31978L0764

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 25 iulie 1978

de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la scaunul pentru conducătorul de tractoare agricole sau forestiere pe roți

(78/764/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Adunării (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

întrucât cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească tractoarele în temeiul legislațiilor interne se referă, printre altele, la scaunul pentru conducător;

întrucât aceste cerințe diferă de la un stat membru la altul; întrucât este, prin urmare, necesar ca aceleași cerințe să fie adoptate de către toate statele membre, fie în completarea, fie în locul reglementărilor actuale, în primul rând pentru a permite punerea în aplicare, pentru fiecare tip de tractor, a procedurii de omologare CEE care face obiectul Directivei 74/150/CEE a Consiliului din 4 martie 1974 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la omologarea tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (3);

întrucât o reglementare privind scaunele pentru conducător presupune cerințe privind nu numai instalarea acestora pe tractoare, dar și construirea acestor scaune; întrucât, printr-o procedură de omologare armonizată, fiecare stat membru trebuie să constate respectarea cerințelor comune de construcție și de încercări și să informeze alte state membre în legătură cu constatarea făcută prin trimiterea unei copii a fișei de omologare stabilite pentru fiecare tip de scaun pentru conducător; întrucât aplicarea unei mărci de omologare CEE pe toate scaunele pentru conducător fabricate în conformitate cu tipul omologat face inutilă efectuarea unui control tehnic al acestor scaune pentru conducător în celelalte state membre,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Fiecare stat membru omologhează toate tipurile de scaun pentru conducător în conformitate cu cerințele de construcție și de încercări prevăzute în anexele I și II.

(2)   Statul membru care a realizat omologarea CEE ia măsurile necesare pentru a supraveghea, în măsura în care este necesar, conformitatea fabricării cu tipul omologat, la nevoie în colaborare cu autoritățile competente ale celorlalte state membre. Această supraveghere se limitează la sondaje.

Articolul 2

Statele membre atribuie producătorului unui scaun pentru conducător sau mandatarului acestuia o marcă de omologare CEE conformă cu modelul stabilit în anexa II punctul 3.5 pentru fiecare tip de scaun pentru conducător pe care acestea îl omologhează în temeiul articolului 1.

Statele membre adoptă toate măsurile necesare pentru împiedicarea utilizării mărcilor care ar putea crea confuzii între scaunele pentru conducător al căror tip a fost omologat în temeiul articolului 1 și alte dispozitive.

Articolul 3

(1)   Statele membre nu pot interzice introducerea pe piață a scaunelor pentru conducător din motive legate de construcția lor, în cazul în care acestea poartă marca de omologare CEE.

(2)   Cu toate acestea, un stat membru poate interzice introducerea pe piață a scaunelor pentru conducător purtând marca de omologare CEE care, în mod sistematic, nu sunt conforme cu tipul omologat.

Statul în cauză informează de îndată celelalte state membre și Comisia cu privire la măsurile luate, precizând motivele deciziei sale.

Articolul 4

Autoritățile competente din fiecare stat membru trimit celorlalte autorități din statele membre, în termen de o lună, o copie a fișelor de omologare al căror model este indicat la anexa III, stabilite pentru fiecare tip de scaun pentru conducător pe care îl omologhează sau pe care refuză să îl omologheze.

Articolul 5

(1)   În cazul în care statul membru care a efectuat omologarea constată că mai multe scaune pentru conducător, care au aceeași marcă de omologare CEE, nu sunt conforme tipului omologat, ia toate măsurile necesare pentru a asigura conformitatea fabricației cu tipul omologat. Autoritățile competente ale acestui stat avertizează autoritățile din celelalte state membre asupra măsurilor luate, care pot fi extinse, în cazul în care este vorba de o neconcordanță gravă și repetată, până la retragerea omologării CEE. Aceste autorități iau aceleași măsuri în cazul în care sunt informate de către autoritățile competente ale altui stat membru despre o astfel de lipsă de conformitate.

(2)   Autoritățile competente ale statelor membre se informează reciproc, în termen de o lună, în legătură cu retragerea unei omologări CEE acordate, precum și în legătură cu motivele care justifică această măsură.

Articolul 6

Orice decizie prin care se refuză sau se retrage o omologare sau se interzice introducerea pe piață sau utilizarea, luată în temeiul dispozițiilor adoptate în vederea aplicării prezentei directive, este motivată în mod clar. Aceasta este notificată celor interesați, indicându-se căile de atac din legislația în vigoare în statele membre și termenele în care poate fi introdusă acțiunea.

Articolul 7

Statele membre nu pot refuza omologarea CEE și nici omologarea la nivel național a unui tractor din motive privind scaunul pentru conducător, în cazul în care acesta are marca de omologare CEE și în care a fost montat în conformitate cu cerințele prevăzute la anexa IV.

Articolul 8

Statele membre nu pot refuza sau interzice vânzarea, înmatricularea, punerea în circulație sau utilizarea tractoarelor din motive privind scaunul pentru conducător, în cazul în care acesta poartă marca de omologare CEE și în care a fost montat în conformitate cu cerințele prevăzute la anexa IV.

Articolul 9

(1)   Se înțelege prin tractor (agricol sau forestier) orice vehicul cu motor, pe roți sau șenile, care are cel puțin două axe, a cărui funcție constă în mod esențial în forța sa de tracțiune și care este special conceput pentru tractarea, împingerea, purtarea sau acționarea anumitor utilaje, mașini sau remorci destinate să fie folosite în exploatarea agricolă sau forestieră. Acesta poate fi amenajat pentru a transporta o încărcătură și însoțitori.

(2)   Prezenta directivă se aplică numai tractoarelor menționate la alineatul (1), montate pe pneuri, care au două axe și o viteză maximă prin construcție cuprinsă între 6 și 25 km/h.

Articolul 10

Modificările necesare pentru adaptarea cerințelor din anexă la progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 74/150/CEE.

Articolul 11

(1)   Statele membre adoptă dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de optsprezece luni de la notificarea acesteia și informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 12

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

(1)  JO C 299, 12.12.1977, p. 61.

(2)  JO C 84, 8.4.1978, p. 11.

(3)  JO L 84, 28.3.1974, p. 10.

ANEXA I

DEFINIȚII

1.   Scaunul pentru conducător

Prin „scaunul pentru conducător” se înțelege scaunul care permite așezarea unei singure persoane și care este destinat conducătorului când acesta conduce tractorul.

2.   Baza scaunului

Prin „baza scaunului” se înțelege suprafața aproape orizontală a scaunului care permite poziția așezat a conducătorului.

3.   Spătarul scaunului

Prin „spătarul scaunului” se înțelege suprafața aproape verticală a scaunului, care servește drept sprijin pentru spatele conducătorului.

4.   Opritoarele laterale ale scaunului

Prin „opritoarele laterale ale scaunului” se înțeleg dispozitivele sau formele bazei scaunului care permit evitarea alunecării laterale a conducătorului.

4.1.   Rezemătoarele scaunului

Prin „rezemătoarele scaunului” se înțeleg dispozitivele de sprijin pentru brațele conducătorului, așezate în cele două părți laterale ale scaunului.

5.   Punctul de referință a scaunului (S)

Prin „punctul de referință al scaunului (S)” se înțelege punctul de intersecție în planul median longitudinal al scaunului între planul tangențial la marginea inferioară a spătarului căptușit și un plan orizontal. Acest plan orizontal taie suprafața inferioară a tăbliei bazei scaunului cu 150 de mm înainte de punctul de referință al scaunului (S) (a se vedea apendicele 1 din anexa II).

6.   Adâncimea bazei scaunului

Prin „adâncimea bazei scaunului” se înțelege distanța orizontală dintre punctul de referință al scaunului (S) și marginea anterioară a bazei scaunului.

7.   Lățimea bazei scaunului

Prin „lățimea bazei scaunului” se înțelege distanța orizontală între marginile exterioare ale bazei, măsurate într-un plan perpendicular pe planul median al scaunului.

8.   Câmpul de reglare a sarcinii

Prin „câmpul de reglare al sarcinii” se înțelege domeniul situat între cele două sarcini care corespund pozițiilor medii ale curbelor caracteristice ale sistemului de suspensie stabilite pentru conducătorul cel mai greu și pentru conducătorul cel mai ușor.

9.   Cursa sistemului de suspensie

Prin „cursa sistemului de suspensie” se înțelege distanța între poziția cea mai înaltă și poziția cea mai joasă a acestui sistem.

10.   Vibrație

Prin „vibrație” se înțelege mișcarea ascendentă și descendentă.

11.   Accelerația vibrației (a)

Prin „accelerația vibrației (a)” se înțelege a doua derivată a amplitudinii vibrației în funcție de timp.

12.   Valoarea efectivă a accelerației (aeff)

Prin „valoarea efectivă a accelerației (aeff)” se înțelege rădăcina pătrată a mediei pătratelor accelerațiilor raportată la timp.

13.   Densitatea puterii spectrale (Φ)

Prin „densitatea puterii spectrale (Φ)” se înțelege restul obținut prin împărțirea pătratului valorii efective a accelerației (aeff), măsurată cu ajutorul filtrelor terțiare, prin lățimea bandei acestor filtre.

14.   Accelerația vibrației ponderată (aw)

Prin „accelerația vibrației ponderată (aw)” se înțelege accelerația vibrației ponderată măsurată cu ajutorul unui filtru de ponderare conform cerințelor de la punctul 2.5.3.3.5.2 din anexa II.

15.   Transmisibilitate globală

Prin „transmisibilitate globală” se înțelege raportul dintre accelerația vibrației ponderată, măsurată pe scaunul pentru conducător, și cea măsurată pe tractor, în conformitate cu punctul 2.5.3.32 din anexa II.

16.   Clasa de vibrație

Prin „clasa de vibrație” se înțelege clasa sau grupa de tractoare care prezintă aceleași caracteristici vibratorii.

17.   Tractor de categorie A

Prin „tractor de categorie A” se înțelege tractorul ale cărui caracteristici permit integrarea într-o clasă dată de vibrații, în funcție de caracteristicile similare de construcție ale tractorului.

17.1.   Caracteristicile acestor tractoare sunt următoarele:

17.2.   Tractoarele de categorie A sunt repartizate în două clase:

18.   Tractor de referință

Prin „tractor de referință” se înțelege un tractor care prezintă vibrațiile specifice care permit stabilirea valorilor cerute pentru încercarea pe bancul de probă a unui scaun destinat tractoarelor dintr-o clasă dată de vibrații.

18.1.   Densitatea puterii spectrale a accelerației mișcării vibratorii verticale în punctul de fixare al scaunului tractorului de referință trebuie să respecte condițiile din apendicele 9 și 10 din anexa II.

18.2.   Sub rezerva că se îndeplinește condiția prevăzută la punctul 18.1, tractorul de referință trebuie să corespundă cerințelor enunțate în tabelul următor:

19.   Tractor de categorie B

Prin „tractor de categorie B” se înțelege tractorul ale cărui caracteristici nu permit integrarea sa într-una dintre clasele de la categoria A.

20.   Scaune de același tip

Prin „scaune de același tip” se înțeleg scaunele care nu prezintă între ele diferențe esențiale. Singurele puncte asupra cărora diferențele pot exista sunt următoarele:

20.1.   dimensiuni;

20.2.   poziția și înclinarea spătarului;

20.3.   înclinarea bazei;

20.4.   reglajul longitudinal și vertical.

(1)  Toleranțele nu pot fi depășite decât atunci când este necesară îndeplinirea condiției de la punctul 18.1.

(2)  Aceste valori se aplică pneurilor cu carcasă diagonală. În cazul utilizării pneurilor cu carcasă radială, presiunea trebuie să crească cu 15 %.

ANEXA II

CERINȚE CU PRIVIRE LA CONSTRUCȚIE ȘI LA ÎNCERCĂRI – CONDIȚII DE OMOLOGARE CEE ȘI DE MARCAJ

1.   CERINȚE GENERALE

1.1.   Scaunul trebuie să fie construit astfel încât să asigure conducătorului o poziție confortabilă pentru conducerea și comanda tractorului și să nu afecteze, în măsura în care este posibil, sănătatea și siguranța conducătorului.

1.2.   Scaunul trebuie să fie reglabil în lungime și în înălțime fără ajutorul vreunei unelte.

Scaunul trebuie să fie construit astfel încât să limiteze zguduiturile și vibrațiile. În acest scop, scaunul trebuie să fie bine suspendat, vibrațiile sale trebuie amortizate și trebuie să asigure un sprijin dorsal și un sprijin lateral suficient.

Sprijinul lateral este considerat ca fiind suficient atunci când scaunul este construit astfel încât să se evite mișcarea laterală a corpului conducătorului când este așezat.

1.3.1.   Scaunul trebuie să poată fi adaptat la persoane de greutăți diferite. În cazul în care, pentru a respecta această prescripție, este necesar să fie prevăzut cu un reglaj, acesta din urmă trebuie să poată fi acționat fără ajutorul vreunei unelte.

1.4.   Baza, spătarul, opritoarele laterale și, în cazul în care există, rezemătoarele imobile, rabatabile sau fixe, trebuie să fie căptușite.

1.5.   Punctul de referință al scaunului (S) trebuie să fie determinat în conformitate cu dispozițiile prevăzute la apendicele 1 din anexa II.

Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, măsurătorile și toleranțele trebuie să respecte următoarele dispoziții:

1.6.1.   măsurătorile indicate trebuie să fie exprimate în unități de măsură întregi și, eventual, rotunjite până la unitatea de măsură cea mai apropiată;

1.6.2.   pentru efectuarea măsurătorilor, instrumentele utilizate trebuie să permită rotunjirea valorii de măsură până la unitatea cea mai apropiată. Instrumentele alese trebuie să permită obținerea măsurătorilor cu următoarele toleranțe:

1.6.3.   pentru ansamblul datelor privind dimensiunile, este admisă o toleranță de ± 5 %.

Scaunul trebuie să fie supus, în ordinea indicată în continuare, la următoarele încercări care trebuie executate pe același scaun:

1.7.1.   încercare pentru determinarea caracteristicilor sistemului de suspensie și a câmpului de reglaj în funcție de greutatea conducătorului;

1.7.2.   încercare pentru a determina stabilitatea laterală;

1.7.3.   încercare pentru a determina mișcarea de vibrație verticală.

1.8.   În cazul în care scaunul este construit în așa fel încât să poată pivota în jurul unei axe verticale, încercările se efectuează asupra scaunului orientat înspre înainte și blocat în poziție paralelă cu planul longitudinal median al tractorului.

1.9.   Scaunul supus încercărilor citate anterior trebuie, în ceea ce privește fabricarea sa și echipamentul său, să prezinte aceleași caracteristici ca și scaunele din producția de serie.

1.10.   Înainte de executarea încercărilor, scaunul trebuie să fie rodat de către producător.

1.11.   Laboratorul stabilește un protocol de încercări confirmând că scaunul a fost supus tuturor încercărilor prevăzute fără a suferi stricăciuni și indicând caracteristicile vibratorii detaliate ale acestui scaun.

1.12.   Scaunele încercate pentru tractoarele din clasa I nu sunt potrivite decât pentru tractoarele din această clasă, în timp ce scaunele încercate pentru tractoare din clasa II sunt potrivite pentru tractoarele din clasele I și II.

2.   CERINȚE PARTICULARE

2.1.   Dimensiunea bazei scaunului

2.1.1.   Adâncimea bazei scaunului, măsurată la 150 mm paralel cu planul longitudinal median al scaunului, trebuie să fie de 400 ± 50 mm (a se vedea figura de mai jos).

2.1.2.   Lățimea bazei scaunului, măsurată într-un plan perpendicular pe planul median al scaunului la 150 mm înaintea punctului de referință al scaunului (S) și la cel mult 80 mm mai sus de acest punct, trebuie să fie de cel puțin 450 mm (a se vedea figura de mai jos).

2.1.3.   Adâncimea și lățimea bazelor scaunelor destinate tractoarelor al căror ecartament minim al roților din spate este ≤ 1 150 mm pot fi reduse până la 300 mm pentru adâncime și până la 400 mm pentru lățime, dacă construcția tractorului nu permite respectarea cerințelor de la punctele 2.1.1 și 2.1.2.

2.2.   Poziția și înclinarea spătarului

2.2.1.   Marginea superioară a spătarului trebuie să se situeze la cel puțin 260 mm deasupra punctului de referință al scaunului (S) (a se vedea figura de mai jos).

2.2.2.   Înclinarea spătarului scaunului trebuie să fie de 10° ± 5° (a se vedea figura de mai jos).

2.3.   Înclinarea bazei scaunului

2.3.1.   Înclinarea către înapoi (a se vedea unghiul α din figura de mai jos) a suprafeței pernei de suport, măsurată cu ajutorul dispozitivului de încărcare în conformitate cu apendicele 1, trebuie să fie de la 3° la 12° în raport cu orizontala.

2.4.   Reglajul scaunului (a se vedea figura de mai jos)

2.4.1.   Scaunul trebuie să fie reglabil în lungime pe o distanță minimă:

2.4.2.   Scaunul trebuie să fie reglabil în înălțime pe o distanță minimă:

2.5.   Încercările scaunului

2.5.1.   Încercare pentru a determina caracteristicile sistemului de suspensie și pentru a determina câmpul de reglaj în funcție de masa conducătorului.

2.5.1.1.   Caracteristicile sistemului de suspensie sunt determinate prin intermediul unei încercări statice. Această încercare trebuie să fie efectuată cu un reglaj al scaunului pentru un conducător cu o masă de 50 kg și pentru un conducător cu o masă de 120 kg

Limitele câmpului de reglare al scaunului în funcție de masa conducătorului se calculează în raport cu caracteristicile sistemului de suspensie.

2.5.1.2.   Scaunul este montat pe un banc de încercare sau pe un tractor și se aplică o sarcină, fie direct, fie prin intermediul unui dispozitiv special, astfel încât această sarcină să nu se abată cu mai mult de 5 N de la sarcina nominală. Abaterea sistemului de suspensie trebuie să fie măsurată cu o precizie de ± 1 mm minimum. Sarcina trebuie să fie aplicată în conformitate cu metoda prevăzută la apendicele 1 punctul 3 din prezenta anexă.

2.5.1.3.   O curbă caracteristică completă a deformării sistemului de suspensie trebuie stabilită din momentul aplicării sarcinii nule și până la sarcina maximă și invers, de la sarcina maximă până la sarcina nulă. Calibrele de sarcină pentru care trebuie măsurată abaterea sistemului de suspensie nu trebuie să fie superioare valorii de 100 N; minimum opt puncte de măsură trebuie reprezentate grafic la intervale relativ similare în mișcarea sistemului de suspensie al scaunului. Ca sarcină maximă, trebuie să se fixeze fie limita pentru care nu mai poate fi evidențiată nici o abatere suplimentară, fie sarcina de 1 500 N. După aplicarea și încărcarea sarcinii, abaterea verticală a sistemului de suspensie trebuie să fie măsurată la 200 mm înaintea punctului de referință al scaunului (S). După aplicarea și încărcarea sarcinii, trebuie să se aștepte ca scaunul să revină în poziția de repaus.

În cazul unui scaun fără limite fixe de reglaj pentru greutate, reglajul se efectuează astfel încât:

2.5.1.4.1.   pentru conducătorii cei mai ușori, scaunul să revină la înălțimea cursei sistemului de suspensie atunci când sarcina este ridicată și,

2.5.1.4.2.   pentru conducătorii cei mai grei, sarcina de 1 500 N să provoace abaterea scaunului exact la capătul cursei sistemului de suspensie.

2.5.1.4.3.   Câmpul de reglaj al sarcinii determinat în conformitate cu punctele 2.5.1.4.1. și 2.5.1.4.2. trebuie, în consecință, să fie considerat ca fiind superior celui care este prevăzut la punctul 3.1.1.

2.5.1.4.4.   În cazul unui scaun echipat cu un niplu la partea inferioară, prevăzut cu un arc cu acțiune progresivă, poziția inferioară a cursei sistemului de suspensie (a se vedea anexa I punctul 9) poate fi definită ca fiind poziția luată de scaunul asupra căruia se aplică o sarcină de 1 000 N, cu reglajul prevăzut pentru conducătorul cel mai ușor.

2.5.1.5.   Poziția medie a sistemului de suspensie este cea luată de scaun atunci când se abate până la jumătatea cursei sistemului de suspensie.

2.5.1.6.   Este necesar ca, pentru determinarea sarcinii, curbele caracteristice ale sistemului de suspensie fiind, în general, curbe de histerezis, să se traseze o linie mediană în curba de histerezis (a se vedea anexa I punctul 8, precum și secțiunile A și B care figurează la apendicele 2 din anexa II).

2.5.1.7.   Pentru a determina limitele câmpului de reglare în funcție de greutatea conducătorului, valorile din secțiunile A și B (a se vedea apendicele 2) stabilite în conformitate cu punctul 2.5.1.6 trebuie multiplicate cu 1,3.

2.5.2.   Încercare pentru determinarea stabilității laterale

2.5.2.1.   Scaunul trebuie să fie reglat pentru greutatea maximă admisibilă a conducătorului. Scaunul trebuie să fie fixat pe bancul de încercare sau pe tractor, astfel încât placa sa de bază să se sprijine direct pe o placă fixă (bancul de încercare) ale cărei dimensiuni nu trebuie să fie inferioare dimensiunilor plăcii de bază a scaunului.

2.5.2.2.   Se aplică o sarcină de încercare de 1 000 N asupra bazei scaunului sau asupra pernei scaunului. Sarcina trebuie să fie aplicată într-un punct situat la 200 mm înainte de punctul de referință al scaunului (S) și, succesiv, asupra celor două părți laterale, la 150 mm lateral față de planul de simetrie al scaunului.

2.5.2.3.   În timpul aplicării sarcinii, variația unghiului de înclinare laterală a bazei este măsurată prin pozițiile extreme de deplasare orizontală și verticală a scaunului. O deformare permanentă în vecinătatea punctului de aplicare al sarcinii nu este luată în considerare.

2.5.3.   Încercare pentru determinarea mișcării vibratorii

Mișcarea vibratorie a scaunului este determinată cu ajutorul încercărilor efectuate pe bancul de probe și/sau pe pista standardizată, dacă scaunul este destinat unei clase (sau unor clase) date de tractoare din categoria A sau unui tractor din categoria B.

2.5.3.1.   Încercare pe banc

2.5.3.1.1.   Bancul de încercări trebuie să simuleze vibrațiile verticale existente în cazul fixării scaunului pe tractor.

Vibrațiile sunt produse cu ajutorul unui sistem regulator electro-hidraulic. Ca valori predefinite se utilizează fie valorile deplasării stabilite în apendicele 4 și 5 pentru clasa de tractoare avută în vedere, fie semnalele de accelerație dublu integrată, înregistrate la fixarea scaunului pe un tractor de categorie B, în cursul unei traiectorii efectuate la o viteză de 12 ± 0,5 km/h pe o pistă standardizată, care este definită la punctul 2.5.3.21. Vibrațiile trebuie să fie transmise la o platformă ale cărei dimensiuni corespund aproximativ celor ale cabinei pentru conducătorul unui tractor. Ca generator de vibrații trebuie să se folosească, fără întrerupere, o trecere dublă a valorilor predefinite și a semnalelor de accelerație dublu integrată înregistrate la fixarea scaunului pe un tractor de categorie B de-a lungul unei traiectorii pe o pistă standardizată. Măsurările nu trebuie să se efectueze în timpul primei treceri a valorilor predefinite sau a semnalelor de accelerație.

2.5.3.1.2.   Cu excepția unui dispozitiv de fixare pentru scaunul de verificat, platforma trebuie să fie prevăzută cu un volan și un sprijin pentru picioare. Configurația platformei trebuie să fie conformă cu indicațiile care apar în apendicele 6.

2.5.3.1.3.   Bancul de încercare trebuie să aibă un grad ridicat de rigiditate în ceea ce privește flexiunea și torsiunea, iar palierele și glisierele sale nu trebuie să aibă alt joc decât cel necesar pentru folosirea în domeniul tehnic. În cazul în care platforma urmează să fie suportată de către un braț oscilant, măsura lui R trebuie să fie de minimum 2 000 mm (a se vedea apendicele 6).

Bancul de încercare trebuie să poată simula vibrații sinusoidale, astfel cum este prezentat în apendicele 7, la aplicarea unei mase de 150 kg.

2.5.3.2.   Încercare pe pistă standardizată

2.5.3.2.1.   Pista se compune din două bande paralele, iar spațiul dintre ele este în funcție de ecartamentul tractorului. Fiecare bandă este constituită din beton cu suprafață omogenă sau formată dintr-o serie de blocuri de lemn sau de beton, asamblate într-o structură de bază. Profilul fiecărei benzi este definit de către coordonatele sale de elevare, indicate în tabelele din apendicele 3, în raport cu un nivel de bază. Pentru pistă, elevările sunt prevăzute la intervale de 16 cm de-a lungul fiecărei benzi.

Pista trebuie să aibă un fundament solid pe pământ și, în fiecare punct de pe întreaga lungime, ecartamentul benzilor nu trebuie să înregistreze decât abateri neglijabile, iar fiecare bandă de rulare trebuie să fie suficient de lată pentru a suporta integral și în permanență roțile tractorului. Atunci când benzile sunt formate din blocuri, aceste blocuri trebuie să aibă o lățime de la 6 la 8 cm, cu o distanță de 16 cm între mijloacele blocurilor.

Lungimea pistei standardizate este de 100 m. Trebuie să se înceapă măsurătorile atunci când axul axei posterioare a tractorului se găsește la verticala în punctul D = 0 al pistei de încercare; aceste măsurători trebuie să se termine atunci când axul axei anterioare a tractorului se găsește la verticala în punctul D = 100 al pistei de încercare (a se vedea tabelul din apendicele 3 al anexei II).

2.5.3.2.2.   Vibrațiile verticale transmise sunt determinate la o viteză de 12 ± 0,5 km/h.

Viteza prevăzută trebuie menținută fără a se recurge la frânare. Vibrațiile trebuie să fie măsurate pe scaun, dar și în preajma acestuia, atunci când scaunul este fixat pe tractor, cu un conducător ușor și, respectiv, cu un conducător greu.

Viteza de 12 km/h trebuie să fie atinsă după trecerea pe o pistă de lansare. Această pistă de lansare trebuie să fie plană și trebuie să se racordeze fără denivelări la pista standardizată de încercare.

2.5.3.2.3.   Scaunul trebuie reglat în funcție de masa conducătorului, în conformitate cu instrucțiunile producătorului.

2.5.3.2.4.   Tractorul trebuie echipat cu un cadru sau cu o cabină de securitate, cu excepția cazului în care este vorba despre un tip de tractor care nu necesită prezența acestora. Tractorul nu trebuie să fie echipat cu aparate auxiliare. De altfel, tractorul nu trebuie să fie prevăzut nici cu lest pentru roți sau pe carcasă și nici cu fluid în pneuri.

2.5.3.2.5.   Pneurile utilizate în timpul încercării trebuie să aibă dimensiunile și numărul de caneluri prescrise de către constructor pentru tractorul avut în vedere. Înălțimea reliefului nu trebuie să fie mai mică de 65 % din cea a unui relief nou.

2.5.3.2.6.   Flancurile pneurilor nu trebuie să fie deteriorate. Presiunea pneurilor trebuie să corespundă mediei aritmetice a presiunilor de referință recomandate de către producătorul anvelopelor. Ecartamentul trebuie să corespundă celui utilizat în condiții normale de lucru pentru modelul de tractor pe care este instalat scaunul.

2.5.3.2.7.   Măsurătorile prevăzute la fixarea scaunului și pe scaun trebuie să fie efectuate în timpul aceleiași traiectorii.

Pentru măsurarea și înregistrarea vibrațiilor, trebuie să se utilizeze un accelerometru, un amplificator de măsură și un înregistrator cu bandă magnetică sau un aparat de măsurare a vibrațiilor cu citire directă. Cerințele cerute pentru aceste aparate sunt indicate la punctele 2.5.3.3.2.- 2.5.3.3.6.

2.5.3.3.   Cerințe pentru încercările pe pistă și pe bancul de probe

2.5.3.3.1.   Greutatea conducătorului

Încercările trebuie să se efectueze cu doi conducători: unul dintre aceștia cu o greutate totală de 55 kg (± 10 %), cu un lest maxim de 5 kg în centură de cântărire fixată în jurul taliei; cel de-al doilea, cu o masă de 98 kg (± 10 %), cu un test maxim de 8 kg în centură.

2.5.3.3.2.   Poziția accelerometrului

Pentru măsurarea vibrațiilor transmise conducătorului, se fixează un accelerometru pe o placă rigidă și plană, cu un diametru de 250 ± 50 mm, a cărei parte centrală trebuie să fie rigidă până la un diametru de 75 mm și care trebuie să fie prevăzută cu un dispozitiv rigid de protecție pentru protejarea accelerometrului. Această placă trebuie să fie plasată la mijlocul bazei scaunului, între scaun și conducător, și să fie acoperită cu un strat elastic de cauciuc buretos natural sau sintetic de circa 20 mm grosime.

Pentru măsurarea vibrațiilor la fixarea scaunului, trebuie să fie fixat un accelerometru în vecinătatea dispozitivului de fixare al scaunului, într-un punct care nu trebuie să fie mai depărtat de 100 mm de planul median longitudinal al tractorului și care nu trebuie să fie situat în afara proiecției verticale a bazei scaunului pe tractor.

2.5.3.3.3.   Măsurarea accelerației mișcării vibratorii

Accelerometrul și aparatele de amplificare și de transmisie cu care este echipat acesta trebuie să reacționeze la oscilații cu o valoare efectivă de 0,05 m/s2și să poată măsura fără distorsiuni și cu o toleranță de ± 2,5 % într-o bandă de frecvență de la 1 Hz la 80 Hz a vibrațiilor cu o valoare efectivă de 5 m/s2, cu un factor de vârf (raport între valoarea de vârf și valoarea efectivă) egal cu 3.

2.5.3.3.4.   Înregistrator cu bandă magnetică

În cazul utilizării unui înregistrator cu bandă magnetică, toleranța de reproducere a acestuia trebuie să fie de ± 3,5 % într-o bandă de frecvență de la 1 Hz la 80 Hz, inclusiv variația vitezei benzii în timpul recitirii la sfârșitul analizei.

Aparat de măsurare a vibrațiilor

2.5.3.3.5.1.   Vibrațiile mai ample de 10 Hz pot fi neglijate. În consecință, este permisă racordarea, în amonte față de aparatul de măsură, a unui filtru trece-jos având o frecvență de tăiere de circa 10 Hz și un factor de atenuare de 12 dB pe octavă.

2.5.3.3.5.2.   Acest aparat trebuie să fie prevăzut cu un filtru de ponderare electronic între captator și dispozitivul de integrare. Acest filtru trebuie să fie conform curbei reproduse în apendicele 8 al prezentei anexe, iar toleranța trebuie să fie de ± 0,5 dB în banda de frecvență pornind de la 2 Hz până la 4 Hz și de ± 2 dB pentru celelalte frecvențe.

2.5.3.3.5.3.   Dispozitivul electronic de măsurare trebuie să poată indica:

În total, marja de precizie a valorii efective a accelerației ponderate astfel calculate trebuie să rămână în limitele de ± 5 %.

2.5.3.3.6.   Etalonare

Toate aparatele trebuie să fie etalonate cu regularitate.

Analiza încercărilor pentru determinarea mișcării vibratorii

2.5.3.3.7.1.   Pe durata fiecărei verificări, accelerația ponderată a mișcării vibratorii trebuie să fie determinată pentru toată durata verificării cu ajutorul unui aparat de măsurare a vibrațiilor cu citire directă, conform cerințelor de la punctul 2.5.3.3.5.

2.5.3.3.7.2.   Protocolul de încercări trebuie să indice valoarea aritmetică a accelerației ponderate a mișcării vibratorii măsurate pe scaunul pentru conducătorul ușor, precum și valoarea medie aritmetică a accelerației ponderate a mișcării vibratorii măsurate pe scaunul pentru conducătorul greu. Protocolul de încercări trebuie, de asemenea, să indice raportul accelerației ponderate a mișcării vibratorii măsurate pe scaunul conducătorului față de accelerația ponderată a mișcării vibratorii măsurate la fixarea scaunului. Acest raport trebuie să fie indicat cu o precizie de 2 zecimale.

2.5.3.3.7.3.   Variațiile temperaturii ambiante în timpul încercărilor trebuie să fie măsurate și indicate în protocol.

2.5.4.   Tipuri de încercări pentru mișcarea vibratorie aplicată la scaune în funcție de destinația acestora

2.5.4.1.   Un scaun destinat a fi utilizat pe o anumită clasă (pe anumite clase) de tractor de categorie A trebuie să fie încercat pe un banc de probe vibrator prin folosirea semnalelor de valori predefinite corespunzătoare.

2.5.4.2.   Un scaun destinat a fi utilizat pe un tip dat de tractor de categorie B este încercat pe o pistă standardizată cu ajutorul unui tractor de acest tip. Cu toate acestea, se poate efectua, de asemenea, o încercare de simulare folosind un semnal de valoare predefinită corespunzătoare curbei de accelerație care a fost stabilită cu ocazia încercării pe pista standardizată cu ajutorul tipului de tractor pentru care este destinat scaunul.

2.5.4.3.   Un scaun destinat a fi utilizat numai pe un anume tip special de tractor de categorie A poate, de asemenea, să fie încercat în conformitate cu cerințele de la punctul 2.5.4.2. În acest caz, omologarea nu se acordă decât pentru tipul de tractor pentru care este destinat scaunul supus încercării.

2.5.5.   Metodă care a folosit la determinarea mișcării vibratorii a scaunelor destinate tractoarelor de categorie A

2.5.5.1.   Comportamentul vibrator al tractorului de referință, al cărui efect este determinant pentru încercarea scaunului pentru conducător, este definit în funcție de densitatea puterii spectrale a accelerației verticale (apendicele 9 și 10 din prezenta anexă) înregistrate la fixarea scaunului tractorului de referință pe perioada traiectoriei sale pe pista standardizată conform cerințelor de la punctul 2.5.3.2.

2.5.5.2.   Valoarea awB prezentă efectiv la fixarea scaunului în timpul încercării trebuie să se situeze în următoarele intervale:

Această valoare trebuie să fie corectată pentru a fi conformă cu valoarea de referință:

pentru clasa I;

pentru clasa II;

accelerația awB măsurată pe scaunul pentru conducător trebuie să fie corectată în funcție de următoarea relație:

.

2.5.5.3.   Pentru încercarea executată pe bancul de probe, semnalele de valori predefinite necesare pentru reglementarea mișcării verticale a fixării scaunului au fost determinate prin dublă integrare a semnalelor de accelerație înregistrate în timpul traiectoriei pe pista standardizată, la nivelul fixării scaunului pe tractoarele de referință de clasă I sau de clasă II. Acestea sunt indicate în apendicele 4 și 5 din prezenta anexă.

Bancul de probe trebuie să fie reglat astfel încât fixarea scaunului să fie supusă unei accelerații ponderate de:

pentru tractoarele de categorie A din clasa I și de

pentru tractoarele de categorie A din clasa II.

Valoarea awB existentă în realitate la fixarea scaunului în timpul măsurării trebuie să fie calculată. Pentru abateri de la valoarea de referință:

pentru tractoarele de categorie A din clasa I;

pentru tractoarele de categorie A din clasa II,

accelerația awB măsurată pe scaunul pentru conducător trebuie să fie corectată în funcție de următoarea relație:

.

2.5.5.4.   Pentru încercarea pe bancul de probe, se aplică cerințele de la punctul 2.5.3.1, iar mișcarea vibratorie trebuie produsă conform cerințelor de la punctul 2.5.5.2.

Pentru fiecare dintre cei doi conducători prevăzuți la punctul 2.5.3.3.1., accelerația ponderată a mișcării vibratorii trebuie să fie măsurată pe scaun pe durata unei perioade de 28 de secunde. Măsurătoarea trebuie să înceapă la semnalul de valoare predefinită t = 0 secunde și să se încheie la semnalul de valoare predefinită t = 28 s (a se vedea apendicele 4 și 5 din prezenta anexă). Trebuie efectuate minimum două traiectorii de încercare. Valorile măsurătorilor nu trebuie să se abată cu mai mult de ± 5 % de la valoarea medie aritmetică.

2.5.6.   Metodă care a folosit la determinarea mișcării vibratorii a scaunelor destinate tractoarelor de categorie B

2.5.6.1.   În conformitate cu punctul 2.5.4.2, încercările mișcării vibratorii a scaunului nu pot fi aplicate unui grup sau unei o clase de tractoare, ci numai unui tip de tractor pentru care este destinat scaunul.

2.5.6.2.   Încercarea pe pistă standardizată trebuie să fie efectuată în conformitate cu cerințele de la punctele 2.5.3.2 și 2.5.3.3. În acest caz, nu este necesar să se corecteze valoarea accelerației vibrației măsurate pe scaunul pentru conducător (aws) care este, în consecință, identică cu valoarea de referință

.

2.5.6.3.   Încercarea pe bancul de probe trebuie să fie efectuată în asociere cu o încercare pe o pistă standardizată, în conformitate cu cerințele de la punctele 2.5.3.1 și 2.5.3.3.

Valorile predefinite pentru dependența deplasării bancului de probe sunt determinate prin dublă integrare a semnalului de accelerație a mișcării vibratorii înregistrat în conformitate cu punctul 2.5.3.11.

2.5.6.4.   Pentru determinarea valorilor predefinite obținute în conformitate cu dispozițiile de la punctul 2.5.6.3 (al doilea paragraf), accelerația ponderată a mișcării vibratorii (awp), măsurată pe bancul de probe la fixarea scaunului, nu trebuie să se abată cu mai mult de ± 10 % din valoarea (awF) măsurată pe pista standardizată, în conformitate cu cerințele de la punctul 2.5.6.3 (primul paragraf). În cazul în care se constată o abatere raportată la valoarea măsurată (awF) la fixarea scaunului a accelerației ponderate a mișcării vibratorii măsurate pe scaunul pentru conducător în timpul verificării pe bancul de probe, aceasta trebuie să fie corectată după cum urmează:

.

Fiecare dintre încercările pe bancul de probă trebuie să fie executată de două ori. Valorile măsurărilor nu trebuie să se abată cu mai mult de ± 5 % de la media aritmetică.

3.   CONDIȚII DE OMOLOGARE CEE ȘI DE MARCAJ

3.1.   Condiții necesare pentru omologarea CEE a unui scaun

Pentru acordarea omologării CEE, un scaun trebuie să îndeplinească nu numai cerințele precedente, dar și cerințele enumerate în continuare:

3.1.1.   câmpul de reglaj al sarcinii scaunului în funcție de masa conducătorului trebuie să acopere cel puțin intervalul de la 50 la 120 kg;

3.1.2.   variația unghiului de înclinare măsurată cu ocazia încercării de stabilitate laterală nu trebuie să depășească 5°;

3.1.3.   nici una dintre cele două valori la care se face referire la punctul 2.5.3.37.2. nu trebuie să depășească 1,25 m/s2.

3.2.   Cererea de omologare CEE

3.2.1.   Cererea de omologare CEE este depusă de către deținătorului mărcii de fabricație sau comerciale sau de către mandatarul acestuia.

Pentru fiecare tip de scaun de conducător, cererea este însoțită de:

3.2.2.1.   o descriere tehnică succintă, care să precizeze, în special, tipul sau tipurile de tractoare pentru care este destinat scaunul respectiv;

3.2.2.2.   desene, în trei exemplare, suficient de detaliate pentru a permite identificarea tipului de scaun, și care să indice, în special: dimensiunile scaunului, greutatea scaunului, sistemul de suspensie și modul său de fixare;

3.2.2.3.   cel puțin un scaun;

3.2.2.4.   dacă este necesar, un tractor reprezentativ din tipul de tractor pentru care este destinat scaunul.

3.3.   Inscripționări

3.3.1.   Scaunul prezentat în vederea omologării CEE trebuie să poarte marca de fabricație sau comercială a solicitantului; această marcă trebuie să fie în mod clar lizibilă și indelebilă.

3.3.2.   Fiecare scaun este prevăzut cu un amplasament de mărime suficientă pentru inscripționarea mărcii de omologare CEE; acest amplasament trebuie să fie indicat pe desenele menționate la punctul 3.2.2.2.

3.4.   Omologarea CEE

3.4.1.   Atunci când scaunul prezentat în conformitate cu dispozițiile de la punctul 3.2 îndeplinește dispozițiile de la punctele 3.1 și 3.3, se acordă omologarea CEE și, de asemenea, este atribuit un număr de omologare.

3.4.2.   Acest număr de omologare nu mai este atribuit unui alt tip de scaun.

3.5.   Marcaj

3.5.1.   Orice scaun conform cu un tip omologat prin aplicarea prezentei directive trebuie să poarte o marcă de omologare CEE.

Această marcă este compusă din:

3.5.2.1.   un dreptunghi în interiorul căruia este plasată litera „e”, urmat de un număr sau un grup de litere distincte ale statului membru care a efectuat omologarea:

3.5.2.2.   un număr de omologare CEE corespunzător numărului fișei de omologare CEE stabilit pentru tipul de scaun, deasupra și în apropierea dreptunghiului,

3.5.2.3.   o indicație, deasupra și în apropierea dreptunghiului, a tipului tractorului de categorie A pentru care este destinat scaunul. Această ultimă indicație trebuie să fie:

Dacă nici una dintre indicații nu figurează deasupra dreptunghiului, aceasta înseamnă că este vorba de un scaun destinat unui tractor de categorie B.

3.5.3.   Marca de omologare CEE trebuie să fie aplicată pe scaun, astfel încât să fie indelebilă și să fie ușor lizibilă, chiar și după ce scaunul a fost montat pe tractor.

3.5.4.   Un exemplu de marcă de omologare este prezentat în apendicele 11.

3.5.5.   Dimensiunile diferitelor elemente ale acestei mărci nu trebuie să fie inferioare dimensiunilor minime prevăzute pentru delimitare și care figurează în apendicele 11.

Apendicele 1

Metodă de determinare a punctului de referință al scaunului (S)

1.   DEFINIREA PUNCTULUI DE REFERINȚĂ AL SCAUNULUI (S)

Prin „punct de referință al scaunului (S)” se înțelege punctul de intersecție situat în planul median longitudinal al scaunului între planul tangențial la baza spătarului căptușit și un plan orizontal. Acest plan orizontal taie suprafața inferioară a panoului bazei scaunului la 150 mm înaintea poziției punctului de referință al scaunului (S).

2.   DISPOZITIV PENTRU DETERMINAREA PUNCTULUI DE REFERINȚĂ AL SCAUNULUI (S)

Dispozitivul reprezentat în figura 1 de mai jos este constituit dintr-un panou care reprezintă baza scaunului și alte panouri reprezentând spătarul. Panoul inferior al spătarului se articulează la nivelul osului iliac (A) și al regiunii lombare (B), înălțimea acestei articulații fiind reglabilă.

3.   METODĂ PENTRU DETERMINAREA PUNCTULUI DE REFERINȚĂ AL SCAUNULUI (S)

Punctul de referință al scaunului (S) trebuie să fie obținut prin utilizarea dispozitivului reprezentat în figurile 1 și 2 de mai jos, simulând ocuparea scaunului de către un conducător. Dispozitivul trebuie să fie poziționat pe scaun. În continuare, acesta trebuie supus unei sarcini de 550 N într-un punct situat la 50 mm înaintea articulației (A) și două elemente din panoul spătarului trebuie împinse ușor și tangențial contra spătarului căptușit.

În cazul în care nu este posibilă determinarea tangentelor definite la fiecare suprafață a spătarului căptușit (deasupra și dedesubtul regiunii lombare), trebuie adoptată procedura următoare:

Figura 1

Dispozitiv pentru determinarea punctului de referință al scaunului (S)

Figura 2

Dispozitiv în poziție de lucru

Apendicele 2

Încercare pentru determinarea curbelor caracteristice ale sistemului de suspensie

Curbe de histerezis pentru determinarea câmpului de reglaj al sarcinii (2.5.1)

Apendicele 3

Încercare pe pistă standardizată

Tabelul coordonatelor de elevație în raport cu un nivel de bază arbitrar care definește profilul fiecărei benzi a pistei (2.5.3.2.1.)

D= distanța de punctul de plecare (metri)

L= ordonata benzii stângi (milimetri)

R= ordonata benzii drepte (milimetri)

Apendicele 4

Semnale de valori predefinite pentru încercarea pe banc de probe a scaunelor pentru conducător ale tractoarelor de categorie A din clasa I (2.5.3.1.1.)

PS= punct de consemnare

a= amplitudinea semnalului de valoare predefinită în 10-4 m

t= timpul de măsurare în secunde

Aceste semnale sunt indicate în tabel pentru 701 puncte de consemnare.

Aceste semnale pot fi stocate pe cale numerică și indică, după trecerea prin fața unui filtru trece-jos, cu o frecvență de tăiere de aproximativ 10 Hz și cu o atenuare de 12 dB per octavă, amplitudinea valorii predefinite pentru bancul de încercare cu reglementare electrohidraulică. Semnalele de valoare predefinită trebuie să fie repetate și fără întreruperi.