05/Volumul 05

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

31998R0577

L 077/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 577/98 AL CONSILIULUI

din 9 martie 1998

privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene și, în special, articolul 213 al acestuia;

având în vedere proiectul de regulament prezentat de Comisie;

întrucât, pentru a îndeplini sarcinile ce i-au fost atribuite, Comisia are nevoie de informații statistice comparabile cu privire la nivelul, structura și tendințele ocupării forței de muncă și șomajului în statele membre;

întrucât cea mai bună metodă de a obține astfel de informații la nivel comunitar este de a realiza anchete armonizate asupra forței de muncă;

întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3711/91 al Consiliului din 16 decembrie 1991 privind organizarea unei anchete anuale prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate (1) prevedea că, începând din 1992, urma să fie realizată o anchetă în primăvara fiecărui an;

întrucât, deși o anchetă continuă este preferabilă unei anchete anuale efectuate primăvara pentru a asigura disponibilitatea și armonizarea datelor și a măsura volumul de muncă, este greu de realizat o anchetă continuă la aceleași date în toate statele membre;

întrucât trebuie să fie încurajată utilizarea surselor administrative existente în măsura în care acestea pot asigura o suplimentare utilă a informației obținute prin interviuri sau pot servi ca bază de eșantionare;

întrucât datele anchetei, conform prezentului regulament, pot fi extinse pentru a include încă un set de variabile care reprezintă o parte a unui program multianual de module ad hoc care va fi elaborat pe baza procedurii adecvate în cadrul măsurilor de punere în aplicare;

întrucât principiile relevanței și eficienței costurilor, definite în Regulamentul (CE) nr. 322/97 al Consiliului din 17 februarie 1997 privind statisticile comunitare (2), care constituie cadrul legal pentru realizarea statisticilor comunitare, se vor aplica și în cazul prezentului regulament;

întrucât confidențialitatea statistică este reglementată prin prevederi stabilite în Regulamentul (CE) nr. 322/97 și în Regulamentul (Euratom, CEE) nr. 1588/90 al Consiliului din 11 iunie 1990 privind transmiterea către Biroul de Statistică al Comunităților Europene a datelor supuse regimului de confidențialitate statistică (3);

întrucât Comitetul pentru programul statistic, constituit în baza Deciziei 89/382/CEE, Euratom (4), a fost consultat de către Comisie conform articolului 3 din decizia menționată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Frecvența anchetei

Statele membre realizează în fiecare an o anchetă prin sondaj, denumită în continuare „anchetă”, asupra forței de muncă.

Ancheta este o anchetă continuă care furnizează rezultate trimestriale și anuale; cu toate acestea, statele membre care nu pot realiza o anchetă continuă pot efectua primăvara numai o anchetă anuală.

Informațiile culese în timpul anchetei se referă în general la situația existentă în cursul săptămânii (considerată de luni până duminică) care precede interviul, denumită săptămâna de referință.

În cazul unei anchete continue:

—	săptămânile de referință sunt împărțite uniform în cursul întregului an;

—	în mod normal, interviul are loc în cursul săptămânii care urmează imediat după săptămâna de referință. Săptămâna de referință și data interviului nu pot să fie decalate printr-un interval mai mare de cinci săptămâni, excepție făcând cazurile din al treilea trimestru;

—	trimestrele și anii de referință sunt grupuri de 13 și respectiv 52 de săptămâni consecutive; lista săptămânilor care alcătuiesc un trimestru sau un an dat este realizată conform procedurii prevăzute la articolul 8.

Articolul 2

Unitățile și domeniul de aplicare a anchetei, metodele de observare

(1) Ancheta este realizată în fiecare stat membru pe un eșantion de gospodării sau persoane care au reședința pe teritoriul economic al statului respectiv la data anchetei.

(2) Populația țintă a anchetei o reprezintă persoanele care locuiesc în gospodării private pe teritoriul economic al fiecărui stat membru. Dacă este posibil, acestei populații principale formate din persoanele care trăiesc în gospodării private i se adaugă persoanele care trăiesc în gospodării instituționalizate.

Ori de câte ori este posibil, gospodăriile instituționalizate sunt cercetate cu ajutorul unor eșantioane realizate special pentru a permite observarea directă a persoanelor implicate. Dacă nu este posibil, atunci persoanele din aceste grupuri care continuă să aibă legături cu o gospodărie privată sunt incluse în aceasta.

(3) Variabilele folosite pentru a stabili situația activității și subocuparea trebuie să fie obținute prin intervievarea persoanei respective sau, dacă nu este posibil, a unui alt membru al gospodăriei. Alte informații pot fi obținute din surse alternative, inclusiv documente administrative, cu condiția ca datele obținute să fie echivalente din punctul de vedere al calității.

(4) Indiferent dacă unitatea de eșantionare este o persoană sau o gospodărie, datele sunt de regulă culese pentru toate persoanele din gospodărie. Cu toate acestea, dacă unitatea de eșantionare este persoana, informațiile care-i privesc pe ceilalți membri ai gospodăriei:

—	pot exclude caracteristicile enumerate la articolul 4 alineatul (1) literele (g)-(j);

—

pot fi culese de la un subeșantion definit astfel încât:

—	săptămânile de referință să fie uniform distribuite de-a lungul anului;

—	numărul de observații (persoanele eșantionate și membrii gospodăriei lor) să satisfacă, pentru estimările anuale ale nivelurilor, criteriile de fiabilitate definite la articolul 3.

Articolul 3

Reprezentativitatea eșantionului

(1) Pentru un grup de șomeri care reprezintă 5 % din populația de vârstă activă, eroarea relativă standard pentru estimarea mediilor anuale (sau pentru estimările de primăvară în cazul unei anchete anuale efectuate primăvara) la nivelul NUTS II nu trebuie să depășească 8 % din subpopulația respectivă.

Regiunile cu mai puțin de 300 000 de locuitori sunt exceptate de la această cerință.

(2) În cazul unei anchete continue, pentru subpopulațiile care constituie 5 % din populația de vârstă activă, eroarea relativă standard la nivel național pentru estimarea variațiilor între două trimestre succesive nu trebuie să depășească 2 % din subpopulația respectivă.

Pentru statele membre cu o populație între un milion și douăzeci de milioane de locuitori, această cerință este diminuată astfel încât eroarea relativă standard pentru estimarea variațiilor trimestriale nu trebuie să depășească 3 % din subpopulația respectivă.

Statele membre cu o populație de sub un milion de locuitori sunt exceptate de la aceste cerințe de acuratețe în legătură cu variațiile.

(3) Dacă ancheta este realizată numai primăvara, cel puțin un sfert dintre unitățile de anchetă sunt preluate din ancheta precedentă și cel puțin un sfert formează o parte a următoarei anchete.

Aceste două grupe trebuie să fie identificate printr-un cod.

(4) În cazul în care lipsa de răspuns la unele întrebări determină absența unor date, se aplică, unde este cazul, o metodă de imputare.

(5) Coeficienții de extindere sunt calculați ținând cont în special de probabilitatea selecției și de datele externe cu privire la distribuția populației care este studiată, după sex, vârstă (grupe de câte cinci ani) și regiune (nivel NUTS II), dacă statele membre respective consideră că aceste date externe sunt suficient de fiabile.

(6) Statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) orice informații necesare cu privire la organizarea și metodologia anchetei și, în special, arată care au fost criteriile folosite pentru proiectarea și dimensionarea eșantionului.

Articolul 4

Caracteristicile anchetei

(1) Se furnizează date despre:

(a)

contextul demografic:

—	numărul de ordine în gospodărie;

—

sexul;

—	anul nașterii;

—	data nașterii pusă în relație cu sfârșitul perioadei de referință;

—	starea civilă;

—	statutul față de persoana de referință;

—	numărul de ordine al soțului;

—	numărul de ordine al tatălui;

—	numărul de ordine al mamei;

—	naționalitatea;

—	numărul de ani de ședere în statul membru;

—	țara în care s-a născut (opțional);

—	tipul participării la anchetă (participare directă sau prin intermediul altui membru al gospodăriei);

(b)

statutul după participarea la activitatea economică:

—	statutul după participarea la activitatea economică în săptămâna de referință;

—	motivul pentru care nu a lucrat, deși are un loc de muncă;

—	căutarea unui loc de muncă în cazul unui șomer;

—	tipul de loc de muncă avut în vedere (pe cont propriu sau angajat);

—	metodele folosite pentru a găsi un loc de muncă;

—	disponibilitatea de a începe lucrul;

(c)

caracteristicile locului de muncă din activitatea principală:

—	statutul profesional;

—	activitatea economică a unității locale;

—

ocupația;

—	numărul de persoane care lucrează la unitatea locală;

—	țara în care se află locul de muncă;

—	regiunea în care se află locul de muncă;

—	anul și luna când persoana a început lucrul la locul de muncă actual;

—	tipul contractului de muncă (și motive);

—	durata muncii temporare sau a contractului de muncă cu durată limitată;

—	diferențierea între programul de lucru cu normă întreagă/pe fracțiune de normă (și motive);

—	lucrul la domiciliu;

(d)

numărul de ore lucrate:

—	durata obișnuită a săptămânii de lucru;

—	numărul de ore lucrate efectiv;

—	motivul principal pentru care numărul de ore lucrate efectiv diferă de durata obișnuită a săptămânii de lucru a persoanei;

(e)

locul de muncă din activitatea secundară:

—	existența a mai mult de un loc de muncă;

—	statutul profesional;

—	activitatea economică a unității locale;

—	numărul de ore lucrate efectiv;

(f)

subocuparea vizibilă:

—	dorința de a lucra în mod normal mai mult decât numărul actual de ore (opțional în cazul unei anchete anuale);

—	căutarea unui alt loc de muncă și motivele care determină acest lucru;

—	tipul locului de muncă căutat (ca angajat sau altfel);

—	metodele folosite pentru a găsi un alt loc de muncă;

—	motivele pentru care persoana nu caută un alt loc de muncă (opțional în cazul unei anchete anuale);

—	disponibilitatea de a începe lucrul;

—	numărul de ore de lucru dorit (opțional în cazul unei anchete anuale);

(g)

căutarea unui loc de muncă:

—	tipul de loc muncă căutat (cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă);

—	durata căutării unui loc de muncă;

—	situația persoanei imediat înainte de a începe să caute un loc de muncă;

—	înregistrarea la oficiul forțelor de muncă și dacă a primit alocații de sprijin;

—	dorința de a lucra a persoanei care nu caută un loc de muncă;

—	motivele pentru care persoana nu a căutat de lucru;

(h)

educație și formare profesională:

participarea la cursuri sau pregătire în cele patru săptămâni precedente:

—

scopul;

—

nivelul;

—

tipul;

—	durata totală;

—	numărul total de ore;

—	cel mai înalt nivel de studii absolvite cu succes;

—	anul când nivelul cel mai înalt de studii a fost absolvit cu succes;

—	calificare profesională neuniversitară;

(i)

experiența anterioară în muncă a persoanei neocupate:

—	existența experienței într-un serviciu anterior;

—	anul și luna când persoana a lucrat pentru ultima oară;

—	principalul motiv pentru care a părăsit ultimul loc de muncă sau afacerea;

—	statutul profesional la ultimul loc de muncă;

—	activitatea economică a unității locale unde persoana a lucrat ultima dată;

—	ocupația avută la ultimul loc de muncă;

(j)

situația cu un an înainte de anchetă (opțional pentru trimestrele I, III și IV)

—	statutul principal după participarea la activitatea economică;

—	statutul profesional;

—	activitatea economică a unității locale la care a lucrat persoana;

—	țara de reședință;

—	regiunea de reședință;

(k)	statutul principal după participarea la activitatea economică (opțional);

(l)	venitul (opțional);

(m)

aspecte tehnice legate de interviu:

—	anul anchetei;

—	săptămâna de referință;

—	săptămâna interviului;

—	statul membru;

—	regiunea în care se află gospodăria;

—	gradul de urbanizare;

—	numărul de ordine al gospodăriei;

—	tipul de gospodărie;

—	tipul de instituție;

—	coeficientul de extindere;

—	subeșantionul în raport cu ancheta precedentă (anchetă anuală);

—	subeșantionul în raport cu următoarea anchetă (anchetă anuală);

—	numărul de ordine al valului de anchetă.

(2) Un alt set de variabile, numit în continuare „modulul ad hoc”, poate fi adăugat pentru a suplimenta informațiile prezentate la alineatul (1).

În fiecare an este elaborat un program de module ad hoc care acoperă mai mulți ani, conform procedurii prevăzute la articolul 8:

—

acest program specifică, pentru fiecare modul ad hoc, subiectul, perioada de referință, dimensiunea eșantionului (egală sau mai mică decât dimensiunea eșantionului stabilită în conformitate cu articolul 3), precum și termenul pentru transmiterea rezultatelor (care poate fi altul decât termenul prevăzut la articolul 6);

—	statele membre și regiunile avute în vedere, precum și lista detaliată a informațiilor ce trebuie să fie culese într-un modul ad hoc sunt stabilite cu cel puțin douăsprezece luni înainte de începerea perioadei de referință pentru respectivul modul;

—	volumul unui modul ad hoc nu trebuie să depășească volumul modulului c descris la alineatul (1).

(3) Definițiile, regulile de control, codificarea variabilelor, adaptarea listei de variabile în funcție de evoluția tehnicilor și conceptelor, precum și o listă a principiilor pentru formularea întrebărilor privind statutul activității, sunt stabilite conform procedurii prevăzute la articolul 8.

Articolul 5

Realizarea anchetei

Statele membre pot impune obligativitatea participării la anchetă.

Articolul 6

Transmiterea rezultatelor

În decurs de douăsprezece săptămâni de la terminarea perioadei de referință în cazul unei anchete continue (și în decurs de nouă luni de la terminarea perioadei de referință în cazul unei anchete de primăvară), statele membre înaintează Eurostat rezultatele anchetei, fără identificatori direcți.

Articolul 7

Rapoarte

Comisia prezintă Parlamentului și Consiliului un raport asupra aplicării prezentului regulament la fiecare trei ani, începând din anul 2000. Acest raport evaluează în special calitatea metodelor statistice pe care statele membre le au în vedere pentru a îmbunătăți rezultatele sau pentru a ușura efectuarea anchetei.

Articolul 8

Procedura

Comisia este sprijinită de Comitetul pentru programul statistic, denumit în continuare „Comitetul.”

Reprezentantul Comisiei prezintă Comitetului un proiect de măsuri ce trebuie aplicate. Comitetul emite un aviz asupra proiectului într-un interval de timp pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența problemei. Avizul este emis cu majoritatea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din tratat în cazul deciziilor pe care Consiliul trebuie să le ia cu privire la o propunere a Comisiei. Voturile reprezentanților statelor membre din Comitet sunt determinate în modul prevăzut în articolul menționat. Președintele nu are drept de vot.

Comisia adoptă măsurile avute în vedere dacă acestea sunt în concordanță cu avizul Comitetului.

În cazul în care măsurile avute în vedere nu sunt în concordanță cu avizul Comitetului sau dacă nu a fost emis un aviz, Comisia prezintă de îndată Consiliului o propunere în legătură cu măsurile ce trebuie luate. Consiliul decide cu majoritate calificată.

Dacă, la expirarea unei perioade de trei luni de la data sesizării Consiliului, acesta nu a luat o hotărâre, Comisia adoptă măsurile propuse.

Articolul 9

Măsuri de abrogare

Prin prezentul regulament se abrogă Regulamentul (CEE) nr. 3711/91.

Articolul 10

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoria în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 martie 1998.

Pentru Consiliu

Președintele

G. BROWN

(1) JO L 351, 20.12.1991, p. 1.

(2) JO L 52, 22.2.1997, p. 1.

(3) JO L 151, 15.6.1990, p. 1, regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 322/97.

(4) JO L 181, 28.6.1989, p. 47.