ANEXA I

DECLARAŢII SUMARE DE INTRARE ŞI DE IEŞIRE

Articolul 1

Forma și conținutul declarației sumare de intrare sau de ieșire

(1)   Declarația sumară de intrare sau de ieșire se depune pe cale informatică. Este, de asemenea, posibilă utilizarea documentelor comerciale, portuare sau de transport, cu condiția ca acestea să conțină informațiile necesare.

(2)   Declarația sumară de intrare sau de ieșire conține informațiile prevăzute pentru această declarație în anexa 30A la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar (1). Declarația se completează în conformitate cu notele explicative din anexa respectivă. Declarația sumară se autentifică de persoana care o întocmește.

(3)   Autoritățile vamale nu acceptă depunerea unei declarații sumare de intrare sau de ieșire întocmite pe suport de hârtie sau pe un alt suport, stabilit de comun acord între autoritățile vamale, decât în una dintre următoarele împrejurări:

(a)	dacă sistemul informatizat al autorităților vamale nu funcționează;

(b)	dacă aplicația electronică a persoanei care depune declarația sumară de intrare sau de ieșire nu funcționează,

cu condiția ca autoritățile vamale să aplice un nivel de gestionare a riscurilor echivalent cu cel aplicat declarațiilor sumare de intrare sau de ieșire efectuate pe cale informatică.

Declarația sumară de intrare sau de ieșire întocmită pe suport de hârtie este semnată de persoana care o întocmește. Aceste declarații sumare de intrare sau de ieșire pe suport de hârtie sunt însoțite, dacă este cazul, de liste de încărcare sau de alte liste corespunzătoare și conțin informațiile menționate la alineatul (2).

(4)   Fiecare parte contractantă definește condițiile și modalitățile conform cărora persoana care depune declarația sumară de intrare sau de ieșire poate modifica una sau mai multe date din această declarație, după depunerea ei la autoritățile vamale.

Articolul 2

Exceptări de la obligația de a depune o declarație sumară de intrare sau de ieșire

(1)   Nu se cere o declarație sumară de intrare sau de ieșire pentru următoarele:

(a)	energie electrică;

(b)	mărfuri care intră sau ies prin conducte;

(c)	scrisori, cărți poștale și materiale imprimate, inclusiv pe suport electronic;

(d)	mărfuri care circulă în temeiul regulilor Uniunii Poștale Universale;

(e)

mărfuri pentru care se autorizează o declarație vamală verbală sau o declarație prin simpla trecere a frontierei, în conformitate cu legislația în vigoare pe teritoriul părților contractante, cu excepția paleților, a containerelor și a mijloacelor de transport rutier, feroviar, aerian, maritim și fluvial, utilizate în cadrul unui contract de transport;

(f)	mărfuri care se află în bagajele personale ale pasagerilor;

(g)	mărfuri cu carnete ATA și CPD;

(h)

mărfuri care beneficiază de scutire în conformitate cu Convenția de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relațiile diplomatice, Convenția de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relațiile consulare sau alte convenții consulare, precum și cu Convenția de la New York din 16 decembrie 1969 privind misiunile speciale;

(i)

arme și echipamente militare aduse pe teritoriul vamal al unei părți contractante sau scoase de pe acest teritoriu de către autoritățile însărcinate cu apărarea militară a unei părți contractante, în cadrul unui transport militar sau al unui transport efectuat în exclusivitate pentru uzul autorităților militare;

(j)

următoarele mărfuri aduse pe teritoriul vamal al unei părți contractante sau scoase de pe acesta și transferate direct către sau de pe platforme de foraj sau de exploatare operate de o persoană stabilită pe teritoriul vamal al părților contractante: — mărfuri care au fost încorporate în astfel de platforme, în scopul construcției, al reparării, al întreținerii sau al transformării acestora; — mărfuri care au fost destinate instalării pe platformele respective sau dotării acestora; alte mărfuri utilizate sau consumate pe platformele respective; deșeurile nepericuloase provenind de pe aceste platforme;

(k)

mărfuri care fac parte dintr-un transport a cărui valoare intrinsecă nu depășește 22 EUR, cu condiția ca autoritățile vamale să accepte, cu acordul operatorului economic, realizarea unei analize de risc utilizând informațiile conținute în sistemul utilizat de operatorul economic sau furnizate de acest sistem;

(l)	mărfuri care circulă în conformitate cu formularul 302 prevăzut de Acordul dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951.

(2)   Nu se solicită o declarație sumară de intrare sau de ieșire în cazurile prevăzute de acorduri internaționale încheiate între o parte contractantă și o țară terță în materie de securitate, sub rezerva procedurii menționate la articolul 9b alineatul (3) din protocol.

(3)   Nu se solicită o declarație sumară de intrare sau de ieșire în Comunitate în cazurile prevăzute la articolul 181c litera (j), articolul 592a litera (j) și articolul 842a alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

Articolul 3

Locul de depunere a declarației sumare de intrare sau de ieșire

(1)   Declarația sumară de intrare se depune la biroul vamal competent de pe teritoriul vamal al părții contractante în care se introduc mărfurile provenind din țări terțe. Pe baza datelor cuprinse în declarație, respectivul birou vamal efectuează analiza riscurilor, precum și controalele vamale de securitate considerate necesare, inclusiv atunci când mărfurile sunt destinate celeilalte părți contractante.

(2)   Declarația sumară de ieșire se depune la biroul vamal competent de pe teritoriul vamal al părții contractante în care se efectuează formalitățile de ieșire pentru mărfurile destinate țărilor terțe. Cu toate acestea, atunci când se utilizează o declarație de export ca declarație sumară de ieșire, aceasta se depune la biroul vamal competent de pe teritoriul vamal al părții contractante unde se efectuează formalitățile de export spre țări terțe. Pe baza informațiilor din declarație, respectivul birou competent efectuează analiza riscurilor, precum și controalele vamale de securitate considerate necesare.

(3)   Atunci când mărfurile părăsesc teritoriul vamal al unei părți contractante îndreptându-se către o țară terță și traversând teritoriul vamal al celeilalte părți contractante, datele menționate la articolul 1 alineatul (2) se transmit de către autoritatea competentă a primei părți contractante autorității competente a celei de-a doua. Părțile contractante fac eforturile necesare pentru a stabili o legătură în vederea utilizării unui sistem comun de transmitere a datelor care să conțină toate informațiile necesare pentru certificarea ieșirii mărfurilor respective.

Cu toate acestea, Comitetul mixt al SEE poate determina unele cazuri în care transmiterea datelor nu este necesară, cu condiția ca aceste cazuri să nu afecteze nivelul de securitate garantat prin prezentul protocol.

În cazul în care părțile contractante nu sunt în măsură să efectueze transmiterea informațiilor menționată la primul paragraf la data aplicării prezentului protocol, declarația sumară de ieșire a mărfurilor care părăsesc teritoriul unei părți contractante îndreptându-se spre o țară terță și traversând teritoriul vamal al unei alte părți contractante, cu excepția mărfurilor transportate pe cale aeriană directă, se depune exclusiv la autoritățile competente ale celei de-a doua părți contractante.

Articolul 4

Termene de depunere a unei declarații sumare de intrare sau de ieșire

(1)   Termenele în care trebuie depusă declarația sumară de intrare sau de ieșire sunt cele menționate la articolele 184a și 592b din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

(2)   Sub rezerva procedurii menționate la articolul 9b alineatul (3) din prezentul protocol, termenele menționate la alineatul (1) nu se aplică în cazul unor prevederi contrare ale acordurilor internaționale în materie de securitate încheiate între partea contractantă și țări terțe.

ANEXA II

OPERATORI ECONOMICI AUTORIZAȚI

TITLUL I

Acordarea statutului de operator economic autorizat

Articolul 1

Dispoziții generale

(1)   Criteriile de acordare a statutului de operator economic autorizat includ:

(a)	antecedentele corespunzătoare în ceea ce privește respectarea cerințelor vamale;

(b)	un sistem eficient de gestionare a registrelor comerciale și, dacă este cazul, a registrelor privind transportul, care să permită efectuarea unor controale vamale corespunzătoare;

(c)	dacă este cazul, dovada solvabilității financiare; și

(d)	atunci când este cazul, standarde corespunzătoare de securitate și siguranță.

(2)   Fiecare parte contractantă stabilește procedura de acordare a statutului de operator economic autorizat, precum și efectele juridice ale acestui statut.

(3)   Părțile contractante se asigură că autoritățile lor vamale veghează ca toate condițiile și criteriile de acordare a statutului să fie respectate de operatorul economic autorizat și le reexaminează în cazul unei modificări importante a legislației în domeniu sau în cazul în care apar unele situații care oferă autorităților motive întemeiate să creadă că operatorul nu mai respectă condițiile și criteriile în cauză.

Articolul 2

Antecedente ale respectării cerințelor

(1)   Antecedentele privind respectarea cerințelor vamale se consideră corespunzătoare dacă, în cursul ultimilor trei ani care preced prezentarea cererii, niciuna dintre următoarele persoane nu a săvârșit o încălcare gravă sau încălcări repetate ale reglementărilor vamale:

(a)	solicitantul;

(b)	persoanele cu funcții de răspundere din societatea solicitantului sau care controlează administrarea acesteia;

(c)	dacă este necesar, reprezentantul legal al solicitantului pe probleme vamale;

(d)	persoana responsabilă cu problemele vamale în societatea solicitantului.

(2)   Antecedentele în ceea ce privește respectarea cerințelor vamale pot fi considerate corespunzătoare în cazul în care autoritatea vamală competentă consideră că încălcările au o importanță neglijabilă în raport cu numărul sau amploarea operațiunilor vamale și nu creează îndoieli cu privire la buna credință a solicitantului.

(3)   În cazul în care persoanele care exercită controlul asupra societății solicitantului sunt stabilite sau rezidente într-o țară terță, autoritățile vamale evaluează respectarea de către acestea a cerințelor vamale pe baza registrelor și a informațiilor pe care le au la dispoziție.

(4)   În cazul în care solicitantul este stabilit de mai puțin de trei ani, autoritățile vamale evaluează respectarea de către acesta a cerințelor vamale pe baza registrelor și a informațiilor pe care le au la dispoziție.

Articolul 3

Sistemul eficient de gestionare a documentelor comerciale și de transport

Pentru a permite autorităților vamale să stabilească dacă solicitantul dispune de un sistem eficient de gestionare a registrelor comerciale și, dacă este cazul, a registrelor privind transportul, solicitantul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)	să utilizeze un sistem contabil compatibil cu principiile contabile general acceptate aplicate în locul în care se ține contabilitatea și care va facilita controalele vamale prin audit;

(b)	să permită accesul fizic sau electronic al autorității vamale la registrele vamale și, dacă este cazul, la cele privind transportul;

(c)	să dispună de o organizare administrativă care să corespundă tipului și dimensiunii întreprinderii și care să fie adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum și de un sistem de control intern care să permită constatarea tranzacțiilor ilegale sau defectuoase;

(d)	dacă este cazul, să dispună de proceduri satisfăcătoare de gestionare a licențelor și a autorizațiilor aferente importului și/sau exportului;

(e)	să dispună de proceduri satisfăcătoare de arhivare a registrelor și a informațiilor întreprinderii și de protecție împotriva pierderilor de date;

(f)	să sensibilizeze personalul la necesitatea de a informa autoritățile vamale dacă apar dificultăți de conformare la cerințe și de a stabili contactele corespunzătoare în scopul informării autorităților vamale cu privire la asemenea situații;

(g)	să fi luat măsuri adecvate de securitate a tehnologiilor informației în scopul protejării sistemului informatic al solicitantului împotriva oricărei intruziuni și în scopul securizării documentelor.

Articolul 4

Solvabilitatea financiară

(1)   În sensul prezentului articol, prin solvabilitate financiară se înțelege o situație financiară bună, suficientă pentru a permite solicitantului să-și îndeplinească obligațiile, ținând cont de caracteristicile tipului de activitate comercială.

(2)   Condiția referitoare la solvabilitatea financiară a solicitantului este considerată îndeplinită dacă această solvabilitate poate fi atestată pentru ultimii trei ani.

(3)   În cazul în care solicitantul este stabilit de mai puțin de trei ani, solvabilitatea sa financiară este analizată pe baza registrelor și a informațiilor disponibile.

Articolul 5

Standarde de securitate și siguranță

(1)   Securitatea și siguranța solicitantului se consideră satisfăcătoare dacă se îndeplinesc următoarele condiții:

(a)	clădirile utilizate în cadrul operațiunilor la care se referă certificatul sunt construite din materiale care rezistă tentativelor de acces ilegal și oferă protecție împotriva intruziunilor;

(b)	se aplică măsuri de control adecvate pentru împiedicarea accesului neautorizat în zonele de expediere, la cheiurile de încărcare și la zonele unde se află încărcătura;

(c)	măsurile privind manipularea mărfurilor includ protecția împotriva introducerii, substituirii sau pierderii de materiale și a deteriorării unităților de marfă;

(d)	există, dacă este cazul, proceduri care permit gestionarea licențelor de import și/sau de export legate de interdicții sau de restricții și distingerea acestor mărfuri de alte mărfuri;

(e)	solicitantul a luat măsuri care permit identificarea cu precizie a partenerilor săi comerciali, astfel încât să securizeze lanțul internațional de aprovizionare;

(f)	solicitantul efectuează, în măsura în care legislația permite acest lucru, o anchetă de securitate privind eventualii viitori salariați care ocupă posturi sensibile din punctul de vedere al securității și efectuează un control periodic al antecedentelor acestora;

(g)	solicitantul se asigură că personalul respectiv participă activ la programe de sensibilizare cu privire la chestiunile de securitate.

(2)   În cazul în care solicitantul, stabilit pe teritoriul părților contractante, este titularul unui certificat de securitate și/sau de siguranță recunoscut la nivel internațional, eliberat pe baza unor convenții internaționale, al unui certificat de securitate și/sau de siguranță european, eliberat pe baza legislației comunitare, al unui standard internațional al Organizației Internaționale pentru Standardizare sau al unui standard european al organizațiilor europene de standardizare sau al oricărui alt certificat recunoscut, criteriile enunțate la alineatul (1) sunt considerate ca fiind îndeplinite în măsura în care criteriile necesare pentru eliberarea certificatelor respective sunt identice sau comparabile cu cele prevăzute de prezenta anexă.

TITLUL II

Facilitățile acordate operatorilor economici autorizați

Articolul 6

Facilitățile acordate operatorilor economici autorizați

Autoritățile vamale acordă unui operator economic autorizat următoarele facilități:

—

biroul vamal competent poate informa operatorul economic autorizat, înainte ca mărfurile să sosească pe teritoriul vamal sau să părăsească acest teritoriu, cu privire la faptul că, în urma analizei riscurilor de securitate sau de siguranță, transportul a fost selecționat pentru un control fizic suplimentar. Notificarea se efectuează doar în cazul în care acest lucru nu compromite controlul care urmează a fi efectuat. Cu toate acestea, autoritățile vamale pot să efectueze un control fizic chiar dacă operatorul economic autorizat nu a fost informat cu privire la acesta;

—

un operator economic autorizat poate depune declarații sumare de intrare și de ieșire care respectă cerințele reduse în ceea ce privește datele stabilite în anexa 30A la Regulamentul (CEE) nr. 2454/93; cu toate acestea, atunci când operatorul economic este un transportator, un agent de expediție sau un comisionar în vamă, acesta poate depune astfel de declarații cu condiția să fie implicat în importul sau exportul de mărfuri în contul unui operator economic autorizat;

—	un operator economic autorizat este supus unui număr mai mic de controale fizice și de verificări ale documentelor decât alți operatori economici. Autoritățile vamale pot decide altfel pentru a ține seama de o amenințare excepțională sau de obligațiile de control prevăzute de alte dispoziții;

—

în cazul în care, ca urmare a unei analize a riscurilor, autoritatea vamală competentă decide totuși să procedeze la o examinare suplimentară a unui transport acoperit de o declarație sumară de intrare sau de ieșire sau de o declarație vamală prezentată de un operator economic autorizat, aceasta efectuează cu prioritate controalele necesare. La cererea operatorului economic autorizat și sub rezerva unui acord cu autoritatea vamală respectivă, controalele pot fi efectuate într-un alt loc decât biroul vamal respectiv.

TITLUL III

Suspendarea și revocarea statutului de operator economic autorizat

Articolul 7

Suspendarea statutului

(1)   Autoritatea vamală emitentă suspendă statutul de operator economic autorizat în următoarele cazuri:

(a)	în cazul în care s-a detectat o nerespectare a condițiilor sau a criteriilor de acordare a statutului;

(b)	în cazul în care autoritățile vamale au motive suficiente să considere că operatorul economic autorizat a comis un act pasibil de urmărire penală și legat de o încălcare a legislației vamale;

(c)	la cererea operatorului economic autorizat, atunci când acesta se află temporar în incapacitatea de a respecta condițiile sau criteriile de acordare a statutului.

(2)   În cazul menționat la alineatul (1) litera (b), autoritatea vamală poate decide să nu suspende statutul de operator economic autorizat dacă aceasta consideră că încălcarea are o importanță neglijabilă în raport cu numărul sau volumul operațiunilor vamale și nu creează îndoieli în ceea ce privește buna credință a operatorului economic autorizat.

(3)   Suspendarea intră în vigoare imediat atunci când aceasta se impune datorită naturii pericolului sau gradului de pericol care amenință securitatea sau siguranța cetățenilor, sănătatea publică sau mediul înconjurător.

(4)   Suspendarea nu are consecințe asupra procedurilor vamale demarate înainte de data suspendării și aflate încă în curs.

(5)   Fiecare parte contractantă determină durata perioadei de suspendare astfel încât să permită operatorului economic autorizat să-și regularizeze situația.

(6)   Atunci când operatorul economic autorizat a luat, într-un mod considerat adecvat de către autoritatea vamală, măsurile necesare pentru îndeplinirea condițiilor și a criteriilor care trebuie respectate de un operator economic autorizat, autoritatea vamală emitentă retrage suspendarea.

Articolul 8

Revocarea statutului

(1)   Autoritatea vamală emitentă revocă statutul de operator economic autorizat în următoarele cazuri:

(a)	în cazul în care operatorul economic autorizat a comis o încălcare gravă a legislației vamale și au fost epuizate toate căile de atac;

(b)	atunci când operatorul economic autorizat nu ia măsurile necesare în cursul perioadei de suspendare menționate la articolul 7 alineatul (5);

(c)	la cererea operatorului economic autorizat.

(2)   Cu toate acestea, în cazul menționat la alineatul (1) litera (a), autoritatea vamală poate decide să nu revoce statutul, atunci când consideră că încălcarea legislației are o importanță neglijabilă în raport cu numărul sau volumul operațiunilor vamale și nu creează nicio îndoială în ceea ce privește buna credință a operatorului economic autorizat.

(3)   Revocarea se aplică din ziua următoare datei notificării.

TITLUL IV

Schimbul de informații

Articolul 9

Schimbul de informații

Comisia Europeană și autoritățile vamale din statul AELS implicat fac schimb în mod regulat cu următoarele date cu privire la identitatea operatorilor economici autorizați:

(a)	numărul de identificare al operatorului (TIN – Trader Identification Number), într-un format compatibil cu cel prevăzut de legislația cu privire la identificarea şi înregistrarea operatorilor economici (EORI – Economic Operator Registration and Identification);

(b)	numele și adresa operatorului economic autorizat;

(c)	numărul documentului prin care s-a acordat statutul de operator economic autorizat;

(d)	statutul actual (valabil, suspendat, revocat);

(e)	perioadele în care statutul a fost modificat;

(f)	data de la care este valabil certificatul;

(g)	autoritatea care a eliberat certificatul.