13/Volumul 07

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

214


31986L0594


L 344/24

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


DIRECTIVA CONSILIULUI

din 1 decembrie 1986

privind zgomotul emis de aparatele electrocasnice și propagat în aer

(86/594/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100,

având în vedere propunerea Comisiei (1),

având în vedere avizul Adunării parlamentare (2),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

întrucât programele de acțiune privind mediul ale Comunităților Europene din 1973 (4) și 1977 (5) subliniază importanța problemei prezentate de poluarea sonoră, și mai ales, necesitatea întreprinderii unor acțiuni vizând sursele de zgomot;

întrucât publicul trebuie informat, în modul cel mai explicit și mai uniform, cu privire la nivelul zgomotului emis de aparatele electrocasnice; întrucât informațiile precise, pertinente și comparative pot servi la îndrumarea publicului către alegerea unor aparate electrocasnice mai puțin zgomotoase; întrucât, în consecință, producătorii vor fi nevoiți să ia măsuri de reducere a emisiilor sonore ale aparatelor electrocasnice pe care le fabrică;

întrucât, din motive practice și pentru a se evita apariția unui număr prea mare de etichete pe aparatele electrocasnice, informațiile privind nivelul de zgomot trebuie incluse pe eticheta prevăzută în directivele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 79/530/CEE a Consiliului din 14 mai 1979 privind indicarea pe etichetă a consumului energetic al aparatelor electrocasnice (6) în cazul aceleiași categorii de aparate electrocasnice;

întrucât pentru cazul de față armonizarea legislativă trebuie limitată la cerințele necesare măsurării zgomotului emis de aparatele electrocasnice și propagat în aer și efectuării de verificări ale nivelului declarat; întrucât aceste cerințe trebuie să înlocuiască dispozițiile de drept intern în domeniu;

întrucât prezenta directivă definește numai cerințele strict necesare; întrucât se presupune că aceste cerințe sunt respectate pe durata aplicării standardelor de armonizare; întrucât este de aceea indispensabil ca aceste standarde privind determinarea și verificarea nivelului declarat de zgomot propagat în aer emis de aparatele electrocasnice în funcțiune să fie disponibile;

întrucât Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul european de standardizare în electrotehnică (Cenelec) sunt recunoscute drept organismele competente în materie de elaborare și adoptare a standardelor armonizate (standarde europene sau documente de armonizare), pe baza instrucțiunilor Comisiei, în conformitate cu Directiva 83/189/CEE a Consiliului din 28 martie 1983 de stabilire a unei proceduri de informare în materie de standarde și reglementări tehnice (7) și cu orientările generale privind cooperarea dintre Comisie și aceste două organisme, semnate la 13 noiembrie 1984;

întrucât, până la adoptarea standardelor armonizate, libera circulație a bunurilor va fi asigurată prin acceptarea produselor care respectă standardele și reglementările tehnice naționale recunoscute, printr-o procedură de monitorizare, ca fiind conforme cu cerințele prezentei directive;

întrucât se intenționează desemnarea Comitetului permanent constituit în conformitate cu articolul 5 din Directiva 83/189/CEE pentru a asigura verificarea conformității standardelor armonizate cu standardele și reglementările tehnice naționale,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Prezenta directivă include dispoziții privind:

principiile generale care reglementează publicarea de informații în legătură cu zgomotul emis de aparatele electrocasnice și propagat în aer,

metodele de măsurare folosite la determinarea zgomotului emis de aparatele electrocasnice și propagat în aer,

măsurile luate în vederea monitorizării nivelului zgomotului emis de aparatele electrocasnice și propagat în aer.

(2)   Prezenta directivă nu se aplică:

aparatelor, echipamentelor și mașinilor destinate exclusiv unor scopuri industriale sau profesionale,

aparatelor care sunt parte integrantă a unei clădiri sau a instalațiilor acesteia, ca de exemplu echipamentele de aer condiționat, încălzire și aerisire (cu excepția ventilatoarelor casnice, a hotelor de bucătărie și a aparatelor de încălzire independente), arzătoarele cu petrol pentru încălzire centrală și pompele de apă și canalizare,

componentelor unor dispozitive, ca de exemplu motoarele,

aparatelor electro-acustice.

Articolul 2

În sensul prezentei directive:

(a)

aparat de uz casnic” înseamnă orice mașină sau parte a unei mașini sau instalații fabricate în principal pentru utilizarea în locuință, inclusiv în pivnițe, garaje și alte anexe, mai ales aparate electrocasnice pentru întreținere, curățenie, preparare și depozitare de alimente, producere și distribuție de căldură și răcoare, condiționare a aerului și alte aparate utilizate în scopuri non-profesionale;

(b)

categorie” de aparate electrocasnice înseamnă toate modelele (sau tipurile) de diverse aparate electrocasnice destinate aceluiași scop și alimentate de la aceeași sursă principală de energie. În general, o categorie include câteva modele (sau tipuri);

(c)

serie” de aparate electrocasnice înseamnă toate aparatele electrocasnice aparținând aceluiași model (sau tip) care au caracteristici specifice și sunt fabricate de același producător;

(d)

lot” de aparate electrocasnice înseamnă o cantitate specificată dintr-o anumită serie fabricată sau produsă în condiții neschimbate;

(e)

zgomot emis și propagat în aer” înseamnă nivelul sonor ponderat în punctul (A), LWA, al respectivului aparat electrocasnic, exprimat în decibeli (dB) în raport cu o intensitate a sunetului de un picowatt (1 pW), transmis prin aer.

Articolul 3

(1)   Statele membre pot cere publicarea, pentru anumite categorii de aparate electrocasnice, a informațiilor privind zgomotul emis de respectivele aparate electrocasnice și propagat în aer.

Aceste informații sunt furnizate de fabricant sau, în cazul în care fabricantul provine din afara Comunității, de importatorul cu sediul pe teritoriul Comunității.

În acest caz:

(a)

nivelul de zgomot care face obiectul procedurii de informare se determină în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (1);

(b)

informațiile pot face obiectul unor verificări în temeiul principiilor prevăzute la articolul 6 alineatul (2). Statul membru în cauză poate lua orice măsură adecvată pentru a se asigura că informațiile oferite sunt conforme cu cerințele prezentei directive;

(c)

fabricantul sau importatorul este răspunzător pentru acuratețea informațiilor furnizate.

(2)   În cazul în care un stat membru nu solicită publicarea informațiilor privind zgomotul emis și propagat în aer, fabricantul sau importatorul poate totuși publica aceste informații, dar alineatul (1) al treilea paragraf literele (a), (b) și (c) continuă să se aplice.

Articolul 4

În cazul în care, pentru aceeași categorie de aparate electrocasnice, se prevede prezența unei etichete conținând diferite tipuri de informații, ca de exemplu cele cerute printr-o directivă separată adoptată în temeiul Directivei 79/530/CEE, informațiile privind zgomotul emis și propagat în aer se menționează pe respectiva etichetă.

Articolul 5

(1)   Statele membre nu au dreptul să refuze, să interzică sau să restricționeze comercializarea aparatelor electrocasnice pe motive legate de informațiile privind zgomotul emis și propagat în aer, dacă informațiile privind respectivele aparate sunt prezentate în conformitate cu cerințele prezentei directive.

(2)   Fără a aduce atingere concluziilor verificărilor inopinate ce pot fi efectuate după oferirea spre vânzare a aparatelor electrocasnice, statele membre consideră publicarea informațiilor privind zgomotul emis și propagat în aer ca fiind în conformitate cu prezenta directivă.

Articolul 6

(1)

(a)

Metoda generală de testare utilizată la determinarea zgomotului emis și propagat în aer de aparatele electrocasnice trebuie să fie suficient de precisă pentru ca impreciziile de măsurare să ducă la deviații standard de sub 2 dB în cazul nivelului sonor ponderat A.

Deviațiile standard menționate la primul paragraf reprezintă efectele cumulative ale tuturor cauzelor de imprecizie în măsurare, cu excepția variațiilor de la un test la altul înregistrate de nivelul de zgomot al aparatelor electrocasnice.

(b)

Metoda generală de testare menționată la litera (a) se completează, pentru fiecare categorie de aparate, cu o descriere a poziției, amplasamentului, încărcăturii și funcționării aparatelor în condiții de testare simulând utilizarea normală și asigurând o repetabilitate și o reproducere adecvate. Deviația standard pentru reproducerea testului trebuie specificată pentru fiecare categorie de aparate electrocasnice.

(2)   Metoda statistică de verificare a nivelului declarat de zgomot al aparatelor dintr-un anumit lot constă în măsurarea unor mostre din loturile separate de aparate, utilizându-se testări unilaterale.

Parametrii statistici de bază pentru metoda statistică menționată la primul paragraf sunt de așa natură încât probabilitatea de acceptare să fie de 95 % dacă 6,5 % dintre nivelurile emisiilor sonore ale unui lot sunt superioare nivelului declarat. Dimensiunea mostrei de verificare simple sau echivalente este de trei. Metoda statistică aleasă necesită utilizarea unei deviații standard de referință de 3,5 dB.

Până la data de 1 ianuarie 1991, la propunerea Comisiei, Consiliul stabilește noile dimensiuni ale mostrelor și noile deviații standard pentru fiecare categorie de aparate electrocasnice.

Articolul 7

Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru a se asigura că producătorul sau importatorul, în cazul în care decide să nu retragă de pe piață lotul neconform, corectează imediat informațiile publicate, în cazul în care verificările efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) indică o depășire a nivelului declarat pentru zgomotul emis de un anumit lot de aparate electrocasnice și propagat în aer.

Articolul 8

(1)   Statele membre prezumă că informațiile privind zgomotul emis de un aparat electrocasnic și propagat în aer se conformează cerințelor prezentei directive și că verificările au fost efectuate în mod adecvat de statele membre, în cazul în care măsurările destinate să determine nivelul zgomotului propagat în aer și verificările relevante au fost efectuate în conformitate cu:

(a)

standarde naționale incorporând standarde armonizate ale căror coduri au fost publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Statele membre publică codurile pentru aceste standarde naționale sau

(b)

standardele și reglementările tehnice naționale menționate la alineatul (2), în măsura în care nu există standarde armonizate în domeniile reglementate de aceste standarde și reglementări de drept intern.

(2)   Statele membre aduc la cunoștința Comisiei textele standardelor și reglementărilor lor tehnice naționale menționate la alineatul (1) litera (b) pe care le consideră conforme cu cerințele articolului 6. Comisia comunică imediat aceste texte celorlalte state membre. În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9 alineatul (2), Comisia notifică statele membre în legătură cu acele standarde și reglementările tehnice naționale care sunt considerate conforme cu cerințele articolului 6.

Statele membre asigură publicarea codurilor acestor standarde și reglementări tehnice naționale. Comisia se asigură că acestea sunt publicate și în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 9

(1)   În cazul în care un stat membru sau Comisia consideră că standardele armonizate menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) nu satisfac pe deplin cerințele articolului 6, respectivul stat membru sau Comisia prezintă problema Comitetului permanent instituit de Directiva 83/189/CEE, denumit în continuare „comitetul”, precizând motivele acestei acțiuni. Comitetul emite un aviz în regim de urgență.

În funcție de avizul comitetului, Comisia notifică statele membre dacă standardele în discuție trebuie sau nu retrase din publicațiile menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a).

(2)   În ceea ce privește standardele și reglementările tehnice naționale menționate la articolul 8 alineatul (2), comitetul acționează în conformitate cu următoarea procedură:

(a)

reprezentantul Comisiei prezintă comitetului un proiect cu măsurile care trebuie adoptate. Comitetul își dă avizul cu privire la aceste măsuri în termenul pe care președintele îl poate stabili în funcție de urgența subiectului în cauză. Comitetul decide cu o majoritate de 54 de voturi, voturile statelor membre respectând ponderea prevăzută la articolul 148 alineatul (2) din Tratat. Președintele nu participă la vot.

(b)

Comisia adoptă măsurile preconizate, în cazul în care acestea corespund avizului comitetului.

(c)

În cazul în care măsurile preconizate nu corespund avizului comitetului sau în absența avizului, Comisia înaintează Consiliului, fără întârziere, o propunere cu privire la măsurile ce trebuie adoptate. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată.

(d)

Dacă, la expirarea perioadei de trei luni de la data înaintării la Consiliu acesta nu se pronunță, măsurile propuse sunt adoptate de Comisie.

Articolul 10

(1)   Statele membre adoptă măsurile necesare, în conformitate cu prezenta directivă, în termen de 36 de luni de la notificarea acesteia (8). Statele membre informează imediat Comisia în această privință.

(2)   Statele membre aduc la cunoștința Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 11

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 1 decembrie 1986.

Pentru Consiliu

Președintele

A. CLARK


(1)  JO C 181, 19.7.1982, p. 1 și

JO C 334, 10.12.1983, p. 15.

(2)  JO C 277, 17.10.1983, p. 166.

(3)  JO C 205, 9.8.1982, p. 13.

(4)  JO C 112, 20.12.1973, p. 3.

(5)  JO C 139, 13.6.1977, p. 3.

(6)  JO L 145, 13.6.1979, p. 1.

(7)  JO L 109, 26.4.1983, p. 8.

(8)  Prezenta directivă a fost notificată statelor membre la 4 decembrie 1986.