13/Volumul 21

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

214

L 183/12

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

întrucât înființarea și dezvoltarea rețelelor de telecomunicații transeuropene au ca scop asigurarea circulației și schimbului informațiilor în cadrul Comunității; întrucât această investiție în echipamente este o condiție prealabilă pentru a permite cetățenilor și întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii, din cadrul Comunității să beneficieze pe deplin de potențialul telecomunicațiilor pentru a face posibilă constituirea „societății informaționale”, în care dezvoltarea aplicațiilor, serviciilor și rețelelor de telecomunicații este de o importanță crucială în vederea asigurării accesului pentru fiecare cetățean, întreprindere sau autoritate publică, inclusiv în regiunile mai puțin dezvoltate sau periferice, la orice tip sau volum de informații;

(2)

întrucât în Carta albă privind „Creșterea, competitivitatea și forța de muncă”, Comisia a subliniat importanța constituirii societății informaționale care, prin introducerea de noi forme ale relațiilor economice, politice și sociale, ajută Uniunea să înfrunte noile provocări ale secolului următor, inclusiv crearea locurilor de muncă; întrucât acest lucru a fost recunoscut de Consiliul European la Bruxelles în decembrie 1993;

(3)

întrucât piața internă constituie o zonă fără frontiere, în care trebuie asigurată libera circulație a bunurilor, persoanelor, capitalului și serviciilor și în care măsurile Comunității adoptate sau în curs de adoptare necesită un schimb semnificativ de informații între indivizi, agenții economici și administrații; întrucât dispunerea de mijloace eficiente pentru schimbul de informații este de o importanță crucială pentru îmbunătățirea competitivității întreprinderilor; întrucât acest schimb de informații poate fi asigurat de rețelele de telecomunicații transeuropene; întrucât disponibilitatea rețelelor transeuropene va consolida coeziunea economică și socială în cadrul Comunității;

(4)

întrucât constituirea și dezvoltarea rețelelor de comunicații transeuropene trebuie să permită schimbul liber de informații între indivizi, agenți economici și administrații, respectând în același timp dreptul indivizilor la viață privată și drepturile de proprietate industrială și intelectuală;

(5)

întrucât, în iunie 1994, în raportul „Europa și societatea informațională globală” întocmit pentru Consiliul European din Corfu din 24 și 25 iunie 1994, membrii unui grup de reprezentanți de seamă ai industriei au recomandat punerea în aplicare a rețelelor de telecomunicații transeuropene și securizarea interconectivității lor cu toate rețelele europene; întrucât raportul a identificat comunicațiile mobile ca un pilon al societății informaționale, al cărui potențial ar trebui consolidat; întrucât la întrunirea de la Corfu Consiliul European și-a dat acordul general pentru respectiva recomandare;

(6)

întrucât aceste recomandări au fost urmate de Comisie în comunicarea acesteia către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Drumul Europei către societatea informațională: un plan de acțiune”; întrucât concluziile ședinței Consiliului din 28 septembrie 1994 asupra acestui plan de acțiune au subliniat faptul că dezvoltarea rapidă a unor infrastructuri informaționale de înaltă performanță este esențială pentru Comunitate, în baza unei abordări globale, coerente și echilibrate;

(7)

întrucât articolul 129c din tratat impune Comunității să stabilească o serie de orientări în privința obiectivelor, priorităților și liniilor generale ale măsurilor avute în vedere în sfera rețelelor transeuropene; întrucât aceste orientări trebuie să identifice proiecte de interes comun; întrucât rețelele transeuropene în domeniul infrastructurii telecomunicațiilor cuprind cele trei nivele care constituie aceste rețele, și anume aplicațiile, serviciile generice și rețelele de bază;

(8)

întrucât societatea informațională nu se poate dezvolta fără existența aplicațiilor accesibile și în special a aplicațiilor de interes colectiv, abordând nevoile utilizatorilor cât mai bine posibil și luând în considerare, după caz, nevoile persoanelor în vârstă și cu deficiențe; întrucât aplicațiile constituie, prin urmare o parte importantă a proiectelor de interes comun; întrucât aplicațiile relevante pentru teleworking trebuie să țină seama în special de legislația privind drepturile muncitorilor care se aplică în statele membre în cauză;

(9)

întrucât proiectele de interes comun pot fi, în multe cazuri, puse în aplicare în rețelele prezente de telecomunicații, în special Euro-ISDN și prin urmare oferă aplicații transeuropene; întrucât trebuie elaborate orientări pentru a identifica aceste proiecte de interes comun;

(10)

întrucât trebuie să existe o coordonare între punerea în aplicare a propunerilor selectate și inițiative similare adoptate la nivel național sau regional în cadrul Comunității;

(11)

întrucât în selecția și punerea în aplicare a acestor proiecte, trebuie să se țină seama de toate infrastructurile oferite de furnizori existenți și de cei noi;

(12)

întrucât la 9 noiembrie 1995, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Decizia nr. 2717/95/CE privind orientările pentru dezvoltarea EURO-ISDN (Rețeaua Digitală pentru Servicii Integrate) ca rețea transeuropeană (5);

(13)

întrucât rețelele actuale, care includ ISDN existent, evoluează spre rețele avansate ce oferă un flux al datelor variabil până la capacități de bandă largă, adaptabilă diferitelor nevoi, în special furnizării de servicii și aplicații multimedia; întrucât rezultatul acestor evoluții este punerea în aplicare a rețelelor integrate de comunicații în bandă largă (rețele IBC); întrucât rețelele IBC constituie platforma optimă pentru aplicațiile societății informaționale;

(14)

întrucât activitatea programului RACE [programul cercetării specifice și dezvoltării tehnologice în domeniul tehnologiei comunicațiilor (1990-1994)] stabilită de Decizia 91/352/CEE (6) a pregătit terenul și a oferit baza tehnologică pentru introducerea rețelelor IBC în Europa;

(15)

întrucât activitatea Programului Esprit [programul specific pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, inclusiv demonstrații, în domeniul tehnologiei informației (1994-1998)], stabilită de Decizia 94/802/CE (7) a pregătit terenul și a oferit baza tehnologică pentru introducerea aplicațiilor tehnologiei informației;

(16)

întrucât rezultatele activității programelor specifice de cercetare și dezvoltare tehnologică în domeniul sistemelor telematice de interes general (1991-1994), stabilite de Decizia 91/353/CEE (8) și ale programului specific pentru cercetare și dezvoltare tehnologică în domeniul aplicațiilor telematice de interes comun (1994-1998), stabilite de Decizia 94/801/CEE (9) au pregătit terenul pentru introducerea aplicațiilor interoperabile de interes comun pe teritoriul Europei;

(17)

întrucât trebuie asigurată coordonarea efectivă a dezvoltării rețelelor de telecomunicații transeuropene, care trebuie să abordeze probleme globale reale, fără a încerca să realizeze proiecte pur experimentale și a diferitelor programe ale Comunității, în special programele specifice ale celui de-al patrulea program cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrații, programe în beneficiul întreprinderilor mici și mijlocii, programe orientate spre conținutul informațional (cum ar fi INFO 2000 și MEDIA II) și alte activități ale societății informaționale; întrucât această coordonare trebuie asigurată și cu proiectele prevăzute prin decizii ale Parlamentului European și Consiliului privind rețelele transeuropene;

(18)

întrucât măsurile având ca scop asigurarea interoperabilității rețelelor telematice între administrații se supun cadrului de priorități adoptate în legătură cu orientările prezente pentru rețelele de telecomunicații transeuropene;

(19)

întrucât în comunicarea din 24 iulie 1993 privind activitățile pregătitoare în domeniul rețelelor transeuropene în privința comunicațiilor integrate în bandă largă, Comisia a recunoscut necesitatea de a realiza acțiuni pregătitoare cu actorii din domeniu pentru a elabora orientări adecvate; întrucât rezultatul acestor acțiuni constituie fundamentul pentru orientările privind rețelele IBC din prezenta decizie;

(20)

întrucât sectorul telecomunicațiilor este liberalizat progresiv; întrucât dezvoltarea aplicațiilor, serviciilor generice și rețelelor de bază transeuropene trebuie să se bazeze tot mai mult pe inițiativa privată; întrucât aceste evoluții transeuropene trebuie să răspundă la nivel european nevoilor pieței sau nevoilor efective și măsurabile ale societății, ce nu sunt satisfăcute numai de forțele pieței; întrucât ținând seama de acest aspect, actorii din domeniu interesați trebuie să depună, prin aplicarea procedurilor adecvate pentru a oferi oportunități egale tuturor, propuneri specifice; întrucât aceste proceduri trebuie definite; întrucât un comitet sprijină Comisia pentru specificarea proiectelor de interes comun;

(21)

întrucât la 20 decembrie 1994 (10) s-a încheiat un modus vivendi între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind măsurile de punere în aplicare a legilor adoptate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 189b din tratat;

(22)

întrucât proiectele de interes comun care privesc teritoriul unui stat membru necesită aprobarea statului membru în cauză;

(23)

întrucât Comisia și statele membre trebuie să acționeze pentru a asigura interoperabilitatea rețelelor și pentru a coordona, pe de o parte, activitățile statelor membre având ca scop punerea în aplicare a rețelelor de telecomunicații transeuropene, iar, pe de altă parte, proiectele naționale comparabile, numai în măsura necesară pentru a asigura coerența generală;

(24)

întrucât este important, pentru dezvoltarea optimă a societății informaționale, să se asigure un schimb eficient de informații între Comunitate și țările terțe, în special statele membre ale Acordului privind Spațiul Economic European, sau țări care au încheiat un acord de asociere cu Comunitatea;

(25)

întrucât, cu toate acestea, activitățile întreprinse în contextul acestor orientări se supun aplicării depline a normelor privind concurența stabilite de tratat și legislația de punere în aplicare,

—

facilitarea tranziției la societatea informațională, precum și furnizarea experienței privind efectele desfășurării noilor rețele și aplicații asupra activităților sociale și promovarea satisfacerii nevoilor sociale și culturale și îmbunătățirea calității vieții;

—

îmbunătățirea concurenței între întreprinderile din Comunitate, în special întreprinderile mici și mijlocii și consolidarea pieței interne;

—

întărirea coeziunii economice și sociale, ținând seama în special de necesitatea de a conecta insulele, regiunile izolate și periferice cu regiunile centrale ale Comunității;

—

accelerarea dezvoltării activităților în domenii noi, în creștere, care duc la crearea de locuri de muncă.

—

studierea și validarea fezabilității tehnice și comerciale, urmate de desfășurarea de aplicații ce susțin dezvoltarea unei societăți informaționale europene, în special aplicații de interes colectiv;

—

studierea și validarea fezabilității, urmate de desfășurarea de aplicații ce contribuie la coeziunea economică și socială prin îmbunătățirea accesului la informații pe teritoriul Comunității și continuarea construirii diversității culturale europene;

—

stimularea inițiativelor interregionale și a inițiativelor implicând regiunile, în special pe cele mai puțin favorizate, pentru lansarea serviciilor și aplicațiilor de telecomunicații transeuropene;

—

studierea și validarea fezabilității urmate de desfășurarea de aplicații și servicii care contribuie la întărirea pieței unice și crearea de locuri de muncă, în special acelea care oferă întreprinderilor mici și mijlocii mijloace de a-și îmbunătăți competitivitatea în cadrul Comunității și la nivel global;

—

identificarea, studierea și validarea fezabilității tehnice și comerciale, urmate de desfășurarea de servicii generice transeuropene care oferă acces nelimitat la toate tipurile de informații, inclusiv în regiunile rurale și periferice și interoperabile cu servicii echivalente la nivel mondial;

—

studierea și validarea fezabilității noilor rețele de comunicații integrate în bandă largă (IBC), dacă sunt necesare pentru aceste aplicații și servicii, și promovarea interconectivității acestor rețele;

—

identificarea și îndepărtarea legăturilor lipsă sau omise pentru interconectarea și interoperabilitatea eficace a tuturor componentelor rețelelor de telecomunicații din cadrul Comunității și la nivel global, cu accent special pe rețelele de telecomunicații de bază definite în anexa I.

—

specificarea proiectelor de interes comun prin constituirea unui program de lucru;

—

acțiuni având ca scop cunoașterea de către indivizi, agenți economici și administrații, a beneficiilor pe care le pot avea din serviciile și aplicațiile de telecomunicații transeuropene avansate;

—

acțiuni având ca scop stimularea inițiativei combinate a utilizatorilor și furnizorilor pentru lansarea de proiecte în sfera rețelelor de telecomunicații transeuropene, în special rețele IBC;

—

ajutorul, în cadrul metodelor stabilite de tratat, pentru activități de studiere și validare a fezabilității, urmate de desfășurarea aplicațiilor, în special aplicații de interes comun și încurajarea apariției colaborării între sectorul public și cel privat, în special prin parteneriate;

—

stimularea furnizării și utilizării serviciilor și aplicațiilor de către întreprinderile mici și mijlocii și utilizatori profesioniști, care constituie o sursă de locuri de muncă și de creștere;

—

promovarea interconectivității rețelelor, interoperabilității serviciilor și aplicațiilor în bandă largă și a infrastructurii necesare, în special pentru aplicații multimedia și a interoperabilității între serviciile și aplicațiile existente și cele în bandă largă.

—

pregătirii și aducerii la zi a programului de lucru menționat la articolul 7;

—

determinării conținutului licitațiilor de propuneri;

—

specificării proiectelor de interes comun, utilizând criteriile stabilite de anexa II;

—

determinării suportului suplimentar și acțiunilor de coordonare;

—

măsurilor ce trebuie luate pentru a evalua punerea în aplicare a programului de lucru la nivel financiar și tehnic.

—

nivelul aplicațiilor, prin care utilizatorii interacționează cu servicii generice și rețele de bază pentru a-și satisface nevoile lor profesionale, educaționale și sociale;

—

nivelul serviciilor generice, alcătuit din servicii generice compatibile și administrarea acestora. Prin suportul cerințelor comune ale aplicațiilor și oferind instrumente comune pentru dezvoltarea și punerea în aplicare de aplicații noi, aceste servicii suplimentează aplicațiile, contribuind, în același timp, la interoperabilitatea lor;

—

nivelul rețelelor de bază, care oferă accesul fizic, elementele de transport și schimbare ale rețelelor, incluzând managementul lor și comunicarea prin semnal. Aceste elemente asigură interconectivitatea rețelelor transeuropene.

—

O rețea pentru universități și centre de cercetare: trebuie realizată o rețea transeuropeană avansată, care suportă aplicații multimedia, pentru a conecta universitățile și centrele de cercetare din Europa, cu acces liber la librăriile acestora.

—

Educație și pregătire la distanță: serviciile de educație și pregătire la distanță avansate trebuie să devină accesibile școlilor, colegiilor, întreprinderilor și persoanelor. Pentru a oferi servicii de cursuri și instruire întreprinderilor mici și mijlocii, societăților mari, sistemelor educaționale și administrațiilor publice, ar trebui înființate centre, disponibile și la distanță în cadrul Comunității. Trebuie dezvoltate și promovate noi abordări ale tuturor aspectelor relevante ale educației și instruirii, pentru a facilita tranziția la societatea informațională.

—

Telematica în domeniul sănătății: trebuie desfășurate rețele transeuropene și aplicații bazate pe standarde comune, ce ar conecta la nivelul Comunității toți partenerii din sectorul sănătății, în special medicii primari, spitalele și centrele publice de sănătate.

—

Telematica în domeniul transporturilor: pentru a oferi servicii orientate spre utilizator, trebuie să se țină seama pe deplin de avantajul rețelelor de telecomunicații transeuropene, în domeniile suportului logistic pentru industriile de transport și ale dezvoltării serviciilor ce aduc valoare adăugată, cum ar fi serviciile de informare, serviciile de plăți integrate și rezervări, planificarea excursiilor și ghidarea rutei și managementul mărfurilor și flotei. În plus, trebuie realizate serviciile telematice în domeniul transporturilor și în domeniul urban, ținându-se seama de cerințele de standardizare și interoperabilitate. Desfășurarea acestor servicii, bazate pe rețele de telecomunicații fixe și mobile avansate, ar trebui să ofere, dacă este posibil, complementaritatea și interoperabilitatea necesare cu rețelele de transport transeuropene.

—

Telematica în domeniul mediului: rețelele transeuropene pot aduce o contribuție importantă la monitorizarea și managementul mediului, incluzând managementul cazurilor de urgență. Această contribuție poate fi adusă prin punerea în aplicare a sistemelor informatice de colectare a datelor despre mediu și punerea acestora la dispoziția autorităților responsabile și constituirea unor sisteme de comunicații viabile pentru susținerea intervențiilor în situațiile de urgență.

—

Teleworking: dezvoltarea teleworking-ului (în birouri satelit și, dacă este posibil, gospodării) susținut de sisteme avansate de telecomunicații ajută la oferirea a noi modalități de flexibilitate în termeni de loc de muncă și de modalitatea în care este organizată. Prin descentralizarea activităților profesionale, teleworking-ul poate ajuta și la reducerea consecințelor asupra mediului ale deplasării zilnice în centrele populate. Dezvoltarea teleworking-ului poate fi sprijinită prin punerea în aplicare a proiectelor ce fac disponibile instrumentele telematice individuale pentru teleworkers, precum și crearea centrelor telework pentru lucrătorii începători. Ar trebui acordată o atenție specială evaluării și luării în considerare a consecințelor sociale a acestor aplicații.

—

Servicii telematice pentru întreprinderile mici și mijlocii: proiectele de interes comun vor susține utilizarea aplicațiilor și serviciilor de telecomunicații transeuropene de către întreprinderile mici și mijlocii din Comunitate, stabilind legături cu autoritățile publice, asociațiile comercianților, consumatorilor, clienților și furnizorilor și incluzând servicii de informare și comerț electronic. Pentru întreprinderile mici și mijlocii ar trebui să crească conștientizarea existenței soluțiilor bazate pe telematică.

—

Licitația electronică: ar trebui realizată o rețea electronică transeuropeană pentru licitații, bazată pe proceduri electronice pentru acordarea contractelor publice implicând administrațiile publice și furnizorii din Comunitate.

—

Autostrăzi urbane de informații: accesarea rețelelor și serviciilor ar trebui promovată pentru a interconecta gospodăriile, întreprinderile, organizațiile sociale și administrațiile și pentru a oferi acces la informații multimedia, educație, cultură, servicii distractive și de turism on-line, la nivel local, regional, național și comunitar. Ar trebui promovate legăturile între rețelele urbane și cele regionale.

—

Servicii de bibliotecă: ar trebui realizate servicii avansate prin rețele transeuropene implicând toate tipurile de biblioteci (naționale, universitare, de cercetare, publice etc.), pentru a oferi acces efectiv la rezervorul de cunoștințe organizate și la bogăția culturală din bibliotecile din cadrul Comunității, pentru a susține viața economică, socială, educațională și culturală a Comunității.

—

Servicii telematice pentru piața locurilor de muncă: servicii prin rețele, cum ar fi baze de date cu informații despre locurile de muncă, ar trebui dezvoltate pentru a susține piața forței de muncă în schimbare din cadrul Comunității și pentru a ajuta la înlăturarea șomajului.

—

Moștenirea culturală și lingvistică: ar trebui realizate inițiative pentru a sprijini conservarea și accesul la moștenirea culturală și artistică europeană și pentru a demonstra potențialul infrastructurii informatice de a stimula comportamente creative și de a susține dezvoltarea conținutului local al limbilor locale și difuzarea acestuia.

—

Punerea în aplicare de servicii generice transeuropene operaționale, care să includă, în special, poșta electronică, sisteme de transfer de fișiere, acces on-line la baze de date electronice și servicii video. Deoarece există o nevoie urgentă de aceste servicii generice transeuropene, ele utilizează rețelele existente sau nou apărute, fixe sau mobile și acordurile de acces ale utilizatorilor operabile deja. Acestea ar trebui să includă elemente de service, ce operează la nivelul Comunității, cum ar fi anuare, cliring, autentificare, protecția datelor și securitatea informațiilor, conservarea și remunerarea proprietății intelectuale, „chioșcuri” transeuropene și ajutoare de navigare în rețea, servicii care permit accesul cetățenilor, servicii de plată etc.

—

Extinderea progresivă a serviciilor generice spre un mediu multimedia. Aceste servicii vor oferi utilizatorilor finali accesul la servicii multimedia și ar putea cuprinde inter alia poștă electronică multimedia, transfer de fișiere la viteză mare și servicii video, incluzând video la cerere. Utilizarea acestor servicii multimedia de către utilizatori comerciali și privați ar trebui încurajată, ca și integrarea noilor elemente de service, cum ar fi traducerea automată, recunoașterea vorbirii, interfețe utilizator grafice, agenți inteligenți și instrumente pentru interacțiunea cu utilizatorul și personalizare.

—

Introducerea semnăturii digitale neproprietare, ca bază pentru furnizarea de servicii deschise și mobilitatea utilizării: serviciile generice se bazează pe un număr mare de furnizori de servicii complementare și aflați în concurență. Furnizarea de servicii deschise și mobilitatea utilizării va fi de o importanță majoră, necesitând nume electronice (semnături digitale) și permițând astfel protecția adecvată a intimității.

—

Rețele de Servicii Digitale Euro-integrate: din motive de disponibilitate comercială și tehnică transeuropeană, ISDN este astăzi cea mai adecvată rețea digitală de bază care poate suporta noi servicii și aplicații. Evoluția ei curentă constituie o oportunitate pentru Europa, iar extinderea ei geografică și a pieței va trebui justificată prin punerea în aplicare a acestor noi servicii și aplicații la scară europeană. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere că ISDN este doar un prim pas și că evoluează în direcția unei simple modalități de acces a utilizatorului la serviciile de bază în bandă largă. Trebuie acordată o atenție specială îndepărtării golurilor existente pentru interoperabilitatea efectivă a serviciilor.

—

Introducerea comercială a Modului de Transfer Asincron (ATM) și a altor rețele IBC: acest domeniu trebuie considerat ca având cel mai mare interes european comun.

—

Interoperarea rețelelor IBC existente: rețelele existente (pentru servicii fixe, mobile și prin satelit) ar trebui interconectate și interoperate, precum și cu rețelele de mare viteză bazate pe ATM, pentru a oferi cele mai adecvate soluții economice situațiilor variate care apar în perioada înființării societății informaționale. Această problemă constituie punctul esențial al dezvoltării rețelei IBC și este în mod special importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru piețele profesionale și rezidențiale.

—

Dezvoltarea rețelelor fixe, mobile și prin satelit, cu scopul susținerii aplicațiilor și serviciilor menționate mai sus.

—

dezvoltarea specificaților, scopurilor și tranziția la aceste scopuri. Aceste specificații vor ajuta actorii din domeniu să ia decizii de investiții economice fundamentate;

—

definirea modalităților de accesare a rețelelor IBC la cele trei nivele specificate;

—

stabilirea unor specificații comune bazate pe standarde europene și mondiale;

—

continuarea cooperării între actorii din domeniu, în special operatori noi apăruți și disparați, cum ar fi operatorii de televiziune prin cablu, precum și cu utilizatorii;

—

coordonarea activităților întreprinse conform prezentei decizii cu programele comunitare și naționale înrudite.

—

viabilitatea potențială economică a proiectului, care trebuie asigurată;

—

scadența proiectului;

—

efectul stimulativ al intervenției Comunității asupra finanțelor publice și private;

—

viabilitatea pachetului financiar;

—

efectele socio-economice directe sau indirecte, în special asupra forței de muncă;

—

consecințele pentru mediu;

—

pentru proiectele transfrontaliere, în special, coordonarea sincronizării diferitelor părți ale proiectului.