09/Volumul 01

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

31969L0335

L 249/25

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 17 iulie 1969

privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului

(69/335/CEE)

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolele 99 și 100,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Adunării parlamentare (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (2),

întrucât obiectivul tratatului este de a crea o uniune economică ale cărei caracteristici să fie similare cu cele ale unei piețe interne și întrucât una dintre condițiile esențiale de realizare a pieței interne este promovarea liberei circulații a capitalurilor;

întrucât taxele indirecte aplicate majorării capitalului în vigoare în statele membre, respectiv taxa exigibilă pentru contribuția la capitalul societăților comerciale și firmelor și taxa de timbru aplicată titlurilor de valoare, dau naștere la discriminare, dubla impozitare și neconcordanțe care împiedică libera circulație a capitalurilor și care, în consecință, trebuie eliminate printr-un proces de armonizare;

întrucât armonizarea unor astfel de taxe aplicate majorării capitalului trebuie realizată astfel încât să se reducă la minim impactul bugetar asupra statelor membre;

întrucât exigibilitatea de către statul membru a unei taxe de timbru aplicate valorilor mobiliare din alte state membre, introduse sau emise pe teritoriul său, este contrară conceptului de piață comună ale cărei caracteristici sunt cele ale unei piețe interne; întrucât, în plus, s-a dovedit în mod evident că prelevarea taxei de timbru pentru emiterea de titluri de valoare pentru împrumuturi interne, precum și pentru introducerea sau emiterea pe piața unui stat membru a valorilor mobiliare străine este atât nedorită din punct de vedere economic, cât și contrară evoluției actuale a legislațiilor fiscale ale statelor membre în acest domeniu;

întrucât, în aceste împrejurări, este recomandată eliminarea taxei de timbru aplicate valorilor mobiliare, indiferent de proveniența acestora și indiferent dacă reprezintă capitalul propriu al unei societăți sau un capital provenit din împrumuturi;

întrucât este inerent, conform conceptului de piață comună având caracteristicile unei piețe interne, ca taxa aplicată majorării capitalului în interiorul pieței comune de către o societate sau firmă să fie prelevată o singură dată, iar nivelul său să fie același în toate statele membre pentru a nu afecta circulația capitalurilor;

întrucât, prin urmare, această taxă trebuie armonizată atât din punctul de vedere al structurilor, cât și al cotelor sale;

întrucât exigibilitatea altor taxe indirecte având caracteristici similare taxei pe majorarea capitalului sau taxei de timbru aplicate valorilor mobiliare poate deturna scopul măsurilor stipulate de prezenta directivă și, prin urmare, este necesar să se desființeze aceste taxe,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Statele membre aplică aporturilor la capitalul societăților de capital o taxă armonizată în conformitate cu dispozițiile articolelor 2-9, numită în continuare „taxă pe majorarea capitalului”.

Articolul 2

(1) Tranzacțiile la care se aplică taxa pe majorarea capitalului se taxează numai în statele membre pe al căror teritoriu este situat sediul de administrare al unei societăți de capital în momentul derulării acestor tranzacții.

(2) Dacă sediul de administrare al unei societăți de capital este situat într-o țară terță, iar sediul său social este situat într-un stat membru, tranzacțiile la care se aplică taxa pe majorarea capitalului sunt taxate în statul membru în care este situat sediul social.

(3) Dacă sediul social și sediul de administrare ale unei societăți de capital sunt situate într-o țară terță, influxul de capital de investiție sau circulant către o sucursală situată într-un stat membru poate fi taxat în statul membru pe al cărui teritoriu este situată sucursala.

Articolul 3

(1) În sensul prezentei directive expresia „societate de capital” desemnează:

(a)

societăți aflate sub incidența legislației (3) belgiene, germane, franceze, italiene, din Luxemburg și Țările de Jos cunoscute drept:

—	société anonymenaamloze vennootschap,Aktiengesellschaft,société anonyme,società per azioni,société anonyme,naamloze vennootschap;

—	société en commandite par actionscommanditaire vennootschap op aandelen,Kommanditgesellschaft auf Aktien,société en commandite par actions,società in accomandita per azioni,société en commandite par actions,commanditaire vennootschap op aandelen;

—	société de personnes à responsabilité limitéepersonenvennootschap met beperkte aansprakelijkheid,Gesellschaft mit beschränkter Haftung,société à responsabilité limitée,società a responsabilità limitata,société à responsabilité limitée;

(b)	orice societate comercială, firmă, asociație sau persoană juridică cu scop lucrativ care deține acțiuni de capital sau de active care pot fi tranzacționate la o bursă de valori;

(c)

orice societate comercială, firmă, asociație sau persoană juridică cu scop lucrativ ai cărei membri au dreptul să transfere acțiunile lor unor părți terțe fără autorizație prealabilă și care sunt responsabili pentru datoriile societății comerciale, firmei, asociației sau persoanei juridice numai în limita numărului de părți sociale deținute.

(2) În sensul prezentei directive, orice altă societate comercială, firmă, asociație sau persoană juridică cu scop lucrativ este considerată societate de capital. Cu toate acestea, un stat membru are dreptul să nu o considere ca atare în ceea ce privește aplicarea taxei pe majorarea de capital.

Articolul 4

(1) Taxa pe majorarea capitalului se aplică următoarelor tranzacții:

(a)	înființarea unei societăți de capital;

(b)	transformarea în societate de capital a unei societăți comerciale, firme, asociații sau persoane juridice care nu este societate de capital;

(c)	o creștere de capital a unei societăți de capital prin aporturi de active de orice fel;

(d)

o creștere a activelor unei societăți de capital prin aportul de active de orice fel, realizată nu prin intermediul acțiunilor de capital sau active, ci prin intermediul drepturilor similare drepturilor membrilor, cum ar fi drepturile de vot, o cotă de profit sau o cotă din surplusul de după lichidare;

(e)

mutarea dintr-o țară terță într-un stat membru a sediului de administrare al unei societăți comerciale, firme, asociații sau persoane juridice, al cărei sediu social este situat într-o țară terță și care este luată în evidență în acel stat membru, în scopul aplicării taxei pe majorarea capitalului, drept societate de capital;

(f)

mutarea dintr-o țară terță într-un stat membru a sediului social al unei societăți comerciale, firme, asociații sau persoane juridice al cărei centru propriu-zis de administrare este situat într-o țară terță și care este luată în evidență în acel stat membru, în scopul aplicării taxei pe majorarea capitalului, drept societate de capital;

(g)

mutarea dintr-un stat membru într-un alt stat membru a sediului de administrare al unei societăți comerciale, firme, asociații sau persoane juridice care este luată în evidență în statul membru unde a avut loc mutarea, în scopul aplicării taxei pe majorarea capitalului, drept societate de capital, dar nu este considerată astfel în celălalt stat membru;

(h)

mutarea dintr-un stat membru într-un alt stat membru al sediului social al unei societăți comerciale, firme, asociații sau persoane juridice al cărei sediu de administrare este situat într-o țară terță și care este luată în evidență în statul membru în care a avut loc mutarea în scopul aplicării taxei pe majorarea capitalului, drept societate de capital, dar nu este considerată astfel în celălalt stat membru.

(2) La următoarele tranzacții se poate aplica taxa pe majorarea capitalului:

(a)	o creștere de capital a unei societăți de capital prin capitalizarea profiturilor sau prin rezerve permanente sau temporare;

(b)	o creștere a activelor unei societăți de capital prin prestarea de servicii de către un membru, care nu determină o creștere a capitalului societății, dar determină modificarea drepturilor în cadrul societății sau care poate crește valoarea acțiunilor societății;

(c)	un împrumut contractat de o societate de capital, dacă creditorul are dreptul la un procent din profiturile societății;

(d)	un împrumut contractat de o societate de capital de la un membru sau soția sau copilul unui membru sau un împrumut contractat de la o parte terță, dacă este garantat de un membru, cu condiția ca astfel de împrumuturi să aibă aceeași funcție ca și creșterea de capital.

(3) Înființarea, în sensul alineatului (1) litera (a), nu include nici o modificare a actului constitutiv sau statutului unei societăți de capital, în special:

(a)	transformarea unei societăți de capital într-un alt tip de societate de capital;

(b)

mutarea dintr-un stat membru într-un alt stat membru a sediului de administrare sau a sediului social al unei societăți comerciale, firme, asociații sau persoane juridice care este luată în evidență în ambele state membre, în scopul aplicării taxei pe majorarea capitalului, drept societate de capital;

(c)	o modificare a obiectului de activitate al societății de capital;

(d)	prelungirea perioadei de existență a societății de capital.

Articolul 5

(1) Taxa este exigibilă:

(a)

în cazul înființării unei societăți de capital sau a creșterii de capital sau de părți sociale, conform articolului 4 alineatul (1) literele (a), (c) și (d): la valoarea actuală a activelor de orice fel ce reprezintă aportul membrilor sau care urmează să fie aportul membrilor, după deducerea obligațiilor de plată asumate și a cheltuielilor realizate de societate în urma fiecărei contribuții. Statele membre pot amâna exigibilitatea taxei pe majorarea capitalului până la realizarea efectivă a aportului;

(b)

în cazul transformării în societate de capital sau al mutării sediului de administrare sau a sediului social ale unei societăți de capital, conform articolului 4 alineatul (1) literele (b), (e), (f), (g) și (h); la valoarea reală a activelor de orice fel aparținând societății în momentul transformării sau mutării, după deducerea obligațiilor de plată și cheltuielilor pentru care societatea este responsabilă în momentul respectiv;

(c)	în cazul creșterii capitalului prin capitalizarea rezervelor de profituri sau provizioanelor, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a), la valoarea nominală a unei astfel de creșteri;

(d)	în cazul creșterii de active, conform articolului 4 alineatul (2) litera (b); la valoarea actuală a serviciilor prestate, după deducerea obligațiilor de plată asumate și a cheltuielilor societății ca urmare a prestării unor astfel de servicii;

(e)	în cazul împrumuturilor, conform articolului 4 alineatul (2) literele (c) și (d); la valoarea nominală a împrumutului contractat.

(2) În cazurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c), valoarea pentru care se aplică taxa pe majorarea capitalului nu este mai mică decât valoarea reală a părților sociale din societatea comercială alocate sau aparținând fiecărui membru sau decât valoarea nominală a acțiunilor, dacă aceasta din urmă depășește valoarea actuală.

(3) Valoarea pentru care se aplică taxa pe majorarea capitalului în cazul unei creșteri de capital nu include:

—	valoarea activelor aparținând societății de capital care sunt alocate creșterii de capital și pentru care s-a plătit deja taxa pe majorarea capitalului;

—	valoarea împrumuturilor contractate de societatea de capital care sunt convertite în acțiuni ale societății și pentru care s-a plătit deja taxa pe majorarea capitalului.

Articolul 6

(1) Fiecare stat membru poate exclude din baza de impunere, determinată în conformitate cu articolul 5, suma reprezentând majorarea capitalului al unui membru cu răspundere nelimitată privind obligațiile unei societăți de capital, precum și cota deținută de acel membru în activele societății.

(2) Dacă un stat membru își exercită dreptul prevăzut în alineatul (1), taxa pe majorarea capitalului se aplică în următoarele cazuri:

—	transferul sediului de administrare al unei societăți de capital în alt stat membru care nu își exercită acel drept;

—	transferul sediului social al unei societăți de capital al cărui sediu de administrare este situat într-o țară terță într-un alt stat membru care nu își exercită acel drept;

—	orice tranzacție în urma căreia răspunderea unui membru este limitată la cota sa de capital deținută în societate, în special dacă limitarea răspunderii este determinată de transformarea unei societăți de capital într-un alt tip de societate de capital.

Taxa pe capital se aplică, în toate aceste cazuri, la valoarea părților sociale deținute în activele firmei aparținând membrilor cu răspundere nelimitată privind obligațiile societății.

Articolul 7

(1) Până la intrarea în vigoare a dispozițiilor care urmează să fie adoptate de Consiliu în conformitate cu alineatul (2):

(a)	cota taxei pe capital nu poate depăși 2 % sau coborî sub 1 %;

(b)

cota se reduce cu 50 % sau mai mult dacă una sau mai multe societăți de capital își transferă toate activele și pasivele sau una sau mai multe părți ale afacerii lor către una sau mai multe societăți de capital care sunt în curs de înființare sau care există deja.

Reducerea se aplică numai în următoarele condiții:

—

aporturile de capital să primească părți sociale drept contravaloare exclusivă, statele membre având dreptul să extindă aplicarea reducerii în cazurile în care contravaloarea majorării capitalului sunt părțile sociale, în paralel cu plata în numerar a maximum 10 % din valoarea nominală a părților sociale;

—	societățile care iau parte la tranzacție să aibă sediul de administrare sau sediul social pe teritoriul unui stat membru;

(c)

cota taxei pe capital poate fi redusă cu 0,5 % până la 1 ianuarie 1973 și cu 1 % după această dată în cazul constituirii sau creșterii capitalului unui holding sau societăți de capital al cărei unic obiect de activitate îl constituie deținerea de acțiuni în alte societăți și administrarea și rentabilizarea acestor acțiuni, cu condiția ca aceste companii să nu se angajeze în activități industriale sau comerciale proprii și să nu exploateze o locație comercială deschisă publicului.

(2) Pentru a permite Consiliului să determine cotele comune ale taxei pe majorarea capitalului înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, Comisia înaintează Consiliului o propunere referitoare la această problemă până la 1 ianuarie 1971.

(3) În cazul creșterii capitalului social conform articolului 4 alineatul (1) litera (c) ca urmare a reducerii capitalului social determinată de pierderile înregistrate, cota poate fi redusă pentru acea parte a creșterii care corespunde reducerii de capital, dacă această creștere intervine într-un interval de patru ani de la reducerea de capital.

(4) Dacă un stat membru își exercită dreptul menționat la articolul 4 alineatul (2), taxa pe majorarea capitalului poate fi diminuată.

Articolul 8

Un stat membru poate scuti parțial sau total de la taxa pe majorarea capitalului tranzacțiile menționate în articolul 4 alineatele (1) și (2) cu privire la:

—

societăți de capital care furnizează servicii publice, cum ar fi întreprinderile de transport public, autoritățile portuare sau întreprinderile furnizoare de apă, gaz sau curent electric în cazurile în care statul sau autoritățile regionale sau locale dețin cel puțin jumătate din capitalul societății;

—	societăți de capital care, în conformitate cu regulamentele lor și în fapt, urmăresc exclusiv și direct obiective culturale, caritabile, sociale sau educaționale.

Articolul 9

Anumite tipuri de tranzacții sau de societăți de capital pot fi supuse scutirilor, reducerilor sau creșterilor de rate pentru a se realiza o taxare corectă sau din considerente sociale sau pentru a permite unui stat membru să facă față unor situații speciale. Statul membru care propune aplicarea unei astfel de măsuri prezintă situația Comisiei în timp util, având în vedere aplicarea articolului 102 din tratat.

Articolul 10

În afară de impozitul pe capital, statele membre nu aplică societăților, companiilor, asociațiilor și persoanelor juridice cu scop lucrativ nici un fel de taxe:

(a)	în cazul tranzacțiilor menționate la articolul 4;

(b)	în cazul contribuțiilor, împrumuturilor sau prestărilor de servicii, care reprezintă o parte a tranzacțiilor menționate la articolul 4;

(c)	în cazul înregistrărilor sau a altor formalități necesare înainte de începerea activității, taxe care ar putea fi aplicate, ca rezultat al formelor juridice, companiilor, firmelor, asociațiilor sau persoanelor juridice cu scop lucrativ.

Articolul 11

Statele membre nu aplică nici o formă de impozitare pentru:

(a)	crearea, emiterea, admiterea în vederea cotării la bursa de valori, punerea în circulație sau tranzacționarea acțiunilor sau a altor titluri de valoare de același tip sau a certificatelor reprezentând astfel de titluri de valoare, indiferent de emitent;

(b)

împrumuturile, inclusiv obligațiunile guvernamentale contractate prin emiterea de obligațiuni sau de alte titluri de valoare negociabile, indiferent de emitent sau alte formalități aferente sau crearea, emiterea sau admiterea la bursa de valori, punerea în circulație sau tranzacționarea acestor obligațiuni sau a altor titluri de valoare negociabile.

Articolul 12

(1) Fără a aduce atingere articolelor 10 și 11, statele membre pot impune:

(a)	taxe pe cesionarea de titluri de valoare, impozitate sau nu la o cotă unitară;

(b)	taxe de cesiune, inclusiv taxe de cadastru, în cazul în care se cesionează către o companie, firmă, asociație sau persoană juridică cu scop lucrativ, afacerea sau proprietățile imobile situate pe teritoriul lor;

(c)	taxe de cesiune în legătură cu activele de orice fel cesionate unei societăți, firme, asociații sau persoane juridice cu scop lucrativ, atât timp cât beneficiul rezultat din transferul de proprietate este altul decât părțile sociale deținute în cadrul societății;

(d)	taxe pentru instituirea, înregistrarea sau ridicarea ipotecilor sau a altor taxe pe teren sau pe alte proprietăți;

(e)	taxe plătite sub formă de onorarii sau speze;

(f)	taxa pe valoarea adăugată.

(2) Taxele și impozitele menționate la alineatul (1) literele (b), (c), (d) și (e) sunt aceleași, indiferent dacă sediul de administrare sau sediul social al societății, firmei, asociației sau persoanei juridice cu scop lucrativ este sau nu situat pe teritoriul statului membru care aplică impozitele și taxele; aceste impozite și taxe nu pot depăși valoarea celor aplicabile tranzacțiilor similare în statul membru care le solicită.

Articolul 13

Statele membre asigură intrarea în vigoare a prezentelor dispoziții până la 1 ianuarie 1972 prin intermediul actelor cu putere de lege, și a actelor administrative care sunt necesare pentru a duce la îndeplinire dispozițiile prezentei directive și informează imediat Comisia asupra acestora.

Articolul 14

Statele membre se asigură că textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă ulterior în domeniul reglementat de prezenta directivă sunt înaintate Comisiei.

Articolul 15

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 iulie 1969.

Pentru Consiliu

Președintele

H. J. WITTEVEEN

(1) JO 119, 3.7.1965, p. 2057/65.

(2) JO 134, 23.7.1965, p. 2227/65.

(3) Lucrarea de adaptare tehnică are drept rezultat următoarea formă prezentată de Comisie Consiliului:

În articolul 3 alineatul (1) litera (a):

—	se înlocuiește virgula prin cuvântul „și”;

—	se inserează după cuvântul „Țările de Jos”: „Regatul Unit al Marii Britanii, Irlanda, Danemarca și Norvegia”;

—

la prima liniuță, se inserează după cuvintele: „naamloze vennootschap”:

„companies incorporated with limited liability, societăți cu răspundere limitată care sunt înființate și înregistrate conform Statutului societăților comerciale sau Statutului societăților comerciale pe acțiuni sau care sunt încorporate în pe baza unei carte sau a unei decizii particulare a Parlamentului, Aktieselskab, Aksjeselskap”;

—	la a doua liniuță se inserează după cuvintele „commanditaire vennootschap op aandelen”: „Kommandit-aktiesclskab, Kommandittaksjeselskap”.