19970429

Regulamentul (CE) nr. 894/97 al Consiliului

din 29 aprilie 1997

de stabilire a anumitor măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 43,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European [1],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social [2],

(1) întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3094/86 al Consiliului din 7 octombrie 1986 de stabilire a anumitor măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește [3] a fost modificat frecvent și în mod substanțial; întrucât este necesar ca, din motive de claritate și raționalitate, regulamentul în cauză să fie codificat;

(2) întrucât, pentru a asigura protecția resurselor biologice marine și exploatarea echilibrată a rezervelor de pește atât în interesul pescarilor cât și al consumatorilor, este necesar să fie stabilite măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește, care să specifice inter alia dimensiunile ochiului de plasă, ratele capturii auxiliare și dimensiunea permisă a peștilor, precum și limitarea pescuitului în anumite zone și perioade și cu anumite unelte;

(3) întrucât trebuie să se ajungă la un echilibru între adaptarea măsurilor tehnice de conservare la diversitatea zonelor piscicole și nevoia de norme omogene mai ușor de aplicat;

(4) întrucât este necesar ca regulile care reglementează operațiunile de pescuit în Skagerrak și Kattegat, convenite între Comunitate și Norvegia și Suedia, să fie incluse în prezentul regulament; întrucât, lunând în considerare opiniile științifice, este necesar, în consecință, să se stabilească limitări sezoniere privind activitatea de pescuit în Skagerrak și Kattegat;

(5) întrucât este necesar ca măsuri de gestionare privind pescuitul în Marea Baltică să fie stabilite de către Comisia internațională pentru pescuitul în Marea Baltică;

(6) întrucât capturile aruncate în mare constituie în prezent o pierdere inacceptabilă la scară largă; întrucât interzicerea pescuitului care utilizează tehnici insuficient de selective sau care este practicat în zone în care sunt concentrați puieții, împreună cu creșterea dimensiunii ochiului de plasă și interzicerea uneltelor care duc la aruncări în mare, reprezintă un prim pas către eliminarea finală a practicilor incompatibile cu conservarea și utilizarea adecvată a resurselor; întrucât este necesară introducerea unui sistem coerent de gestionare și exploatare care să reducă la minimum aruncările în mare;

(7) întrucât este adecvat să se definească pescuitul direct pentru anumite specii de pește, precum și pentru capturile auxiliare și speciile protejate;

(8) întrucât încercări amănunțite au arătat că utilizarea plaselor pescărești cu ochiuri pătrate în fața și deasupra sacului propriu-zis al traulului poate avea un rol important în reducerea peștelui subdimensionat;

(9) întrucât pescuitul industrial este o activitate continuă și întrucât, în consecință, condițiile care îl reglementează ar trebui, de asemenea, să fie stabile;

(10) întrucât capturarea anumitor specii de pește ce urmează să fie transformate în făină de pește sau ulei poate fi realizată cu o derogare de la dimensiunea ochiului de plasă, cu condiția ca astfel de operațiuni de capturare să nu aibă o influență negativă asupra altor stocuri demersale, în special de cod și eglefin;

(11) întrucât există o tendință în creștere de utilizare a dimensiunilor ochiului de plasă din ce în ce mai mici la setcile fixe de fund, plasele de încurcare și setcile cu sirec, care are ca rezultat creșterea ratei mortalității puietului din speciile țintă ale zonelor piscicole în cauză;

(12) întrucât este necesar ca această tendință să fie verificată iar dimensiunile ochiului de plasă utilizată pentru uneltele pasive, cum sunt setcile fixe de fund, plasele de încurcare și setcile cu sirec, să fie proiectate astfel încât să obțină capturi selective ale speciilor țintă sau ale grupului de specii țintă;

(13) întrucât parametrii biologici pentru speciile în cauză diferă de la o zonă geografică la alta; întrucât aceste diferențe justifică aplicarea de măsuri diferite în zonele respective;

(14) întrucât este necesar ca, pentru a acorda pescarilor o perioadă de timp corespunzătoare pentru a adapta uneltele existente la noile cerințe, să fie prevăzută o perioadă de tranziție suficientă;

(15) întrucât este necesar ca modalitatea de măsurare a dimensiunii crustaceelor și moluștelor să fie definită;

(16) întrucât este necesar ca normele privind pescuitul în zona costieră de 12 mile să fie definite în termeni aplicabili;

(17) întrucât, în acest sens, este necesar să se prevadă protecția pepinierelor în zonele costiere ale statelor membre, luând în considerare condițiile biologice specifice ale diverselor zone;

(18) întrucât utilizarea neselectivă a plaselor pungă în bancurile de ton și de alte specii de pește găsite în asociere sau în imediata apropiere a mamiferelor marine poate duce la capturarea și uciderea inutilă a acestor mamifere;

(19) întrucât, atunci când este realizată în mod corect și responsabil, utilizarea plaselor pungă este o metodă de pescuit eficientă numai pentru speciile țintă dorite; întrucât, în aceste condiții, utilizarea plaselor pungă nu mai reprezintă o amenințare la conservarea mamiferelor marine;

(20) întrucât, la 22 decembrie 1989, Adunarea Generală a Națiunilor Unite adoptă Rezoluția 44/225 privind pescuitul la scară largă cu setci pelagice în derivă și impactul său asupra resurselor marine vii din oceanele și mările lumii;

(21) întrucât, prin Decizia 82/72/CEE [4] Consiliul a aprobat convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Convenția de la Berna);

(22) întrucât Comunitatea a semnat Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării, care obligă toți membri comunității internaționale să coopereze în ceea ce privește conservarea și gestionarea resurselor vii din marea liberă;

(23) întrucât expansiunea necontrolată și utilizarea sporită a pescuitului cu plase de suprafață poate genera dezavantaje grave în termeni de sporire a efortului de pescuit și a capturilor secundare de specii, altele decât speciile țintă; întrucât, prin urmare, este de dorit să se reglementeze pescuitul cu plase de suprafață;

(24) întrucât, pentru a nu împiedica cercetările științifice, este necesar ca prezentul regulament să nu se aplice operațiunilor necesare, chiar accidental, realizării acestor cercetări;

(25) întrucât, în cazul în care conservarea este grav amenințată, este necesar ca statele membre să aibă permisiunea de a lua măsuri provizorii corespunzătoare;

(26) întrucât este necesar ca măsurile naționale complementare care au caracter strict local să nu fie anulate sau împiedicate de adoptarea prezentului regulament;

(27) întrucât, în consecință, astfel de măsuri pot fi menținute sau adoptate cu condiția examinării de către Comisie a compatibilității lor cu dreptul comunitar și a conformității cu politica comună în domeniul pescuitului;

(28) întrucât este necesar ca prezentul regulament să se aplice fără a aduce atingere anumitor măsuri naționale care depășesc cerințele minime pe care acesta le stabilește;

(29) întrucât pot fi necesare măsuri noi de conservare și norme detaliate urgente privind aplicarea prezentului regulament; întrucât este necesar ca aceste măsuri și norme să fie adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Regulamentul (CEE) nr. 3760/92 al Consiliului din 20 decembrie 1992 de instituire a unui regim comunitar al pescuitului și acvaculturii [5];

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Definirea zonelor

(1) Prezentul regulament se aplică capturării și debarcării rezervelor de pește care au loc în toate apele maritime aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, cu excepția cazului în care este altfel prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (b), articolul 10 alineatul (17) și articolul 11 alineatul (3), și situate în una dintre următoarele regiuni:

Regiunea 1

Toate apele situate la nord și la vest de o linie care începe de la punctul situat la 48° latitudine nordică și 18° longitudine vestică; apoi spre nord la 60° latitudine nordică; apoi spre est la 5° longitudine vestică; apoi spre nord la 60°30′ latitudine nordică; apoi spre est la 4° longitudine vestică; apoi spre nord la 64° latitudine nordică; apoi spre est până la coasta Norvegiei.

Regiunea 2

Toate apele situate la nord de 48° latitudine nordică, cu excepția apelor din Regiunea 1 și diviziunile ICES III b, III c și III d.

Regiunea 3

Toate apele care corespund subzonelor ICES VIII și IX.

Regiunea 4

Toate apele care corespund subzonei ICES X.

Regiunea 5

Toate apele situate în partea Atlanticului central și de est care cuprinde diviziunile 34.1.1, 34.1.2 și 34.1.3 și subzona 34.2.0 din zona de pescuit 34 a regiunii FAO-Cecaf, cu excepția apelor aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Spaniei, situate în jurul insulelor Canare.

Regiunea 6

Toate apele situate în largul coastei departamentului francez Guyana.

Regiunea 7

Toate apele situate în largul coastei departamentelor franceze Martinica și Guadelupa.

Regiunea 8

Toate apele situate în largul coastei departamentului francez Réunion.

(2) Zonele geografice desemnate în prezentul regulament prin literele "NAFO", "ICES" și "FAO" sunt cele definite de Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimenție și Agricultură. Acestea sunt descrise, făcând obiectul oricăror modificări ulterioare, în Regulamentul (CEE) nr. 3179/78 al Consiliului din 28 decembrie 1978 privind semnarea de către Comunitatea Economică Europeană a Convenției asupra viitoarei cooperări multilaterale în zonele de pescuit din Atlanticul de Nord-Vest [6] și în comunicările Comisiei nr. 85/C 335/02 [7] și nr. 85/C 347/05 [8].

(3) Regiunile menționate la alineatul (1) pot fi împărțite în zone geografice, în conformitate cu articolul 18, în special în baza definițiilor enunțate la alineatul (2).

(4) Fără a aduce atingere alineatului (2), în sensul prezentului regulament, Kattegat este delimitată la nord de o linie trasată de la farul din Skagen la farul din Tistlarna și de acolo la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză, și la sud de o linie trasată de la Capul Hasenore la Gniben Point, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Capul Gilbjerg la Kullen.

Skagerrak este delimitată la vest de o linie trasată de la farul din Hanstholm la farul din Lindesnes și la sud de o linie trasată de la farul din Skagen la farul din Tistlarna și de acolo la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză.

(5) Fără a aduce atingere alineatului (2), în sensul prezentului regulament, Marea Nordului cuprinde subzonele ICES IV, partea contiguă a diviziunii ICES II a situată la sud de 64° latitudine nordică, și partea diviziunii ICES III a care nu este vizată de definiția Skagerrak, enunțată la alineatul (4).

TITLUL I

PLASE ȘI CONDIȚII DE UTILIZARE A ACESTORA

Articolul 2

Dimensiunile minime ale ochiului de plasă

(1) Pentru fiecare dintre regiunile sau zonele geografice menționate în anexa I și în funcție de perioadă și puterea motorului, după caz, este interzisă utilizarea oricărui traul, plasă pungă daneză sau plasă remorcată similară, cu excepția cazului în care dimensiunea ochiului de plasă a acesteia în acea parte a plasei care are cele mai mici ochiuri este egală cu sau mai mare decât una dintre dimensiunile minime ale ochiului de plasă enumerate în anexa menționată, denumită în continuare "dimensiunea minimă de referință a ochiului de plasă", și cu excepția cazului în care captura realizată cu acea plasă și reținută la bord include:

- un procent de specii țintă autorizate, mai mare sau egal decât cel specificat în anexa I;

- un procent de specii protejate care nu îl depășește pe cel specificat în anexa 1

pentru dimensiunea minimă de referință a ochiului de plasă.

Fără a aduce atingere primului paragraf, procentul minim de specii țintă poate fi obținut prin compilarea cantităților tuturor speciilor țintă capturate, cu condiția ca:

- acestea să fie specii țintă pentru care procentul maxim de specii protejate este de 10 %;

- acestea să fie specii țintă pentru care dimensiunea minimă de referință a ochiului de plasă este mai mică sau egală cu dimensiunea ochiului de plasă utilizată;

- procentul total pentru toate speciile protejate exprimat ca procent din greutatea totală a tuturor speciilor țintă combinate nu depășește 10 %.

În sensul prezentului regulament, speciile protejate sunt definite ca acele specii pentru care dimensiunea minimă a fost prevăzută în anexa II sau care, în anexa menționată anterior, sunt identificate printr-un un asterisc pentru regiunea în cauză.

Dispozițiile prezentului alineat nu aduc atingere dispozițiilor specifice stabilite în alineatele de la (2) la (9).

(2) Dragele sunt exceptate de la dispozițiile alineatului (1). Cu toate acestea, este interzisă deținerea la bord sau debarcarea a mai mult de 10 % din speciile protejate atunci când se pescuiește utilizând draga.

(3) Procentele menționate în anexa I se calculează ca proporție din greutatea tuturor peștilor, crustaceelor și moluștelor de la bord după sortare sau la debarcare, luând în considerare toate cantitățile care au fost transbordate.

Fără a aduce atingere dispozițiilor primului paragraf, în cazul pescuitului de țipari de Alantic cu plase care au dimensiunile ochiului mai mici de 16 mm, procentul poate fi calculat înainte de sortare. Această dispoziție nu se aplică în Skagerrak și Kattegat.

Procentele pot fi calculate pe baza unuia sau mai multor eșantioane reprezentative. Regulile de eșantioanare pot fi întocmite în conformitate cu procedura prevăzute la articolul 18.

(4) Sortarea este realizată imediat după ridicare. Capturile de specii protejate care depășesc procentele stabilite în anexa I sunt aruncate imediat în mare.

(5) În cazul în care s-au realizat capturi în cadrul aceluiași voiaj, prin utilizarea de plase diferite cu dimensiuni diferite ale ochiului de plasă, sau în regiuni ori zone geografice diferite sau în condiții suplimentare diferite (cum ar fi perioade de timp diferite) și în cazul în care aceste condiții diferite de pescuit implică o modificare a dimensiunilor minime de referință ale ochiului de plasă (cu procentele corespunzătoare) enumerate în anexa I, procentele se calculează pentru fiecare parte a capturii realizată în condiții diferite.

Se consideră că toate capturile au fost realizate cu plasa de la bord care are cele mai mici dimensiuni ale ochiului de plasă, cu excepția cazului în care jurnalul de bord, păstrat în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului [9], precum și normele stabilite în vederea aplicării acestui articol, indică altceva.

(6) Capturile se estimează ca greutate în viu.

În sensul prezentului articol, echivalentul greutății langustinei întregi se obține prin înmulțirea cu trei a greutății cozilor de langustină.

(7) Plasele cu dimensiunile ochiului mai mici decât dimensiunea ochiului plasei utilizate în conformitate cu alineatul (1) nu sunt deținute la bord decât în cazul în care sunt legate și arimate astfel încât să nu poată fi utilizate prompt. Normele specifice privind arimarea uneltelor pot fi întocmite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

(8) Puterea motorului se definește ca puterea continuă maximă totală care poate fi obținută la volantul fiecărui motor și care, prin mijloace mecanice, electrice, hidraulice sau prin alte mijloace, poate fi aplicată propulsiei navei. Cu toate acestea, atunci când în motor este încorporată o cutie de viteze, puterea se măsoară la flanșa de ieșire din cutia de viteze.

Pentru mașinile auxiliare acționate de motor nu se face nici o deducere.

Unitatea în care este exprimată puterea motorului este kilowattul (kW).

Puterea continuă a motorului se stabilește în conformitate cu cerințele adoptate de Organizația Internațională de Standardizare în standardul internațional recomandat ISO 3046/1, ediția a doua, octombrie 1981.

Modificările necesare pentru adaptarea cerințelor la progresul tehnic, prevăzute la al patrulea paragraf, se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 18.

(9) Este interzisă deținerea la bord sau utilizarea oricărui traul, plase pungă daneză, sau plasă remorcată similară a căror dimensiune minimă a ochiului de plasă este mai mare sau egală cu 90 mm și care are mai mult de 100 de ochiuri de plasă în circumferință cel puțin în sacul traulului stricto sensu, fără îmbinări și grandee.

Orice traul, plasă pungă daneză, sau plasă remorcată similară a căror dimensiune a ochiului de plasă este mai mare sau egală cu 100 mm pot fi echipate, în partea superioară a mătcii traulului, cu o secțiune (panou sau fereastră) a plasei cu ochiuri pătrate atașată la îmbinări sau grandee, având o dimensiune a ochiului de plasă mai mare sau egală cu 90 mm.

"Plasă cu ochiuri pătrate" reprezintă o plasă pescărească montată astfel încât cele două direcții AB ale ochiurilor de plasă care formează panoul sunt, într-o direcție, paralele cu axa longitudinală a mătcii traulului stricto sensuși, în cealaltă direcție, în unghiuri drepte cu axa sa longitudinală. Direcția AB este direcția paralelă cu o secvență rectilinie a rândului de ochiuri de plasă, fiecare formată din ochiuri de plasă adiacente.

(10) (a) Setcile fixe de fund, plasele de încurcare și setcile cu sirec cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă care nu corespund cu nici una dintre categoriile stabilite în anexele V sau VI sunt interzise și nu pot fi păstrate la bordul navelor de pescuit. În cazul setcilor cu sirec, dimensiunea ochiului de plasă menționată în prezentul regulament este cea a porțiunii de plasă cu cea mai mică dimensiune a ochiului.

(b) Atunci când capturile sunt realizate în Regiunile 1 și/sau 2, de către nave de pescuit care folosesc setci de fund, setci cu mai mulți pereți de plasă sau setci cu sirec cu dimensiuni care corespund uneia dintre categoriile stabilite în anexa V, procentul cantităților reținute la bord, exprimat în greutatea animalului în viu, pentru una sau oricare din combinațiile de specii sau grupuri de specii menționate în categoria corespunzătoare a dimensiunii ochiului, nu poate fi mai mic de 70 %.

(c) Atunci când capturile au fost realizate în Regiunea 3 de către nave de pescuit care folosesc setci de fund, setci cu mai mulți pereți de plasă sau setci cu sirec cu dimensiunile ochiului de plasă corespunzând uneia dintre categoriile stabilite în anexa VI, procentul cantităților reținute la bord, exprimat în greutatea animalului viu, pentru una sau oricare din combinațiile de specii sau grupuri de specii menționate în categoria corespunzătoare a dimensiunii ochiului, nu poate fi mai mic de 70 %.

(d) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(i) "setci de fund sau setci cu mai mulți pereți de plasă" : reprezintă orice unelte formate dintr-o singură bucată de plasă, fixată pe subsolul marin prin orice mijloace;

(ii) "setci cu sirec" reprezintă orice unelte formate din două sau mai multe bucăți de plasă legate împreună în paralel pe o singură margine superioară, fixate pe subsolul marin prin orice mijloace.

(e) Literele (a), (b), (c) și (d) nu se aplică pentru capturile de salmonidaeși agnatha.

Normele de aplicare a prezentului alineat, inclusiv măsurarea dimensiunii ochiului de plasă, se adoptă în conformitate cu procedura stabilită la articolul 18, până la 31 decembrie 1997.

Articolul 3

Stabilirea dimensiunii ochiului de plasă

Normele tehnice pentru stabilirea dimensiunii ochiului de plasă se întocmesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

Articolul 4

Atașamente la plase

Nu poate fi utilizat nici un dispozitiv care obstrucționează sau micșorează în mod efectiv ochiul din orice parte a plasei de pescuit.

Această dispoziție nu exclude utilizarea anumitor dispozitive, ale căror listă și descrieri tehnice se întocmesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

TITLUL II

DIMENSIUNEA MINIMĂ A PEȘTILOR, CRUSTACEELOR ȘI MOLUȘTELOR

Articolul 5

(1) Un pește, un crustaceu sau o moluscă sunt subdimensionate în cazul în care dimensiunile acestora sunt mai mici decât dimensiunile minime specificate în anexele II sau III pentru speciile relevante și pentru regiunea sau zona geografică particulară, în cazul în care aceasta este specificată. Atunci când sunt prevăzute mai multe metode de măsurare a dimensiunii minime, se consideră că peștele, crustaceul sau molusca au dimensiunea minimă în cazul în care cel puțin una dintre dimensiunile aflate este mai mare decât dimensiunea minimă corespunzătoare.

(2) (a) Dimensiunea unui pește se măsoară de la vârful botului la marginea înotătoarei caudale.

(b) Dimensiunea langustinei și a homarilor se determină măsurând, astfel cum este prezentat în anexa IV:

- lungimea carapacei, paralel cu linia mediană din spatele fiecărui glob ocular până la marginea distală a carapacei;

- lungimea totală, de la vârful rostrului până la marginea posterioară a telsonului, fără a include setele.

Cozile detașate de langustină se măsoară de la marginea anterioară a primului segment al cozii până la marginea posterioară a telsonului, fără a include setele. Coada se măsoară plată și neîntinsă.

(c) Dimensiunea crabilor comestibili se determină măsurând, astfel cum este prezentat în anexa IV:

- lungimea carapacei măsurată de-a lungul liniei mediane din spațiul interorbital pînă la marginea posterioară a carapacei;

- lățimea maximă a carapacei, măsurată perpendicular pe linia mediană a carapacei;

- lungimea maximă a ultimelor două segmente ale oricărui clește.

(d) Dimensiunea păianjenilor-de-mare se măsoară, astfel cum este prezentat în anexa IV, de-a lungul liniei mediane, de la marginea carapacei, dintre protuberanțe până la marginea posterioară a carapacei;

(e) Dimensiunea unei moluște bivalve se măsoară, astfel cum este prezentat în anexa IV, în cea mai lungă parte a cochiliei.

(f) Dimensiunea unui cefalopod se măsoară de-a lungul liniei mediane dorsale, de la vârful posterior al mantalei până la marginea anterioară a mantalei, pentru calmari și sepii, și pînă la nivelul ochilor, pentru caracatițe.

(3) Peștii, crustaceele și moluștele subdimensionate nu sunt reținute la bord sau transbordate, debarcate, transportate, depozitate, comercializate, expuse sau oferite spre comercializare, ci sunt aruncate imediat în mare.

Cu toate acestea, această dispoziție nu se aplică pentru:

(a) capturile de specii protejate care au fost realizate în limitele specificate la articolul 2 alineatul (1), care nu au fost sortate de speciile țintă autorizate și care nu sunt comercializate, deplasate sau oferite spre comercializare pentru consum uman;

(b) speciile menționate mai jos, în limita de 10 % în greutate din capturile totale de aceste specii:

- heringul capturat în orice zonă geografică;

- macroul de Atlantic capturat în Marea Nordului;

- speciile enumerate în anexa II sau anexa III capturate în Skagerrak sau Kattegat;

(c) stavridul negru (Trachurus spp.), macroul de Atlantic (Scomber spp.) și hamsia (Engraulis encrasicholus) destinate utilizării ca momeală vie.

Procentul de pești, crustacee și moluște subdimensionate se calculează în conformitate cu articolul 2 alineatele de la (3) la (6).

(4) Este interzisă debarcarea cozilor sau cleștilor, desprinse de corp, ale homarilor capturați în regiunile sau zonele geografice menționate în anexa III, pentru speciile la care se indică dimensiunea minimă.

Numai scoicile întregi (Pecten spp.) pot fi debarcate.

(5) Dimensiunea minimă pentru speciile marcate în anexa II sau III cu un asterisc se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

TITLUL III

INTERZICEREA PESCUITULUI

Articolul 6

Somonul și păstrăvul de mare

(1) Somonul și păstrăvul de mare nu pot fi reținuți la bord sau transbordați, debarcați, transportați, depozitați, comercializați, expuși sau oferiți spre comercializare, ci sunt aruncați imediat în mare, atunci când sunt capturați:

(a) în apele situate în afara limitei de 12 mile măsurate de la liniile de bază ale statelor membre, în Regiunile 1, 2, 3 și 4;

(b) prin derogare de la articolul 1 alineatul (1), în afara apelor aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, în Regiunile 1, 2, 3 și 4;

(c) atunci când se pescuiește cu un traul, plasă pungă daneză sau plasă remorcată similară, cu dimensiunile ochiului de plasă mai mici de 70 mm.

(2) În Skagerrak și Kattegat, pescuitul somonului și al păstrăvului de mare este interzis în afara limitei de patru mile măsurate de la liniile de bază.

Articolul 7

Heringul

(1) Pescuitul heringului este interzis în fiecare an de la 15 august la 30 septembrie, într-o zonă geografică delimitată de o linie care unește următoarele puncte:

- Butt of Lewis;

- Cape Wrath;

- 58°55′ latitudine nordică, 5°00′ longitudine vestică;

- 58°55′ latitudine nordică, 7°10′ longitudine vestică;

- 58°20′ latitudine nordică, 8°20′ longitudine vestică;

- 57°40′ latitudine nordică, 8°20′ longitudine vestică;

- coasta de vest a North Uist situată la 57°40′ latitudine nordică, apoi de-a lungul coastei de nord a insulei până la 57°40′ 36″ latitudine nordică, 7°20′ 39″ longitudine vestică;

- 57°50′ 03″ latitudine nordică, 7°08′ 06″ longitudine vestică;

- nord-est de-a lungul coastei de vest a insulei Lewis până la punctul de plecare (Butt of Lewis).

(2) Este interzisă deținerea la bord a unei cantități de hering care depășește 5 % din greutatea totală a peștilor, crustaceelor și moluștelor aflate la bord, care au fost capturate în zona respectivă în perioada specificată la alineatul (1). Procentul se calculează în conformitate cu articolul 2 alineatele de la (3) la (6).

(3) Pescuitul heringului este interzis de la 1 iulie la 31 octombrie, în zona delimitată de următoarele coordonate:

- coasta de vest a Danemarcei la 55°30′ latitudine nordică;

- 55°30′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică;

- 57°00′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică;

- coasta de vest a Danemarcei la 57°00′ latitudine nordică.

(4) Pescuitul heringului este interzis în zona care se întinde de la 6 la 12 mile în largul coastei de est a Regatului Unit, măsurată de la liniile de bază, între 54°10′ latitudine nordică și 54°45′ latitudine nordică, pentru perioada de la 15 august la 30 septembrie și între 55°30′ latitudine nordică și 55°45′ latitudine nordică, pentru perioada de la 15 august la 15 septembrie.

(5) Pescuitul heringului este interzis pe tot parcursul anului în Marea Irlandei, (diviziunea ICES VII a), în zona maritimă situată între coastele de vest ale Scoției, Angliei și Țării Galilor și o linie trasată la 12 mile de la liniile de bază ale acestor coaste, delimitată la sud de 53°20′ latitudine nordică și la nord-vest de o linie trasată între Mull of Galloway (Scoția) și Point of Ayre (Isle of Man).

(6) Pescuitul heringului este interzis de la 21 septembrie la 31 decembrie în părțile din Marea Irlandei (diviziunea ICES VII a) delimitate de următoarele coordonate:

(a) - coasta de est a Isle of Man la 54°20′ latitudine nordică;

- 54°20′ latitudine nordică, 3°40′ longitudine vestică;

- 53°50′ latitudine nordică, 3°50′ longitudine vestică;

- 53°50′ latitudine nordică, 4°50′ longitudine vestică;

- coasta de sud-vest a Isle of Man, la 4°50′ longitudine vestică;

(b) - coasta de est a Irlandei de Nord la 54°15′ latitudine nordică;

- 54°15′ latitudine nordică, 5°15′ longitudine vestică;

- 53°50′ latitudine nordică, 5°50′ longitudine vestică;

- coasta de est a Irlandei la 53°50′ latitudine nordică.

Pescuitul heringului este interzis pe tot parcursul anului în Logan Bay, definit ca fiind apele situate la est de o linie trasată de la Mull of Logan, situat la 54°44′ latitudine nordică și 4°59′ longitudine vestică, la Laggantalluch Head, situat la 54°41′ latitudine nordică și 4°58′ longitudine vestică.

(7) Fără a aduce atingere alineatului (6), navele cu o lungime care nu depășește 12,2 m, aflate în porturi situate pe coasta de est a Irlandei și a Irlandei de Nord, între 53°00′ latitudine nordică și 55°00′ latitudine nordică, pot să pescuiască hering în zona interzisă descrisă la alineatul (6) litera (b). Singura metodă de pescuit autorizată este pescuitul cu setcă în derivă cu plase care au o dimensiune minimă a ochiului de 54 mm.

(8) Pescuitul heringului este interzis în zona maritimă situată la nord-est de o linie trasată între Mull of Kintrye și Corsewall Point, de la 1 ianuarie la 30 aprilie.

(9) Zonele și perioadele descrise de prezentul articol pot fi modificate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 18.

Articolul 8

Șprotul

(1) Pescuitul șprotului prin traulare, utilizând o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm, este interzis pe tot parcursul anului în Skagerrak și Kattegat.

(2) Pescuitul șprotului este interzis:

(a) de la 1 iulie la 31 octombrie, într-o zonă delimitată de următoarele puncte:

- coasta de vest a Danemarcei la 55°30′ latitudine nordică;

- 55°30′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică;

- 57°00′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică;

- coasta de vest a Danemarcei la 57°00′ latitudine nordică;

(b) în zona statistică ICES 39E8, de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie. În sensul prezentului regulament, această zonă ICES este cea delimitată de o linie trasată spre est de la coasta de est a Regatului Unit de-a lungul coordonatei de 55°00′ latitudine nordică la un punct situat la 1°00′ longitudine vestică, apoi spre nord până la punctul situat la 55°30′ latitudine nordică și apoi spre vest până la coasta Regatului Unit,

(c) în apele interioare ale Moray Firth situate la vest de 3°30′ longitudine vestică și în apele interioare ale Firth of Forth situate la vest de 3°00′ longitudine vestică, de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie.

Articolul 9

Macroul de Atlantic

(1) Este interzisă reținerea la bord a macroului de Atlantic capturat în zona geografică delimitată de următoarele coordonate:

- un punct situat pe coasta de sud a Angliei la 2°00′ longitudine vestică;

- 49°30′ latitudine nordică, 02°00′ longitudine vestică;

- 49°30′ latitudine nordică, 07°00′ longitudine vestică;

- 52°00′ latitudine nordică, 07°00′ longitudine vestică;

- un punct situat pe coasta de vest a Țării Galilor la 52°00′ latitudine nordică,

cu excepția cazului în care greutatea macroului de Atlantic nu depășește 15 % în greutate din cantitățile totale de macrou de Atlantic și de alte specii aflate la bord, care au fost capturate în această zonă.

(2) Alineatul (1) nu se aplică:

(a) navelor care pescuiesc cu setci și paragate de mână;

(b) navelor care pescuiesc cu traule de fund, plase pungă daneze sau alte plase remorcate similare, cu condiția ca acestea să aibă la bord un minim de 75 % în greutate, calculată ca procent din greutatea totală a tuturor speciilor aflate la bord:

- de langustină, atunci când aceste nave utilizează plase a căror dimensiune a ochiului este stabilită pentru regiunile sau zonele geografice în cauză în anexa I;

- de langustină și specii enumerate în anexa II, când aceste nave utilizează plase a căror dimensiune a ochiului este stabilită pentru speciile respective și pentru regiunile și zonele geografice în cauză în anexa I;

(c) navelor care tranzitează această zonă, cu condiția ca toate uneltele de pescuit să fie depozitate conform condițiilor prevăzute la articolul 2 alineatul (7);

(d) navelor care nu sunt echipate pentru pescuit și pe care este transbordat macrou de Atlantic.

(3) Se consideră că toată cantitatea de macrou de Atlantic aflată la bord a fost capturată în zona prevăzută la alineatul (1), cu excepția celei care a fost declarată ca fiind la bord înainte ca nava să intre în acea zonă, în conformitate cu procedura descrisă în următoarele paragrafe.

Comandantul unei nave care intenționează să intre în acea zonă pentru a pescui și care deține macrou de Atlantic la bord trebuie să notifice autoritățile de control ale statului membru în a cărui zonă intenționează să pescuiască cu privire la timpul estimat și locul de sosire în acea zonă, cu cel mult 36 de ore și cu cel puțin 24 de ore înainte ca nava să intre în acea zonă.

La intrarea în zonă, acesta trebuie să notifice autoritatea competentă de control cu privire la cantitățile de macrou de Atlantic pe care le deține la bord și care sunt consemnate în jurnalul de bord. Comandantului i se poate cere să prezinte jurnalul de bord și capturile aflate la bord pentru verificare, într-un timp și loc care urmează să fie stabilite de către autoritatea competentă de control. Timpul verificării nu poate depăși șase ore de la primirea de către autoritatea de control a mesajului care notifică asupra cantităților de macrou de Atlantic aflate la bord, iar locul trebuie să fie cât mai apropiat de punctul de intrare în acea zonă.

Comandantul navei de pescuit care intenționează să intre în zonă în vederea transbordării macroului de Atlantic pe nava sa trebuie să notifice autoritatea de control a statului membru în a cărui zonă are loc transbordarea cu privire la timpul și locul transbordării, cu cel mult 36 de ore și cu cel puțin 24 de ore înainte de începerea transbordării. Imediat după finalizarea trasnbordării, comandantul trebuie să informeze autoritatea competentă de control cu privire la cantitățile de macrou de Atlantic care au fost transbordate la bordul navei în cauză.

Autoritățile competente de control sunt:

- pentru Franța

Mimer, telex: Paris 250853;

- pentru Irlanda:

Department of Marine, telex: Dublin 91798 MRNE;

- pentru Regatul Unit:

Ministry of Agriculture, Fisheries and Food, telex: London 21274.

Nici o dispoziție a prezentului alineat nu se interpretează în sensul că o navă aflată sub pavilionul unui stat membru sau înregistrată într-un stat membru care nu deține o cotă de macrou de Atlantic din stocul care populează acea zonă, sau a cărui cotă este epuizată, este autorizată să dețină macrou de Atlantic la bord, cu excepția cazului în care acest macrou este captură secundară, realizată împreună cu capturi de stavrid negru sau sardine, iar macroul de Atlantic nu depășește 10 % din greutatea totală de macrou de Atlantic, stavrid negru și sardine aflată la bord, cu excepția cazului în care comandantul poate dovedi că macroul a fost capturat din alt stoc.

TITLUL IV

RESTRICȚII PRIVIND ANUMITE TIPURI DE PESCUIT

Articolul 10

Restricții privind utilizarea anumitor tipuri de nave și unelte pentru pescuitul anumitor specii în anumite perioade și în anumite zone geografice

(1) Este interzisă utilizarea plaselor-pungă:

(a) pentru pescuitul heringului în diviziunile ICES VII de la g la k și în zona geografică delimitată:

- la nord de 52°30′ latitudine nordică;

- la sud de 52° latitudine nordică;

- la vest de coasta Irlandei;

- la est de coasta Regatului Unit;

(b) pentru pescuitul speciilor enumerate în anexa II pentru regiunile sau zonele geografice relevante.

Atunci când se pescuiește cu plase-pungă, este interzisă deținerea la bord:

- a unei cantități din speciile enumerate în anexa II care depășește 5 % în greutate din greutatea totală a peștelui, crustaceelor și moluștelor deținute la bord și

- atunci când se pescuiește în zona descrisă la prima liniuță din primul paragraf, o cantitate de hering care depășește 5 % în greutate din greutatea totală a peștelui, crustaceelor și moluștelor deținute la bord.

Procentajele se calculează în conformitate cu articolul 2 alineatele de la (3) la (6).

(2) (a) Este interzis ca o navă să aibă la bord sau să utilizeze traule laterale a căror lungime totală a tijelor, măsurată ca suma lungimii fiecărei tije, este mai mare de 24 m sau poate fi extinsă la o lungime mai mare de 24 m.

(b) Folosirea traulelor laterale este interzisă în Kattegat.

(3) (a) În interiorul zonei de până la 12 mile în largul coastei Franței, la nord de 51°00′ latitudine nordică, coastelor Belgiei, Țărilor de Jos, Germaniei și vestului Danemarcei până la farul Hirtshals, măsurată de la liniile de bază de la care se măsoară apele teritoriale, nici o navă a cărei lungime totală depășește opt metri nu poate pescui utilizând traule laterale sau cu panouri.

Pentru perioada de la 1 aprilie la 30 septembrie, zona menționată mai sus se extinde pentru a include zona geografică delimitată de o linie care unește următoarele coordonate:

- un punct pe coasta de vest a Danemarcei situat la 57°00′ latitudine nordică;

- 57°00′ latitudine nordică, 7°15′ longitudine estică;

- 55°00′ latitudine nordică, 7°15′ longitudine estică;

- 55°00′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică;

- 54°30′ latitudine nordică, 7°00′ longitudine estică;

- 54°30′ latitudine nordică, 7°30′ longitudine estică;

- 54°00′ latitudine nordică, 7°30′ longitudine estică;

- 54°00′ latitudine nordică, 6°00′ longitudine estică;

- 53°50′ latitudine nordică, 6°00′ longitudine estică;

- 53°50′ latitudine nordică, 5°00′ longitudine estică;

- 53°30′ latitudine nordică, 5°00′ longitudine estică;

- 53°30′ latitudine nordică, 4°15′ longitudine estică;

- 53°00′ latitudine nordică, 4°15′ longitudine estică;

- un punct pe coasta Țărilor de Jos situat la 53°00′ latitudine nordică.

(b) Prin derogare de la alineatul (3) litera (a), navele ale căror denumiri și caracteristici tehnice sunt conținute de o listă care se întocmește în conformitate cu procedura stabilită la articolul 18 sunt autorizate să pescuiască în zona menționată, utilizând traule laterale, în acele perioade în care pescuitul cu traule laterale ar fi în alte circumstanțe interzis.

Navele care se pot afla pe lista menționată la primul paragraf din prezentul alineat trebuie să respecte următoarele criterii:

- au fost date în folosință înainte de 1 ianuarie 1987;

- cu excepția navelor care pescuiesc crustacee, puterea motorului nu depășește 221 kW și, în cazul motoarelor detarate, aceasta nu a depășit 300 kW înainte de reducerea sarcinii de funcționare.

O navă aflată pe listă poate fi înlocuită cu orice navă al cărei motor nu este limitat, a cărei putere a motorului nu depășește 221 kW și a cărei lungime totală, astfel cum este definită la alineatul (13), nu depășește 24 m.

Un motor al unei nave aflate pe listă poate fi înlocuit, cu condiția ca motorul de schimb să nu fie limitat sau puterea sa să nu depășească 221 kW.

(c) Cu toate acestea, este interzisă utilizarea traulelor laterale a căror lungime totală a tijelor, măsurată ca suma lungimii fiecărei tije, este mai mare de nouă metri sau poate fi extinsă pînă la o lungime mai mare de nouă metri, cu excepția cazului în care se operează cu unelte destinate și utilizate pentru capturarea creveților Crangon spp. sau Pandalus montagui.

Cu toate acestea, navele a căror activitate principală este pescuitul creveților (Crangon spp.) au permisiunea să utilizeze tije a căror lungime totală depășește nouă metri atunci când pescuiesc limbă de mare, cu condiția ca acestea să figureze pe o listă întocmită anual.

(d) Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la alineatul (3) litera (a), traulerele cu panouri a căror putere a motorului nu depășește 221 kW și, în cazul motoarelor detarate, nu a depășit 300 kW înainte de reducerea sarcinii de funcționare, pot pescui în zona prevăzută la alineatul menționat.

(e) Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la paragraful 3 litera (a), navele a căror putere a motorului depășește 221 kW pot pescui în zona prevăzută la alineatul menționat utilizând traule cu panouri, cu condiția să fie imediat aruncate în mare capturile de cambulă de Baltica și limbă de mare care depășesc 5 % în greutate din captura totală aflată la bord.

Procentul se calculează în conformitate cu articolul 2 alineatele de la (3) la (6).

(4) În interiorul zonei de până la 12 mile în largul coastelor Regatului Unit și ale Irlandei, măsurată de la liniile de bază de la care se măsoară apele teritoriale, nici o navă nu poate pescui utilizând traule laterale.

Cu toate acestea, navele aflate în oricare dintre următoarele categorii pot pescui în zona menționată, utilizând traule laterale:

- o navă dată în folosință înainte de 1 ianuarie 1987 și, cu excepția navelor care pescuiesc crustacee, a cărei putere a motorului nu depășește 221 kW și, în cazul motoarelor detarate, nu a depășit 300 kW înainte de limitare;

- o navă dată în folosință după 31 decembrie 1986, al cărei motor nu este detarat, a cărei putere a motorului nu depășește 221 kW și a cărei lungime totală, astfel cum este definită la alineatul (13), nu depășește 24 m;

- o navă căreia i s-a înlocuit motorul după 31 decembrie 1986 cu un motor care nu este detarat și a cărui putere nu depășește 221 kW.

Cu toate acestea, este interzisă utilizarea traulelor laterale a căror lungime totală a tijelor, măsurată ca suma lungimii fiecărei tije, este mai mare de nouă metri, cu excepția cazului în care operează cu unelte destinate și utilizate la capturarea creveților Crangon spp. sau Pandalus montagui.

(5) Este interzis navelor de pescuit care nu satisfac criteriile care le permit să figureze pe listele stabilite în conformitate cu alineatele (3) și (4) să realizeze activitatea de pescuit prevăzută la alineatele menționate.

(6) Normele detaliate de aplicare a alineatelor (3) și (4), inclusiv normele de întocmire a listelor prevăzute la alineatul (3), se întocmesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

(7) Puterea motorului se definește conform articolului 2 alineatul (8).

(8) Data intrării în folosință este data primei eliberări a unui certificat oficial de securitate.

În cazul în care nu se eliberează un certificat oficial de securitate, data intrării în folosință este data primei intrări într-un registru oficial al navelor de pescuit.

Cu toate acestea, în cazul navelor de pescuit date în folosință înainte de 14 octombrie 1986, data intrării în folosință este data primei intrări într-un registru oficial al navelor de pescuit.

(9) De la 1 iulie la 15 septembrie, este interzisă utilizarea traulelor care au o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm, în apele situate cu până la 3 mile de liniile de bază în Skagerrak și Kattegat.

Cu toate acestea, pentru pescuitul cu traule în interiorul acestor ape și pe parcursul acestei perioade:

- pentru crevete nordic (Pandalus borealis), pot fi utilizate plase cu o dimensiune minimă a ochiului de 30 mm;

- pentru Zoarces viviparus, guvizi (Gobiidae) sau specii de Cottus (Cottus spp.) destinate utilizării ca momeală, pot fi utilizate plase cu orice dimensiune a ochiului.

(10) Este interzis pescuitul de hamsie cu traule pelagice, în diviziunea ICES VII C.

(11) În cadrul zonelor menționate de prezentul articol, atunci când nu se pot utiliza traule, traule laterale, plase-pungă daneze sau plase remorcate similare, este interzisă deținerea la bord a acestor plase, cu excepția cazului în care acestea sunt legate și arimate în mod adecvat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7).

(12) Este interzisă utilizarea în vederea pescuitului a explozivilor, a substanțelor otrăvitoare sau soporifice precum și a armelor. Cu toate acestea, se pot utiliza tunuri port-harpon în vederea capturării de ton și rechin pelerin.

Este interzisă utilizarea curentului electric în Skagerrak și Kattegat în vederea capturării de pește aparținând altor specii decât ton și rechin pelerin.

(13) Lungimea unei nave este lungimea totală, definită ca distanța în linie dreaptă dintre extremitatea din prova și extremitatea pupa.

Se consideră că prova cuprinde structura etanșă a carenei, teuga, etrava și parapetul anterior, în cazul în care acesta este fixat, dar nu include bompresele și balustradele.

Se consideră că pupa cuprinde structura etanșă a carenei, osatura pupei, duneta, rampa pentru traul și parapetul, dar nu include balustradele, tangoneții, instalația de propulsie, cârmele și transmisia de cârmă și scările de scafandru și platformele de sărituri.

Lungimea totală este măsurată în metri, cu o exactitate de două zecimale.

(14) Lungimea unui traul lateral este măsurată între extremitățile sale, incluzând toate atașamentele.

(15) (a) De la 1 septembrie la 31 decembrie, este interzis pescuitul cu orice tip de traul, plasă-pungă daneză sau plasă remorcată similară, în zonele geografice delimitate de o linie care unește următoarele coordonate:

- punctul de pe coasta de nord a Spaniei numit Cabo Prior (43°34′ latitudine nordică, 8°19′ longitudine vestică);

- 43°50′ latitudine nordică, 8°19′ longitudine vestică;

- 43°25′ latitudine nordică, 9°12′ longitudine vestică;

- punctul de pe coasta de vest a Spaniei numit Cabo Villano (43°10′ latitudine nordică, 9°12′ longitudine vestică).

(b) De la 1 octombrie la 31 decembrie, este interzis pescuitul cu orice tip de traul, plasă-pungă daneză sau plasă remorcată similară, în zonele geografice delimitate de o linie care unește următoarele coordonate:

- punctul de pe coasta de vest a Spaniei numit Cabo Carrubedo (42°35′ latitudine nordică, 9°05′ longitudine vestică);

- 42°35′ latitudine nordică, 9°25′ longitudine vestică;

- 43°00′ latitudine nordică, 9°30′ longitudine vestică;

- punctul de pe coasta de vest a Spaniei la 43°00′ latitudine nordică.

(c) De la 1 decembrie până în ultima zi a lunii februarie a anului următor, este interzis pescuitul cu orice tip de traul, plasă-pungă daneză sau plasă remorcată similară, în zonele geografice delimitate de o linie care unește următoarele coordonate:

- un punct de pe coasta de vest a Portugaliei la 37°50′ latitudine nordică;

- 37°50′ latitudine nordică, 9°03′ longitudine vestică;

- 37°00′ latitudine nordică, 9°06′ longitudine vestică;

- un punct de pe coasta de vest a Portugaliei la 37°00′ latitudine nordică.

(16) Este interzis navelor care utilizează plase-pungă sau unelte remorcate cu o dimensiune a ochiului de plasă permisă în mod excepțional pentru pescuitul macroului de Atlantic, al heringului și stavridului negru să dețină la bord echipament de sortare automată.

Fără a aduce atingere alineatului precedent, navele frigorifice sunt autorizate să dețină la bord echipament de sortare automată, cu condiția ca singura funcție a acestuia să fie aceea de clasificare comercială a peștelui capturat și destinat congelării. Echipamentul de sortare automată trebuie instalat astfel încât captura rezultată în urma clasificării să fie înghețată imediat pentru a fi comercializată și să nu poată fi aruncată în mare cu ușurință.

(17) Este interzisă înconjurarea cu plase-pungă a bancurilor sau grupurilor de mamifere marine atunci când se intenționează capturarea tonului sau a altor specii de pește.

Fără a aduce atingere articolului 1 alineatul (1), prezentul alineat se aplică tuturor navelor aflate sub pavilionul unui stat membru sau sunt înregistrate într-un stat membru, în toate apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, precum și în afara acelor ape.

(18) Pescuitul macroului de Atlantic, al sprotului și heringului, prin traulare sau cu plase- pungă, este interzis în Skagerrak de sâmbătă de la miezul nopții până duminică la miezul nopții și în Kattegat de vineri de la miezul nopții până duminică la miezul nopții.

(19) Plasele-pungă nu sunt utilizate pentru pescuitul tonului tropical (ton dungat, ton obez și ton alb) în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Portugaliei, în diviziunea ICES X situată la nord de paralela de 36°30′ latitudine nordică sau în zonele Cecaf situate la nord de paralela de 31° latitudine nordică și la est de meridianul de 17°30′ longitudine vestică.

Articolul 11

Restricții privind folosirea setcilor în derivă

(1) Nici o navă nu poate păstra la bord sau utiliza în vederea pescuitului una sau mai multe setci în derivă a căror lungime individuală sau totală depășește 2,5 km.

(2) Pe parcursul activității de pescuit menționate la alineatul (1), plasa trebuie, în cazul în care este mai lungă de un kilometru, să rămână atașată de navă. Cu toate acestea, în cadrul benzii costiere de 12 mile, o navă poate să se detașeze de plasă, cu condiția ca aceasta să fie ținută sub supraveghere constantă.

(3) Fără a aduce atingere articolului 1 alineatul (1), prezentul articol se aplică în toate apele, cu excepția Mării Baltice, a Belts și Sound, aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, și în afara acelor ape, tuturor navelor de pescuit aflate sub pavilionul unui stat membru sau înregistrate într-un stat membru.

Articolul 12

Nici o navă nu poate utiliza setci în derivă pentru a captura ton în ape aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Spaniei sau Portugaliei, în subzonele ICES VIII, IX sau X sau, fără a aduce atingere articolului 1, în ape aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Spaniei, în zonele Cecaf din largul Insulelor Canare.

Articolul 13

Operațiuni de prelucrare

La bordul unei nave de pescuit, orice prelucrare fizică sau chimică a peștelui în vederea producerii de făină de pește, ulei sau produse similare este interzisă. Această interdicție nu se aplică prelucrării organelor comestibile.

Articolul 14

Cercetarea științifică

Prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit realizate numai în scopul cercetării științifice, desfășurate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză, și despre care Comisia și statul membru sau statele membre în ale căror ape se realizează cercetarea au fost informate în prealabil.

Peștii, crustaceele și moluștele capturate în scopurile specificate la primul paragraf pot fi comercializate, depozitate, expuse sau oferite spre comercializare numai în cazul în care:

- respectă standardele stabilite în anexele II și III și standardele de comercializare adoptate în temeiul articolului 2 din Regulamentul (CEE) nr. 3759/92 al Consiliului din 17 decembrie 1992 privind organizarea comună a pieței în sectorul produselor pescărești și de acvacultură [10]

sau

- sunt comercializate direct în alte scopuri decât consumul uman.

Articolul 15

Repopularea și transplantarea artificială

Prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate în cursul repopulării cu sau transplantării artificiale de pește, crustacee sau moluște.

Peștii, crustaceele și moluștele capturate în scopurile stabilite la primul paragraf pot fi comercializate în vederea consumului uman numai în cazul în care celelalte dispoziții ale regulamentului sunt respectate.

TITLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 16

(1) Atunci când conservarea stocurilor de pește, crustacee și moluște necesită măsuri imediate, Comisia poate să adopte, complementar sau prin derogare de la prezentul regulament, orice măsuri necesare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18.

(2) Atunci când conservarea anumitor specii sau zone de pescuit este grav amenințată și în cazul în care orice întârziere poate genera prejudicii greu de reparat, statul de coastă poate lua măsuri de conservare nediscriminatorii adecvate cu privire la apele aflate sub jurisdicția sa.

(3) Măsurile menționate la alineatul (2), împreună cu un memorandum explicativ, se aduc la cunoștința Comisiei și a celorlalte state membre, de îndată ce sunt adoptate.

(4) În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de notificări, Comisia confirmă măsurile menționate la alineatul (2) sau solicită anularea sau modificarea acestora. Decizia Comisiei este notificată de îndată statelor membre.

(5) Statele membre pot prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea notificării menționate la alineatul (4).

(6) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate să adopte o decizie diferită, în termen de o lună.

Articolul 17

(1) Statele membre pot lua măsuri în vederea conservării și gestionării stocurilor:

(a) în cazul stocurilor strict locale care prezintă interes numai pentru pescarii statului membru în cauză sau

(b) sub formă de condiții sau modalități detaliate, destinate pentru limitarea capturilor prin măsuri tehnice:

(i) de suplimentare a celor stabilite în legislația comunitară privind pescuitul sau

(ii) care depășesc cerințele minime stabilite în legislația menționată,

cu condiția ca astfel de măsuri să se aplice numai pentru pescarii statului membru în cauză, să fie compatibile cu dreptul comunitar și să fie în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului.

(2) Comisia este informată, în timp util pentru a prezenta observațiile sale, cu privire la orice planuri de introducere sau de modificare a măsurilor tehnice naționale.

În cazul în care Comisia solicită aceast lucru, în termen de o lună de la o astfel de notificare, statul membru în cauză suspendă intrarea în vigoare a măsurilor planificate pe o perioadă de trei luni de la data notificării menționate, astfel încât Comisia să poată decide, în această perioadă, dacă măsurile în cauză sunt conforme cu dispozițiile alineatului (1).

În cazul în care Comisia constată, printr-o decizie pe care o notifică statelor membre, că o măsură planificată nu respectă dispozițiile alineatului (1), statul membru în cauză nu o poate pune în aplicare fără a face modificările necesare.

Statul membru în cauză informează de îndată celelalte state membre și Comisia cu privire la măsurile adoptate, după efectuarea oricăror modificări necesare.

(3) Statele membre furnizează Comisiei, la cerere, toate informațiile necesare pentru a evalua dacă măsurile tehnice naționale sunt conforme cu dispozițiile alineatul (1).

(4) La inițiativa Comisiei, sau la cererea oricărui stat membru, se poate stabili printr-o decizie luată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 dacă o măsură tehnică națională aplicată de un stat membru este în conformitate cu alineatul (1). În cazul în care este luată o astfel de decizie, al treilea și al patrulea paragraf ale alineatului (2) se aplică mutatis mutandis.

(5) Măsurile privind pescuitul de pe mal sunt aduse la cunoștința Comisiei de către statul membru în cauză numai în vederea informării.

Articolul 18

Normele de aplicare a prezentului regulament se adoptă conform procedurii stabilite în articolul 18 din Regulamentul (CEE) nr. 3760/92.

Articolul 19

Regulamentul (CEE) nr. 3094/86 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul menționat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență stabilit în partea A din anexa VII.

Articolul 20

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Cu toate acestea, dispozițiile articolului 2 alineatul (10) și dispozițiile din anexele V și VI intră în vigoare la 31 decembrie 1997.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Luxemburg, 29 aprilie 1997.

Pentru Consiliu

Președintele

H. Van Mierlo

[1] JO C 362, 2.12.1996, p. 318.

[2] JO C 30, 30.1.1997, p. 93.

[3] JO L 288, 11.10.1986, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 3071/95 (JO L 329, 30.12.1995, p. 14).

[4] JO L 38, 10.2.1982, p. 1.

[5] JO L 389, 31.12.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din 1994.

[6] JO L 378, 30.12.1978, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 654/81 (JO L 64, 14.3.1981, p. 1).

[7] JO L 335, 24.12.1985, p. 2.

[8] JO L 347, 31.12.1985, p. 14.

[9] JO L 261, 20.10.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CEE) nr. 2870/95 (JO L 301, 14.12.1995, p. 1).

[10] JO L 388, 31.12.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 3318/94 (JO L 350, 31.12.1994, p. 15).

--------------------------------------------------

19970429

ANEXA I

Regiunea | Zona geografică | Condiții suplimentare | Dimensiunea minimă a ochiului de plasă (mm) | Speciile țintă autorizate | Procentul minim al speciilor țintă | Procentul maxim al speciilor protejate |

1 și 2 | Întreaga regiune | | 100 [1] romburi | Toate | | | 100 |

Marea Nordului, la sud de 55° latitudine nordică | | 80 [2] | Limbă de mare (Solea vulgaris) | 5 | 100 din care nu mai mult de 10 % cod, eglefin și cod negru |

La vest de Scoția și Rockall (subzona ICES VI) [3] | | 80 | Toate | | | 100 |

Subzona ICES VII | | 80 | Toate | | | 100 |

Întreaga regiune | | 70 | Langustină (Nephrops norvegicus) | 30 | 60 |

Subzonele ICES II, IV, V și VI la nord de 56° latitudine nordică | [9] | 90 [10] | Merlan (Merlangius merlangus) | 70 [11] | 100 din care nu mai mult de 10 % cod, eglefin și cod negru și nu mai mult de 10 % cambulă de Baltica |

Întreaga regiune, cu execepția Skagerrak și Kattegat | | 32 | Macrou de Atlantic (Scomber scombrus) | 50 | sau 80 cumulat | 10 |

| Stavrid negru (Trachurus trachurus) | 50 |

| Hering (Clupea harengus) | 50 |

| Cefalopode pelagice | 50 |

| Sardină marocană (Sardina pilchardus) | 50 |

| Merlan albastru [4](Micromesistius poutassou) | 50 |

Întreaga regiune, cu execepția Skagerrak și Kattegat | | 35 | Creveți (Pandallus spp. în afară de Pandalus montagui) | 30 | 50 |

Skagerrak și Kattegat | | 32 | Hering (Clupea harengus) | 50 | 10 |

| Șprot (Sprattus sprattus) |

Întreaga regiune | | 30 | Argentina spp. (Argentina spp.) | 50 | 10 |

Întreaga regiune, cu execepția Skagerrak și Kattegat | | 20 | Creveți (Pandalus montaguiși Crangon spp.) | 30 | 50 |

Întreaga regiune, cu execepția Skagerrak și Kattegat | | 16 | Șprot (Sprattus sprattus) | 50 | 10 |

Întreaga regiune | | 16 | Anghilă (Anguilla anguilla) | 20 | 10 |

Skagerrak și Kattegat în exteriorul unei zone care se întinde de la patru mile de la liniile de bază | | 35 | Crevete/Crevetă de iarbă (Crangon spp. și Palaemon adspersus) | 20 | 50 |

Skagerrak și Kattegat în interiorul unei zone care se întinde dincolo de patru mile de la liniile de bază | | 16 | Creveți/Crevetă de iarbă (Crangon spp. și Palaemon adspersus) | 20 | 50 |

| 16 | Drac-de-mare (Trachinus draco) | 50 | 10 |

| Moluște mai puțin sepie (Sepia officinalis) |

| Zărgan (Belone belone) |

| Rândunică-de-mare cenușie (Eutriga gumardus) |

Skagerrak și Kattegat | | 16 | Merlan albastru (Micromesistius poutassou) | 50 | 10 |

Skagerrak | De la 1 noiembrie la ultima zi din februarie | 16 | Anghilă de nisip (Ammodytidae) | 50 | 10 |

Kattegat | De la 1 august la ultima zi din februarie | 16 | Anghilă de nisip (Ammodytidae) | 50 | 10 |

De la 1 martie la 31 iulie | - | Anghilă de nisip (Ammodytidae) | 50 | 10 |

Întreaga regiune cu excepția sectorului de pescuit merluciu norvegian [5] | | 16 | Merluciu norvegian (Trisopterus esmarkii) | 50 | 15, din care nu mai mult de 5 % cod și eglefin |

Marea Nordului | De la 1 noiembrie la ultima zi din februarie | 16 | Anghilă de nisip (Ammodytidae) | 50 | 10 |

De la 1 martie la 31 iulie | - | Anghilă de nisip (Ammodytidae) | 50 | 10 |

Întreaga regiune, cu execepția Skagerrak și Kattegat | | - | Anghilă de nisip (Ammodytidae) | 50 | 10 |

Skagerrak și Kattegat | | 90 | Toate | | | 100 |

| 70 | Merlan (Merlangius merlangus) | 50 | 30 cu excepția merlanului |

| 35 | Crevete nordic (Pandalus borealis) | 20 | 50 |

| 32 | Macrou de Atlantic (Scomber spp.) | 50 | 10 |

| Stavrid negru (Trachurus trachurus) |

3 | Întreaga regiune | | 65 | Toate | | | 100 |

| 40 | Macrou de Atlantic (Scomber scombrus) | 50 | sau 80 cumulat | 10 |

| Merlan albastru (Micromesistius poutassou) | 50 |

| Hering (Clupea harengus) | 50 |

| Cefalopode pelagice | 50 |

| Stavrid (Trachurus spp.) | 50 |

Traule selective | 65 [6] 50 [6] | Langustină (Nephrops norvegicus) | 30 [7] | 60 |

Traule neselective | 55 | Langustină (Nephrops norvegicus) | 30 [7] | 60 |

| 55 | Crevete (Parapanaeus longirostris, Aristeus antennatusși Aristaeomorpha foliacea) | 30 | 50 |

Golful Cadiz [8] | | 40 | Toate speciile cu excepția celor enumerate în anexa II pentru Regiunea 3 | 50 | 10 |

Întreaga regiune | | 20 | Sardină marocană (Sardina pilchardus) | 50 | 10 |

| Anghilă (Anguilla anguilla) |

În interiorul unei zone care se întinde dincolo de 12 mile de la liniile de bază ale statelor membre | 20 | Crevete (Crangon spp. și Palaemon spp.) | 30 | 50 |

| 16 | Șprot (Sprattus sprattus) | 50 | 10 |

| Hamsie (Engraulis encrasicholus) |

| Anghilă de nisip (Ammodytidae) |

4 | Întreaga regiune | | | | | | |

5 | Întreaga regiune | | 65 | Toate | | | 100 |

| 40 | Specii de macrou (Scomber spp.)și | 80 | 10 |

| Stavrid (Trachurus spp.) |

| 20 | Bops (Boops boops) | 50 | 10 |

| Sardină marocană (Sardina pilchardus) |

6 | Întreaga regiune | | 100 | Toate | | | 100 |

| 45 | Crevete (Penaeus subtilis, Penaeus brasiliensis, Xiphopenaeus kroyeri) | 30 | 50 |

7 | Întreaga regiune | | | | | | |

8 | Întreaga regiune | | | | | | |

[1] Jumătatea superioară a sacului traulului poate cuprinde o secțiune (panou sau fereastră) de plase cu ochiuri pătrate cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mare sau egală cu 90 mm atașate pe muchii și îmbinări.

[2] Este interzis transportul la bord al oricăror traule sau plase cu o dimensiune a ochiului mai mică decât cea a plasei utilizate pentru pescuit.

[3] La sud de o linie care merge către vest de la coasta de est a Sound of Jura la 56°00′ latitudine nordică.

[4] Merlanul albastru nu este o specie țintă autorizată în zona delimitată la nord de 52°30′ latitudine nordică și la est de 7°00′ longitudine vestică.

[5] Sectorul de pescuit merluciu norvegian este înțeles ca fiind partea din Marea Nordului aflată sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru și delimitată la sud de o linie care pornește de la un punct situat la 56° latitudine nordică pe coasta de est a Scoției, până la 2° longitudine estică, mergând apoi spre nord până la 58° latitudine nordică, spre vest la 0°30′ longitudine vestică, spre nord la 59°15′ latitudine nordică, spre est la 1° longitudine estică, spre nord la 60° latitudine nordică, spre vest la 0°00′ longitudine, de acolo spre nord la 60°30′ latitudine nordică, spre vest până la coasta Insulelor Shetland, apoi spre vest de la 60° latitudine nordică, pe coasta de vest a Insulelor Shetland situată la 3° longitudine vestică, spre sud la 58°30′ latitudine nordică și în final spre vest până la coasta Scoției.

[6] Traulele selective trebuie să cuprindă partea superioară a sacului, cu o dimensiune minimă a ochiurilor de 65 mm, și sacul inferior, cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 50 mm, separate de un panou orizontal de plase.

[7] 25 %, între 1 ianuarie și 30 martie.

[8] Golful Cadiz este definit ca fiind zona din cadrul diviziunii ICES IX a, situată la est de o linie trasată spre sud de la un punct situat la 7°52′ longitudine vestică pe coasta de sud a Portugaliei.

[9] Toate capturile se consideră că au fost realizate cu plasa cu cea mai mică dimensiune a ochiului, care se găsește la bord. Distribuirea speciilor capturate și deținute la bord, după sortare sau în timpul transferului sau debarcării lor, trebuie să respecte dispozițiile aplicabile pentru dimensiunea minimă relevantă a ochiului de plasă. Pentru navele care lucrează în comun pentru a ridica o plasă, compoziția capturii deținute la bordul fiecăreia dintre aceste nave este conformă cu plasele navei cu cea mai mică dimensiune a ochiului de plasă.

[10] Este interzis transportul la bord al oricăror traule sau plase cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 90 mm.

[11] Procentul de merlan se calculează în funcție de capturile cumulate de: merlan + eglefin + cod negru + cod.

--------------------------------------------------

19970429

ANEXA II

Dimensiunea minimă a speciilor protejate astfel cum este prevăzută la articolul 2 alineatul (1) și articolul 5

(în cm) |

Specii | Regiunea 1 | Regiunea 2 | Regiunea 3 | Regiunea 4 | Regiunea 5 |

cu excepția Skagerrak și Kattegat | Skagerrak și Kattegat |

Șip (Acipenser sturio) | - | - | - | 145 | [3] | - |

Specii de scrumbie (Alosa spp.) | - | 30 | - | 30 | [3] | [3] |

Somon (Salmo salar) | - | [3] | [3] | 50 | [3] | - |

Păstrăv de mare (Salmo trutta) | - | [3] | [3] | 25 | [3] | - |

Anghilă (Anguilla anguilla) | - | [3] | [3] | [3] | - | - |

Țipar de mare (Conger conger) | - | 58 | - | 58 | [3] | [3] |

Cod (Gadus morhua) | 35 | 35 | 30 | 35 | - | - |

Mihalț-de-mare (Molva molva) | - | [3] | - | 63 | [3] | [3] |

Mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia) | - | 70 | - | 70 | - | - |

Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) | 30 | 30 | 27 | 30 | - | - |

Cod negru (Pollachius virens) | 35 | 35 | 30 | 35 | - | - |

Polac (Pollachius pollachius) | - | 30 | - | 30 | - | - |

Merlan (Merlangius merlangus) | 27 | 23 | 23 | 23 | [3] | - |

Merluciu (Merluccius merluccius) | 30 | 30 | 30 | 27 | [3] | [3] |

Mugil (Mugil spp.) | - | 20 | - | 20 | [3] | [3] |

Lavrac (Dicentrarchus labrax) | - | 36 | - | 36 | [3] | [3] |

Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) | - | 25 | - | 25 | [3] | [3] |

Cantar (Spondyliosoma cantharus) | - | 23 | - | 23 | - | - |

Doradă cu cap auriu (Sparus aurata) | - | - | - | 19 | - | - |

Barbun vărgat (Mullus surmuletus) | - | 15 | - | 15 | [3] | [3] |

Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) | 25 | 25 [1] | 27 | 25 | [3] | [3] |

Cambulă cenușie (Glyptocephalus cynoglossus) | 28 | 28 | 28 | 28 | - | - |

Limandă comună (Limanda limanda) | 15 | 15 [2] | 23 | 23 | [3] | - |

Limandă (Microstomus kitt) | 25 | 25 | 25 | 25 | [3] | - |

Cambulă (Platichthys flesus) | - | 25 | 20 | 25 | [3] | - |

Limbă-de-mare comună (Solea vulgaris) | 24 | 24 | 24 | 24 | [3] | [3] |

Limbă-de-mare punctată (Dicologoglossa cuneata) | - | - | - | 15 | - | - |

Specii de cardină (Lepidorhombus spp.) | 25 | 25 | 25 | 20 | [3] | [3] |

Calcan-mic (Scolphthalmus rhombus) | 30 | 30 | 30 | 30 | [3] | - |

Calcan (Psetta maxima) | 30 | 30 | 30 | 30 | [3] | [3] |

Pește pescar (Lophius piscatorius, Lophius budegassa) | - | [3] | - | [3] | [3] | [3] |

Sepie (Sepia spp.) | [3] | [3] | - | [3] | [3] | [3] |

[1] Cu excepția Mării Nordului, unde dimesiunea minimă este de 27 cm.

[2] Cu excepția Mării Nordului, unde dimesiunea minimă este de 23 cm.

[***] Dimensiune ce trebuie stabilită [a se vedea articolul 2 alineatul (1)].

--------------------------------------------------

19970429

ANEXA III

Dimensiunea minimă astfel cum este prevăzută la articolul 5

Specii | Regiuni | Zonă geografică | Dimensiune minimă |

Hering (Clupea harengus) | 1 | Diviziunea ICES V b (zona CE) | 20 cm |

2 | Cu excepția Skagerrak și Kattegat | 20 cm |

Skagerrak și Kattegat | 18 cm |

3 | | 20 cm |

Specii de macrou (Scomber spp.) | 1, 2, 3 și 5 | Cu excepția Mării Nordului | 20 cm |

2 | Marea nordului | 30 cm |

Macrou (pentru scopuri industriale) | 2 | Numai Skagerrak și Kattegat | 30 cm |

Tacaud (Trisopterus luscus) | 3 | | [1] |

Hamsie (Engraulis encrasicholus) | 3 | Cu excepția diviziunii ICES IX a | 12 cm |

3 | Diviziunea ICES IX a | 10 cm |

Sardină marocană (Sardina pilchardus) | 3 | | [1] |

Stavrid negru (Trachurus spp.) | 1, 2, 3 și 5 | | 15 cm |

Langustină întreagă (Nephrops norvegicus) | 2 | Numai Skagerrak și Kattegat | 40 mm lungimea carapacei 130 mm lungimea totală |

2 | Cu excepția vestului Scoției și Marea Irlandei (diviziunile ICES VI a și VII a) și Skagerrak și Kattegat | 25 mm lungimea carapacei 85 mm lungimea totală |

2 | Vestul Scoției și Marea Irlandei (diviziunile ICES VI a și VII a) | 20 mm lungimea carapacei 70 mm lungimea totală |

3 | | 20 mm lungimea carapacei 70 mm lungimea totală |

Cozi de langustină | 2 | Numai Skagerrak și Kattegat | 72 mm |

2 | Cu excepția vestului Scoției și Marea Irlandei (diviziunile ICES VI a și VII a) și Skagerrak și Kattegat | 46 mm |

2 | Vestul Scoției și Marea Irlandei (diviziunile ICES VI a și VII a) | 37 mm |

3 | | 37 mm |

Homar (Homarus gammarus) | 2 | Cu excepția Skagerrak și Kattegat | 85 mm lungimea carapacei 24 cm lungimea totală |

2 | Numai Skagerrak și Kattegat | 78 mm lungimea carapacei 22 cm lungimea totală |

Păianjen-de-mare (Maia squinado) | 2 | | 120 mm |

3 | | 120 mm |

Crab comun (Cancer pagurus) | 2 | | lățime [1] |

| lungime [1] |

| clește [1] |

3 | | lățime [1] |

| lungime [1] |

| clește [1] |

Scoică Saint-Jacques (Pecten maximus) | 2 și 3 | Cu excepția diviziunii ICES VII d | 100 mm |

2 | Diviziunea ICES VII d | 110 mm |

Venus verrucosa (Venus verrucosa) | 2 | Numai diviziunile ICES VII d și VII e | 40 mm |

Calmar (Loligo vulgaris) | 3 | | [1] |

[*] Dimensiune ce trebuie stabilită.

--------------------------------------------------

19970429

ANEXA IV

Metodă de stabilire a dimensiunii crustaceelor și moluștelor

(Nephrops) Norway Lobster | (Nephrops) Langustină |

(a) Lungimea carapacei

(b) Lungimea totală

+++++ TIFF +++++

(a) Lungimea maximă a cochiliei

+++++ TIFF +++++

+++++ TIFF +++++

+++++ TIFF +++++

(a) Lățimea maximă a carapacei

(b) Lungimea carapacei

(c) Lungimea cleștelui

--------------------------------------------------

19970429

ANEXA V

Regiunile 1 și 2

Specii/ochi de plasă | 10-30 mm | 50-70 mm | 90-99 mm | 100-119 mm | 120-219 mm | ≥ 220 mm |

Sardină marocană (Sardina pilchardus) | * | * | * | * | * | * |

Anghilă (Anguilla anguilla) | * | * | * | * | * | * |

Șprot (Sprattus sprattus) | * | * | * | * | * | * |

Stavrid negru (Trachurus trachurus) | | * | * | * | * | * |

Hering (Clupea harengus) | | * | * | * | * | * |

Macrou de Atlantic (Scomber scrombrus) | | * | * | * | * | * |

Barbun vărgat (Mullidae) | | * | * | * | * | * |

Zărgan (Belone spp.) | | * | * | * | * | * |

Lavrac (Dicentrarchus labrax) | | | * | * | * | * |

Chefal cenușiu (Mugilidae) | | | * | * | * | * |

Limandă comună (Limanda limanda) | | | | * | * | * |

Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) | | | | * | * | * |

Merlan (Merlangius merlangus) [2] | | | | * | * | * |

Cambulă (Platichthys flesus) | | | | * | * | * |

Limbă-de-mare comună (Solea vulgaris) | | | | * | * | * |

Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) | | | | * | * | * |

Sepie (Sepia spp.) | | | | * | * | * |

Cod (Gadus morhua) | | | | | * | * |

Polac (Pollachius pollachius) [3] | | | | | * | * |

Mihalț-de-mare (Molva molva) | | | | | * | * |

Cod negru (Pollachius virens) | | | | | * | * |

Merluciu (Merluccius merluccius) [3] | | | | | * | * |

Rechin de Marea Neagră (Squalus acanthias) | | | | | * | * |

Rechini pisică (Scyliorhinus spp.) | | | | | * | * |

Specii de cardină (Lepidorhombus spp.) | | | | | * | * |

Lump (Cyclopterus lumpus) | | | | | * | * |

Altele | | | | | | * [1] |

[1] Capturile de specii de pește pescar (Lophius spp.) realizate în diviziunile ICES VI și VII și reținute la bord într-un procent mai mare de 30 % din captura totală aflată la bord, provenită din acele zone, trebuie realizate cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 250 mm sau mai mult.

[2] În diviziunile ICES VII e și VII d, pentru o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, dimensiunea minimă este de 90 mm.

[3] În diviziunile ICES VII e și VII d, pentru o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, dimensiunea minimă este de 110 mm.

--------------------------------------------------

19970429

ANEXA VI

Regiunea 3

Specii/dimensiunea ochiului de plasă | < 40 mm | 40-49 mm | 50-59 mm | 60-79 mm | 80-99 mm | ≥ 100 mm |

Sardină marocană (Sardina pilchardus) | * | * | * | * | * | * |

Crevete (Palaemon spp.) | * | * | * | * | * | * |

Coris (Coris julis) | * | * | * | * | * | * |

Bops (Boops boops) | * | * | * | * | * | * |

Crevete (Penaeus spp.) | | * | * | * | * | * |

Rac lăcustă (Squilla mantis) | | * | * | * | * | * |

Barbun vărgat (Mullidae) | | * | * | * | * | * |

Limbă-de-mare punctată (Dicologoglossa cuneata) | | * | * | * | * | * |

Labridae (Labridae) | | * | * | * | * | * |

Stavrid negru (Trachurus trachurus) | | | * | * | * | * |

Macrou de Atlantic (Scomber scombrus) | | | * | * | * | * |

Tacaud (Trisopterus luscus) | | | * | * | * | * |

Sepie (Sepia spp.) | | | * | * | * | * |

Specii de rândunică-de-mare (Triglidae) | | | * | * | * | * |

Plătică-de-mare (Sparidae) | | | | * | * | * |

Scorpionide (Scorpaenidae) | | | | * | * | * |

Microchirus acevia (Microchirus acevia) | | | | * | * | * |

Calmari din familia Omnastrephidae (Omnastrephidae) | | | | * | * | * |

Țipar de mare (Conger conger) | | | | * | * | * |

Barbun de Atlantic (Phycis spp.) | | | | * | * | * |

Calcan-mic (Scophtalmus rhombus) | | | | * | * | * |

Trachinide (Trachinidae) | | | | * | * | * |

Centracanthidae (Centracanthidae) | | | | * | * | * |

Lavrac (Dicentrarchus labrax) | | | | | * | * |

Merlan (Merlangius merlangus) | | | | | * | * |

Calcan (Psetta maxima) | | | | | * | * |

Polac (Pollachius pollachius) | | | | | * | * |

Pleuronectidae (Pleuronectidae) | | | | | * | * |

Limbă-de-mare comună (Solea vulgaris) [1] | | | | | | * |

Merluciu (Merluccius merluccius) [1] | | | | | | * |

Altele [2] | | | | | | * |

[1] În diviziunile ICES VIII c și IX, dimensiunea minimă a ochiului de plasă este de 80-99 mm. Cu toate acestea, pentru o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, dimensiunea minimă a ochiului de plasă este de 60 mm.

[2] Capturile de specii de pește pescar (Lophius spp.) reținute la bord într-un procent mai mare de 30 % din captura totală aflată la bord trebuie realizate cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 220 mm sau mai mult.

--------------------------------------------------

19970429

ANEXA VII

PARTEA A

Tabel de corespondență

Regulamentul (CEE) nr. 3094/86 | Prezentul regulament |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 alineatul (1) | Articolul 2 alineatul (1) |

Articolul 2 alineatul (2) | Articolul 2 alineatul (2) |

Articolul 2 alineatul (3) | Articolul 2 alineatul (3) |

Articolul 2 alineatul (4) | Articolul 2 alineatul (4) |

Articolul 2 alineatul (5) | Articolul 2 alineatul (5) |

Articolul 2 alineatul (6) | Articolul 2 alineatul (6) |

Articolul 2 alineatul (7) | Articolul 2 alineatul (7) |

Articolul 2 alineatul (10) | Articolul 2 alineatul (8) |

Articolul 2 alineatul (11) | Articolul 2 alineatul (9) |

Articolul 2 alineatul (12) | Articolul 2 alineatul (10) |

Articolul 3 | Articolul 3 |

Articolul 4 | Articolul 4 |

Articolul 5 alineatul (1) | Articolul 5 alineatul (1) |

Articolul 5 alineatul (2) | Articolul 5 alineatul (2) |

Articolul 5 alineatul (3) litera (a) | Articolul 5 alineatul (3) litera (a) |

Articolul 5 alineatul (3) litera (b) prima liniuță | Articolul 5 alineatul (3) litera (b) prima liniuță |

Articolul 5 alineatul (3) litera (b) a doua liniuță | Articolul 5 alineatul (3) litera (b) a doua liniuță |

Articolul 5 alineatul (3) litera (b) a treia liniuță | Articolul 5 alineatul (3) litera (b) a treia liniuță |

Articolul 5 alineatul (3) litera (b) a patra liniuță | - |

Articolul 5 alineatul (3) litera (c) | Articolul 5 alineatul (3) litera (c) |

Articolul 5 alineatul (4) | Articolul 5 alineatul (4) |

Articolul 5 alineatul (5) | Articolul 5 alineatul (5) |

Articolul 6 | Articolul 6 |

Articolul 7 | Articolul 7 |

Articolul 7a | Articolul 8 |

Articolul 8 | Articolul 9 |

Articolul 9 alineatul (1) | Articolul 10 alineatul (1) |

Articolul 9 alineatul (2) | Articolul 10 alineatul (2) |

Articolul 9 alineatul (3) | Articolul 10 alineatul (3) |

Articolul 9 alineatul (4) | Articolul 10 alineatul (4) |

Articolul 9 alineatul (4a) | Articolul 10 alineatul (5) |

Articolul 9 alineatul (5) | Articolul 10 alineatul (6) |

Articolul 9 alineatul (6) | Articolul 10 alineatul (7) |

Articolul 9 alineatul (7) | Articolul 10 alineatul (8) |

Articolul 9 alineatul (8) | Articolul 10 alineatul (9) |

Articolul 9 alineatul (9) | Articolul 10 alineatul (10) |

Articolul 9 alineatul (10) | Articolul 10 alineatul (11) |

Articolul 9 alineatul (11) | Articolul 10 alineatul (12) |

Articolul 9 alineatul (12) | Articolul 10 alineatul (13) |

Articolul 9 alineatul (13) | Articolul 10 alineatul (14) |

Articolul 9 alineatul (15) | Articolul 10 alineatul (15) |

Articolul 9 alineatul (16) | Articolul 10 alineatul (16) |

Articolul 9 alineatul (17) | Articolul 10 alineatul (17) |

Articolul 9 alineatul (18) | Articolul 10 alineatul (18) |

Articolul 9 alineatul (19) | Articolul 10 alineatul (19) |

Articolul 9a alineatul (1) | Articolul 11 alineatul (1) |

Articolul 9a alineatul (2) | - |

Articolul 9a alineatul (3) | Articolul 11 alineatul (2) |

Articolul 9a alineatul (4) | Articolul 11 alineatul (3) |

Articolul 9b | Articolul 12 |

Articolul 10 | Articolul 13 |

Articolul 11 | Articolul 14 |

Articolul 12 | Articolul 15 |

Articolul 13 | Articolul 16 |

Articolul 14 alineatul (1) | Articolul 17 alineatul (1) |

Articolul 14 alineatul (2) | Articolul 17 alineatul (2) |

Articolul 14 alineatul (3) | Articolul 17 alineatul (3) |

Articolul 14 alineatul (4) | Articolul 17 alineatul (4) |

Articolul 14 alineatul (5) | - |

Articolul 14 alineatul (6) | - |

Articolul 14 alineatul (7) | Articolul 17 alineatul (5) |

Articolul 15 | Articolul 18 |

- | Articolul 19 |

- | Articolul 20 |

ANEXA I | ANEXA I |

ANEXA I – nota de subsol (1) | ANEXA I – nota de subsol (1) |

ANEXA I – nota de subsol (2) | ANEXA I – nota de subsol (2) |

ANEXA I – nota de subsol (3) | ANEXA I – nota de subsol (3) |

ANEXA I – nota de subsol (4) | ANEXA I – nota de subsol (4) |

ANEXA I – nota de subsol (5) | ANEXA I – nota de subsol (5) |

ANEXA I – nota de subsol (6) | ANEXA I – nota de subsol (6) |

ANEXA I – nota de subsol (7) | ANEXA I – nota de subsol (7) |

ANEXA I – nota de subsol (8) | - |

ANEXA I – nota de subsol (9) | ANEXA I – nota de subsol (8) |

ANEXA I – nota de subsol (10) | - |

ANEXA I – nota de subsol (11) | ANEXA I – nota de subsol (9) |

ANEXA I – nota de subsol (12) | ANEXA I – nota de subsol (10) |

ANEXA I – nota de subsol (13) | ANEXA I – nota de subsol (11) |

ANEXA II – nota de subsol (2) | - |

ANEXA II – nota de subsol (3) | - |

ANEXA II – nota de subsol (4) | - |

ANEXA II – nota de subsol (5) | ANEXA II – nota de subsol (1) |

ANEXA II – nota de subsol (6) | ANEXA II – nota de subsol (2) |

ANEXA II – nota de subsol (*) | ANEXA II – nota de subsol (*) |

ANEXA III | ANEXA III |

ANEXA IV | ANEXA IV |

ANEXA VI | ANEXA V |

ANEXA VII | ANEXA VI |

ANEXA V | ANEXA VII |

PARTEA B

Regulamente care modifică Regulamentul (CEE) nr. 3094/86 abrogat

| Jurnalul Oficial |

nr. | pagina | data |

Regulamentul (CEE) nr. 4026/86 | L 376 | 1 | 31.12.1986 |

Regulamentul (CEE) nr. 2968/87 | L 280 | 1 | 3.10.1987 |

Regulamentul (CEE) nr. 3953/87 | L 371 | 9 | 30.12.1987 |

Regulamentul (CEE) nr. 1555/88 | L 140 | 1 | 7.6.1988 |

Regulamentul (CEE) nr. 2024/88 | L 179 | 1 | 9.7.1988 |

Regulamentul (CEE) nr. 3287/88 | L 292 | 5 | 26.10.1988 |

Regulamentul (CEE) nr. 4193/88 | L 369 | 1 | 31.12.1988 |

Regulamentul (CEE) nr. 2220/89 | L 211 | 6 | 22.7.1989 |

Regulamentul (CEE) nr. 4056/89 | L 389 | 75 | 30.12.1989 |

Regulamentul (CEE) nr. 3500/91 | L 331 | 2 | 3.12.1991 |

Regulamentul (CEE) nr. 345/92 | L 42 | 15 | 18.2.1992 |

Regulamentul (CEE) nr. 1465/92 | L 155 | 1 | 6.6.1992 |

Regulamentul (CEE) nr. 2120/92 | L 213 | 3 | 29.7.1992 |

Regulamentul (CEE) nr. 3034/92 | L 307 | 1 | 23.10.1992 |

Regulamentul (CEE) nr. 3919/92 | L 397 | 1 | 31.12.1992 |

Regulamentul (CEE) nr. 1796/94 | L 187 | 1 | 22.7.1994 |

Regulamentul (CEE) nr. 1173/95 | L 118 | 15 | 25.5.1995 |

Regulamentul (CEE) nr. 1909/95 | L 184 | 1 | 3.8.1995 |

Regulamentul (CEE) nr. 2251/95 | L 230 | 11 | 27.9.1995 |

Regulamentul (CEE) nr. 3071/95 | L 329 | 14 | 30.12.1995 |

--------------------------------------------------