză a prejudiciului, astfel cum se precizează la considerentul 97 din regulamentul provizoriu.

(76)

În absența unor informații noi contradictorii, concluziile privind consumul produsului în cauză în Comunitate, prezentate la considerentele 100 și 101 din regulamentul provizoriu, sunt confirmate.

(77)

În absența unor informații noi, concluziile provizorii privind volumul și prețurile importurilor provenite din țările în cauză sunt confirmate.

(78)

Un exportator indonezian a susținut că importurile originare din Indonezia nu trebuie să facă obiectul unei evaluări cumulative cu celelalte importuri în cauză, în special din cauza evoluției diferite a volumelor importurilor din țara respectivă față de celelalte țări supuse anchetei. Acest argument a fost deja examinat la considerentul 106 din regulamentul provizoriu și, întrucât nu a fost prezentată nici o informație nouă, Comisia nu poate accepta această cerere.

(79)

În consecință, concluzia potrivit căreia importurile originare din Indonezia trebuie să facă obiectul unei evaluări cumulative cu cele provenite din celelalte țări în cauză este confirmată.

(80)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a cuprins o evaluare a tuturor factorilor și indicilor relevanți care influențează situația industriei comunitare. Examinarea a avut ca obiect toți factorii specifici enumerați la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, anumiți factori nu sunt examinați în detaliu întrucât aceștia nu s-au dovedit a fi relevanți în evaluarea situației industriei comunitare în cursul anchetei (salarii și stocuri, a se vedea motivele expuse în continuare). În ceea ce privește efectul importanței marjei de dumping efective, ținând seama de volumul și prețurile importurilor provenite din țările în cauză, acesta nu poate fi considerat neglijabil.

(81)

S-a constatat că anumite investiții realizate de un producător comunitar care a cooperat nu au fost luate în considerare în etapa provizorie. După includerea cifrelor respective, situația investițiilor nu s-a modificat față de tendința stabilită anterior.

(82)

Anumite părți interesate au susținut că importanța investițiilor realizate în 1998 de industria comunitară arată că aceasta din urmă se bucura de o bună sănătate financiară. Altele au afirmat că nivelul scăzut al investițiilor în timpul perioadei de anchetă se explică prin pierderile înregistrate de industria comunitară în cursul anilor precedenți, și nu prin efectul importurilor care fac obiectul unui dumping.

(83)

În acest sens, ancheta a arătat în mod clar că cheltuielile de investiții realizate în 1997, în 1998 și în timpul perioadei de anchetă au fost în principal rezultatul deciziilor luate în 1995 și 1996, când perspectivele din sectorul PET erau bune (în ciuda pierderilor înregistrate în 1996, această situație fiind considerată temporară). În industria de acest tip, este mai indicat să se țină seama de proiectele de investiții decât de calendarul cheltuielilor efective. Astfel cum se indică la considerentul 124 din regulamentul provizoriu, se confirmă faptul că, din cauza agravării situației sale financiare cauzate de dumpingul prejudiciabil în timpul perioadei de anchetă, industria comunitară nu a planificat nici o expansiune semnificativă a capacităților sale pentru a putea satisface o viitoare creștere a cererii.

(84)

Au fost examinate, de asemenea, salariile și stocurile; cu toate acestea, salariile nu au fost considerate un factor pertinent întrucât cota lor din totalul costurilor este redusă și s-a menținut stabilă în cursul perioadei de analiză a prejudiciului. În ceea ce privește stocurile, ținând seama de caracterul sezonier al pieței de PET, s-a constatat că nivelurile stocurilor au variat semnificativ de-a lungul anului, ceea ce explică motivul pentru care nu au fost considerate pertinente pentru analizarea prejudiciului.

(85)

Cu toate că nu se menționează explicit în regulamentul provizoriu, Comisia a examinat, de asemenea, creșterea în analiza sa a cotei de piață și a constatat ușoare pierderi pentru industria comunitară în timpul perioadei de analiză a prejudiciului.

(86)

De asemenea, examinarea situației industriei comunitare a avut ca obiect următorii indicatori:

(87)

Astfel cum se menționează în regulamentul provizoriu, pierderile suferite în timpul perioadei de anchetă au fost de natură să împiedice realizarea unor noi planuri de investiții în timpul perioadei de anchetă. În mod evident, acest lucru nu a îmbunătățit capacitatea industriei comunitare de a mobiliza capitaluri în cursul acestei perioade, deși creșterea cererii era previzibilă.

(88)

Productivitatea, exprimată în tone fabricate pe persoană angajată, a crescut cu 67 % între 1996 și perioada de anchetă și cu 21 % între 1998 și perioada de anchetă. Această creștere semnificativă a productivității arată că industria comunitară a făcut toate eforturile posibile pentru a rămâne concurențială.

(89)

Indicatorul anterior reflectă situația globală a industriei comunitare (cuprinzând în principal liniile de producție a PET). Verificarea a arătat că tendința negativă în timpul perioadei de anchetă poate fi atribuită în mare parte sectorului PET. Acest indicator corespunde deteriorării rentabilității industriei comunitare.

(90)

Indicatorul anterior reflectă situația globală a industriei comunitare (cuprinzând în principal liniile de producție a PET). El reprezintă rezultatele de exploatare brute ale societăților respective, adică vânzările minus costurile de vânzare și înainte de considerarea costurilor financiare, a amortizărilor, provizioanelor și impozitelor. Verificarea a arătat că deteriorarea din timpul perioadei de anchetă poate fi atribuită în mare parte sectorului PET.

(91)

Unele părți interesate au contestat concluziile Comisiei privind prejudiciul, întrucât unii indicatori de prejudiciu arătau tendințe stabile sau în creștere. În acest sens, unele părți interesate au atras atenția asupra slabei subcotări a prețurilor, asupra creșterii volumului vânzărilor și asupra stabilității globale a cotei de piață. Ele au estimat că acești indicatori ar arăta situația bună a industriei comunitare și că, în ciuda nivelului lor foarte scăzut, prețurile sunt normale, ținând seama de condițiile existente pe piață.

(92)

Acest argument nu a putut fi acceptat. Astfel cum se indică în regulamentul provizoriu, industria și-a putut mări vânzările și cota de piață în timpul perioadei de anchetă, după ce a pierdut 5 puncte procentuale între 1997 și 1998, atunci când ea și-a scăzut mult prețurile pentru a le alinia la cele ale importurilor care făceau obiectul unui dumping. Astfel cum este explicat în regulamentul provizoriu, s-a stabilit că importurile au fost efectuate la prețuri care făceau obiectul unui dumping. În acest sens, nivelul scăzut de subcotare a prețurilor decurge din faptul că prețurile industriei comunitare au fost în scădere în timpul perioadei de anchetă. Această depreciere a prețurilor a fost provocată de importurile care făceau obiectul unui dumping, care au fost substanțiale în ceea ce privește volumul și cota de piață și care au forțat industria comunitară să reacționeze printr-o scădere a prețurilor sale.

(93)

Mai multe părți interesate și delegați ai statelor membre au solicitat Comisiei să analizeze și să ia în considerare anumite evoluții posterioare perioadei de anchetă. Părțile respective au subliniat, în special, creșterea rapidă și semnificativă a prețurilor PET din industria comunitară, în legătură cu creșterea prețurilor materiilor prime. Potrivit respectivelor părți, industria comunitară a cunoscut o îmbunătățire considerabilă a situației sale de la perioada de anchetă și era probabil să nu mai sufere un prejudiciu important.

(94)

Se cuvine a aminti că articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede că informațiile privind o perioadă de anchetă nu se iau, în mod obișnuit, în considerare. Pe baza jurisprudenței Curții, evoluțiile posterioare perioadei de anchetă nu pot fi luate în considerare decât în cazul în care fac în mod clar inadecvată impunerea măsurilor antidumping.

(95)

Comisia a analizat evoluțiile de pe piața PET în timpul celor nouă luni care au urmat perioadei de anchetă, respectiv de la 1 octombrie 1999 la 30 iunie 2000. S-a constatat că prețurile de vânzare ale PET fabricate de industria comunitară pe piața Comunității au crescut în mod constant. În cursul acestei perioade de nouă luni, prețul mediu de vânzare a fost cu aproximativ 40 % mai mare decât media constatată în timpul perioadei de anchetă. Creșterea respectivă a fost mai rapidă decât cea a costurilor (aproximativ 20 %), ceea ce a contribuit la o îmbunătățire a situației financiare a industriei comunitare. Cu toate acestea, în medie, în cursul acestei perioade de nouă luni, rentabilitatea vânzărilor industriei comunitare a continuat să fie negativă (–2 %), ceea ce arată că rezultatele sale financiare au rămas nesatisfăcătoare și mult inferioare nivelului care garantează viabilitatea acestei industrii.

(96)

Această modificare spectaculoasă a prețurilor se explică în principal prin creșterea prețurilor petrolului brut începând cu jumătatea anului 1999, ceea ce a afectat semnificativ prețurile tuturor polimerilor, câteva luni mai târziu. De asemenea, este necesar a semnala că vânzările și cota de piață a industriei comunitare au crescut constant în detrimentul importurilor care fac obiectul unui dumping. Cu toate acestea, scăderea volumului importurilor care fac obiectul unui dumping poate fi cauzată de deschiderea unei anchete antidumping. În cazul de față, evoluția cursului de schimb dolar/euro a făcut, de asemenea, ca importurile în cauză să fie mai puțin atractive.

(97)

Trebuie subliniat că atât cursurile de schimb, cât și prețul petrolului brut sunt factori extrem de variabili, care pot suferi modificări temporare. În afară de aceasta, în cazul în care ancheta antidumping în curs se închide fără instituirea unor măsuri, este probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping să recâștige rapid cote de piață.

(98)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a concluzionat că evoluțiile posterioare perioadei de anchetă nu indică faptul că prejudiciul cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping a dispărut. În consecință, instituirea unor măsuri antidumping nu este în mod clar inadecvată.

(99)

Întrucât nu s-au primit alte argumente privind prejudiciul suferit de industria comunitară, concluzia potrivit căreia industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 din regulamentul de bază, prezentată la considerentele 125-128 din regulamentul provizoriu, este confirmată.

(100)

Mai multe părți interesate au continuat să susțină că s-a concluzionat în mod eronat de către Comisie că importurile originare din țările în cauză au cauzat prejudiciul suferit de industria comunitară, în timp ce, în opinia lor, situația acestei industrii și nivelul prețurilor de pe piața Comunității se datorează unei combinații de alți factori. În acest context, ele au reiterat argumentele deja prezentate în etapa provizorie (în special prețul materiilor prime, capacitățile excedentare, concurența dintre producătorii de PET).

(101)

Întrucât nu s-a primit nici un argument nou privind cauza prejudiciului suferit de industria comunitară, concluzia potrivit căreia importurile de PET provenite din țările în cauză au cauzat un prejudiciu industriei comunitare, prezentată la considerentul 148 din regulamentul provizoriu, este confirmată.

(102)

Din cauza gradului scăzut de cooperare a utilizatorilor din cursul primei faze a anchetei, Comisia a decis să procedeze la o examinare mai aprofundată a efectului probabil al instituirii măsurilor asupra industriilor în aval. Prin urmare, aceasta a trimis 90 de noi chestionare, mai simple, utilizatorilor de PET, dintre care unii fuseseră deja contactați, dar nu au răspuns. Alte 19 societăți care nu au cooperat anterior au dat răspunsuri valabile în termenele stabilite.

Noile societăți care au cooperat sunt următoarele:

(103)

În total, datele prezentate de societățile care au răspuns la primul sau al doilea chestionar au acoperit 26 % din consumul comunitar de PET din timpul perioadei de anchetă. Costurile stabilite prin combinarea acestor date au fost considerate reprezentative pentru diferitele subsectoare utilizatoare întrucât informațiile prezentate de fiecare societate au arătat mari similitudini între societățile aparținând acelorași subsectoare.

(104)

După instituirea măsurilor provizorii, utilizatorii sau asociațiile lor reprezentative au adresat Comisiei diferite observații. Acestea se refereau în principal la evoluția pieței de PET și la efectul posibil al măsurilor asupra sectoarelor utilizatoare. Aceste observații au fost trimise de:

(105)

Au fost luate în considerare atât aceste observații, cât și cele prezentate de asociații reprezentând producătorii de apă (care s-au făcut cunoscute în prima etapă a anchetei): în total, ele reprezintă cel puțin jumătate din piață.

(106)

După analiza tuturor informațiilor furnizate, s-a dovedit că sectorul utilizator, considerat anterior ca fiind subdivizat în trei grupe (producători de preforme, producători de apă și îmbuteliatori integrați de băuturi răcoritoare), se compune de fapt din două grupe:

(107)

Se cuvine a semnal că transformatorii (cu excepția producătorilor de folii) lucrează în strânsă colaborare cu îmbuteliatorii.

În consecință, efectul măsurilor descrise în continuare nu trebuie cumulat, întrucât acesta se va repercuta în mare parte direct asupra principalilor clienți ai transformatorilor, respectiv asupra îmbuteliatorilor de băuturi nealcoolice.

(108)

Ținând seama de noile date prezentate, situația utilizatorilor care au furnizat informații pe deplin cuantificate se prezintă după cum urmează:

(109)

S-a estimat că instituirea măsurilor antidumping și compensatorii propuse (din care 15 % trebuie atribuite doar măsurilor compensatorii) va duce la o creștere cu 4 % a costurilor de producție ale transformatorilor care produc preforme și butelii, ținând seama de volumele lor de achiziții de PET originar din țările în cauză în timpul perioadei de anchetă (2 % în cazul în care calculul se face pe baza prețurilor PET din iulie 2000). De asemenea, efectul măsurilor asupra producătorilor de folii ar fi de aproximativ 2,3 % (1,2 % în cazul în care calculul se face pe baza prețurilor PET din iulie 2000).

(110)

Ținând seama de legăturile contractuale cu clienții lor, este probabil că transformatorii care produc preforme și butelii vor putea transfera o mare parte a acestei creșteri a costurilor asupra clienților lor. Aceeași este situația în cazul producătorilor de folii. Efectul direct al măsurilor asupra rentabilității vânzărilor acestor societăți este considerat, prin urmare, limitat.

(111)

Acești utilizatori au susținut din nou că riscul principal constă în eventuala relocalizare a activităților transformatorilor în țări din afara Comunității. Cu toate acestea, Comisia nu a găsit nici un element de probă nou al unui astfel de risc, ținând seama în special de efectul prevăzut al măsurilor propuse, pe de o parte, și de costurile și inconvenientele legate de o relocalizare, pe de altă parte. La considerentul 179 din regulamentul provizoriu s-a estimat că toate costurile suplimentare legate de transport ar reprezenta doar o creștere de 2,5 % din costuri. În afară de aceasta, s-a explicat, de asemenea, că proximitate, flexibilitatea și fiabilitatea de aprovizionare reprezintă tot atâtea aspecte esențiale pentru utilizatori.

(112)

S-a estimat că instituirea măsurilor antidumping și compensatorii propuse va determina o creștere medie de mai puțin de 0,9 % a costurilor de producție ale îmbuteliatorilor de băuturi nealcoolice, ținând seama de volumele lor de achiziții de PET originar din țările în cauză în timpul perioadei de anchetă și de faptul că această creștere a costurilor preformelor se va repercuta în mare parte asupra lor (aproximativ 0,4 % în cazul în care calculul se face pe baza prețurilor PET din iulie 2000).

(113)

Se estimează că această creștere a costurilor de producție va avea un efect limitat asupra marilor societăți care vând băuturi de marcă, întrucât acestea sunt foarte rentabile. Îmbuteliatorii mici de băuturi care nu sunt de marcă, care nu reprezintă decât o mică parte din acest sector, au marje de profit inferioare; această creștere a costurilor nu riscă să pună serios în pericol activitățile acestora, dar poate necesita anumite eforturi de reechilibrare a costurilor. În acest sens, este necesar a semnala că, în trecut, aceste societăți au fost nevoite să facă față unor mari fluctuații a prețurilor la PET.

(114)

Astfel cum s-a menționat anterior, PET este în special utilizat, fie direct, fie indirect prin intermediul transformatorilor, de producătorii de băuturi nealcoolice, în timp ce pentru celelalte industrii PET nu reprezintă decât un material de ambalaj de mică importanță. Întrucât efectul prevăzut asupra sectorului băuturilor nealcoolice cuprinde deja efectul asupra costurilor PET transformat de transformatori, se poate considera că această creștere a costurilor va avea repercusiuni limitate asupra utilizatorilor de PET.

(115)

S-a dovedit că prețurile apelor și al băuturilor nealcoolice îmbuteliate au crescut într-un ritm relativ constant (1-2 % pe an) în cursul ultimului deceniu (statisticile indicilor de prețuri cu amănuntul ale Eurostat). În cursul aceleiași perioade, prețurile PET au fost extrem de variabile, fără a influența, cu toate acestea, prețurile cu amănuntul ale apelor și băuturilor nealcoolice îmbuteliate. În consecință, cererea privind efectul probabil inflaționist al măsurilor asupra prețurilor cu amănuntul ale apelor și băuturilor nealcoolice îmbuteliate este respinsă.

(116)

După toate probabilitățile, măsurile propuse vor fi profitabile industriei comunitare care, prin eforturile sale de restructurare și creșterea remarcabilă a productivității sale, a demonstrat hotărârea de a se menține prezentă pe piața Comunității în plină creștere. Instituirea măsurilor îi va permite să-și îmbunătățească rentabilitatea, să realizeze noi investiții care sunt esențiale pentru o activitate ce necesită intensiv capital și îi vor asigura o viabilitate pe termen lung în Comunitate.

(117)

Întrucât situația industriei comunitare în amonte depinde de sănătatea financiară a producătorilor comunitari de PET, îmbunătățirea situației acestora din urmă ca urmare a instituirii măsurilor va fi profitabilă și pentru industria în amonte. Acest lucru a fost confirmat de societățile în amonte care au cooperat.

(118)

Pe baza informațiilor suplimentare obținute de la utilizatori, s-a concluzionat că efectul măsurilor asupra utilizatorilor riscă să fie limitat. Întrucât transformatorii pot repercuta o mare parte a creșterii costurilor asupra clienților lor, efectul global al măsurilor asupra rentabilității generale a producătorilor de băuturi este considerat marginal.

(119)

În afară de aceasta, se confirmă că relocalizarea producției de preforme în afara Comunității este puțin probabilă, că prețurile cu amănuntul ale băuturilor nealcoolice nu sunt, în general, foarte influențate de fluctuațiile prețurilor PET și că instituirea măsurilor este clar în interesul industriei comunitare și al industriilor în amonte.

(120)

Întrucât nu s-a prezentat nici un alt argument privind interesul Comunității, concluzia potrivit căreia nu există nici un motiv imperios de a nu institui măsuri, după cum se indică la considerentul 202, este confirmată.

(121)

Ținând seama de concluziile stabilite cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, se consideră că trebuie luate măsuri antidumping definitive pentru a evita agravarea prejudiciului cauzat Comunității de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țările în cauză.

(122)

În absența unor noi informații, metoda utilizată pentru stabilirea marjei de prejudiciu descrisă la considerentul 206 din regulamentul provizoriu este confirmată.

(123)

În absența unor noi informații, metodologia utilizată pentru stabilirea nivelurilor dreptului antidumping în același timp cu nivelurile dreptului compensatoriu corespunzătoare stabilite în ancheta antisubvenție desfășurată în paralel, astfel cum este descrisă la considerentele 209-213 din regulamentul provizoriu, este confirmată.

(124)

Pentru a evita ca fluctuațiile prețurilor PET cauzate de fluctuațiile prețurilor petrolului brut să nu conducă la drepturi mai ridicate, se consideră adecvată instituirea unor drepturi sub forma unei valori specifice pe tonă. Această valoare rezultă din aplicarea nivelului dreptului antidumping prețurilor de export CIF utilizate pentru calcularea nivelului de eliminare a prejudiciului în timpul perioadei de anchetă.

(125)

Drepturile antidumping propuse se prezintă după cum urmează:

India

(126)

Societățile Elque Polyesters Limited și Futura Polymer Limited au participat la procedura antisubvenții desfășurată în paralel, și nu la prezenta anchetă antidumping, întrucât ele nu au exportat în Comunitate. Prin urmare, ele sunt autorizate să solicite o reexaminare în calitate de noi exportatori atunci când au exportat efectiv în Comunitate sau în cazul în care pot face dovada că și-au asumat obligații contractuale irevocabile de a exporta cantități importante în Comunitate.

Indonezia

Coreea

Malaysia

Taiwan

Thailanda

(127)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale dreptului antidumping (de exemplu, în urma unei modificări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (6) și trebuie să conțină toate informațiile necesare privind, în special, orice modificare a activităților societății în legătură cu producția și vânzările pe piața internă și la export rezultate, de exemplu, din această modificare a denumirii sau din această modificare a entităților de producție și vânzare. După consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica, dacă este necesar, regulamentul, actualizând lista societăților care beneficiază de niveluri individuale ale drepturilor.

(128)

Ținând seama de amploarea dumpingului constatat pentru producătorii-exportatori și de importanța prejudiciului cauzat industriei comunitare, se consideră necesară perceperea definitivă a sumelor plătite cu titlu de drepturi antidumping provizorii la nivelul dreptului definitiv. În cazul în care dreptul definitiv este superior dreptului provizoriu, doar sumele depuse la nivelul dreptului provizoriu se percep definitiv.

(129)

În urma instituirii măsurilor antidumping provizorii, producători-exportatori din India și Indonezia au oferit angajamente în materie de preț în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(130)

Comisia consideră că angajamentele oferite de Reliance Industries Limited, Pearl Engineering Polymers Limited și P.T. Polypet Karyapersada pot fi acceptate (7), întrucât elimină efectul prejudiciabil al dumpingului. În afară de aceasta, rapoartele periodice și detaliate pe care societățile se angajează să le furnizeze Comisiei vor permite un control eficace. De asemenea, structura vânzărilor acestor societăți este de așa natură încât Comisia consideră minim riscul de eludare a angajamentelor.

(131)

O altă societate a propus, de asemenea, un angajament. Cu toate acestea, faptul că societatea a furnizat informații false și înșelătoare în ceea ce privește anumite aspecte ale anchetei permite punerea sub semnul îndoielii a cooperării sale, în special a preciziei și fiabilității sale (a se vedea considerentul 13). În consecință, Comisia a estimat că nu este posibil un control eficace al angajamentului societății respective și a respins oferta.

(132)

Pentru a asigura respectarea și un control eficace al angajamentelor, la momentul prezentării cererii de punere în liberă circulație în conformitate cu angajamentele, scutirea de drept se face cu condiția prezentării către autoritățile vamale competente ale statului membru în cauză a unei facturi conforme cu angajamentul, valabilă, eliberată de producătorii-exportatori ale căror angajamente au fost acceptate și conținând informațiile indicate în anexă. În cazul în care această factură lipsește sau nu corespunde produsului prezentat autorităților vamale, dreptul antidumping aplicabil este datorat pentru a se garanta aplicarea efectivă a angajamentului.

(133)

În cazul încălcării sau retragerii angajamentelor, se va putea institui un drept antidumping, în conformitate cu articolul 8 alineatele (9) și (10) din regulamentul de bază,

Comisia Europeană

Direcția Generală Comerț

Direcția B

TERV 0/13

Rue de la Loi 200

B-1049 Bruxelles.

1.

Numărul facturii conforme.

2.

Codul adițional TARIC sub care pot fi vămuite la frontiera comunitară produsele menționate pe factură (precizat de regulament).

3.

Denumirea exactă a mărfurilor, în special:

4.

Descrierea condițiilor de vânzare, în special:

5.

Numele importatorului căruia îi este eliberată factura direct de societate.

6.

Numele persoanei responsabile din societatea care a eliberat factura conformă și următoarea declarație semnată de responsabilul respectiv:

„Subsemnatul certific faptul că vânzarea la export direct în Comunitatea Europeană a mărfurilor care fac obiectul prezentei facturi se efectuează în cadrul și în conformitate cu termenii angajamentului oferit de … [numele societății] și acceptat de Comisia Europeană prin Decizia 2000/745/CE. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”