23.12.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 330/72


ACORD-CADRU

de parteneriat și de cooperare globală între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Regatul Thailandei, pe de altă parte

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „UE”,

și

REGATUL BELGIEI,

REPUBLICA BULGARIA,

REPUBLICA CEHĂ,

REGATUL DANEMARCEI,

REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,

REPUBLICA ESTONIA,

IRLANDA,

REPUBLICA ELENĂ,

REGATUL SPANIEI,

REPUBLICA FRANCEZĂ,

REPUBLICA CROAȚIA,

REPUBLICA ITALIANĂ,

REPUBLICA CIPRU,

REPUBLICA LETONIA,

REPUBLICA LITUANIA,

MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,

UNGARIA,

REPUBLICA MALTA,

REGATUL ȚĂRILOR DE JOS,

REPUBLICA AUSTRIA,

REPUBLICA POLONĂ,

REPUBLICA PORTUGHEZĂ,

ROMÂNIA,

REPUBLICA SLOVENIA,

REPUBLICA SLOVACĂ,

REPUBLICA FINLANDA,

REGATUL SUEDIEI,

state membre ale Uniunii Europene, denumite în continuare „statele membre”,

pe de o parte,

și

REGATUL THAILANDEI, denumit în continuare „Thailanda”,

pe de altă parte,

denumite în continuare „părțile”,

AVÂND ÎN VEDERE relațiile tradiționale de prietenie dintre părți, precum și legăturile istorice, politice și economice strânse care le unesc,

ACORDÂND o importanță deosebită caracterului amplu al relațiilor lor reciproce,

REAFIRMÂNDU-ȘI atașamentul față de principiile democratice și drepturile omului și libertățile fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948, și în alte instrumente internaționale relevante în domeniul drepturilor omului,

REAFIRMÂNDU-ȘI atașamentul față de principiile statului de drept și ale bunei guvernanțe, precum și dorința de a promova progresul economic și social pentru popoarele lor, ținând seama de cerințele de protecție a mediului și de principiile dezvoltării durabile, precum și de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 70/1 din 25 septembrie 2015,

RECUNOSCÂND statutul Thailandei de țară în curs de dezvoltare și ținând seama de nivelul de dezvoltare al fiecărei părți,

RECUNOSCÂND necesitatea de a promova conceptele și obiectivele de neproliferare și dezarmare prin intermediul instrumentelor internaționale și regionale relevante pentru a contracara pericolul reprezentat de armele de distrugere în masă (ADM). Adoptarea prin consens a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU) evidențiază angajamentul întregii comunități internaționale de a combate proliferarea acestor arme. La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 17 noiembrie 2003, o politică a UE de integrare a politicilor de neproliferare în relațiile UE cu țările terțe. Thailanda, în calitatea sa de țară membră a Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), este membră semnatară fondatoare a Tratatului privind o zonă fără arme nucleare în Asia de Sud-Est, care a fost semnat la Bangkok la 15 decembrie 1995,

ÎNTRUCÂT părțile recunosc legăturile dintre dezarmare, controlul armelor, pace și securitate și dezvoltare și constată că o cooperare mai strânsă între părți în ceea ce privește promovarea punerii în aplicare a instrumentelor internaționale relevante poate conduce la progrese în direcția realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și a creării unei lumi mai sigure,

ÎNTRUCÂT părțile consideră terorismul drept o amenințare la adresa securității mondiale și doresc să își intensifice dialogul și cooperarea în lupta împotriva terorismului, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale CSONU, în special cu Rezoluția 1373 (2001) a CSONU, părțile reafirmă faptul că respectarea drepturilor omului pentru toți și a statului de drept reprezintă baza fundamentală a luptei împotriva terorismului,

REAFIRMÂND faptul că cele mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională în ansamblu nu trebuie lăsate nepedepsite, iar urmărirea penală eficace a acestora trebuie asigurată prin luarea de măsuri naționale și prin intensificarea colaborării pe plan global,

REAFIRMÂNDU-ȘI hotărârea de a combate infracțiunile grave care preocupă comunitatea internațională,

RECUNOSCÂND importanța Acordului de cooperare dintre Comunitatea Economică Europeană și Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda, țări membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est, semnat la Kuala Lumpur la 7 martie 1980, și a protocoalelor de aderare ulterioare,

RECUNOSCÂND importanța consolidării relațiilor existente între părți, în vederea intensificării cooperării dintre acestea, precum și dorința lor comună de a-și consolida, aprofunda și diversifica relațiile în domenii de interes reciproc pe baza respectării suveranității, a egalității, a nediscriminării, a mediului natural și în avantajul lor reciproc,

RECUNOSCÂND că părțile împărtășesc aspirația comună de a avea economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, favorabile incluziunii, inovatoare, cu emisii nete egale cu zero și verzi și că schimbul de experiență în contextul punerii în aplicare a politicilor lor interne poate asigura un rezultat mai bun al acestor politici și poate accelera atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU,

EXPRIMÂNDU-ȘI angajamentul deplin de a promova dezvoltarea durabilă în toate dimensiunile sale, inclusiv protecția mediului și cooperarea eficace pentru combaterea schimbărilor climatice și punerea în aplicare efectivă a Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), adoptată la Rio de Janeiro la 9 mai 1992, și a Acordului de la Paris, adoptat la Paris la 12 decembrie 2015, precum și promovarea și punerea în aplicare eficace a standardelor sociale și de muncă recunoscute la nivel internațional,

VEGHIND, în această privință, ca nimeni să nu fie lăsat în urmă,

SUBLINIIND importanța aprofundării relațiilor și a cooperării în domenii precum migrația,

CONFIRMÂNDU-ȘI dorința de a intensifica cooperarea dintre părți, în deplină armonie cu activitățile întreprinse în cadrele regionale, pe baza valorilor comune și a avantajului reciproc,

RECUNOSCÂND importanța pe care părțile o acordă principiilor și normelor care reglementează comerțul internațional, astfel cum sunt prevăzute, în special în Acordul de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), întocmit la Marrakesh la 15 aprilie 1994, precum și necesității de a le aplica în mod transparent și nediscriminatoriu,

LUÂND ACT de faptul că, dacă părțile ar decide, în cadrul prezentului acord, să încheie acorduri specifice în domeniul libertății, securității și justiției, care ar urma să fie încheiate de către UE în temeiul titlului V din partea a treia a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, dispozițiile unor astfel de acorduri specifice viitoare nu ar fi obligatorii pentru Irlanda, cu excepția cazului în care UE, în același timp cu Irlanda în ceea ce privește relațiile lor bilaterale anterioare, ar notifica Thailandei faptul că Irlandei îi revin obligații în temeiul acestor viitoare acorduri specifice ca parte a UE, în conformitate cu Protocolul nr. 21 privind poziția Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, orice măsuri interne ulterioare ale UE care ar urma să fie adoptate în temeiul titlului menționat anterior pentru a pune în aplicare prezentul acord nu ar fi obligatorii pentru Irlanda decât dacă aceasta ar notifica faptul că dorește să participe la măsurile respective sau le acceptă în conformitate cu Protocolul nr. 21. LUÂND ACT, DE ASEMENEA, de faptul că astfel de acorduri specifice viitoare sau astfel de măsuri interne ulterioare ale UE ar intra sub incidența Protocolului nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la tratatele respective,

CONVIN CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

TITLUL I

NATURA ȘI DOMENIUL DE APLICARE

Articolul 1

Principii generale

(1)   Respectarea principiilor democratice și a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în Declarația universală a drepturilor omului și în alte instrumente internaționale relevante referitoare la drepturile omului, și respectarea principiului statului de drept stau la baza politicilor interne și internaționale ale părților și constituie un element esențial al prezentului acord.

(2)   Părțile își confirmă angajamentul de a promova dezvoltarea durabilă în toate dimensiunile sale, de a coopera în ceea ce privește abordarea provocărilor legate de schimbările climatice și de globalizare și de a contribui la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

(3)   Părțile își reafirmă angajamentul față de Declarația de la Paris privind eficacitatea ajutorului, adoptată în 2005, și convin să consolideze cooperarea în vederea îmbunătățirii în continuare a rezultatelor obținute în domeniul dezvoltării.

(4)   Părțile își reafirmă atașamentul față de principiile bunei guvernanțe și față de lupta împotriva corupției, ținând seama în special de obligațiile internaționale care le revin.

(5)   Părțile sunt de acord ca activitățile de cooperare desfășurate în temeiul prezentului acord să țină seama de nevoile și de capacitățile fiecărei părți.

Articolul 2

Obiectivele cooperării

Având în vedere parteneriatul lor istoric solid, părțile convin să aibă o relație orientată spre viitor, cu o perspectivă mai structurată și mai strategică, bazată pe valori comune și chestiuni de interes reciproc și se angajează să poarte un dialog cuprinzător și să promoveze în continuare cooperarea între ele în toate sectoarele de interes comun. Eforturile lor vor viza, în special:

(a)

promovarea cooperării, pe o bază bilaterală și multilaterală, în cadrul tuturor forurilor și organizațiilor regionale și internaționale relevante implicate în domeniile care fac obiectul prezentului acord;

(b)

instituirea unei cooperări cu privire la combaterea proliferării ADM;

(c)

inițierea unui dialog cu privire la infracțiunile grave care preocupă comunitatea internațională;

(d)

instituirea unei cooperări cu privire la combaterea terorismului și a criminalității transfrontaliere;

(e)

asigurarea condițiilor pentru intensificarea și dezvoltarea comerțului și a investițiilor între părți în avantajul lor reciproc și promovarea acestor obiective, asigurând în același timp respectarea principiilor și a normelor OMC și în așa fel încât acest lucru să contribuie la atingerea obiectivului dezvoltării durabile și să promoveze lanțuri de aprovizionare durabile și practici comerciale responsabile;

(f)

instituirea unei cooperări în toate domeniile de interes reciproc care țin de comerț și investiții, în vederea promovării punerii în aplicare a principiilor și normelor OMC, a facilitării fluxurilor comerciale și investiționale durabile și a prevenirii și a înlăturării obstacolelor din calea comerțului și a investițiilor, în concordanță și în complementaritate cu inițiativele în derulare și viitoare ale UE-ASEAN și contribuind la acestea și la dezvoltarea durabilă;

(g)

instituirea unei cooperări în domeniul libertății, securității și justiției, inclusiv al statului de drept și al cooperării judiciare și juridice, al protecției datelor cu caracter personal, al migrației, al combaterii spălării banilor, criminalității organizate și drogurilor ilicite;

(h)

instituirea unei cooperări în toate celelalte sectoare de interes reciproc, în special politica macroeconomică și instituțiile financiare, planificarea dezvoltării, buna guvernanță în domeniul fiscal, combaterea corupției, responsabilitatea socială a întreprinderilor, politica industrială și microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM), societatea informațională, știința, tehnologia și inovarea, economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, economia circulară și verde, bioeconomia, schimbările climatice, energia, transporturile, cercetarea și dezvoltarea, educația și formarea, cultura, turismul, drepturile omului, egalitatea de gen, mediul și resursele naturale, agricultura și dezvoltarea rurală, sănătatea, statisticile, societatea bazată pe cunoaștere, siguranța alimentară, aspectele fitosanitare și veterinare, ocuparea forței de muncă și afacerile sociale;

(i)

sporirea participării părților la programele de cooperare subregionale, regionale și trilaterale deschise participării celeilalte părți;

(j)

consolidarea rolului și a profilului părților în regiunile celeilalte părți prin diferite mijloace, inclusiv prin schimburi culturale, prin utilizarea tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) și prin educație;

(k)

promovarea înțelegerii interumane prin cooperare între diferite entități neguvernamentale precum grupurile de reflecție, universitățile, societatea civilă și mass-media, sub formă de seminare, conferințe, interacțiuni între tineri, exerciții în spațiul cibernetic, programe de formare, schimburi și alte activități.

Articolul 3

Armele de distrugere în masă

(1)   Părțile consideră că proliferarea ADM și a vectorilor purtători ai acestora, atât în cazul actorilor statali, cât și al celor nestatali, reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa stabilității și a securității internaționale. Părțile convin, prin urmare, să coopereze și să contribuie la combaterea proliferării ADM și a vectorilor purtători ai acestora prin respectarea în totalitate și punerea în aplicare la nivel național a obligațiilor existente care le revin în temeiul tratatelor și al acordurilor internaționale privind dezarmarea și neproliferarea și al altor obligații internaționale relevante încheiate sub egida ONU, inclusiv în temeiul rezoluțiilor CSONU. Părțile convin că această dispoziție constituie un element esențial al prezentului acord.

(2)   Mai mult, părțile convin să coopereze și să contribuie la combaterea proliferării ADM și a vectorilor purtători ai acestora și să promoveze punerea în aplicare a instrumentelor internaționale privind dezarmarea prin:

(a)

luarea de măsuri pentru a deveni parte la toate celelalte instrumente internaționale relevante și pentru a le pune în aplicare pe deplin;

(b)

în conformitate cu obligațiile lor internaționale respective, sporirea eficacității controalelor naționale ale exporturilor și controlul exporturilor și al tranzitului de mărfuri legate de ADM, inclusiv controlul utilizării finale a tehnologiilor cu dublă utilizare în ceea ce privește ADM, după caz, cu mijloace eficace de asigurare a respectării actelor cu putere de lege sau a normelor administrative, inclusiv sancțiuni eficace și măsuri preventive pentru încălcarea controlului exporturilor, inclusiv, în special, prin cooperare și consolidarea capacităților;

(c)

promovarea punerii în aplicare depline și efective a Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare (TNP), semnat la Londra, Moscova și Washington D.C. la 1 iulie 1968, ca piatră de temelie a regimului mondial de neproliferare și dezarmare nucleară și ca element important în dezvoltarea aplicațiilor energiei nucleare în scopuri pașnice, a Convenției cu privire la interzicerea perfecționării, producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și cu toxine și la distrugerea lor (BTWC), semnată la Londra, Moscova și Washington D.C. la 10 aprilie 1972, și a Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii și stocării armelor chimice și distrugerea acestora (CWC), semnată la Paris și New York la 13 ianuarie 1993.

(3)   Părțile convin să instituie un dialog regulat care să însoțească și să consolideze elementele menționate la alineatul (2) literele (a)-(c). Un astfel de dialog poate să aibă loc la nivel regional.

Articolul 4

Armele de calibru mic și armamentul ușor și alte arme convenționale

(1)   Părțile recunosc că fabricarea, transferul și circulația ilicite de arme de calibru mic și armament ușor, inclusiv muniția aferentă, precum și acumularea excesivă, gestionarea și securitatea insuficientă a stocurilor și răspândirea necontrolată a armelor de calibru mic și a armamentului ușor, care au o gamă largă de consecințe umanitare și socioeconomice, continuă să reprezinte o amenințare gravă la adresa păcii și a securității internaționale, precum și a dezvoltării durabile la nivel individual, local, național, regional și internațional.

(2)   Părțile convin să respecte și să pună în aplicare pe deplin obligațiile care le revin în vederea combaterii comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor, inclusiv a comerțului cu muniția aferentă, în temeiul acordurilor internaționale și al rezoluțiilor CSONU în vigoare, precum și angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul altor instrumente internaționale aplicabile în acest domeniu, cum ar fi Programul de acțiune al Organizației Națiunilor Unite pentru prevenirea, combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub toate aspectele sale, adoptat de către Adunarea Generală a ONU la 20 iulie 2001.

(3)   Părțile recunosc importanța sistemelor interne de control pentru transferul de arme convenționale, în conformitate cu obligațiile lor internaționale și cu obiectul și scopul Tratatului privind comerțul cu arme adoptat prin Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 67/234B din 2 aprilie 2013. Părțile recunosc importanța aplicării acestor controale într-un mod responsabil, pentru a contribui astfel la pacea, securitatea și stabilitatea pe plan internațional și regional, la reducerea suferinței umane, precum și la prevenirea deturnării armelor convenționale. Părțile convin să își consolideze dialogul și cooperarea în domeniul controlului exporturilor.

(4)   Părțile convin să își intensifice cooperarea și să urmărească coordonarea, complementaritatea și sinergia eforturilor lor legate de prevenirea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor și a transferurilor de arme convenționale și a sistemelor naționale de control al importurilor și exporturilor de arme convenționale.

Articolul 5

Infracțiuni grave care preocupă comunitatea internațională

Părțile reafirmă faptul că cele mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională în ansamblul său nu trebuie să rămână nepedepsite și că trebuie să se asigure urmărirea lor penală prin adoptarea de măsuri la nivel național sau internațional, după caz, și prin consolidarea cooperării internaționale în conformitate cu actele lor cu putere de lege și normele lor administrative.

Articolul 6

Cooperarea în materie de prevenire și combatere a terorismului

(1)   Părțile reafirmă importanța combaterii terorismului cu respectarea deplină a statului de drept, a dreptului internațional, în special a Cartei Organizației Națiunilor Unite, semnată la San Francisco la 26 iunie 1945, precum și a rezoluțiilor relevante ale CSONU, a dreptului drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar. În acest cadru și ținând seama de Strategia globală a ONU de combatere a terorismului cuprinsă în Rezoluția nr. 60/288 a Adunării Generale a ONU din 8 septembrie 2006, astfel cum a fost revizuită ulterior, precum și de Declarația comună ASEAN-UE privind cooperarea în vederea combaterii terorismului, adoptată la 28 ianuarie 2003, părțile convin să coopereze în ceea ce privește prevenirea și eliminarea terorismului sub toate formele și manifestările sale.

(2)   Părțile procedează astfel, în special:

(a)

în contextul punerii în aplicare depline a Rezoluțiilor CSONU 1267 (1999), 1373 (2001), 1822 (2008), 2242 (2015), 2396 (2017) și 2462 (2019), precum și a altor rezoluții, convenții și instrumente internaționale relevante ale ONU;

(b)

prin schimbul de informații cu privire la grupările teroriste, teroriști și rețelele lor de sprijin, în conformitate cu dreptul internațional și cu actele lor cu putere de lege și normele lor administrative;

(c)

prin cooperarea cu privire la mijloacele, inclusiv echipamentele, și metodele utilizate pentru combaterea terorismului, inclusiv în domeniile tehnice și în materie de formare, precum și prin schimbul de experiență referitor la prevenirea terorismului și la recrutare;

(d)

prin acțiuni de cooperare menite să consolideze consensul internațional cu privire la lupta împotriva terorismului și a finanțării terorismului, precum și împotriva utilizării inadecvate a tehnologiei informației în scopuri teroriste, precum și prin măsuri în vederea ajungerii la un acord cu privire la Convenția generală a Organizației Națiunilor Unite privind terorismul internațional, care să completeze instrumentele ONU existente și alte instrumente internaționale aplicabile în domeniul combaterii terorismului;

(e)

prin schimbul de cele mai bune practici în domeniul protecției drepturilor omului în lupta împotriva terorismului.

TITLUL II

COOPERAREA BILATERALĂ, REGIONALĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

Articolul 7

Cooperarea în cadrul organizațiilor regionale și internaționale

(1)   Părțile se angajează să coopereze și să facă schimb de opinii în cadrul forurilor și al organizațiilor regionale și internaționale, în special în cadrul ONU și al organizațiilor și agențiilor sale specializate, inclusiv al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), al relațiilor de dialog ASEAN-UE, în special în contextul Parteneriatului strategic ASEAN-UE, al Forumului regional ASEAN (ARF) și al Reuniunii Asia-Europa (ASEM), dar nu numai.

(2)   Părțile se angajează să coopereze și să facă schimb de opinii cu privire la aspecte economice și alte aspecte conexe în cadrul forurilor și al organizațiilor regionale și internaționale, inclusiv, printre altele, ASEM, Conferința ONU pentru Comerț și Dezvoltare, OMC și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale.

Articolul 8

Cooperarea bilaterală și regională

(1)   Pentru fiecare domeniu de dialog și de cooperare din cadrul prezentului acord și acordând totodată o atenție corespunzătoare aspectelor care țin de cooperarea bilaterală, părțile vor conveni să desfășoare activitățile în cauză la nivel bilateral sau regional sau prin combinarea ambelor cadre. În alegerea cadrului de cooperare adecvat, părțile vor urmări ca acesta să aibă un impact maxim asupra tuturor părților interesate și să asigure o mai mare implicare a acestora, precum și să utilizeze optim resursele disponibile, ținând seama de fezabilitatea politică și instituțională și asigurând coerența cu alte activități în care sunt angrenați UE și membrii ASEAN.

(2)   Dacă este cazul, părțile pot să decidă extinderea sprijinului financiar pentru a include activitățile de cooperare în domeniile care fac obiectul prezentului acord sau care au legătură cu acesta, în conformitate cu procedurile și resursele lor financiare. Această cooperare poate include în special organizarea de programe de formare, de ateliere și seminare, schimburi de experți, studii și alte acțiuni convenite de către părți.

TITLUL III

COOPERAREA ÎN DOMENIUL COMERȚULUI ȘI AL INVESTIȚIILOR

Articolul 9

Principii generale

(1)   Părțile se angajează într-un dialog pe teme comerciale și conexe, la nivel bilateral și multilateral, în vederea consolidării relațiilor comerciale bilaterale și a dezvoltării în continuare a sistemului de schimburi comerciale multilaterale, în așa fel încât acesta să contribuie la atingerea obiectivului dezvoltării durabile.

(2)   Părțile se angajează să promoveze dezvoltarea și diversificarea până la cel mai înalt nivel posibil și în avantajul lor reciproc a schimburilor comerciale reciproce, în conformitate cu principiile și normele OMC. Părțile se angajează să obțină condiții îmbunătățite de acces pe piață prin adoptarea de măsuri de îmbunătățire a transparenței, ținând seama de activitatea desfășurată de organizațiile internaționale în acest domeniu.

(3)   Părțile se informează reciproc cu privire la evoluția politicilor comerciale și a politicilor conexe, cum ar fi politica agricolă, politica privind siguranța alimentară, măsurile netarifare, politica în domeniul protecției consumatorilor și politica de mediu, inclusiv gestionarea deșeurilor.

(4)   Părțile încurajează dialogul și cooperarea în vederea dezvoltării relațiilor lor comerciale și investiționale, inclusiv a rezolvării, printre altele, a problemelor comerciale care țin de domeniile menționate la articolele 10-19 din prezentul acord.

Articolul 10

Chestiuni sanitare și fitosanitare

(1)   Părțile cooperează în domeniul siguranței alimentelor și al chestiunilor sanitare și fitosanitare în vederea protejării vieții sau a sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor pe teritoriul părților.

(2)   Părțile discută și fac schimb de informații cu privire la măsurile adoptate de fiecare în parte, astfel cum sunt definite în Acordul OMC privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare, care a intrat în vigoare odată cu instituirea OMC la 1 ianuarie 1995, inclusiv standardele Convenției internaționale pentru protecția plantelor, semnată la Roma la 6 decembrie 1951, ale Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor și ale Comisiei Codex Alimentarius.

(3)   Părțile convin să coopereze în vederea consolidării capacităților cu privire la chestiunile sanitare și fitosanitare. Acest proces de consolidare a capacităților se realizează în funcție de necesitățile fiecărei părți și are ca obiectiv acordarea de asistență oricăreia dintre părți în procesul de asigurare a conformității cu cadrul juridic al celeilalte părți.

(4)   Părțile stabilesc în timp util un dialog cu privire la chestiunile sanitare și fitosanitare, la cererea oricăreia dintre părți, în vederea analizării acestor chestiuni și a altor aspecte conexe urgente.

(5)   Părțile desemnează puncte de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile prevăzute la prezentul articol.

(6)   Părțile acordă o importanță deosebită cooperării în domeniul sanitar și fitosanitar.

Articolul 11

Sisteme alimentare durabile

(1)   Părțile cooperează pentru promovarea tranziției mondiale către sisteme alimentare durabile.

(2)   Părțile promovează dialogul, activitățile de consolidare a capacităților și cooperarea strânsă în chestiuni de interes reciproc pentru a susține dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Printre aceste chestiuni se numără:

(a)

reducerea impactului sistemelor alimentare asupra mediului și a climei;

(b)

dezvoltarea de sisteme agricole și alimentare durabile de-a lungul tuturor etapelor lanțului alimentar, incluzând agroecologia, producția ecologică, reducerea utilizării pesticidelor și a riscurilor asociate acestora, bunăstarea animalelor și rezistența la antimicrobiene;

(c)

reducerea pierderilor alimentare și a risipei de alimente de-a lungul întregului lanț alimentar;

(d)

lupta împotriva fraudei alimentare.

(3)   Părțile desemnează puncte de contact pentru comunicarea cu privire la chestiunile prevăzute la prezentul articol.

(4)   Părțile acordă o importanță deosebită cooperării în domeniul sistemelor alimentare durabile.

Articolul 12

Bariere tehnice în calea comerțului

(1)   Părțile promovează aplicarea standardelor internaționale și schemele internaționale de acreditare și schimbă informații referitoare la standardele, reglementările tehnice și procedurile de evaluare a conformității, inclusiv în cadrul Acordului OMC privind barierele tehnice în calea comerțului (BTC), care a intrat în vigoare odată cu instituirea OMC la 1 ianuarie 1995.

(2)   Părțile își consolidează cooperarea în domeniul standardelor, al reglementărilor tehnice și al procedurilor de evaluare a conformității, inclusiv prin consolidarea capacităților tehnice și prin cooperarea în vederea respectării măsurilor BTC.

(3)   Părțile desemnează un punct de contact care să coordoneze schimbul de informații și cooperarea în conformitate cu prezentul articol, precum și să faciliteze eforturile de cooperare în materie de reglementare între părți.

Articolul 13

Cooperarea vamală și facilitarea comerțului

(1)   Părțile fac schimb de experiență și examinează posibilitățile de simplificare a procedurilor de import, export și a altor proceduri vamale, de sporire a transparenței reglementărilor comerciale și de dezvoltare a cooperării vamale, inclusiv a unor mecanisme eficace de asistență administrativă reciprocă. Părțile cooperează în vederea facilitării punerii în aplicare a Acordului OMC privind facilitarea comerțului, care a intrat în vigoare la 22 februarie 2017. Părțile vor acorda o atenție deosebită sporirii dimensiunii de securitate a comerțului internațional, inclusiv a serviciilor de transport, precum și asigurării unei abordări echilibrate între facilitarea comerțului, eficiența controalelor și combaterea fraudei și a neregulilor vamale.

(2)   Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute în prezentul acord, părțile își exprimă dorința de a examina în viitor posibilitatea încheierii unui protocol privind cooperarea în domeniul vamal, inclusiv privind asistența reciprocă, în cadrul instituțional stabilit prin prezentul acord.

Articolul 14

Antidumping

(1)   Părțile își reafirmă drepturile și obligațiile care le revin în temeiul articolului VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994 și al Acordului OMC privind punerea în aplicare a articolului VI din GATT 1994, în special a articolului 15.

(2)   Părțile acordă o importanță deosebită cooperării în domeniul antidumping.

Articolul 15

Investiții

Părțile încurajează un flux mai mare de investiții prin dezvoltarea unui mediu atractiv și favorabil pentru investiții reciproce prin intermediul unui dialog susținut, menit să consolideze înțelegerea și cooperarea în domeniul investițiilor, să exploreze mecanismele administrative de facilitare a fluxurilor de investiții și să promoveze o politică de transparență, deschidere și nediscriminare față de investitori, în conformitate cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative.

Articolul 16

Politica în domeniul concurenței

(1)   Părțile promovează instituirea și aplicarea efectivă a unor norme în materie de concurență, precum și diseminarea de informații în vederea promovării transparenței și a securității juridice pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea pe piețele lor, în conformitate cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative.

(2)   Ambele părți se angajează să coopereze în domeniile convenite de comun acord pentru a îmbunătăți înțelegerea reciprocă a legislației și a politicilor celeilalte părți în domeniul concurenței.

Articolul 17

Servicii

Părțile stabilesc un dialog susținut, ce urmărește în special asigurarea schimbului de informații cu privire la cadrele lor respective de reglementare, promovarea accesului reciproc la piețe, promovarea accesului la sursele de capital și de tehnologie, precum și promovarea comerțului în domeniul serviciilor între cele două regiuni și, de asemenea, pe piețele țărilor terțe.

Articolul 18

Drepturile de proprietate intelectuală

(1)   Părțile fac schimb de informații și de experiență pe teme precum practica, promovarea, diseminarea, raționalizarea, gestionarea, protejarea și aplicarea eficace a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), prevenirea încălcării acestor drepturi, lupta împotriva contrafacerii și a pirateriei, în special prin intermediul cooperării vamale și al altor forme adecvate de cooperare și prin consolidarea protejării acestor drepturi, astfel cum au convenit părțile. În conformitate cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative și în conformitate cu acordurile internaționale relevante la care sunt parte, părțile vor coopera în special în ceea ce privește asigurarea respectării DPI și protecția brevetelor, a indicațiilor geografice, a mărcilor comerciale, a drepturilor de autor și a desenelor și modelelor industriale, precum și în ceea ce privește protecția soiurilor de plante.

(2)   Părțile își acordă reciproc asistență tehnică în domeniul DPI și sprijin reciproc în vederea îmbunătățirii protecției, asigurării respectării, utilizării și comercializării drepturilor de proprietate intelectuală pe baza experienței europene și în vederea îmbunătățirii diseminării cunoștințelor în acest domeniu.

(3)   Părțile recunosc importanța Declarației de la Doha referitoare la Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS) și la sănătatea publică, adoptată la Doha la 14 noiembrie 2001, și își reafirmă angajamentul față de respectarea acesteia. Părțile respectă și contribuie la punerea în aplicare a Deciziei Consiliului general al OMC din 30 august 2003 cu privire la punctul 6 din Declarația de la Doha referitoare la Acordul TRIPS și la sănătatea publică, precum și a Protocolului de modificare a Acordului TRIPS, adoptat la Geneva la 6 decembrie 2005.

Articolul 19

Comerțul digital

(1)   Părțile fac schimb de informații cu privire la aspectele legate de reglementare în contextul comerțului digital, în conformitate cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative, care abordează următoarele aspecte:

(a)

recunoașterea și facilitarea serviciilor electronice interoperabile de încredere și autentificare;

(b)

tratamentul comunicărilor de marketing direct;

(c)

protecția consumatorilor;

(d)

alte aspecte relevante pentru dezvoltarea comerțului digital.

(2)   Recunoscând caracterul global al comerțului digital, părțile afirmă importanța participării active în cadrul forurilor multilaterale în vederea promovării dezvoltării comerțului digital.

TITLUL IV

COOPERAREA ÎN DOMENIUL LIBERTĂȚII, SECURITĂȚII ȘI JUSTIȚIEI

Articolul 20

Statul de drept

(1)   În cadrul cooperării lor în temeiul prezentului titlu, părțile acordă o importanță deosebită promovării statului de drept și asigurării accesului egal la justiție pentru toți. Ținând cont de avantajul lor reciproc, părțile cooperează pe deplin cu privire la funcționarea eficace a instituțiilor din domeniul asigurării respectării legii și al administrării justiției.

(2)   Cooperarea dintre părți va include, de asemenea un schimb de informații cu privire la sistemele juridice și la legislație.

Articolul 21

Egalitatea de gen și capacitarea femeilor și a fetelor

(1)   Părțile recunosc necesitatea egalității de gen și a capacitării tuturor femeilor și fetelor ca obiectiv de sine stătător, precum și ca motor al democrației, al dezvoltării durabile și favorabile incluziunii, al păcii și securității.

(2)   Părțile cooperează pentru a promova egalitatea de gen, exercitarea deplină a tuturor drepturilor omului de către femei și fete și capacitarea acestora, precum și pentru a asigura integrarea perspectivelor de gen în punerea în aplicare a prezentului acord.

(3)   Părțile fac schimb de bune practici și explorează noi programe de cooperare și potențiale sinergii între politicile și programele lor în materie de gen, în conformitate cu standardele și angajamentele internaționale aplicabile părților, cum ar fi Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 18 decembrie 1979, Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune, adoptate în cadrul celei de a 4-a Conferințe mondiale privind femeile de la Beijing din 15 septembrie 1995, Programul de acțiune al Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare și rezultatele conferințelor sale de revizuire, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Rezoluția 1325 (2000) a CSONU, precum și rezoluțiile sale ulterioare privind femeile, pacea și securitatea.

Articolul 22

Protecția datelor cu caracter personal și a vieții private

(1)   Părțile convin să coopereze în vederea atingerii unui nivel ridicat de protecție a datelor cu caracter personal și a vieții private și a asigurării eficace a respectării acestora, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului și al altor instrumente juridice internaționale în acest domeniu, acționând astfel în direcția facilitării fluxului de date cu caracter personal între părți ca element-cheie al dezvoltării în continuare a schimburilor comerciale și a cooperării în materie de asigurare a respectării legii, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative ale părților.

(2)   Cooperarea privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private include, printre altele, acordarea de asistență tehnică și juridică sub forma schimbului de informații și de bune practici, formare și expertiză, precum și promovarea cooperării în materie de asigurare a respectării normelor de către autoritățile de supraveghere respective ale părților, inclusiv în cadrul forurilor multilaterale.

Articolul 23

Cooperarea judiciară și juridică

(1)   Părțile consolidează cooperarea existentă în materie de asistență judiciară reciprocă și extrădare pe baza acordurilor internaționale relevante care sunt obligatorii pentru ele. După caz, părțile consolidează mecanismele existente și iau în considerare dezvoltarea de noi mecanisme pentru a facilita cooperarea internațională în acest domeniu, în special printr-o colaborare mai strânsă cu alte rețele internaționale relevante de cooperare juridică.

(2)   Părțile se angajează să dezvolte cooperarea judiciară în materie civilă și comercială, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor care le revin în temeiul convențiilor multilaterale privind cooperarea judiciară în materie civilă, inclusiv al convențiilor Conferinței de la Haga de Drept Internațional Privat.

(3)   Părțile cooperează pentru a promova transmiterea sigură și eficientă a actelor judiciare relevante și obținerea de probe și audieri prin videoconferință, după caz, precum și protejarea datelor cu caracter personal, în scopul cooperării judiciare internaționale.

Articolul 24

Protecția consulară

Părțile convin să organizeze schimburi periodice pentru a facilita și mai mult furnizarea de protecție consulară și pentru a coordona eforturile privind asistența consulară, în special în perioade de criză.

Articolul 25

Cooperarea în domeniul migrației

(1)   Părțile reafirmă importanța unui dialog cuprinzător cu privire la toate aspectele legate de migrație, inclusiv migrația legală, în conformitate cu competențele UE și cele naționale, gestionarea fluxurilor migratorii în ceea ce privește migrația ilegală, cauzele profunde ale migrației ilegale, protecția internațională, precum și prevenirea și combaterea migrației ilegale, a introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane.

(2)   Părțile cooperează, pe o bază reciproc acceptabilă și într-o manieră holistică, în conformitate cu obligațiile internaționale ale părților, precum și cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative în vigoare. Cooperarea se va axa, printre altele, pe următoarele aspecte:

(a)

abordarea cauzelor profunde ale migrației ilegale;

(b)

elaborarea de norme și practici menite să ofere protecție internațională persoanelor care au nevoie de aceasta în conformitate cu dreptul internațional, asigurând în același timp respectarea principiilor nereturnării, umanității, solidarității și cooperării internaționale și partajării sarcinilor și responsabilității;

(c)

normele referitoare la admitere, precum și drepturile și statutul persoanelor admise în conformitate cu respectivele norme, tratamentul echitabil al persoanelor aflate în situație de ședere legală și care nu sunt resortisanți ai statului respectiv, educația și formarea profesională, măsurile de combatere a rasismului și a xenofobiei;

(d)

instituirea unei politici eficace și preventive de combatere a migrației ilegale, a introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (UNTOC), adoptată prin Rezoluția nr. 55/25 a Adunării Generale a ONU din 15 noiembrie 2000 și protocoalele la aceasta care au intrat în vigoare pentru părți, inclusiv modalitățile de combatere a rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți, de subminare a rețelelor infracționale implicate în traficul de persoane și de protejare a victimelor acestui tip de trafic;

(e)

returnarea, preferabil voluntară, în condiții sigure, umane și demne a persoanelor aflate în situație de ședere ilegală, inclusiv promovarea returnării voluntare și durabile a acestora, precum și readmiterea acestor persoane, în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol;

(f)

chestiunile identificate ca fiind de interes comun în domeniul vizelor și al securității documentelor de călătorie;

(g)

chestiunile identificate ca fiind de interes comun în domeniul gestionării frontierelor.

(3)   În cadrul cooperării care vizează prevenirea și ținerea sub control a migrației ilegale, părțile, fără a aduce atingere necesității protejării victimelor traficului de persoane, convin asupra următoarelor:

(a)

Thailanda readmite orice resortisant al său care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile în vigoare privind intrarea, prezența sau șederea pe teritoriul unui stat membru, la cererea acestuia din urmă, fără alte formalități și fără întârzieri nejustificate;

(b)

fiecare stat membru readmite orice resortisant al său care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile în vigoare privind intrarea, prezența sau șederea pe teritoriul Thailandei, la cererea acesteia din urmă, fără alte formalități și fără întârzieri nejustificate;

(c)

statele membre și Thailanda eliberează documente de călătorie în acest scop. În cazul în care nu sunt prezentate documente sau alte dovezi ale cetățeniei, reprezentanțele diplomatice și consulare competente ale statului membru în cauză sau ale Thailandei, la cererea Thailandei sau a statului membru în cauză, cooperează pe deplin pentru a stabili fără întârziere dovada cetățeniei.

(4)   În cadrul consultărilor privind aspectele legate de migrație, părțile convin să inițieze un dialog privind readmisia, care, la cererea oricăreia dintre părți, poate conduce, în cazul în care condițiile o permit, la încheierea unui acord de readmisie, inclusiv cu privire la utilizarea documentului de călătorie al UE (1). Părțile pot avea, de asemenea, în vedere inițierea unui dialog privind facilitarea circulației persoanelor, care, la cererea oricăreia dintre părți, poate conduce, în cazul în care condițiile o permit, la încheierea unui acord privind facilitarea eliberării vizelor pentru cetățenii statelor membre și ai Thailandei.

Articolul 26

Cooperarea umanitară

Părțile se angajează să coopereze în continuare cu privire la toate aspectele legate de cooperarea și asistența umanitară, inclusiv cu privire la persoanele strămutate și sprijinul pentru consolidarea capacităților funcționarilor care se ocupă de persoanele strămutate în regiunile lor respective. Părțile cooperează pe o bază reciproc acceptabilă și de la caz la caz, în conformitate cu standardele internaționale aplicabile părților și cu principiile umanitare ale umanității, imparțialității, independenței și neutralității. Aceste eforturi trebuie să țină seama în continuare de o perspectivă și o înțelegere cuprinzătoare a cauzelor profunde ale strămutării și să aibă în vedere căutarea unor soluții durabile. Părțile se angajează să consolideze legătura dintre domeniul umanitar și cel al dezvoltării.

Articolul 27

Combaterea criminalității organizate și a corupției

Părțile convin să coopereze pentru combaterea criminalității organizate transnaționale, a criminalității economice și financiare, a criminalității grave (2) și a corupției, precum și pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. O astfel de cooperare vizează în special punerea în aplicare și promovarea standardelor și a instrumentelor juridice internaționale relevante la care au aderat părțile, cum ar fi UNTOC și protocoalele sale adiționale și Convenția ONU împotriva corupției, adoptată prin Rezoluția nr. 58/4 a Adunării Generale a ONU din 31 octombrie 2003.

Articolul 28

Cooperarea în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului

(1)   Părțile convin asupra necesității de a acționa și de a coopera în vederea prevenirii și a combaterii în mod eficace, în conformitate cu actele lor cu putere de lege și normele lor administrative, a utilizării abuzive a sistemelor lor financiare în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului.

(2)   Părțile convin să coopereze în vederea elaborării și a punerii în aplicare de acte cu putere de lege, norme administrative și reglementări pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, în conformitate cu standardele elaborate de organismele internaționale active în respectivul domeniu, cum ar fi Grupul de Acțiune Financiară Internațională.

(3)   Cooperarea în temeiul prezentului articol vizează, de asemenea, promovarea schimburilor de informații relevante în conformitate cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative.

Articolul 29

Cooperarea în domeniul politicii în materie de droguri

(1)   Părțile cooperează, în conformitate cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative, pentru a asigura o abordare cuprinzătoare, bazată pe dovezi, echilibrată și integrată, printr-o cooperare și coordonare eficace între autoritățile competente, inclusiv cele din sectoarele sănătății, justiției și afacerilor interne și din alte sectoare relevante, cu scopul de a reduce oferta și traficul de droguri ilicite și cererea de astfel de droguri, precum și impactul acestor droguri asupra consumatorilor de droguri și a societății în general, și de a dezvolta o politică de prevenire mai eficace în materie de droguri și de a preveni deturnarea precursorilor, inclusiv a „precursorilor de sinteză”, utilizați pentru fabricarea ilicită de stupefiante și substanțe psihotrope și de noi substanțe psihoactive.

(2)   Părțile convin cu privire la modalitățile de cooperare în vederea atingerii obiectivelor menționate la alineatul (1). Acțiunile se bazează pe principiile stabilite de comun acord în convențiile ONU privind controlul drogurilor și pe toate angajamentele internaționale privind controlul drogurilor asumate de părțile respective.

(3)   Cooperarea dintre părți în domeniul politicii în materie de droguri cuprinde, printre altele, asistență tehnică și administrativă, formarea personalului, cercetarea în materie de droguri, schimbul de informații și de experiență privind utilizarea tehnologiei informației în domeniul controlului drogurilor, precum și privind abordările inovatoare cu privire la politica în materie de droguri, cooperarea judiciară și în materie de asigurare a respectării legii, precum și prevenirea deturnării precursorilor, inclusiv a „precursorilor de sinteză”, utilizați pentru fabricarea ilicită de stupefiante și substanțe psihotrope și de noi substanțe psihoactive. Părțile pot conveni să includă și alte domenii, cum ar fi schimbul de bune practici sau de informații privind prevenirea, tratarea, reabilitarea, reducerea efectelor nocive și monitorizarea toxicomaniei, medicamentele de substituție a drogurilor, precum și măsuri suplimentare de consolidare a cooperării în domeniul controlului precursorilor de droguri, al criminalisticii, al investigațiilor financiare legate de droguri și al dezvoltării alternative.

TITLUL V

COOPERAREA ÎN ALTE SECTOARE

Articolul 30

Drepturile omului

(1)   Părțile convin să coopereze pentru promovarea și apărarea drepturilor omului pe baza principiului consimțământului și respectului reciproc. Părțile promovează un dialog regulat consistent și amplu privind drepturile omului.

(2)   Cooperarea în domeniul drepturilor omului poate să includă, printre altele:

(a)

consolidarea capacităților referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor internaționale privind drepturile omului aplicabile părților și consolidarea punerii în aplicare a planurilor de acțiune privind drepturile omului;

(b)

promovarea dialogului și a schimburilor de contacte și de informații privind drepturile omului;

(c)

consolidarea cooperării constructive între părți în cadrul organismelor ONU pentru drepturile omului.

(3)   Părțile cooperează în ceea ce privește consolidarea principiilor democratice, a statului de drept și a bunei guvernanțe. Această cooperare poate include:

(a)

consolidarea cooperării dintre instituțiile naționale și regionale competente în domeniul drepturilor omului, al statului de drept și al bunei guvernanțe;

(b)

colaborarea și coordonarea în vederea consolidării principiilor democratice, a drepturilor omului și a statului de drept, inclusiv egalitatea în fața legii, accesul persoanelor la asistență judiciară eficace și dreptul la un proces echitabil, respectarea garanțiilor procedurale și accesul la justiție, în conformitate cu obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului.

Articolul 31

Cooperarea în sectorul financiar

Părțile convin să promoveze cooperarea dintre instituțiile financiare, în funcție de necesitățile lor și în cadrul programelor, al actelor lor cu putere de lege și al normelor lor administrative.

Articolul 32

Dialogul în domeniul politicii macroeconomice

Părțile convin să consolideze dialogul dintre autoritățile lor și să coopereze în ceea ce privește schimbul de experiență privind politicile macroeconomice, în special în domeniile integrării economice.

Articolul 33

Buna guvernanță în domeniul fiscal

În vederea consolidării și a dezvoltării activităților economice, ținând seama totodată de necesitatea dezvoltării unui cadru de reglementare adecvat, părțile recunosc și se angajează să pună în aplicare principiile bunei guvernanțe în domeniul fiscal, inclusiv standardele globale privind transparența fiscală și schimbul de informații, impozitarea echitabilă și standardele minime împotriva erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor. Părțile vor promova buna guvernanță în chestiuni fiscale, vor îmbunătăți cooperarea internațională în domeniul fiscal, vor elabora măsuri pentru punerea în aplicare eficace a principiilor respective și vor facilita colectarea veniturilor fiscale în scopul prevenirii evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale.

Articolul 34

Cooperarea în domeniul politicii industriale și al MIMM-urilor

Ținând seama de politicile și obiectivele lor economice respective, părțile convin să promoveze cooperarea în materie de politică industrială care sprijină activitățile productive favorabile incluziunii, durabile și orientate spre dezvoltare, crearea de locuri de muncă decente, antreprenoriatul, creativitatea și inovarea, precum și reziliența lanțului de aprovizionare și accesul la finanțare în toate domeniile considerate adecvate, în vederea îmbunătățirii formalizării și a accesului la piețele internaționale, a competitivității și a creșterii MIMM-lor, printre altele prin:

(a)

schimbul de informații și de experiență în ceea ce privește crearea condițiilor-cadru pentru îmbunătățirea competitivității MIMM-urilor;

(b)

promovarea contactelor între operatorii economici, încurajarea investițiilor comune și crearea de întreprinderi comune și de rețele informatice în special prin programele orizontale existente ale UE și stimularea, îndeosebi, a transferurilor de tehnologie și de expertiză între parteneri;

(c)

furnizarea de informații și stimularea inovării, precum și schimbul de bune practici privind accesul la finanțare și la piețe;

(d)

sprijinirea consolidării capacităților pentru MIMM-uri, pentru a permite o integrare mai lină a acestora în economia globală și în lanțurile de aprovizionare globale;

(e)

facilitarea și sprijinirea activităților inițiate de MIMM-urile părților;

(f)

promovarea responsabilității și a răspunderii sociale a întreprinderilor și încurajarea practicilor comerciale responsabile, inclusiv a consumului și a producției durabile.

Articolul 35

Facilitarea cooperării între întreprinderi

Părțile facilitează și sprijină activitățile relevante stabilite de sectoarele lor private.

Articolul 36

Cooperarea în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor

(1)   Părțile, recunoscând că tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) constituie un element-cheie al vieții moderne, de importanță vitală pentru dezvoltarea economică și socială, convin să facă schimb de opinii cu privire la politicile lor respective în acest domeniu, în vederea promovării dezvoltării economice și sociale și a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

(2)   Cooperarea în acest domeniu se axează, printre altele, pe:

(a)

participarea la diferite dialoguri regionale cu privire la diverse aspecte ale societății informaționale, în special cu privire la politicile și reglementările în domeniul comunicațiilor electronice, inclusiv serviciul universal, acordarea de licențe și autorizații generale, protecția datelor cu caracter personal, precum și independența și eficiența autorităților de reglementare;

(b)

interconectivitatea și interoperabilitatea rețelelor și a serviciilor de cercetare ale părților și a celor din Asia de Sud-Est;

(c)

standardizarea și diseminarea noilor TIC;

(d)

promovarea cooperării între părți în materie de cercetare în domeniul TIC;

(e)

proiecte comune de cercetare în domeniul TIC, în special prin intermediul programelor-cadru de cercetare ale UE; inclusiv cooperarea dintre părți în special în domeniile e-guvernării, aplicațiilor mobile, animației și multimedia;

(f)

aspectele de securitate și/sau aspectele TIC, inclusiv promovarea siguranței online, combaterea criminalității informatice, a dezinformării și a utilizării abuzive a tehnologiei informației și a tuturor formelor de mass-media electronică.

(3)   Sub rezerva actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale părților, se încurajează cooperarea între întreprinderi.

(4)   Părțile cooperează în domeniul securității cibernetice prin schimbul de informații privind strategiile, politicile și bunele practici, în conformitate cu actelor lor cu putere de lege și a normelor lor administrative și cu obligațiile lor internaționale.

(5)   Părțile promovează schimbul de informații privind securitatea cibernetică în domeniile educației și formării, inițiativele de sensibilizare, utilizarea standardelor și a specificațiilor lor tehnice respective în scopul gestionării riscurilor în materie de securitate cibernetică și a securității cibernetice a produselor și serviciilor TIC, inclusiv certificarea securității cibernetice, precum și politicile de cercetare și dezvoltare conexe.

Articolul 37

Cooperarea în domeniul științei, tehnologiei și inovării

(1)   Părțile convin să coopereze în toate domeniile științei, tehnologiei și inovării pe teme de interes reciproc, ținând seama de politicile lor respective. Cooperarea respectivă va consolida sprijinul acordat inițiativelor multilaterale și regionale în domeniul cercetării și inovării pentru a oferi noi soluții la provocările ecologice, digitale, din domeniul sănătății, social și al inovării. Vor fi necesare acțiuni comune în special pentru a preveni viitoarele crize sanitare globale, îndeosebi bolile infecțioase emergente, precum și pentru un angajament comun de a construi o lume mai sănătoasă, mai sigură, mai echitabilă și mai durabilă. Domeniile de cooperare pot include, printre altele, găsirea de soluții la provocările la scară mondială, cum ar fi schimbările climatice, criza biodiversității, poluarea, epuizarea resurselor sau bolile infecțioase, inclusiv în situații de criză, precum și soluții care să fie favorabile tranziției verzi și celei digitale. Inițiativele ar trebui să ilustreze spiritul de lider pe plan mondial al părților în ceea ce privește ambițiile asumate în materie de climă și mediu.

(2)   Cooperarea în domeniul științei, tehnologiei și inovării are drept scop:

(a)

promovarea continuității programelor științifice, tehnologice și de inovare și sprijinirea dezvoltării economice, a unei societăți bazate pe cunoaștere, a calității vieții și a unui mediu durabil;

(b)

încurajarea schimburilor de informații și de know-how în știință, tehnologie și inovare, în special cu privire la punerea în aplicare a politicilor și a programelor;

(c)

promovarea unor relații de durată între comunitățile științifice, centrele de cercetare, universitățile și industriile părților;

(d)

promovarea dezvoltării resurselor umane;

(e)

promovarea cercetării comune în domeniul cooperării științifice și tehnologice și promovarea accesului echitabil la rezultatele cercetării, a parteneriatului în vederea obținerii de rezultate și a responsabilității comune asupra acestor rezultate, în conformitate cu normele DPI, precum și cu valorile și principiile comune și cu condițiile-cadru convenite.

(3)   Cooperarea în domeniul științei, tehnologiei și inovării ia forma unor proiecte și schimburi reciproce în domeniul cercetării, a unor întâlniri între cercetători și a unor programe de formare destinate oamenilor de știință prin programe de mobilitate internațională, asigurând astfel diseminarea optimă a rezultatelor cercetării. Orice drepturi de proprietate intelectuală care rezultă din cercetarea și activitățile comune aparțin în egală măsură părților, în conformitate cu condițiile convenite de comun acord.

(4)   În cadrul cooperării în domeniul științei, tehnologiei și inovării, părțile promovează participarea reciprocă a agențiilor lor guvernamentale, a instituțiilor lor de învățământ superior, a centrelor lor de cercetare și a sectoarelor lor de producție, în special a MIMM-lor.

(5)   Părțile convin să depună toate eforturile pentru o spori sensibilizarea publicului cu privire la posibilitățile oferite de programele lor de cooperare științifică, tehnologică și în materie de inovare.

Articolul 38

Schimbări climatice

(1)   Părțile consideră că schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială la adresa umanității și își reafirmă angajamentul de a consolida răspunsul la nivel mondial la această amenințare. Părțile își reafirmă angajamentul de a atinge obiectivele și scopurile CCONUSC și ale Acordului de la Paris. În consecință, fiecare parte pune în aplicare în mod eficace CCONUSC și Acordul de la Paris.

(2)   Părțile urmăresc să consolideze răspunsul mondial la schimbările climatice și impactul acestuia. De asemenea, părțile își consolidează cooperarea în materie de politici astfel încât să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la efectele negative ale acestora, inclusiv la creșterea nivelului mării, și să își orienteze economiile, inclusiv fluxurile financiare, către o dezvoltare cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și rezilientă la schimbările climatice, în conformitate cu Acordul de la Paris.

(3)   Cooperarea în domeniul schimbărilor climatice are drept scop:

(a)

consolidarea capacității de a aborda provocările legate de schimbările climatice, pe baza nevoilor naționale și ca răspuns la acestea;

(b)

consolidarea capacităților în ceea ce privește punerea în aplicare a contribuțiilor stabilite la nivel național și a planului național de adaptare, precum și a altor măsuri de atenuare în domenii de interes reciproc, pentru a sprijini creșterea durabilă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon;

(c)

promovarea cooperării și a dialogului privind finanțarea acțiunilor climatice și privind dezvoltarea mecanismelor financiare de abordare a schimbărilor climatice, inclusiv prin implicarea sectorului privat;

(d)

adaptarea la impactul negativ al schimbărilor climatice, inclusiv integrarea măsurilor de adaptare în strategiile și planurile de dezvoltare ale părților, la toate nivelurile;

(e)

promovarea cooperării privind activitățile de cercetare și dezvoltare și tehnologiile de atenuare și adaptare;

(f)

promovarea sensibilizării, inclusiv în rândul populațiilor celor mai vulnerabile și al celor care trăiesc în zone vulnerabile, facilitarea participării publicului ca răspuns la schimbările climatice și integrarea în această privință a unei analize a implicațiilor de gen ale schimbărilor climatice;

(g)

promovarea cooperării și a dialogului privind dezvoltarea instrumentelor economice în vederea abordării schimbărilor climatice, cum ar fi tarifarea carbonului și alte instrumente, după caz;

(h)

promovarea dezvoltării strategiilor de reducere și gestionare a riscurilor de dezastre, inclusiv pentru zonele și comunitățile vulnerabile.

Articolul 39

Energie

(1)   Părțile se angajează să consolideze cooperarea în sectorul energetic în vederea:

(a)

asigurării accesului universal la servicii energetice abordabile ca preț, fiabile și durabile, precum și în vederea sporirii substanțiale a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul energetic mondial;

(b)

dezvoltării unor forme noi, durabile, inovatoare și regenerabile de energie, incluzând biocombustibilii și biomasa, energia eoliană, solară și geotermală, precum și producerea de energie hidroelectrică, ținând seama totodată de importanța diversificării surselor de aprovizionare cu energie pentru consolidarea securității energetice;

(c)

sprijinirii elaborării de politici care să conducă la o mai mare competitivitate a surselor de energie regenerabile;

(d)

utilizării raționale a energiei și îmbunătățirii eficienței energetice atât la nivelul ofertei, cât și la nivelul cererii prin promovarea eficienței energetice în producția, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei;

(e)

promovării cooperării în domeniul tehnologiei energetice curate, inclusiv prin cooperarea în domeniul cercetării, în special în ceea ce privește energia din surse regenerabile, stocarea energiei și decarbonizarea utilizării combustibililor fosili;

(f)

promovării generării de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să contribuie la tranziția către o energie curată, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris;

(g)

consolidării capacităților și promovării investițiilor în infrastructurile energetice și în tehnologiile energetice curate, ținând seama de principiul transparenței;

(h)

promovării concurenței și unui climat favorabil investițiilor pe piața energiei.

(2)   Pentru atingerea acestor obiective, părțile convin să promoveze contactele și activitățile comune de cercetare în beneficiul reciproc, inclusiv prin cooperarea regională în domeniul energetic. Întrucât Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris constituie cadrul general care ghidează parteneriatul, părțile iau act de necesitatea de a aborda legăturile dintre accesul abordabil ca preț la servicii energetice curate și dezvoltarea durabilă. Aceste activități pot fi promovate, printre altele, în cooperare cu Inițiativa UE în domeniul energiei.

Articolul 40

Transporturi

(1)   Părțile se angajează să coopereze în sectoarele relevante ale politicii în domeniul transporturilor în vederea promovării transportului durabil, precum și a unei infrastructuri de calitate, fiabile, durabile și reziliente, inclusiv a unei infrastructuri regionale și transfrontaliere, în conformitate cu standardele și principiile internaționale relevante aplicabile ambelor părți, a îmbunătățirii circulației mărfurilor și a pasagerilor, a sprijinirii dezvoltării economice și a bunăstării umane, cu accent pe accesul echitabil și la prețuri abordabile pentru toți, a promovării siguranței și securității maritime și aeriene, a promovării protecției mediului și a sporirii eficienței sistemelor lor de transport.

(2)   Cooperarea dintre părți în domeniul transporturilor urmărește să promoveze:

(a)

schimbul de informații cu privire la politicile și practicile lor în domeniul transporturilor, în special în ceea ce privește sistemele de transport urban și public sigure, abordabile ca preț, accesibile și durabile pentru toți, acordând o atenție deosebită nevoilor persoanelor aflate în situații vulnerabile (inclusiv femeile, copiii, persoanele cu handicap și persoanele în vârstă), transportului terestru, transportului maritim, transportului aerian, logisticii transporturilor și interconectării și interoperabilității rețelelor de transport multimodal;

(b)

utilizarea civilă a sistemelor globale de navigație prin satelit, punându-se accentul pe aspectele de interes reciproc în materie de reglementare, dezvoltare industrială și dezvoltare a pieței; în acest sens, se va lua în considerare utilizarea sistemului european global de navigație prin satelit pentru a asigura beneficii maxime pentru ambele părți;

(c)

un dialog care vizează îmbunătățirea siguranței aviației, a rețelelor și a operațiunilor de infrastructură de transport aerian pentru o circulație rapidă, eficientă, durabilă, în condiții de siguranță și securitate a persoanelor și a mărfurilor, precum și examinarea posibilităților de dezvoltare în continuare a relațiilor în domeniul transportului aerian; cooperarea în domeniul aviației civile ar trebui să fie promovată în continuare.

(d)

un dialog în sectorul serviciilor de transport maritim în domeniile de interes reciproc, vizând în special:

(i)

facilitarea eliminării tuturor obstacolelor care ar putea împiedica dezvoltarea comerțului maritim și cooperarea în această privință, precum și îmbunătățirea condițiilor în care se desfășoară operațiunile de transport maritim de mărfuri între porturile părților;

(ii)

furnizarea de acces nerestricționat la transportul internațional și transfrontalier în contul terților pe baze comerciale;

(iii)

sporirea competitivității sectorului transportului maritim al părților; și

(iv)

acordarea unui tratament nediscriminatoriu navelor care arborează pavilionul unui stat membru sau, respectiv, al Thailandei ori care sunt exploatate de resortisanți sau societăți ale celeilalte părți în raport cu tratamentul acordat propriilor nave în ceea ce privește accesul la porturi, servicii auxiliare și servicii portuare, inclusiv rolul transportului maritim în dezvoltarea unui lanț de transport eficient;

(e)

punerea în aplicare a standardelor în materie de securitate, siguranță și prevenire și reducere a poluării marine, în special în ceea ce privește transportul maritim, în conformitate cu convențiile internaționale aplicabile părților, inclusiv cooperarea în cadrul forurilor internaționale corespunzătoare, menită să asigure o respectare mai bună a aplicării reglementărilor internaționale.

Articolul 41

Turism

(1)   Pe baza orientărilor internaționale relevante pentru turismul durabil, părțile urmăresc să îmbunătățească schimbul de informații și să stabilească cele mai bune practici pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a turismului durabil, care să creeze locuri de muncă și să promoveze cultura și produsele locale, precum și să promoveze dezvoltarea de instrumente de monitorizare a impactului turismului durabil asupra dezvoltării durabile.

(2)   Părțile convin să dezvolte cooperarea privind protejarea și maximizarea potențialului patrimoniului natural și cultural, prin atenuarea efectelor negative ale turismului, în special exploatarea persoanelor, mai ales a copiilor, sub orice formă, prin respectarea faunei, a florei, a biodiversității și a ecosistemelor și prin consolidarea contribuției pozitive a industriei turismului la dezvoltarea durabilă a comunităților locale, printre altele prin dezvoltarea turismului durabil, respectând totodată integritatea și interesele comunităților locale și tradiționale și îmbunătățind programele de formare în domeniul industriei turismului.

Articolul 42

Educație și cultură

(1)   Părțile convin să promoveze cooperarea în domeniul educației și al culturii, cu respectarea deplină a diversității fiecărei părți, cu scopul de a asigura o mai bună înțelegere și cunoaștere reciprocă a culturilor și a limbilor lor respective.

(2)   Părțile se angajează să ia măsurile corespunzătoare pentru a promova contribuția educației și a culturii la formarea în domeniul dezvoltării durabile și la schimburile culturale și să desfășoare inițiative comune în respectivele domenii, inclusiv prin organizarea în comun de evenimente culturale. În această privință, părțile convin, de asemenea, să sprijine în continuare activitățile Fundației Asia-Europa.

(3)   Părțile convin să coopereze îndeaproape în cadrul forurilor internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), pentru a îmbunătăți conservarea patrimoniului cultural material și imaterial, în special în contextul Convenției privind protecția patrimoniului cultural și natural mondial, adoptată de Conferința generală a UNESCO la 16 noiembrie 1972, și al Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată de Conferința generală a UNESCO la 17 octombrie 2003, acordând, în același timp, importanță promovării diversității culturale pentru dezvoltarea artelor și a economiei creative bazate pe cunoaștere.

(4)   În plus, părțile încurajează măsurile menite să creeze legături între agențiile lor specializate și să încurajeze schimburile de informații, de know-how, de studenți, de cadre universitare și de experți și să promoveze în continuare legăturile dintre grupurile de reflecție. În cadrul cooperării lor și al utilizării resurselor tehnice, părțile profită de facilitățile oferite de programele UE în Asia de Sud-Est în domeniul educației și culturii, precum și de experiența pe care părțile au acumulat-o în acest domeniu. Părțile convin, de asemenea, să intensifice cooperarea în domeniul învățământului superior și să promoveze implementarea programului Erasmus+, precum și să facă schimb de bune practici în domeniul politicilor pentru tineret și al activităților pentru tineret.

Articolul 43

Mediul și resursele naturale

(1)   Părțile convin asupra necesității de a coopera în ceea ce privește protecția mediului și tranziția către economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, reziliente, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulare, inclusiv către bioeconomie, decuplând creșterea economică de degradarea mediului, precum și asupra necesității de a conserva și a gestiona în mod durabil resursele naturale și de a promova diversitatea biologică ca bază pentru dezvoltarea generațiilor actuale și viitoare.

(2)   Părțile convin ca acțiunile de cooperare cu privire la resursele de mediu și naturale să promoveze utilizarea eficientă a resurselor, conservarea și îmbunătățirea calității mediului, în scopul dezvoltării durabile. În contextul cooperării lor, părțile vor acționa în direcția transpunerii în practică a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a punerii în aplicare efective a acordurilor multilaterale relevante în domeniul mediului, inclusiv a Acordului de la Paris.

(3)   Părțile se angajează să continue și să consolideze cooperarea în domeniul protecției mediului, în special cu privire la:

(a)

promovarea sensibilizării cu privire la mediu și a bunei guvernanțe în materie de mediu, inclusiv participarea sporită și semnificativă a comunităților locale la eforturile de protecție a mediului și de dezvoltare durabilă;

(b)

tranziția către o economie circulară care să asigure un consum și o producție durabilă, să maximizeze utilizarea eficientă a resurselor și să reducă la minimum generarea de deșeuri, în special de deșeuri de plastic, și să prevină poluarea cu materiale plastice marine și cu microplastice;

(c)

integrarea valorii protejării ecosistemelor și a biodiversității în planificarea națională și locală, în strategiile de reducere a sărăciei și în conturi, precum și promovarea punerii în aplicare a acordurilor multilaterale de mediu relevante, inclusiv în ceea ce privește biodiversitatea și comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră;

(d)

protejarea, conservarea și regenerarea terenurilor și a solurilor și amenajarea durabilă a teritoriului cu scopul asigurării neutralității din punctul de vedere al degradării terenurilor;

(e)

cooperarea în vederea gestionării durabile a pădurilor și a îmbunătățirii guvernanței în domeniul forestier, inclusiv prin contribuții la cooperarea regională în ceea ce privește combaterea exploatării forestiere ilegale și a comerțului aferent, a defrișărilor și a degradării pădurilor, inclusiv prin promovarea lanțurilor de aprovizionare cu produse agricole de bază care nu implică defrișări, promovarea conservării, a împăduririi, a reîmpăduririi, a restabilirii și a îmbunătățirii stocurilor de carbon forestier; această cooperare poate include încheierea unui acord de parteneriat voluntar cu privire la asigurarea respectării legislației, guvernanța și schimburile comerciale în domeniul forestier;

(f)

gestionarea eficientă a parcurilor naționale și desemnarea și protejarea zonelor cu o biodiversitate bogată și cu ecosisteme fragile, cu respectarea în mod corespunzător a comunităților locale care trăiesc în respectivele zone sau în apropierea lor și a speciilor amenințate și pe cale de dispariție;

(g)

protejarea și gestionarea durabilă a resurselor costiere și marine, inclusiv a zonelor marine protejate și a mediului acestora;

(h)

prevenirea circulației transfrontaliere ilegale a substanțelor chimice, a deșeurilor solide și electronice și a deșeurilor marine, a substanțelor care diminuează stratul de ozon și a speciilor amenințate și pe cale de dispariție; prevenirea poluării apei, a solului, a aerului și a poluării fonice;

(i)

asigurarea unei gestionări incluzive, reziliente și raționale din punct de vedere ecologic a substanțelor chimice și a deșeurilor;

(j)

promovarea cooperării privind gestionarea durabilă a apei și a salubrității pentru a asigura disponibilitatea, calitatea și eficiența apei;

(k)

promovarea ecoinovării și a tehnologiilor curate, pentru a susține și a implementa tehnologii de mediu, produse și servicii durabile, inclusiv prin stimulente fiscale și financiare adecvate;

(l)

promovarea utilizării sistemelor de observare a Pământului în ceea ce privește aspectele de mediu, precum și consolidarea capacităților și schimbul de experiență în domeniu.

Articolul 44

Guvernanța oceanelor

(1)   Părțile consolidează dialogul și cooperarea cu privire la aspectele legate de guvernanța oceanelor în vederea promovării conservării pe termen lung și a gestionării durabile a resurselor marine vii și a ecosistemelor marine.

(2)   Părțile își consolidează cooperarea privind conservarea, gestionarea și exploatarea durabilă a resurselor marine vii, astfel cum sunt definite în Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), adoptată de Cea de a treia conferință privind dreptul mării la 10 decembrie 1982, și în Codul Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) de conduită responsabilă privind activitățile din sectorul pescăresc, adoptat prin Rezoluția nr. 4/95 a Conferinței FAO din 31 octombrie 1995. Părțile se angajează să coopereze pentru promovarea punerii în aplicare a obiectivelor Acordului FAO privind promovarea respectării măsurilor internaționale de conservare și gestionare de către navele de pescuit în marea liberă, adoptat la Roma la 24 noiembrie 1993 și ale Acordului ONU pentru punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării din 10 decembrie 1982 în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești anadromi și a stocurilor de pești mari migratori, adoptat la New York la 4 august 1995.

(3)   În plus, părțile convin să coopereze:

(a)

pentru promovarea punerii în aplicare a Acordului FAO privind măsurile de competența statului portului pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, adoptat la Roma la 22 noiembrie 2009;

(b)

cu și în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului sau în temeiul acordurilor la care acestea sunt membre, observatori sau părți necontractante cooperante, cu scopul de a promova conservarea și gestionarea durabilă a resurselor marine vii și a ecosistemelor acestora;

(c)

cu privire la combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) și a activităților legate de pescuit prin măsuri cuprinzătoare, eficace și transparente, inclusiv prin schimbul de experiență, promovarea consolidării capacităților și schimbul de informații privind activitățile de pescuit INN, după caz, ținând seama de confidențialitatea datelor și de dreptul intern;

(d)

pentru promovarea principiilor și a drepturilor fundamentale la locul de muncă în sectorul pescuitului și al fructelor de mare și pentru punerea în aplicare a Convenției OIM nr. 188 privind munca în domeniul pescuitului, adoptată la Geneva la 30 mai 2007;

(e)

privind dezvoltarea unei acvaculturi marine durabile și responsabile, inclusiv privind punerea în aplicare a obiectivelor și a principiilor Codului FAO de conduită responsabilă privind activitățile din sectorul pescăresc;

(f)

pentru reducerea presiunilor asupra oceanelor, printre altele, prin combaterea deșeurilor marine și a poluării, inclusiv a deșeurilor din surse terestre și navale, precum și prin activități umane maritime, în temeiul obligațiilor internaționale aplicabile părților, și prin măsuri de adaptare și atenuare pentru a spori reziliența oceanelor și a comunităților costiere la schimbările climatice.

Articolul 45

Agricultură, creșterea animalelor, pescuit și dezvoltare rurală

(1)   Părțile convin să promoveze dialogul în materie de agricultură, creșterea animalelor, pescuit și dezvoltare rurală. Părțile vor face schimb de informații și vor dezvolta cooperarea cu privire la:

(a)

politica agricolă și perspectivele agricole internaționale în general;

(b)

promovarea și facilitarea comerțului cu produse agricole, inclusiv a comerțului cu plante, animale, animale acvatice și produse derivate;

(c)

politica de dezvoltare în zonele rurale, inclusiv alte resurse productive și materii prime, cunoștințe, servicii financiare, piețe și oportunități de valoare adăugată și de ocupare a forței de muncă în afara agriculturii;

(d)

politica privind plantele, animalele, produsele de origine acvatică, inclusiv sistemele de calitate pentru produsele agricole, cum ar fi indicațiile geografice și producția ecologică, precum și cooperarea privind bunele practici agricole;

(e)

promovarea sistemelor de certificare și acreditare a agriculturii ecologice și a producției agricole durabile.

(2)   Părțile convin să promoveze cooperarea tehnologică, consolidarea capacităților sau orice alte forme de cooperare care sporesc productivitatea, producția sigură și durabilă și practicile reziliente în agricultură, creșterea animalelor, pescuit și dezvoltarea rurală și care îmbunătățesc pregătirea, prevenirea, detectarea, răspunsul și controlul bolilor plantelor, animalelor și zoonotice în conformitate cu abordarea „O singură sănătate” și cu standardele internaționale.

(3)   Părțile convin să încurajeze sectorul public și pe cel privat să discute și să facă schimb de informații comerciale, inclusiv prin corelarea activităților lor economice și prin evenimente de promovare a comerțului cu produse agricole.

Articolul 46

Sănătate

(1)   Părțile convin să coopereze și să facă schimb de experiență și de bune practici în sectorul sănătății în vederea consolidării activităților în domeniul cercetării, a abordării amenințării reprezentate de bolile netransmisibile majore și de bolile transmisibile, inclusiv de pandemia de COVID-19, și a consolidării acoperirii universale cu servicii de sănătate, precum și a serviciilor de sănătate, inclusiv a serviciilor de sănătate sexuală și reproductivă. Părțile convin, de asemenea, să facă schimb de opinii și de bune practici cu privire la aspecte de reglementare relevante pentru medicamente și dispozitivele medicale.

(2)   Cooperarea în domeniul sănătății se desfășoară în principal prin intermediul forurilor internaționale, inclusiv al Organizației Mondiale a Sănătății, și al inițiativelor multilaterale, în domenii precum:

(a)

cercetarea comună și dezvoltarea de programe de sănătate verticale; cercetarea comună prin intermediul unor inițiative multilaterale, cum ar fi Alianța mondială pentru boli cronice și Colaborarea la nivel mondial în materie de cercetare pentru pregătire în eventualitatea apariției unor boli infecțioase;

(b)

consolidarea capacităților și dezvoltarea resurselor umane;

(c)

acorduri internaționale în sectorul sănătății.

Articolul 47

Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

(1)   Părțile convin să intensifice cooperarea și să promoveze asistența tehnică în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale, inclusiv cooperarea privind coeziunea regională și socială, sănătatea și siguranța la locul de muncă, egalitatea de gen și remunerarea egală pentru o muncă de valoare egală, învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea competențelor, protecția socială și munca decentă, în vederea consolidării dimensiunii sociale a globalizării.

(2)   Părțile reafirmă necesitatea de a sprijini un proces de globalizare care să fie benefic pentru toți și de a promova ocuparea integrală și productivă a forței de muncă și munca decentă ca element-cheie al dezvoltării durabile și al reducerii sărăciei, astfel cum au fost aprobate prin Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Declarația OIM privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă, adoptată la Geneva la 10 iunie 2008, și Declarația centenarului OIM privind viitorul muncii, adoptată la Geneva la 21 iunie 2019. Părțile țin seama de caracteristicile lor respective și de diversitatea situațiilor lor economice și sociale.

(3)   Părțile își reafirmă angajamentele de a promova și a pune în aplicare în mod eficace standardele sociale și de muncă recunoscute la nivel internațional și de a respecta, a promova și a aplica principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, astfel cum au fost stabilite în Declarația OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, adoptată la Geneva la 18 iunie 1998 și modificată la 10 iunie 2022. Părțile convin să coopereze și să ofere asistență tehnică în vederea urmăririi obiectivului ratificării și punerii în aplicare a convențiilor fundamentale ale OIM, precum și să coopereze în vederea promovării ratificării și a punerii în aplicare a altor convenții actualizate ale OIM, după caz, inclusiv în ceea ce privește violența și hărțuirea la locul de muncă.

(4)   Părțile convin să promoveze cooperarea dintre guvern și partenerii sociali în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale, precum și schimbul de informații privind ocuparea forței de muncă, sănătatea și securitatea în muncă, inspecțiile la locul de muncă și dialogul social privind protecția socială și a forței de muncă.

(5)   Cooperarea în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale poate include, printre altele, programe și proiecte specifice, astfel cum au fost convenite de către părți, precum și dialoguri, cooperare și inițiative pe teme de interes comun la nivel bilateral sau multilateral, ca de exemplu în cadrul ASEM, al dialogului UE-ASEAN și al OIM.

Articolul 48

Statistici

Părțile convin să promoveze, în conformitate cu activitățile de cooperare statistică existente între UE și ASEAN, cooperarea în ceea ce privește armonizarea metodelor și a practicilor statistice, inclusiv în materie de colectare, prelucrare, analizare și diseminare de statistici pentru a spori disponibilitatea unor date agregate de înaltă calitate, accesibile în timp util, relevante și mai detaliate, ceea ce le-ar permite să utilizeze, pe o bază reciproc acceptabilă, statistici privind comerțul cu bunuri și servicii și, la un nivel mai general, cu privire la orice alt domeniu reglementat de prezentul acord care se pretează prelucrării statistice. Părțile subliniază importanța datelor și a statisticilor pentru punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.

Articolul 49

Societatea civilă

Părțile recunosc rolul și contribuția societății civile, în special a cadrelor universitare, a partenerilor sociali, precum și legăturile dintre grupurile de reflecție și partenerii sociali în cadrul dialogului și al procesului de cooperare desfășurat în temeiul prezentului acord și convin să încurajeze și să promoveze un dialog eficace cu societatea civilă și să susțină participarea efectivă și constructivă a organizațiilor societății civile, precum și parteneriatele multipartite.

TITLUL VI

MIJLOACE DE COOPERARE

Articolul 50

Resurse destinate cooperării

(1)   Părțile convin să pună la dispoziție resursele adecvate, inclusiv mijloacele financiare, în măsura în care acest lucru este permis de reglementările și de resursele respective ale acestora, în vederea îndeplinirii obiectivelor de cooperare prevăzute de prezentul acord.

(2)   Părțile încurajează Banca Europeană pentru Investiții să își continue operațiunile în Thailanda, în conformitate cu procedurile și criteriile sale de finanțare.

Articolul 51

Cooperarea în scopul dezvoltării țărilor terțe

(1)   Părțile convin să stabilească un dialog regulat cu privire la programele lor respective de dezvoltare în țările terțe.

(2)   Părțile convin să coopereze în cadrul unor acțiuni comune menite să ofere asistență pentru dezvoltarea durabilă țărilor învecinate cu Thailanda și nu numai, în sectoarele relevante pentru cooperarea trilaterală. Domeniile de cooperare urmează să fie stabilite de toți partenerii implicați, pe baza nevoilor țărilor beneficiare, a capacității și a expertizei UE și a Thailandei, și urmează să fie stabilite ad-hoc.

TITLUL VII

CADRUL INSTITUȚIONAL

Articolul 52

Comitetul mixt

(1)   Se instituie un comitet mixt, alcătuit din reprezentanți ai ambelor părți la cel mai înalt nivel posibil, care vor avea următoarele atribuții:

(a)

să asigure funcționarea și aplicarea corespunzătoare a prezentului acord;

(b)

să stabilească priorități în legătură cu scopurile prezentului acord;

(c)

să formuleze recomandări pentru promovarea obiectivelor prezentului acord;

(d)

să soluționeze, dacă este cazul, orice diferend sau divergență care decurge din interpretarea, punerea în aplicare sau aplicarea prezentului acord în conformitate cu articolul 55;

(e)

să examineze toate informațiile prezentate de către oricare dintre părți cu privire la neîndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului acord și să se consulte cu cealaltă parte pentru a ajunge pe cale amiabilă la o soluție acceptabilă pentru ambele părți în conformitate cu articolul 55.

(2)   Comitetul mixt se reunește în mod normal din doi în doi ani, alternativ la Bangkok și la Bruxelles, la o dată care urmează să fie stabilită de comun acord. De asemenea, părțile pot să convoace de comun acord reuniuni extraordinare ale comitetului mixt. Președinția comitetului mixt este asigurată în mod alternativ de fiecare parte. Ordinea de zi a reuniunilor comitetului mixt se stabilește de comun acord între părți.

(3)   Comitetul mixt poate crea grupuri de lucru specializate care să contribuie la îndeplinirea atribuțiilor care îi revin. La fiecare reuniune a comitetului mixt, aceste grupuri de lucru prezintă comitetului mixt rapoarte de activitate detaliate.

(4)   Părțile convin să încredințeze comitetului mixt misiunea de a asigura buna funcționare a oricărui acord sectorial sau protocol deja încheiat sau care urmează să fie încheiat între părți.

(5)   Comitetul mixt își adoptă propriul regulament de procedură.

TITLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 53

Clauza evolutivă

(1)   Părțile pot hotărî de comun acord să extindă obiectul prezentului acord în vederea consolidării nivelului de cooperare, inclusiv prin completarea acestuia cu acorduri sau protocoale referitoare la domenii, sectoare sau activități specifice. Astfel de acorduri sau protocoale specifice fac parte integrantă din ansamblul relațiilor bilaterale dintre părți și fac obiectul unui cadru instituțional comun.

(2)   În ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului acord, fiecare parte poate să formuleze sugestii pentru extinderea domeniului de aplicare al cooperării, ținând cont de experiența dobândită în cursul aplicării prezentului acord.

Articolul 54

Alte acorduri

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor relevante din Tratatul privind Uniunea Europeană și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nici prezentul acord și nici acțiunile întreprinse în temeiul acestuia nu afectează în vreun fel competențele statelor membre de a desfășura activități de cooperare bilaterală cu Thailanda sau de a încheia, după caz, noi acorduri de parteneriat și cooperare cu Thailanda.

(2)   Prezentul acord nu aduce atingere aplicării sau punerii în practică a angajamentelor asumate de oricare parte în relațiile cu părți terțe.

(3)   Nicio dispoziție din prezentul acord nu împiedică o parte să întreprindă vreo acțiune, inclusiv o acțiune de soluționare a litigiilor, în temeiul oricărui alt acord internațional la care au aderat ambele părți.

Articolul 55

Îndeplinirea obligațiilor

(1)   Părțile iau toate măsurile cu caracter general sau specific necesare pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul prezentului acord. Părțile urmăresc îndeplinirea obiectivelor prevăzute de prezentul acord.

(2)   În conformitate cu articolul 52 alineatul (1) litera (d), oricare dintre părți poate să sesizeze comitetul mixt cu privire la orice diferend legat de aplicarea sau de interpretarea prezentului acord.

(3)   În cazul în care oricare dintre părți consideră că cealaltă parte nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul prezentului acord, aceasta poate adopta măsuri corespunzătoare în conformitate cu dreptul internațional.

(4)   Înainte de a lua măsurile corespunzătoare menționate la alineatul (3), cu excepția cazurilor menționate la alineatul (5), partea respectivă prezintă comitetului mixt toate informațiile relevante necesare pentru o examinare aprofundată a situației, în vederea găsirii unei soluții acceptabile pentru părți. Părțile desfășoară consultări, care se derulează sub auspiciile comitetului mixt. În cazul în care comitetul mixt nu ajunge la o soluție acceptabilă pentru ambele părți, acestea pot lua măsurile corespunzătoare menționate.

(5)   În cazul în care oricare dintre părți are motive serioase să considere că cealaltă parte nu și-a îndeplinit în mod substanțial oricare dintre obligațiile descrise ca elemente esențiale la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (1), aceasta notifică imediat celeilalte părți neîndeplinirea obligațiilor. La cererea oricăreia dintre părți, comitetul mixt sau un alt organism desemnat de comun acord de către părți inițiază imediat consultări în termen de cel mult 30 de zile, în vederea examinării în detaliu a tuturor aspectelor sau a fundamentului măsurii, cu scopul de a identifica o soluție acceptabilă pentru părți. La încheierea respectivei perioade, partea care face notificarea poate aplica măsuri corespunzătoare.

(6)   La identificarea măsurilor corespunzătoare, trebuie să se acorde prioritate măsurilor care perturbă cel mai puțin funcționarea prezentului acord sau, după caz, a oricărui alt acord specific menționat la articolul 53 alineatul (1). Astfel de măsuri au un caracter temporar și sunt proporționale cu încălcarea, având drept scop încurajarea îndeplinirii în cele din urmă a obligațiilor. În sensul alineatului (4), „măsurile corespunzătoare” pot include suspendarea prezentului acord, integral sau parțial. În sensul alineatului (5), „măsurile corespunzătoare” pot include suspendarea prezentului acord, integral sau parțial, sau a oricărui alt acord specific menționat la articolul 53 alineatul (1). Decizia de suspendare ar urma să fie luată de fiecare parte în conformitate cu actele sale cu putere de lege și cu actele sale administrative.

(7)   Oricare dintre părți poate solicita comitetului mixt să reexamineze circumstanțele care au condus la aplicarea măsurilor corespunzătoare, în vederea găsirii unei soluții reciproc acceptabile pentru părți. Partea care ia măsurile corespunzătoare le retrage de îndată ce acest lucru este justificat.

Articolul 56

Facilitare

În vederea facilitării cooperării în cadrul prezentului acord, părțile convin să acorde facilitățile necesare funcționarilor și experților care, în exercițiul funcțiunilor lor, sunt implicați în punerea în aplicare a cooperării, în conformitate cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative.

Articolul 57

Aplicare teritorială

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor în care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în condițiile stabilite în tratatele respective și, pe de altă parte, teritoriului Thailandei.

Articolul 58

Definirea părților

În sensul prezentului acord, „părțile” înseamnă UE sau statele membre ale acesteia ori UE și statele membre ale acesteia, conform competențelor care le revin, pe de o parte, și Thailanda, pe de altă parte.

Articolul 59

Intrarea în vigoare și aplicarea cu titlu provizoriu

(1)   Prezentul acord intră în vigoare la treizeci (30) de zile de la data la care ultima parte a notificat celeilalte părți finalizarea procedurilor legale interne necesare în acest sens.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), Thailanda și UE pot aplica cu titlu provizoriu prezentul acord, integral sau parțial, în conformitate cu procedurile lor interne respective, până la intrarea sa în vigoare.

(3)   Această aplicare cu titlu provizoriu produce efecte în a treizecea (30) zi de la data la care:

(a)

UE a notificat Thailandei finalizarea procedurilor sale necesare, indicând părțile din prezentul acord care se aplică cu titlu provizoriu; și

(b)

Thailanda a notificat UE finalizarea procedurilor sale necesare, indicând părțile din prezentul acord care se aplică cu titlu provizoriu.

(4)   Oricare dintre părți poate notifica în scris celeilalte părți intenția sa de a pune capăt aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord. Denunțarea acordului intră în vigoare în a treizecea (30) zi de la data primirii notificării respective.

(5)   În ceea ce privește dispozițiile prezentului acord care se aplică cu titlu provizoriu, intrarea în vigoare a prezentului acord se interpretează ca referindu-se la data aplicării cu titlu provizoriu prevăzută la alineatul (3).

(6)   Comitetul mixt și alte organisme instituite în temeiul prezentului acord își pot exercita atribuțiile în timpul aplicării cu titlu provizoriu a prezentului acord, în măsura în care respectivele atribuții sunt necesare pentru a asigura aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord. Orice decizie adoptată în exercitarea atribuțiilor acestora încetează să mai producă efecte în cazul în care aplicarea cu titlu provizoriu a prezentului acord încetează în temeiul alineatului (4).

Articolul 60

Durata și denunțarea

(1)   Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de cinci (5) ani. Prezentul acord se prelungește automat pentru perioade succesive de un an, în afara cazului în care una dintre părți notifică în scris celeilalte părți intenția sa de a nu mai prelungi acordul, cu șase (6) luni înainte de încheierea oricărei perioade ulterioare de un an.

(2)   Prezentul acord poate fi denunțat de către oricare dintre părți prin transmiterea unei notificări scrise celeilalte părți. Denunțarea intră în vigoare la șase (6) luni de la data la care cealaltă parte primește notificarea. Denunțarea nu afectează proiectele în curs începute în temeiul prezentului acord înainte de primirea notificării.

Articolul 61

Modificări

Orice modificare a prezentului acord se face cu acordul părților. Orice modificare intră în vigoare începând cu data ultimei notificări scrise privind faptul că au fost finalizate toate formalitățile necesare în acest scop.

Articolul 62

Declarații comune

Declarațiile comune anexate la prezentul acord fac parte integrantă din prezentul acord.

Articolul 63

Notificări

Notificările efectuate în conformitate cu articolele 59, 60 și 61 sunt adresate Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, Ministerului Afacerilor Externe al Thailandei.

Articolul 64

Texte autentice

Prezentul acord este întocmit în dublu exemplar în limbile bulgară, cehă, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și thailandeză, fiecare text fiind egal autentic.

DREPT CARE subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați în acest sens, au semnat prezentul acord.

Image 1

Image 2

Image 3

Image 4

Image 5

Image 6

Image 7

Image 8

Image 9


(1)  Regulamentul (UE) 2016/1953 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind instituirea unui document european de călătorie pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală și de abrogare a Recomandării Consiliului din 30 noiembrie 1994 (JO L 311, 17.11.2016, p. 13), inclusiv eventualele modificări ulterioare.

(2)  Astfel cum este definită la articolul 2b din UNTOC.


DECLARAȚIA COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 5

(INFRACȚIUNI GRAVE CARE PREOCUPĂ COMUNITATEA INTERNAȚIONALĂ)

Statele membre și Thailanda sunt semnatare ale Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale, care reprezintă o evoluție importantă pentru sistemul internațional de justiție și funcționarea eficace a acestuia. Statutul de la Roma prevede că faptele de genocid, crimele împotriva umanității și crimele de război constituie „infracțiuni grave care preocupă comunitatea internațională”.

DECLARAȚIA COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 23

(COOPERAREA JUDICIARĂ ȘI JURIDICĂ)

Guvernul Regatului Thailandei acționează prin toate mijloacele, în conformitate cu dreptul său intern, pentru a se asigura că nicio persoană nu primește pedeapsa cu moartea și, în cazul în care Curtea pronunță o hotărâre de condamnare la moarte, guvernul Regatului Thailandei prezintă o recomandare pentru o grațiere regală.