|
01/Volumul 02 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
143 |
31999Q0531
|
L 136/15 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
ACORD INTERINSTITUȚIONAL
din 25 mai 1999
între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Comunităților Europene
privind investigațiile interne desfășurate de Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF)
PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
făcând trimitere la Rezoluția Parlamentului European din 7 octombrie 1998 privind independența, rolul și statutul Unității pentru Coordonarea Combaterii Fraudei (UCLAF) (1),
făcând trimitere la concluziile Consiliului din 15 martie 1999, adoptate ca urmare a discuțiilor detaliate cu reprezentanții Parlamentului European și ai Comisiei,
luând notă de Decizia 1999/352/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 28 aprilie 1999 privind constituirea Oficiului European de Lupta Antifraudă (2),
|
(1) |
întrucât Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și Regulamentul (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (4) privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Lupta Antifraudă prevăd că oficiul inițiază și desfășoară investigații în cadrul instituțiilor, organismelor și oficiilor și agențiilor instituite prin tratatele CE sau Euratom ori în temeiul acestor tratate; |
|
(2) |
întrucât responsabilitatea Oficiului European de Lupta Antifraudă, stabilită de către Comisie, se extinde dincolo de protejarea intereselor financiare, incluzând toate activitățile necesare pentru a salvgarda interesele comunitare împotriva comportamentelor ilegale care ar putea conduce la proceduri administrative sau penale; |
|
(3) |
întrucât sfera combaterii fraudei ar trebui lărgită, iar eficiența sa ar trebui îmbunătățită prin exploatarea existentă în domeniul investigațiilor administrative; |
|
(4) |
întrucât, prin urmare, în temeiul autonomiei lor administrative, toate instituțiile, organismele și oficiile și agențiile ar trebui să încredințeze oficiului sarcina de a efectua investigații administrative pentru a descoperi situațiile grave, legate de exercitarea sarcinilor profesionale, care ar putea constitui o nerespectare a obligațiilor funcționarilor și angajaților Comunităților, în conformitate cu articolul 11, 12 al doilea și al treilea paragraf, articolul 13, 14, 16 și articolul 17 primul paragraf din Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene (denumite în continuare „Statutul personalului”), care ar putea prejudicia interesele Comunităților și ar putea conduce la proceduri disciplinare sau, dacă este cazul, la proceduri penale, erori personale grave menționate în articolul 22 din Statutul personalului sau nerespectarea unor obligații similare de către membrii, conducătorii sau personalul instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Comunităților care nu intră sub incidența Statutului personalului; |
|
(5) |
întrucât astfel de investigații ar trebui desfășurate în conformitate cu dispozițiile relevante din tratatele de instituire a Comunităților Europene și, în special, ale Protocolului privind privilegiile și imunitățile, din textele adoptate pentru aplicarea lor, precum și din Statutul personalului; |
|
(6) |
întrucât astfel de investigații ar trebui să se desfășoare în condiții echivalente în toate instituțiile, organismele, oficiile și agențiile comunitare; întrucât atribuirea acestei sarcini oficiului nu ar trebui să afecteze responsabilitățile instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor și nu ar trebui să reducă, în nici un fel, protecția juridică a persoanelor implicate; |
|
(7) |
întrucât, până la modificarea Statutului personalului, ar trebui adoptate măsuri practice care să dispună modul în care membrii instituțiilor și organismelor, conducătorii oficiilor și organismelor și funcționarii și angajații instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor trebuie să coopereze la buna desfășurare a investigațiilor interne, |
după o consultare în vederea elaborării de norme comune în acest sens,
invitând celelalte instituții, organisme și oficii și agenții să adere la prezentul acord,
CONVIN:
|
1. |
Să adopte norme comune constând în norme de aplicare necesare pentru buna desfășurare a investigațiilor efectuate de oficiu în cadrul instituțiilor lor. Scopul acestor investigații este:
Aceste investigații se efectuează cu respectarea în totalitate a prevederilor în materie din tratatele de instituire a Comunităților Europene și, în special, ale Protocolului privind privilegiile și imunitățile, din textele adoptate pentru punerea lor în aplicare și din Statutul personalului. Investigațiile se desfășoară, de asemenea, în conformitate cu condițiile prevăzute de regulamentele Comunității Europene și ale Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. |
|
2. |
Să elaboreze astfel de norme și să le pună de îndată în aplicare prin adoptarea unei decizii interne în conformitate cu modelul anexat la prezentul acord și să nu se îndepărteze de acest model decât în cazurile în care cerințele lor speciale fac ca acest lucru să fie o necesitate tehnică. |
|
3. |
Să recunoască necesitatea de a trimite oficiului, spre avizare, orice solicitare de ridicare a imunității de jurisdicție a oricărui funcționar sau angajat pentru cazuri de fraudă sau corupție sau orice altă activitate ilegală. Dacă solicitarea de ridicare a imunității îl vizează pe unul dintre membrii săi, oficiul este informat cu privire la aceasta. |
|
4. |
Să comunice oficiului prevederile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului acord. |
Prezentul acord poate fi modificat doar cu consimțământul expres al instituțiilor semnatare.
Celelalte instituții și organismele, oficiile și agențiile instituite de Tratatul CE sau Tratatul Euratom ori în temeiul acestor tratate sunt invitate să adere la prezentul acord printr-o declarație comună adresată președinților instituțiilor semnatare.
Prezentul acord intră în vigoare la 1 iunie 1999.
Adoptat la Bruxelles, 25 mai 1999.
Pentru Parlamentul European
Președintele
J. M. GIL-ROBLES
Pentru Consiliul Uniunii Europene
Președintele
H. EICHEL
Pentru Comisia Comunităților Europene
Președintele
J. SANTER
(1) JO C 328, 26.10.1998, p. 95.
(2) JO L 136, 31.5.1999, p. 20.
(3) JO L 136, 31.5.1999, p. 1.
(4) JO L 136, 31.5.1999, p. 8.
ANEXĂ
„MODEL DE DECIZIE”
DECIZIA (INSTITUȚIEI/ORGANISMULUI SAU OFICIULUI/AGENȚIEI)
din
privind condițiile pentru investigațiile interne privind prevenirea fraudei, corupției și oricăror activități ilegale care prejudiciază interesele Comunităților
INSTITUȚIA, ORGANISMUL, OFICIUL SAU AGENȚIA,
având în vedere (temeiul legal),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (1) și Regulamentul (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (2) privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Lupta Antifraudă prevăd că oficiul inițiază și desfășoară investigații în cadrul instituțiilor, organismelor și oficiilor și agențiilor instituite de Tratatul CE sau de Tratatul Euratom ori în temeiul acestor tratate. |
|
(2) |
Responsabilitatea Oficiului European de Lupta Antifraudă, stabilită de către Comisie, se extinde dincolo de protejarea intereselor financiare pentru a include toate activitățile necesare pentru a salvgarda interesele comunitare împotriva comportamentelor ilegale care ar putea conduce la proceduri administrative sau penale. |
|
(3) |
Sfera combaterii fraudei ar trebui lărgită, iar eficiența sa ar trebui îmbunătățită prin exploatarea expertizei existente în domeniul investigațiilor administrative. |
|
(4) |
Prin urmare, în temeiul autonomiei lor administrative, toate instituțiile, organismele și oficiile și agențiile ar trebui să încredințeze oficiului sarcina de a efectua investigații administrative pentru a descoperi situațiile grave, legate de exercitarea sarcinilor profesionale, care ar putea constitui o nerespectare a obligațiilor funcționarilor și agenților Comunităților, în conformitate cu articolul 11, 12 al doilea și al treilea paragraf, articolul 13, 14, 16 și articolul 17 primul paragraf din Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene (denumite în continuare „Statutul personalului”), care ar putea prejudicia interesele Comunităților și ar putea conduce la proceduri disciplinare sau, dacă este cazul, la proceduri penale, erori personale grave menționate în articolul 22 din Statutul personalului sau nerespectarea unor obligații similare de către membrii, conducătorii sau personalul instituțiilor, organismelor și oficiilor și agențiilor Comunităților care nu intră sub incidența Statutului personalului. |
|
(5) |
Astfel de investigații ar trebui desfășurate în conformitate cu dispozițiile în materie din tratatele de instituire a Comunităților Europene și, în special, ale Protocolului privind privilegiile și imunitățile, din textele adoptate pentru aplicarea lor și din Statutul personalului. |
|
(6) |
Astfel de investigații ar trebui să se desfășoare în condiții echivalente în toate instituțiile, organismele și oficiile și agențiile comunitare; atribuirea acestei sarcini oficiului nu ar trebui să afecteze responsabilitățile instituțiilor, organismelor, oficiilor sau agențiilor și nu ar trebui să reducă, în nici un fel, protecția juridică a persoanelor implicate. |
|
(7) |
Până la modificarea Statutului personalului, ar trebui adoptate măsuri practice care să dispună modul în care membrii instituțiilor și organismelor, conducătorii oficiilor și organismelor și funcționarii și angajații instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor trebuie să coopereze la buna desfășurare a investigațiilor interne, |
DECIDE:
Articolul 1
Obligația de a coopera cu oficiul
Secretarul general, serviciile și orice conducător, funcționar sau angajat al (instituției, organismului, oficiului sau agenției) trebuie să coopereze pe deplin cu agenții oficiului și să le acorde asistența necesară investigației. În acest scop, aceștia furnizează agenților oficiului toate informațiile și explicațiile necesare.
Fără să aducă atingere dispozițiilor relevante din tratatele de instituire a Comunităților Europene și, în special, ale Protocolului privind privilegiile și imunitățile, sau din textele adoptate pentru punerea lor în aplicare, membrii cooperează pe deplin cu oficiul.
Articolul 2
Obligația de a furniza informații
Orice funcționar sau angajat al (instituției, organismului, oficiului sau agenției) care are cunoștință de dovezi care conduc la prezumția existenței unor posibile cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care prejudiciază interesele Comunităților sau de situații grave, legate de desfășurarea sarcinilor profesionale care ar putea constitui încălcări ale obligațiilor funcționarilor sau agenților Comunităților și ar putea conduce la proceduri disciplinare sau, dacă este cazul, la proceduri penale sau de o încălcare a obligațiilor similare ale membrilor, conducătorilor sau personalului care nu intră sub incidența Statutului personalului informează de îndată cu privire la aceasta șeful de serviciu sau directorul general sau, dacă consideră că este util, secretarul general sau direct oficiul.
Secretarul general, directorii generali sau șefii de servicii sau conducătorii (instituției, organismului, oficiului sau agenției) transmit imediat oficiului orice dovezi de care au cunoștință pe baza cărora se poate presupune existența neregulilor menționate în primul paragraf.
Conducătorii, funcționarii și angajații (instituției, organismului, oficiului sau agenției) nu trebuie să fie supuși, în nici un fel, unui tratament injust sau discriminatoriu ca urmare a faptului că au comunicat informațiile menționate în primul și al doilea paragraf.
Membrii cărora li se aduc la cunoștință fapte în conformitate cu primul paragraf informează președintele instituției (sau al organismului) sau, în cazul în care consideră că acest lucru este util, direct oficiul.
Articolul 3
Asistența din partea oficiului de securitate
La solicitarea directorului oficiului, oficiul de securitate al (instituției, organismului, oficiului sau agenției) acordă oficiului asistență în desfășurarea practică a investigației.
Articolul 4
Informarea părții interesate
În cazul în care apare posibilitatea implicării unui membru, conducător, funcționar sau angajat, partea în cauză este informată rapid, atât timp cât acest lucru nu prejudiciază investigația. În orice caz, la finalizarea anchetei, nu pot fi trase concluzii care fac trimitere nominală la un membru, conducător, funcționar sau angajat al (instituției, organismului, oficiului sau agenției) fără ca părții interesate să i se fi dat ocazia să își exprime punctul de vedere asupra tuturor faptelor care o privesc.
În cazurile în care este necesară menținerea secretului absolut în scopul desfășurării investigației și care necesită utilizarea de proceduri de investigație care țin de competența unei autorități judiciare naționale, respectarea obligației de a invita membrul, conducătorul, funcționarul sau angajatul (instituției, organismului, oficiului sau agenției) să își exprime punctul de vedere poate fi amânată cu acordul președintelui sau, respectiv, al secretarului general.
Articolul 5
Informarea cu privire încetarea investigației
În cazul în care, în urma unei investigații interne, nu poate fi adusă nici o acuzație unui membru, conducător, funcționar sau angajat al (instituției, organismului, oficiului sau agenției) care a făcut obiectul investigației, investigația internă care îl privește este încetată prin decizie a directorului oficiului, care informează în scris partea interesată.
Articolul 6
Ridicarea imunității
Orice solicitare din partea unei autorități naționale polițienești sau judiciare privind ridicarea imunității de jurisdicție a unui conducător, funcționar sau angajat al (instituției, organismului, oficiului sau agenției) în ceea ce privește posibile cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală este transmisă directorului oficiului spre avizare. Dacă solicitarea de ridicare a imunității vizează un membru al instituției (organismului), este informat oficiul.
Articolul 7
Data intrării în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare la 1 iunie 1999.
Adoptată la
Pentru (instituție, organism, oficiu sau agenție)
(1) JO L 136, 31.5.1999, p. 1.
(2) JO L 136, 31.5.1999, p. 8.