19.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 338/24

—

având în vedere declarația comună a Summitului Parteneriatului estic, organizat la Praga la 7 mai 2009,

—

având în vedere declarația comună a Summitului Parteneriatului estic, organizat la Varșovia, la 29-30 septembrie 2011,

—

având în vedere Actul constitutiv al Adunării Parlamentare EURONEST din 3 mai 2011,

—

având în vedere articolele 8 și 49 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 decembrie 2008 către Parlamentul European și Consiliu, intitulată „Parteneriatul estic” (COM(2008)0823),

—

având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 25 mai 2011, intitulată „Un răspuns nou în contextul schimbărilor din țările vecine”,

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 decembrie 2007 intitulată „Consolidarea politicii europene de vecinătate”, cea din 4 decembrie 2006 privind „Consolidarea PEV”, cea din 12 mai 2004 intitulată „Documentul de strategie privind politica europeană de vecinătate (PEV)”, cea din 1 martie 2003 intitulată „Europa extinsă – vecinătatea: un nou cadru pentru relațiile cu vecinii noștri din Est și din Sud”,

—

având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 15 mai 2012 privind „Parteneriatul estic: o foaie de parcurs până la reuniunea la nivel înalt din toamna anului 2013”,

—

având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei din 15 mai 2012 privind „Rezultatele noii politici europene de vecinătate” (JOIN(2012)14), documentul de lucru însoțitor al serviciilor privind „Punerea în aplicare a politicii europene de vecinătate în cadrul raportului regional 2011: parteneriatul estic” și rapoartele intermediare pe 2011 pentru Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și Republica Moldova,

—

având în vedere Comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei Europene din 20 martie 2013 intitulată „Politica europeană de vecinătate: către un parteneriat mai puternic”,

—

având în vedere negocierile bilaterale în curs de desfășurare pentru acorduri de asociere între UE și Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Republica Moldova, precum și Acordul de parteneriat și cooperare semnat între UE și Belarus în 1995, care totuși nu a fost ratificat,

—

având în vedere rezoluțiile anterioare ale Parlamentului European referitoare la dimensiunea estică a politicii europene de vecinătate și la Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina,

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 7 aprilie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate – dimensiunea estică (2),

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 14 decembrie 2011 referitoare la revizuirea politicii europene de vecinătate (3),

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 3 iulie 2012 referitoare la aspectele comerciale ale Parteneriatului estic (4),

—

având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare Euronest din 3 aprilie 2012 referitoare la consolidarea societății civile în țările Parteneriatului estic, inclusiv problema cooperării între guvern și societatea civilă și problema reformelor destinate împuternicirii societății civile,

—

având în vedere Declarația Mileniului a Organizației Națiunilor Unite din septembrie 2000 și Rezoluția Adunării generale a Organizației Națiunilor Unite din 19 octombrie 2010 intitulată „Păstrarea promisiunii: atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului”,

—

având în vedere implementarea „Anului european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale” de către Uniunea Europeană în 2010,

—

având în vedere Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât termenul „sărăcie” înseamnă o situație caracterizată de lipsita de venituri și de resurse materiale suficiente pentru a trăi cu demnitate, inclusiv de accesul inadecvat la servicii de bază precum asistență medicală, locuințe, educație și de excluziunea de pe piața muncii; întrucât noțiunea de excluziune socială are un sens mai larg și este adesea direct legată de sărăcie;

B.

întrucât Parteneriatul estic, ca dimensiune specifică a politicii europene de vecinătate, a fost lansat pentru a sprijini partenerii europeni estici în eforturile lor de a desfășura reforme durabile, în vederea accelerării asocierii lor politice și a integrării lor economice cu UE;

C.

întrucât pe parcursul celui de al doilea Summit al Parteneriatului estic, organizat în Varșovia la 29-30 septembrie 2011, șefii de stat și de guvern, reprezentanții Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei și reprezentanții Uniunii Europene și-au reînnoit angajamentele privind obiectivele și punerea în aplicare în continuare a Parteneriatului estic;

D.

întrucât semnarea acordurilor de asociere cu UE și, în special, a acordurilor de liber schimb aprofundat și cuprinzător va crea noi oportunități pentru antreprenori, pentru comerțul internațional și pentru dezvoltarea piețelor;

E.

întrucât reconfigurarea finanțelor publice în țările postsovietice, inclusiv în țări estice partenere, în conformitate cu principiile economiei de piață, a dus la reduceri dramatice ale cheltuielilor pentru sănătate, educație și alte programe sociale, ducând la o creștere bruscă a sărăciei;

F.

întrucât, în conformitate cu rapoartele de țară 2011 ale Comisie privind Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, peste 30 % din populația mai multora dintre aceste țări trăiește sub pragul național de sărăcie;

G.

întrucât sărăcia și excluziunea socială au crescut în țările estice partenere, printre altele, ca urmare a crizei financiare și economice de la nivel mondial, iar grupurile cele mai vulnerabile, precum persoanele în vârstă și persoanele cu handicap, au fost cel mai grav afectate;

H.

întrucât malnutriția rămâne insuficient recunoscută, detectată și gestionată și este direct legată de nivelul de sărăcie și de excluziune socială din țările estice partenere;

I.

întrucât malnutriția are efecte negative de durată și afectează dezvoltarea sănătoasă și productivitatea persoanelor fizice pe tot parcursul vieții, în special copiii, în cazul cărora duce la deficiențe de învățare și de memorie, la un IQ și la rezultate școlare mai scăzute și la probleme comportamentale în copilărie și adolescență;

J.

întrucât sărăcia severă poate duce la o degradare gravă a demnității umane, la marginalizare, la discriminare și la încălcarea drepturilor omului în țări nedemocratice;

K.

întrucât sărăcia în rândul copiilor poate duce atât la marginalizare, cât și la excluziune și are consecințe negative în ceea ce privește integrarea ulterioară pe piața muncii și în viața socială;

L.

întrucât populația țărilor estice partenere îmbătrânește, iar pensionarea generației „baby boom” reprezintă o provocare majoră pentru eficiența reformelor, precum și pentru stabilitatea și creșterea economice;

M.

întrucât, deși fiecare partener estic are o abordare diferită de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, trebuie adoptate reforme continue pentru a le menține competitive, pentru a crea locuri de muncă și pentru a combate sărăcia;

N.

întrucât Parteneriatul estic ar trebui să se bazeze pe integrarea economică suplimentară dintre UE și partenerii săi și pe sprijinirea liberalizării comerțului și a investițiilor în țările estice partenere, cu obiectivul de a crea o rețea de zone de liber schimb complex și cuprinzător;

O.

întrucât cooperarea din cadrul Parteneriatului estic are ca scop să genereze efecte pozitive, servind ca o platformă de schimb de opinii, identificând poziții comune cu privire la provocările mondiale actuale, inclusiv economia, comerțul, combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, și consolidând legăturile dintre țările din regiune și UE, precum și între țările estice partenere însele;

P.

întrucât promovarea comerțului, a accesului pe piața muncii, la asistență medicală și la servicii sociale de bază este indispensabilă pentru reducerea sărăciei;

Q.

întrucât serviciile sociale și, în special, accesul la servicii de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și a altor persoane aflate în întreținere sunt esențiale pentru participarea egală a femeilor și a bărbaților pe piața muncii, la educație și la formarea profesională;

R.

întrucât regiuni mai pașnice, mai sigure, mai stabile și mai puțin afectate de conflicte ar promova o dezvoltare economică și socială durabilă a țărilor vizate, ar elimina obstacolele din cale cooperării regionale și ar crea oportunități de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale în țările estice partenere;

S.

întrucât noua politică europeană de vecinătatea are ca scop să sprijine dezvoltarea economică favorabilă incluziunii astfel încât vecinii UE să poată efectua schimburi economice și investiții și să își poată dezvolta economiile în mod durabil, reducând în același timp inegalitățile sociale și regionale și sărăcia, creând locuri de muncă pentru populațiile lor și oferind standarde mai bune de viață;

1.

încurajează fiecare țară estică parteneră să aibă în vedere stabilirea unor obiective explicite și ambițioase de reducere a sărăciei;

2.

solicită fiecărei țări estice partenere să se asigure că sunt alocate resurse bugetare sau alternative necesare pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, în același timp facilitând accesul la resursele respective pentru părțile interesate relevante; solicită statelor membre ale UE să se asigure că sunt puse la dispoziție resursele necesare în cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020 pentru a finanța acțiunile externe ale UE și, în special, programele Parteneriatului estic;

3.

încurajează toate țările estice partenere să utilizeze pe deplin instrumentele financiare pentru a sprijini coeziunea socială și teritorială, acordând o atenție deosebită combaterii sărăciei din mediul urban și rural;

4.

subliniază nevoia de a promova egalitatea de gen și independența economică a femeilor, acordând o atenție deosebită riscului mai crescut de sărăcie pentru femeile în vârstă, având în vedere că diferența de remunerare între femei și bărbați și, în consecință, diferența de pensie între femei și bărbați sunt în continuare unele dintre principalele motive pentru care femeile se află sub pragul sărăciei într-o etapă mai avansată a vieții lor, precum și părinții singuri, femeile cu handicap și femeile din minorități etnice;

5.

subliniază că competitivitatea și prosperitatea economice viitoare ale țărilor estice partenere depind în mod esențial de capacitatea lor de a utiliza pe deplin resursele lor de muncă, care includ participarea crescută a femeilor pe piața muncii;

6.

subliniază importanța combaterii sărăciei în rândul persoanelor cu handicap, asigurându-le un acces egal pe piața muncii, eliminând obstacolele din calea exercitării depline a drepturilor lor, dezvoltând servicii care sunt sensibile la nevoile lor și asigurându-le un acces egal la servicii de asistență medicală modernizate;

7.

solicită țărilor estice partenere să se angajeze pe deplin în eradicarea malnutriției, care are consecințe extinse pentru sănătate și crește sarcina și costurile de îngrijire pentru persoanele fizice și societate;

8.

solicită Uniunii Europene să încurajeze țările estice partenere să abordeze malnutriția în rândul copiilor și să reducă în mod activ nivelurile de subdezvoltare și pierdere de masă musculară în rândul copiilor mai mici de cinci ani, creând parteneriate public-private combinate cu responsabilitatea socială a întreprinderilor; subliniază că astfel de abordări, astfel cum sunt sprijinite prin Comunicare Comisiei din 12 martie 2013 intitulată „Consolidarea nutriției mamei și a copilului în cadrul asistenței externe: un cadru de politică al UE”, nu doar furnizează beneficii societale și economice, ci au și un impact pe termen lung asupra costurilor de sănătate;

9.

subliniază faptul că schimburile comerciale sunt una dintre cele mai eficiente modalități de promovare a creșterii economice și, de asemenea, sunt un aspect-cheie pentru dezvoltarea durabilă și pentru îmbunătățirea condițiilor economice și sociale din țările estice partenere;

10.

ia act de importanța dezvoltării economice, a facilitării comerțului și a integrării țărilor estice partenere în economia mondială în ceea ce privește combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; subliniază că țările integrate în schimbul liber s-au bucurat de o creștere economică ridicată și de o îmbunătățire a indicatorilor lor de sărăcie;

11.

încurajează integrarea regională în rândul țărilor estice partenere prin dezvoltarea pieței lor regionale prin intermediul negocierii și al punerii în aplicare de acorduri regionale, precum și de acorduri bilaterale cu Uniunea Europeană;

12.

subliniază importanța negocierilor privind acordurile de asociere, inclusiv acordurile de liber schimb aprofundat și cuprinzător, ca un instrument esențial de stimulare a liberalizării comerțului și de eliminare a barierelor comerciale din țările estice partenere și, prin urmare, de combatere a sărăciei în mod eficace și durabil;

13.

solicită fiecărei țări estice partenere să includă comerțul în strategiile sale de dezvoltare, având în vedere că este un factor economic puternic care contribuie la reducerea sărăciei prin sprijinirea integrării și cooperării regionale și a guvernanței economice eficace, precum și prin dezvoltarea capitalului uman, promovarea standardelor principale de muncă și îmbunătățirea accesului pe piață (în special pentru persoanele din zonele rurale);

14.

subliniază că eliminarea barierelor comerciale, împreună cu reforme interne, ar contribui în mod semnificativ la dezvoltarea economică durabilă și la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale; subliniază că puterea integrării regionale este sporită atunci când cooperarea este transfrontalieră și este extinsă la o integrare mai profundă în economia mondială;

15.

salută angajamentul majorității țărilor estice partenere față de acordurile Organizației Mondiale a Comerțului (OCM), ca o ancoră pentru politici interne credibile privind comerțul și ca un stimulent pentru un mediul comercial de reglementare și instituțional îmbunătățit;

16.

solicită Uniunii Europene și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) să sprijine țările estice partenere în eforturile lor de a reforma și de a crește capacitatea comercială prin asistență tehnică și financiară suplimentară și solicită Comisiei să examineze modul în care aceste obiective pot fi realizate;

17.

subliniază că natura reformelor politicii comerciale ar trebui să reflecte condițiile specifice din fiecare țară estică parteneră, ar trebui să rezulte din dialogul național care implică reprezentanții guvernului, ai sectorului privat, ai forței de muncă și ai societății civile și ar trebui să însoțească reforme macroeconomice și instituționale care stimulează creșterea și promovează dezvoltarea umană;

18.

sprijină dezvoltarea de abordări transsectoriale care permit acțiuni în mai multe domenii de politică aferente, precum ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea, tineretul, locuințele și protecția socială;

19.

subliniază că lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale trebuie să se bazeze pe creșterea economică și pe ocuparea forței de muncă, precum și pe o politică modernă și eficace privind protecția socială; subliniază că studiile Eurofound privind calitatea vieții (5) au confirmat că una dintre cele mai importante modalități de sporire a calității vieții unei populații, de garantare a unei integrări depline în cadrul societății și de creare a unei coeziuni sociale și teritoriale este furnizarea și dezvoltarea de servicii sociale;

20.

consideră că serviciile sociale cuprind sisteme de asigurări sociale obligatorii și complementare și servicii universale furnizate direct persoanelor, care vizează creșterea calității vieții tuturor; ele joacă un rol în prevenire, în coeziune socială și în incluziune socială și furnizează drepturi fundamentale;

21.

îndeamnă țările estice partenere să promoveze disponibilitatea unor servicii sociale accesibile, convenabile și de înaltă calitate și să garanteze un acces nediscriminatoriu la aceste servicii, indiferent de gen, venit, rasă sau etnie, religie sau credințe, handicap, vârstă, orientare sexuală sau condiții de angajare;

22.

consideră că șomajul este una dintre principalele cauze ale sărăciei în rândul populației în vârstă de muncă din țările estice partenere și, prin urmare, subliniază că orice politică relevantă ar trebui să se axeze în special pe crearea de locuri de muncă durabile; subliniază nevoia de a oferi persoanelor o educație, o formare profesională și competențe adecvate pentru a le permite să obțină locuri de muncă competitive;

23.

subliniază că promovarea ocupării forței de muncă din rândul părinților este un factor-cheie în abordarea sărăciei în rândul copiilor, întrucât sărăcia este adesea „moștenită”; încurajează adoptarea de măsuri care să asigure părinților un acces mai bun la formare profesională și la calificări speciale, să sprijine părinții pentru a intra pe piața muncii sau pentru a reveni după o întrerupere a carierei și să le ofere un program de lucru și condiții de concediu flexibile;

24.

solicită guvernelor să sprijine veniturile gospodăriilor cu copii prin deduceri fiscale, alocații pentru copii, prestații în bani, educație, servicii de îngrijire a copiilor și alocații pentru locuințe pentru familiile cu nevoie speciale (mai muți copii, copii cu handicap, părinți singuri, familii substitutive); solicită UE să promoveze standarde sociale și de muncă în relațiile sale cu partenerii;

25.

solicită combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în rândul tinerilor prin îmbunătățirea serviciilor de educație, în special în zonele defavorizate, și prin modernizarea infrastructurii pentru învățământul preșcolar și școlar, precum și prin metode de învățare informală și de participare;

26.

solicită UE să lanseze și să dezvolte în continuare programe de schimb și de formare profesională pentru studenți și pentru personalul didactic, sporind sinergiile dintre universități, instituții de formare profesională, organizații ale tinerilor și întreprinderi; subliniază importanța adaptării competențelor la piața de muncă, astfel permițând tranziția către o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii; subliniază necesitatea de a crește capacitatea tinerilor de a găsi locuri de muncă în domeniul lor de interes, precum și de a-i sensibiliza cu privire la drepturile omului, la politica de gen și la protecția copiilor și a persoanelor cu handicap;

27.

subliniază că eliminarea barierelor specifice cu care se confruntă tinerele în găsirea unui loc de muncă trebuie să fie elementul central al abordării progresive a șomajului în rândul tinerilor; solicită țărilor estice partenere să se concentreze pe strategii care combină politicile în materie de educație și formare cu politici specifice de ocupare a forței de muncă adresate tinerelor;

28.

subliniază că facilitarea în continuare a acordării de vize și programele de mobilitate vor oferi tinerilor din țările estice partenere o șansă mai bună de a obține o educație în străinătate și de a face schimb de experiență; solicită Comisiei să sprijine tehnic și financiar țările estice partenere în vederea armonizării diplomelor și standardelor de învățământ superior cu cele din Spațiul european al învățământului superior;

29.

solicită Uniunii Europene să încurajeze țările estice partenere să ofere tinerilor oportunități de formare profesională, de stagiu și de ucenicie pe parcursul carierei lor educaționale, care vor îmbunătăți capacitatea lor de inserție profesională prin sporirea experienței lor de muncă; solicită guvernelor țărilor estice partenere să consolideze la nivel legislativ mecanismele economice care au ca scop de a încuraja angajatorii să ofere mai întâi locuri de muncă absolvenților, precum și oportunități de formare profesională și de stagiu elevilor și studenților din școlile profesionale și din instituțiile de învățământ superior;

30.

subliniază că cea mai fundamentală măsură de reducere a sărăciei în rândul tinerilor este promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și crearea de noi locuri de muncă prin îmbunătățirea mediului de afaceri pentru IMM-uri; consideră că dezvoltarea cunoștințelor și a competențelor antreprenoriale este un element-cheie al strategiilor naționale bine proiectate și implementate;

31.

subliniază că antreprenoriatul în rândul femeilor reprezintă o sursă valoroasă de creștere economică și de creare de locuri de muncă; solicită, prin urmare, țărilor estice partenere să promoveze antreprenoriatul în rândul femeilor, precum și accesul la finanțare și disponibilitatea în mai mare măsură a sistemelor de îndrumare și a programelor de formare profesională și de educație;

32.

solicită țărilor estice partenere să elimine barierele din calea dezvoltării IMM-urilor, inclusiv competiția distorsionată și neloială și monopolurile, să combată corupția din cadrul autorităților responsabile cu înregistrarea IMM-urilor, impozitarea, salubrizarea, cadastrul, vămile și din cadrul altor organisme de control și să faciliteze procesul de obținere de credite bancare, care este adesea limitat din cauza ratelor dobânzilor deosebit de mari și a procedurilor complicate;

33.

subliniază că integrarea regională, care este unul dintre elementele-cheie pentru stimularea comerțului, oferă și stimulente pentru politici solide în domenii precum standarde, protecția proprietății intelectuale și protecția socială; subliniază că trebuie îmbunătățită capacitatea comercială prin intermediul unei alte asistențe de dezvoltare aferente comerțului, inclusiv al politicilor sectoriale și fiscale care să îmbunătățească mediul de investiții, precum și prin intermediul unui sprijin adecvat pentru dezvoltarea sectorului privat, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; își exprimă sprijinul pentru dezvoltarea piețelor și a instituțiilor regionale între țările estice partenere, în special prin intermediul negocierilor, al încheierii și punerii în aplicare de acorduri bilaterale și regionale cu UE;

34.

consideră că modernizarea sistemului de pensii ar trebui să se afle printre prioritățile din agendele de reducere a sărăciei ale țărilor estice partenere; subliniază nevoia de a garanta capacitatea pensiilor de a asigura venituri sigure și adecvate pentru pensionari; subliniază că modernizarea sistemului de pensii ar trebui să răspundă nevoilor în schimbare ale societății și ale pieței muncii;

35.

subliniază că factorii de decizie naționali din țările estice partenere rămân responsabile pentru sistemele de pensii; sugerează că sistemele de pensii ar trebui să prevină în mod eficace sărăcia și excluziune socială în rândul pensionarilor prin promovarea unui standard decent de viață la pensie;

36.

consideră că sistemele de pensii trebuie să fie revizuite pentru a fi durabile din punct de vedere financiar și în concordanță cu regimurile de pensionare și cu beneficiile fiscale;

37.

ia act de faptul că dezvoltarea sistemelor de asistență medicală joacă un rol esențial în combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

38.

insistă asupra reducerii riscului de sărăcie aferentă sănătății prin intermediul unor sisteme de asistență medicale de înaltă calitate, având în vedere nevoile și dificultățile grupurilor și peroanelor celor mai dezavantajate;

39.

își exprimă îngrijorarea că malnutriția nu este recunoscută de publicul larg ca un risc considerabil la adresa sănătății publice; subliniază că malnutriția trebuie abordată la toate nivelurile, de guverne, de furnizorii de asistență medicală și de asistență socială, de specialiști și de persoanele fizice însele;

40.

solicită țărilor estice partenere să implementeze mecanismele, politicile și programele necesare pentru a se asigura că prevenirea și gestionare malnutriției sunt bine integrate în toate instituțiile clinice și de îngrijire;

41.

solicită țărilor estice partenere să își intensifice eforturile de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală și să promoveze programe de prevenire; amintește că vaccinarea împotriva hepatitei B s-a dovedit a fi de mare succes și a redus rata infecțiilor cronice la mai puțin de 1 % în rândul copiilor imunizați la nivel mondial; subliniază că infectarea cu HIV adesea duce la excluziune socială; îndeamnă, prin urmare, guvernele țărilor vizate să dezvolte politici active de prevenire și tratare a HIV, precum și campanii de informare privind transmiterea și comportamentul preventiv;

42.

încredințează copreședinților sarcina de a transmite prezenta rezoluție Președintelui Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/Vicepreședintelui Comisiei, SEAE, guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor estice partenere.