31977L0537

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 28 iunie 1977

de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de poluanți de la motoarele diesel cu care sunt echipate tractoarele agricole sau forestiere pe roți

(77/537/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Adunării (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

întrucât cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească tractoarele, în conformitate cu legislațiile interne, se referă, printre altele, la emisiile de poluanți de la motoarele diesel cu care sunt echipate tractoarele;

întrucât aceste cerințe diferă de la un stat membru la altul; întrucât este necesar, prin urmare, ca aceleași cerințe să fie adoptate de către toate statele membre, fie în completarea, fie în locul reglementărilor lor actuale, în primul rând pentru a permite punerea în aplicare, pentru fiecare tip de tractor, a procedurii de omologare CEE, care face obiectul Directivei 74/150/CEE a Consiliului din 4 martie 1974 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la omologarea tractoarelor agricole sau forestiere pe roți (3);

întrucât apropierea legislațiilor interne privind tractoarele implică recunoașterea de către statele membre a verificărilor efectuate de către fiecare dintre acestea pe baza unor cerințe comune,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

(1)   Se înțelege prin tractor (agricol sau forestier) orice vehicul cu motor, roți sau șenile, cu cel puțin două axe, a cărui funcție constă în mod esențial în forța de tracțiune și care este special conceput pentru tractarea, împingerea, purtarea sau acționarea anumitor utilaje, mașini sau remorci destinate să fie folosite în exploatarea agricolă sau forestieră. Acesta poate fi amenajat pentru a transporta o încărcătură și însoțitori.

(2)   Prezenta directivă se aplică numai tractoarelor menționate la alineatul (1), montate pe pneuri, care au două axe și o viteză maximă prin construcție cuprinsă între 6 și 25 km/oră.

Articolul 2

Statele membre nu pot refuza omologarea CEE, nici omologarea la scară națională a unui tractor din motive ce privesc emisiile de poluanți de la un motor diesel cu care este echipat tractorul respectiv, în cazul în care acest tractor respectă cerințele care figurează în anexele I, II, III, IV și VI.

Articolul 3

Statele membre nu pot refuza înmatricularea sau interzice vânzarea, punerea în circulație sau utilizarea tractoarelor din motive ce privesc emisiile de poluanți de la un motor diesel cu care este echipat tractorul respectiv, în cazul în care acest tractor respectă cerințele care figurează la anexele I, II, III, IV și VI.

Articolul 4

Statul membru care a acordat omologarea ia măsurile necesare pentru a fi informat de orice modificare a vreunuia dintre elementele sau a vreuneia dintre caracteristicile menționate la anexa I punctul 2.2. Autoritățile competente ale acestui stat estimează dacă tipul de tractor modificat trebuie supus la noi încercări, însoțite de un nou proces-verbal. În cazul în care din încercările efectuate rezultă că dispozițiile prezentei directive nu sunt respectate, modificarea nu se autorizează.

Articolul 5

Modificările necesare pentru adaptarea la progresul tehnic a cerințelor menționate la anexele I-X la prezenta directivă se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 74/150/CEE.

Articolul 6

(1)   Statele membre pun în aplicare dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de optsprezece luni de la notificarea sa și informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 7

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

(1)  JO C 125, 8.6.1976, p. 51.

(2)  JO C 197, 23.8.1976, p. 16.

(3)  JO L 84, 28.3.1974, p. 10.

ANEXA I (1)

DEFINIȚII, CEREREA DE OMOLOGARE CEE, SIMBOLUL VALORII CORECTATE A COEFICIENTULUI DE ABSORBȚIE, SPECIFICAȚII ȘI ÎNCERCĂRI ȘI CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

(1.)   

2.   DEFINIȚII

În sensul prezentei directive:

(2.1.)   

2.2.   tip de tractor în ceea ce privește limitarea emisiilor de poluanți provenind de la motor înseamnă tractoarele care nu prezintă diferențe esențiale între ele, diferențe care pot viza, în special, caracteristicile tractorului și motorului definite în anexa II;

2.3.   motor diesel înseamnă un motor care funcționează pe principiul aprinderii prin compresie;

2.4.   dispozitiv de pornire la rece înseamnă un dispozitiv care, atunci când este în funcțiune, mărește temporar volumul de combustibil furnizat motorului și care vizează facilitarea pornirii motorului;

2.5.   opacimetru înseamnă un aparat destinat măsurării continue a coeficienților de absorbție a luminii de către gazelor de evacuare emise de tractoare.

3.   CERERE DE OMOLOGARE CEE

3.1.   Cererea de omologare trebuie înaintată de către producătorul tractorului sau de către reprezentantul său autorizat.

Aceasta trebuie însoțită de documentele menționate mai jos, în trei exemplare, și de următoarele indicații:

3.2.1.   descrierea tipului motorului, cuprinzând toate indicațiile care figurează în anexa II;

3.2.2.   desene ale camerei de combustie și ale părții superioare a pistonului.

3.3.   Trebuie prezentate autorității competente însărcinate cu încercările de omologare menționate la punctul 5 un motor și echipamentele prevăzute în anexa II pentru montarea sa pe tractorul care urmează a fi omologat. Cu toate acestea, în cazul în care constructorul solicită, iar autoritatea competentă însărcinată cu încercările de omologare își dă acordul, va putea fi efectuată o încercare pe un tractor reprezentativ pentru tipul de tractor care urmează a fi omologat.

3a.   OMOLOGAREA CEE

La certificatul de omologare CEE se anexează un certificat conform celui care figurează în anexa X.

4.   SIMBOLUL VALORII CORECTATE A COEFICIENTULUI DE ABSORBȚIE

(4.1.)   

(4.2.)   

(4.3.)   

4.4.   Pentru fiecare vehicul conform unui tip de tractor omologat în conformitate cu prezenta directivă trebuie aplicat în mod vizibil, într-un loc ușor accesibil și indicat în anexa la certificatul de omologare care figurează în anexa X, un simbol reprezentând un dreptunghi în interiorul căruia figurează valoarea corectată a coeficientului de absorbție, obținută la efectuarea omologării în cursul încercării în accelerare liberă, exprimată în m-1 și stabilită la efectuarea omologării prin metoda descrisă la punctul 3.2 din anexa IV.

4.5.   Acest simbolul trebuie să fie ușor lizibil și să nu poată fi șters.

4.6.   Anexa IX dă un exemplu de schemă a acestui simbol.

5.   SPECIFICAȚII ȘI ÎNCERCĂRI

5.1.   Generalități

Elementele care pot influența emisiile de poluanți trebuie astfel concepute, construite și asamblate încât, în condiții normale de utilizare și în ciuda vibrațiilor la care poate fi supus, tractorul să poată respecta cerințele tehnice ale prezentei directive.

5.2.   Specificații privind dispozitivele de pornire la rece

5.2.1.   Dispozitivul de pornire la rece trebuie astfel conceput și realizat încât să nu poată fi pornit și nici menținut în funcțiune când motorul funcționează în condiții normale.

Cerințele de la punctul 5.2.1 nu sunt aplicabile în cazul în care este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:

5.2.2.1.   coeficientul de absorbție a luminii a gazelor emise de motor în regim stabilizat, măsurat prin metoda prevăzută în anexa III, cu dispozitivul de pornire la rece în funcțiune, nu depășește limitele prevăzute în anexa VI;

5.2.2.2.   menținerea în funcțiune a dispozitivului de pornire la rece determină oprirea motorului într-un interval de timp rezonabil.

5.3.   Specificații privind emisia de poluanți

5.3.1.   Măsurarea emisiilor de poluanți de la tipul de tractor prezentat pentru omologarea CEE trebuie efectuată în conformitate cu cele două metode descrise în anexele III și IV, una dintre ele privind încercările efectuate în regim stabilizat, iar cealaltă, încercările în accelerare liberă (2).

5.3.2.   Valoarea emisiilor de poluanți, măsurată în conformitate cu metoda descrisă în anexa III, nu trebuie să depășească limitele prevăzute în anexa VI.

5.3.3.   Pentru motoarele cu compresor de supraalimentare de evacuare, valoarea coeficientului de absorbție, măsurată în accelerare liberă, trebuie să fie cel mult egală cu valoarea-limită prevăzută în anexa VI, pentru valoarea nominală a fluxului corespunzătoare coeficientului de absorbție maximă măsurat în cursul încercărilor în regimuri stabilizate, la care se adaugă 0,5 m-1.

5.4.   Sunt admise aparate de măsură echivalente. În cazul în care se utilizează alt aparat decât cele descrise în anexa VII, trebuie demonstrată echivalența sa pentru motor.

(6.)   

7.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

7.1.   Orice tractor din serie trebuie să fie conform tipului de tractor omologat, din punctul de vedere al elementelor care influențează emisia de poluanți de la motor.

(7.2.)   

În general, conformitatea producției în ceea ce privește emisia de poluanți provenind de la motoare diesel se verifică pe baza descrierii făcute în anexa la certificatul de omologare CEE care figurează în anexa X. În afară de aceasta:

când se efectuează verificarea unui tractor selectat dintr-o serie, încercările se efectuează după cum urmează:

7.3.1.1.   un tractor care nu a fost rodat este supus încercării în accelerare liberă descrise în anexa IV. Se consideră că tractorul este conform cu tipul omologat în cazul în care valoarea coeficientului de absorbție obținută nu depășește cu mai mult de 0,5 m-1 valoarea indicată în simbolul privind valoarea corectată a acestui coeficient;

7.3.1.2.   în cazul în care valoarea obținută la efectuarea încercării menționate la punctul 7.3.1.1 depășește cu mai mult de 0,5 m-1 valoarea indicată în simbol, un tractor de tipul avut în vedere sau motorul său este supus încercării în regimuri stabilizate prevăzute în anexa III. Valoarea emisiilor nu trebuie să depășească limitele prevăzute în anexa VI.

(8.)   

(9.)   

(1)  Textul anexelor este similar celui din Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite; în special împărțirea pe puncte este aceeași. Din acest motiv, în cazul în care un punct din Regulamentul 24 nu are corespondent în prezenta directivă, numărul acestuia este indicat între paranteze.

(2)  Încercarea în accelerare liberă se efectuează în special pentru a furniza o valoare de referință autorităților competente care utilizează această metodă pentru verificarea vehiculelor aflate în stare de funcționare.

ANEXA II

ANEXA III

ÎNCERCĂRI ÎN REGIMURI STABILIZATE

1.   INTRODUCERE

1.1.   Prezenta anexă descrie metoda prin care se pot stabili emisiile de poluanți la diferite regimuri stabilizate la 80 % din încărcarea maximă a motorului.

1.2.   Încercarea poate fi efectuată fie pe un motor, fie pe un tractor.

2.   PRINCIPIUL DE MĂSURARE

2.1.   Se măsoară opacitatea gazelor de evacuare produse de motor, acesta funcționând la 80 % din încărcarea maximă și în regim stabilizat. Se efectuează șase măsurări distribuite în mod uniform între turația corespunzătoare puterii maxime a motorului și cea mai mare dintre următoarele două turații:

Punctele-limită ale măsurării trebuie să se situeze la limitele intervalului definit mai sus.

2.2.   În cazul motoarelor diesel echipate cu compresor de supraalimentare cu aer care poate fi pornit când se dorește și în cazul cărora pornirea compresorului de supraalimentare cu aer determină creșterea cantității de combustibil injectate, măsurările se efectuează atât cu compresorul de supraalimentare în funcțiune, cât și fără.

Pentru fiecare turație a motorului, rezultatul măsurării îl constituie valoarea cea mai mare dintre cele două obținute.

3.   CONDIȚII DE ÎNCERCARE

3.1.   Tractor sau motor

3.2.   Combustibil

Combustibilul este combustibilul de referință ale cărui specificații sunt definite în anexa V.

3.3.   Laboratorul de încercare

3.3.1.   Se măsoară temperatura absolută T a laboratorului, exprimată în grade Kelvin, și presiunea atmosferică H, exprimată în torri, și se măsoară factorul F, definit de formula:

3.3.2.   Pentru ca o încercare să fie recunoscută ca fiind validă, factorul F trebuie să fie 0,98 ≤ F ≤ 1,02.

3.4.   Aparat de eșantionare și de măsurare

Coeficientul de absorbție a luminii a gazelor evacuate trebuie măsurat cu un opacimetru care să respecte condițiile din anexa VII și care să fie instalat în conformitate cu anexa VIII.

4.   VALORI LIMITĂ

4.1.   Pentru fiecare dintre cele șase turații ale motorului la care se măsoară coeficientul de absorbție a luminii în conformitate cu punctul 2.1, se calculează fluxul nominal de gaz G, exprimat în litri pe secundă, și se definește prin următoarele formule:

unde:

4.2.   Pentru fiecare turație a motorului, coeficientul de absorbție a luminii a gazelor de evacuare nu trebuie să depășească valoarea limită care figurează în tabelul din anexa VI. Când valoarea fluxului nominal nu se regăsește între cele care figurează în tabel, valoarea limită aplicabilă se obține printr-o interpolare pe principiul părților proporționale.

ANEXA IV

ÎNCERCARE ÎN ACCELERARE LIBERĂ

1.   CONDIȚII DE ÎNCERCARE

Testul se efectuează pe tractorul sau pe motorul pe care s-a făcut încercarea în regimuri stabilizate descrisă în anexa III.

1.1.1.   Când încercarea se efectuează pe un motor pe banc, trebuie realizată cât mai repede posibil după încercarea de verificare a opacității în regimuri stabilizate. În special apa de răcire și uleiul trebuie să fie la temperaturile normale indicate de către constructor.

1.1.2.   Când încercarea se efectuează pe un tractor staționar, motorul trebuie adus în prealabil, în cursul unui parcurs rutier, la condiții normale de funcționare. Încercarea trebuie efectuată cât mai repede posibil după încheierea parcursului rutier.

1.2.   Camera de combustie nu trebuie să fi fost răcită sau murdărită în urma unei perioade prelungite de ralanti anterior încercării.

1.3.   Sunt aplicabile condițiile de încercare definite la punctele 3.1, 3.2 și 3.3 din anexa III.

1.4.   Sunt aplicabile condițiile privind aparatele de eșantionare și de măsurare definite la punctul 3.4 din anexa III.

2.   METODE DE ÎNCERCARE

2.1.   Când încercarea se efectuează pe banc, motorul se decuplează de la frână, aceasta fiind înlocuită fie de părțile rotative acționate când schimbătorul de viteze este la punctul mort, fie de o inerție echivalentă în mare măsură cu cea a părților rotative.

2.2.   Când încercarea se efectuează pe un tractor, se plasează schimbătorul de viteze la punctul mort și se turează motorul.

2.3.   Cu motorul la ralanti, se apasă rapid, dar fără brutalitate, pedala de accelerație, astfel încât pompa de injecție să fie la debit maxim. Se menține această poziție până când motorul ajunge la turația maximă și până când regulatorul intră în funcțiune. De îndată ce se atinge această turație, se eliberează pedala de accelerație, până când motorul ajunge din nou la ralanti, iar opacimetrul revine la condițiile corespunzătoare.

2.4.   Se repetă de cel puțin șase ori operația descrisă la punctul 2.3, pentru a curăța sistemul de evacuare și, eventual, pentru a regla aparatele. Se notează valorile maxime ale opacităților citite la fiecare accelerare succesivă, trebuie notate până când se obțin valori stabilizate. Nu se ține cont de valorile citite când motorul este la ralanti după fiecare accelerare. Valorile citite se consideră stabilizate când patru valori citite consecutiv se situează într-o lățime de bandă de 0,25 m-1și nu formează o înșiruire descrescătoare. Coeficientul de absorbție XM înregistrat reprezintă media aritmetică a acestor patru valori.

Motoarele echipate cu compresor de supraalimentare cu aer respectă, dacă este cazul, următoarelor cerințe speciale:

2.5.1.   în cazul motoarelor cu compresor de supraalimentare cu aer care este cuplat cu motorul sau condus mecanic de acesta și care poate fi decuplat, se efectuează două cicluri de măsurare complete cu accelerări preliminare, compresorul de supraalimentare cu aer fiind cuplat, într-unul din cazuri, și decuplat, în celălalt. Rezultatul măsurărilor care se înregistrează este cel mai mare dintre cele două rezultate obținute;

2.5.2.   în cazul motoarelor cu compresor de supraalimentare cu aer care poate fi decuplat printr-un bypass a cărui comandă este lăsată la dispoziția șoferului, încercarea trebuie efectuată cu și fără bypass. Rezultatul măsurărilor care se înregistrează este cel mai mare dintre cele obținute.

3.   STABILIREA VALORII CORECTATE A COEFICIENTULUI DE ABSORBȚIE

3.1.   Notații

3.2.   Întrucât coeficienții de absorbție sunt exprimați în m-1, iar lungimea efectivă a fasciculului de lumină este exprimată în metri, valoarea corectată XL este dată de cea mai mică dintre următoarele expresii:

sau

ANEXA V

SPECIFICAȚIILE COMBUSTIBILULUI DE REFERINȚĂ PREVĂZUT PENTRU ÎNCERCĂRILE DE OMOLOGARE ȘI PENTRU VERIFICAREA CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

ANEXA VI

VALORILE LIMITĂ APLICABILE LA EFECTUAREA ÎNCERCĂRII ÎN REGIMURI STABILIZATE

ANEXA VII

CARACTERISTICILE OPACIMETRELOR

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta anexă definește condițiile care vor trebui îndeplinite de opacimetrele destinate a fi utilizate în încercările descrise în anexele III și IV.

2.   SPECIFICAȚIE DE BAZĂ PENTRU OPACIMETRE

3.   SPECIFICAȚII DE CONSTRUCȚIE

3.1.   Generalități

Opacimetrul trebuie să fie de așa natură încât, în condiții de funcționare în regimuri stabilizate, camera de fum să fie umplută cu fum de opacitate uniformă.

3.2.   Camera de fum și carcasa opacimetrului

3.3.   Sursa de lumină

Sursa de lumină trebuie să fie constituită de o lampă cu incandescență a cărei temperatură de culoare este cuprinsă în intervalul 2 800 - 3 250 K.

3.4.   Receptorul

3.5.   Scări de măsurare

3.5.1.   Coeficientul de absorbție a luminii, k, se calculează prin formula, unde L este lungimea efectivă a traiectoriei fasciculului de lumină prin gazul care urmează să fie măsurat, Φ0 este fluxul incident și Φ este fluxul emergent.

Atunci când lungimea efectivă L a unui tip de opacimetru nu poate fi evaluată direct din geometria sa, lungimea efectivă L trebuie stabilită:

3.5.2.   Relația dintre scara liniară de la 0 la 100 și coeficientul de absorbție k este dată de formula

unde N reprezintă citirea scării liniare, iar k este valoarea corespunzătoare coeficientului de absorbție.

3.5.3.   Acul indicator al opacimetrului trebuie să permită citirea unui coeficient de absorbție de 1,7 m-1 cu o precizie de 0,025 m-1.

3.6.   Reglarea și verificarea aparatului de măsură

3.7.   Răspunsul opacimetrului

3.8.   Presiunea gazului care urmează să fie măsurat și presiunea aerului de baleiaj

3.9.   Temperatura gazului care urmează să fie măsurat

4.   LUNGIMEA EFECTIVĂ „L” A OPACIMETRULUI

4.1.   Generalități

4.2.   Metoda de evaluare a lui „L”

4.2.1.   Gazele de încercare trebuie să fie gaze de evacuare de opacitate constantă sau gaze absorbante având o densitate similară celei a gazelor evacuate.

4.2.2.   Se stabilește cu precizie o coloană de lungime L0 a opacimetrului care poate fi umplută uniform cu gazele de încercare și ale cărei capete sunt perpendiculare în mare măsură pe direcția fasciculelor de lumină. Această lungime L0 trebuie să fie apropiată de lungimea efectivă pe care se presupune că o are opacimetrul.

4.2.3.   Se măsoară temperatura medie a gazelor de încercare în camera de fum.

4.2.4.   În cazul în care este necesar, se poate încorpora în conductele de eșantionare, cât mai aproape posibil de sondă, un rezervor de expansiune cu o capacitate suficientă pentru a amortiza pulsațiile și având formă compactă. Se poate monta, de asemenea, un răcitor. Adăugarea rezervorului de expansiune și a răcitorului nu trebuie să afecteze în mod neîntemeiat compoziția gazelor de evacuare.

Încercarea de stabilire a lungimii efective constă în trecerea alternativă a unui eșantion de gaze de încercare prin opacimetru când este în stare normală de funcționare și prin același aparat modificat, așa cum s-a indicat la punctul 4.1.2.

4.2.5.1.   Valorile date de opacimetru trebuie înregistrate continuu în cursul încercării cu un înregistrator al cărui timp de răspuns este cel mult egal cu cel al opacimetrului.

4.2.5.2.   Opacimetrul funcționând în condiții normale, citirea pe scara liniară a opacității este N, iar cea a temperaturii medii a gazelor, exprimată în grade Kelvin, este T.

4.2.5.3.   Lungimea cunoscută L0 fiind umplută cu același gaz de încercare, citirea pe scara liniară a opacității este N0, iar cea a temperaturii medii a gazelor, exprimată în grade Kelvin, este T0.

4.2.6.   Lungimea efectivă este:

4.2.7.   Încercarea trebuie repetată cu cel puțin patru gaze de încercare care oferă citiri distribuite regulat între 20 și 80 pe scara liniară.

4.2.8.   Lungimea efectivă L a opacimetrului este media aritmetică a lungimilor efective obținute, așa cum se precizează la punctul 4.2.6, pentru fiecare dintre gazele de încercare.

ANEXA VIII

INSTALAREA ȘI UTILIZAREA OPACIMETRULUI

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta anexă definește instalarea și utilizarea opacimetrelor destinate a fi utilizate în încercările descrise în anexele III și IV.

2.   OPACIMETRUL DE EȘANTIONARE

2.1.   Instalarea pentru încercările în regimuri stabilizate

2.2.   Instalarea pentru încercările în accelerare liberă

3.   OPACIMETRUL CU FLUX TOTAL

Singurele precauții generale care trebuie luate în încercările în regimuri stabilizate sau în accelerare liberă sunt următoarele:

ANEXA IX

EXEMPLU DE SCHEMĂ A SIMBOLULUI VALORII CORECTATE A COEFICIENTULUI DE ABSORBȚIE

ANEXA X