19821210

Acord

privind punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori

STATELE PĂRȚI LA PREZENTUL ACORD,

REAMINTIND dispozițiile pertinente ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982,

HOTĂRÂTE să asigure conservarea pe termen lung și utilizarea durabilă a populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori,

DECISE să amelioreze cooperarea dintre state în acest scop,

LANSÂND UN APEL către statele de pavilion, statele de port și statele de coastă pentru punerea în aplicare cu mai multă eficacitate a măsurilor de conservare și gestionare adoptate pentru aceste populații,

DORIND să găsească o soluție în special la problemele identificate în capitolul 17 secțiunea C din Agenda 21, adoptată de Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, printre altele faptul că gestionarea pescuitului în marea liberă este inadecvată în numeroase zone și că anumite resurse sunt supraexploatate; constatând că există probleme în ceea ce privește pescuitul nereglementat, supraevaluarea capitalului, flotele supradimensionate, practica schimbării pavilionului pentru a se sustrage controalelor, uneltele de pescuit insuficient de selective, baze de date lipsite de fiabilitate și o insuficientă cooperare între state,

ANGAJÂNDU-SE să practice un pescuit responsabil,

CONȘTIENTE de nevoia de a evita producerea unor prejudicii asupra mediului marin, de a conserva biodiversitatea, de a menține integritatea ecosistemelor marine și de a reduce la minimum riscul efectelor pe termen lung sau ireversibile ale operațiunilor de pescuit,

RECUNOSCÂND nevoia de a furniza țărilor în curs de dezvoltare o asistență specifică, în special o asistență financiară, științifică și tehnologică, pentru ca acestea să poată participa efectiv la conservarea, gestionarea și utilizarea durabilă a populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori,

CONVINSE că mijlocul cel mai adecvat pentru a îndeplini aceste obiective și pentru a contribui la menținerea păcii și a securității internaționale este încheierea unui acord în sensul punerii în aplicare a dispozițiilor pertinente ale convenției,

AFIRMÂND că aspectele nereglementate de convenție sau de prezentul acord sunt în continuare reglementate de normele și principiile dreptului internațional general,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

PARTEA I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Utilizarea termenilor și domeniu de aplicare

(1) În sensul prezentului acord:

(a) "convenție" înseamnă Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982;

(b) "măsuri de conservare și gestionare" înseamnă măsurile pentru conservarea și gestionarea uneia sau a mai multor specii de resurse vii marine, care se adoptă și se aplică în mod compatibil cu normele pertinente ale dreptului internațional, astfel cum rezultă din convenție și din prezentul acord;

(c) termenul "pește" include moluștele și crustaceele, cu excepția celor care aparțin speciilor sedentare, astfel cum sunt definite la articolul 77 din convenție și

(d) "acord" înseamnă un mecanism de cooperare creat în conformitate cu convenția și cu prezentul acord de către două sau mai multe state în scopul, inter alia, de a stabili măsuri de conservare și gestionare într-o subregiune sau regiune pentru una sau mai multe populații transzonale sau unul sau mai multe stocuri de pești mari migratori.

(2) (a) "State părți" înseamnă statele care au consimțit să fie parte la prezentul acord și pentru care acordul este în vigoare.

(b) Prezentul acord se aplică mutatis mutandis:

(i) oricărei entități menționate la articolul 305 alineatul (1) literele (c), (d) și (e) din convenție și,

(ii) sub rezerva articolului 47, oricărei entități denumite "organizație internațională" la articolul 1 din anexa IX la convenție,

care devine parte la prezentul acord și, în această măsură, expresia "state părți" se referă la aceste entități.

(3) Prezentul acord se aplică mutatis mutandis celorlalte entități de pescuit ale căror nave pescuiesc în marea liberă.

Articolul 2

Obiectiv

Obiectivul prezentului acord este de a asigura conservarea pe termen lung și utilizarea durabilă a populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori prin punerea în aplicare cu eficacitate a dispozițiilor pertinente ale convenției.

Articolul 3

Aplicare

(1) În absența unor dispoziții contrare, prezentul acord se aplică gestionării și conservării populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori din afara zonelor aflate sub jurisdicție națională, cu excepția faptului că articolele 6 și 7 se aplică, de asemenea, conservării și gestionării acestor populații din zonele aflate sub jurisdicție națională, sub rezerva diferitelor regimuri juridice care se aplică, în temeiul convenției, în zonele aflate sub jurisdicție națională și în zonele aflate în afara jurisdicției naționale.

(2) În exercitarea drepturilor sale suverane în sensul explorării și exploatării, al conservării și gestionării populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori din zonele aflate sub jurisdicție națională, statul de coastă aplică mutatis mutandis principiile generale enunțate la articolul 5.

(3) Statele iau în considerare în mod corespunzător capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a aplica articolele 5, 6 și 7 în zonele aflate sub jurisdicție națională și nevoia acestora de asistență, astfel cum se prevede în prezentul acord. În acest scop, partea VII se aplică mutatis mutandis zonelor aflate sub jurisdicție națională.

Articolul 4

Relația dintre prezentul acord și convenție

Nici o dispoziție a prezentului acord nu aduce atingere drepturilor, jurisdicției și obligațiilor statelor în temeiul convenției. Prezentul acord se interpretează și se aplică în contextul convenției și în mod compatibil cu aceasta.

PARTEA II

CONSERVAREA ȘI GESTIONAREA POPULAȚIILOR TRANSZONALE ȘI A STOCURILOR DE PEȘTI MARI MIGRATORI

Articolul 5

Principii generale

În vederea conservării și gestionării populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori, statele de coastă și statele care pescuiesc în marea liberă, pentru îndeplinirea obligației care le revine de a coopera în conformitate cu convenția:

(a) adoptă măsuri pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori și pentru a promova obiectivul utilizării optime a acestora;

(b) se asigură că aceste măsuri se bazează pe cele mai fiabile date științifice disponibile și că sunt destinate să mențină sau să restabilească stocurile la niveluri capabile să producă un randament constant maxim, ținând seama de factorii economici și ecologici pertinenți, inclusiv de cerințele speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, și luând în considerare metodele de pescuit, interdependența stocurilor și toate standardele minime internaționale general recomandate, fie că sunt subregionale, regionale sau mondiale;

(c) aplică abordarea precauției în conformitate cu articolul 6;

(d) evaluează impactul pescuitului, al celorlalte activități umane și al factorilor ecologici asupra stocurilor-țintă, precum și asupra speciilor care aparțin aceluiași ecosistem sau care sunt asociate cu stocurile-țintă, sau dependente de acestea;

(e) adoptă, după caz, măsuri de conservare și gestionare pentru speciile care aparțin aceluiași ecosistem sau care sunt asociate cu stocurile-țintă, sau dependente de acestea, în vederea menținerii sau a restabilirii stocurilor care aparțin acestor specii la un nivel la care reproducerea lor nu riscă să fie grav periclitată;

(f) reduc la minimum poluarea, deșeurile, capturile aruncate înapoi în mare, captura cu unelte pierdute sau abandonate, captura de specii nevizate, atât de pești, cât și de alte specii, (denumite în continuare "specii nevizate") și impactul asupra speciilor asociate sau dependente, în special speciile pe cale de dispariție, prin intermediul unor măsuri incluzând, pe cât posibil, elaborarea și utilizarea unor unelte și tehnici de pescuit selective, fără riscuri ecologice și care prezintă un bun raport cost-eficacitate;

(g) protejează biodiversitatea în mediul marin;

(h) iau măsuri pentru a preveni sau elimina supraexploatarea și supradimensionarea capacității de pescuit și pentru a se asigura că efortul de pescuit nu depășește nivelul corespunzător utilizării durabile a resurselor halieutice;

(i) țin seama de interesele pescarilor care practică pescuitul artizanal și pescuitul de subzistență;

(j) colectează și își comunică reciproc, în timp util, date complete și precise privind activitățile de pescuit, inter alia, privind poziția navei, captura de specii-țintă sau nevizate și efortul de pescuit, astfel cum se prevede la anexa I, precum și informațiile care provin din programele de cercetare naționale și internaționale;

(k) promovează și desfășoară cercetări științifice și elaborează tehnologii adecvate în sprijinul conservării și gestionării pescuitului și

(l) pun în aplicare și asigură respectarea măsurilor de conservare și gestionare prin intermediul unor sisteme eficiente de monitorizare, control și supraveghere.

Articolul 6

Aplicarea abordării precauției

(1) Statele aplică pe scară largă abordarea precauției conservării, gestionării și exploatării populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori în vederea protejării resurselor vii marine și a conservării mediului marin.

(2) Statele își iau cu atât mai multe precauții, cu cât informațiile sunt mai nesigure, mai puțin fiabile sau inadecvate. Absența informațiilor științifice adecvate nu justifică amânarea sau lipsa adoptării măsurilor de conservare și gestionare.

(3) La punerea în aplicare a abordării precauției, statele:

(a) îmbunătățesc procesul decizional pentru conservarea și gestionarea resurselor halieutice prin procurarea și comunicarea reciprocă a celor mai fiabile informații științifice disponibile și prin punerea în aplicare a unor tehnici perfecționate pentru a face față riscului și incertitudinii;

(b) aplică orientările enunțate la anexa II și determină, pe baza celor mai fiabile informații științifice disponibile, puncte de referință pentru fiecare stoc, precum și măsurile care trebuie luate, în cazul în care acestea sunt depășite;

(c) iau în considerare, inter alia, incertitudinile privind importanța numerică și productivitatea stocurilor, punctele de referință, situația stocurilor în raport cu aceste puncte de referință, rata și distribuția mortalității la pești și impactul activităților de pescuit asupra speciilor nevizate și asupra speciilor asociate sau dependente, precum și condițiile oceanice, ecologice și socio-economice, existente și prevăzute și

(d) elaborează programe de colectare de date și de cercetare pentru a evalua impactul pescuitului asupra speciilor nevizate și asupra speciilor asociate sau dependente și asupra mediului acestora și adoptă planurile necesare pentru asigurarea conservării acestor specii și protejarea habitatelor cu risc sporit.

(4) Atunci când punctele de referință sunt pe cale să fie atinse, statele iau măsuri pentru a se asigura că acestea nu sunt depășite. În cazul în care aceste puncte sunt depășite, statele iau de îndată măsurile de restabilire a stocurilor prevăzute la alineatul (3) litera (b).

(5) Atunci când situația stocurilor-țintă sau a speciilor nevizate, sau a speciilor asociate sau dependente prezintă un risc sporit, statele exercită o monitorizare sporită asupra acestor stocuri și specii în vederea evaluării situației acestora și a eficienței măsurilor de conservare și gestionare. Statele revizuiesc periodic aceste măsuri în lumina noilor informații.

(6) Pentru pescuitul nou sau experimental, statele adoptă, de îndată ce este posibil, măsuri precaute de conservare și gestionare, incluzând, inter alia, limitarea capturilor și a efortului de pescuit. Aceste măsuri rămân în vigoare până în momentul în care sunt reunite suficiente date pentru evaluarea impactului pescuitului asupra durabilității pe termen lung a stocurilor, după care se pun în aplicare măsuri de conservare și gestionare bazate pe această evaluare. După caz, aceste măsuri permit dezvoltarea treptată a pescuitului.

(7) În cazul în care un fenomen natural are efecte negative semnificative asupra situației populațiilor transzonale sau asupra stocurilor de pești mari migratori, statele adoptă măsuri de conservare și gestionare de urgență pentru a se asigura că activitatea de pescuit nu agravează aceste efecte negative. Statele adoptă, de asemenea, astfel de măsuri de urgență, atunci când activitatea de pescuit reprezintă o gravă amenințare pentru durabilitatea acestor stocuri. Măsurile de urgență sunt temporare și bazate pe cele mai fiabile date științifice disponibile.

Articolul 7

Compatibilitatea măsurilor de conservare și gestionare

(1) Fără a aduce atingere drepturilor suverane pe care convenția le recunoaște statelor de coastă în sensul explorării, exploatării, conservării și gestionării resurselor vii marine din zonele aflate sub jurisdicția lor națională și fără a aduce atingere dreptului tuturor statelor de a permite resortisanților lor să practice pescuitul în marea liberă în conformitate cu convenția:

(a) în ceea ce privește populațiile transzonale de pești, statele de coastă în cauză și statele ai căror resortisanți pescuiesc aceste stocuri în zona adiacentă a mării libere încearcă, direct sau prin intermediul mecanismelor de cooperare adecvate prevăzute în partea III, să convină asupra măsurilor necesare pentru conservarea acestor stocuri în zona adiacentă a mării libere;

(b) în ceea ce privește stocurile de pești mari migratori, statele de coastă în cauză și alte state ai căror resortisanți pescuiesc aceste populații în regiune cooperează, direct sau prin intermediul mecanismelor de cooperare adecvate prevăzute în partea III, pentru asigurarea conservării și pentru promovarea exploatării optime a acestor stocuri în întreaga regiune, atât în interiorul, cât și în afara zonelor aflate sub jurisdicție națională.

(2) Măsurile de conservare și gestionare stabilite pentru marea liberă, precum și cele adoptate pentru zonele aflate sub jurisdicție națională sunt compatibile în scopul de a asigura conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori în ansamblu. În acest scop, statele de coastă și statele care practică pescuitul în marea liberă au obligația de a coopera în vederea realizării unor măsuri compatibile pentru aceste stocuri. Pentru a stabili măsuri de conservare și gestionare compatibile, statele:

(a) iau în considerare măsurile de conservare și gestionare adoptate și aplicate, în conformitate cu articolul 61 din convenție, de către statele de coastă pentru aceleași stocuri în zonele aflate sub jurisdicție națională și se asigură că măsurile stabilite pentru aceste stocuri în marea liberă nu aduc atingere eficienței acestor măsuri;

(b) iau în considerare măsurile convenite anterior, stabilite și aplicate pentru marea liberă, în conformitate cu convenția, de către statele de coastă în cauză și de către statele care practică pescuitul în marea liberă în ceea ce privește aceleași stocuri;

(c) iau în considerare măsurile convenite anterior, stabilite și aplicate în conformitate cu convenția de către o organizație sau de către un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului în ceea ce privește aceleași stocuri;

(d) iau în considerare unitatea biologică și celelalte caracteristici biologice ale stocurilor, precum și raportul dintre distribuția stocurilor, pescuit și particularitățile geografice ale regiunii respective, inclusiv măsura în care stocurile apar și sunt pescuite în zonele aflate sub jurisdicție națională;

(e) iau în considerare măsura în care statele de coastă și statele care practică pescuitul în marea liberă depind de stocurile în cauză și

(f) se asigură că aceste măsuri nu au un impact negativ asupra resurselor vii marine în ansamblu.

(3) În vederea îndeplinirii obligației de a coopera care le revine, statele depun toate eforturile pentru a conveni asupra măsurilor de conservare și gestionare compatibile într-un termen rezonabil.

(4) În cazul în care statele nu pot să ajungă la un acord într-un termen rezonabil, oricare dintre statele respective poate invoca procedurile de soluționare a litigiilor prevăzute în partea VIII.

(5) Până la ajungerea la un acord asupra măsurilor de conservare și gestionare compatibile, statele în cauză depun toate eforturile, în spiritul concilierii și cooperării, pentru a încheia acorduri provizorii de ordin practic. În cazul în care nu convin asupra acestor acorduri, oricare dintre aceste state poate, în vederea obținerii măsurilor provizorii, să supună litigiul unei curți sau unui tribunal în conformitate cu procedurile de soluționare a litigiilor prevăzute în partea VIII.

(6) Acordurile provizorii încheiate sau măsurile provizorii prescrise în temeiul alineatului (5) țin seama de dispozițiile prezentei părți, iau în considerare în mod corespunzător drepturile și obligațiile tuturor statelor în cauză, nu afectează și nu împiedică încheierea unui acord final asupra măsurilor de conservare și gestionare compatibile și nu aduc atingere rezultatului final al procedurilor de soluționare a litigiilor.

(7) Statele de coastă informează periodic statele care practică pescuitul în marea liberă din subregiune sau regiune, direct sau prin intermediul organizațiilor sau al acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului competente sau prin alte mijloace adecvate, cu privire la măsurile pe care le-au adoptat în ceea ce privește populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori din zonele aflate sub jurisdicție națională.

(8) Statele care practică pescuitul în marea liberă informează periodic celelalte state interesate, direct sau prin intermediul organizațiilor sau al acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului competente, sau prin alte mijloace adecvate, cu privire la măsurile pe care le-au adoptat pentru reglementarea activităților navelor care le arborează pavilionul și care pescuiesc aceste stocuri în marea liberă.

PARTEA III

MECANISME DE COOPERARE INTERNAȚIONALĂ PRIVIND POPULAȚIILE TRANSZONALE ȘI STOCURILE DE PEȘTI MARI MIGRATORI

Articolul 8

Cooperare pentru conservare și gestionare

(1) Statele de coastă și statele care practică pescuitul în marea liberă, în conformitate cu convenția, cooperează în ceea ce privește populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori, direct sau prin intermediul organizațiilor sau al acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului competente, ținând seama de caracteristicile specifice ale subregiunii sau regiunii, pentru a asigura conservarea și gestionarea eficientă a acestor populații.

(2) Statele inițiază consultări cu bună-credință și de îndată, în special atunci când există dovezi că populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori respective pot fi în pericol de supraexploatare sau atunci când se dezvoltă un nou pescuit pentru aceste stocuri. În acest scop, consultările pot fi inițiate la cererea oricărui stat interesat în vederea stabilirii unor acorduri adecvate de asigurare a conservării și a gestionării stocurilor. Până la ajungerea la aceste acorduri, statele respectă dispozițiile prezentului acord și acționează cu bună-credință și luând în considerare în mod corespunzător drepturile, interesele și obligațiile celorlalte state.

(3) Atunci când o organizație sau un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului are competența de a stabili măsuri de conservare și gestionare pentru anumite populații transzonale sau stocuri de pești mari migratori, statele care pescuiesc aceste stocuri în marea liberă și statele de coastă interesate își îndeplinesc obligația de a coopera care le revine devenind membre ale acestei organizații sau participante la acest acord sau acceptând să aplice măsurile de conservare și gestionare stabilite de organizație sau acord. Statele care au un interes real în pescuitul respectiv pot deveni membre ale acestei organizații sau participante la acest acord. Condițiile de participare la această organizație sau la acest acord nu împiedică aceste state să devină membre sau participante; acestea nu se aplică în mod discriminatoriu nici unui stat sau grup de state având un interes real în pescuitul respectiv.

(4) Numai statele care sunt membre ale unei astfel de organizații sau participante la un astfel de acord, sau care acceptă să aplice măsurile de conservare și gestionare stabilite de organizație sau de acord au acces la resursele halieutice cărora li se aplică aceste măsuri.

(5) În absența unei organizații sau a unui acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului care să stabilească măsuri de conservare și gestionare pentru o anumită populație de pești transzonală sau pentru un anumit stoc de pești mari migratori, statele de coastă interesate și statele care pescuiesc în marea liberă acest stoc în subregiune sau regiune cooperează în vederea înființării unei astfel de organizații sau a încheierii altor acorduri adecvate pentru a asigura conservarea și gestionarea acestui stoc și participă la lucrările organizației sau acordului.

(6) Orice stat care intenționează să propună luarea unei măsuri de către o organizație interguvernamentală competentă în ceea ce privește resursele vii ar trebui, atunci când o astfel de măsură are un efect semnificativ asupra măsurilor de conservare și gestionare deja stabilite de către o organizație sau de un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului competent, să se consulte, prin intermediul acestei organizații sau acord, cu membrii sau participanții acestora. Pe cât posibil, aceste consultări trebuie să aibă loc înainte de prezentarea propunerii organizației interguvernamentale.

Articolul 9

Organizații și acorduri subregionale și regionale de gestionare a pescuitului

(1) Atunci când stabilesc organizații subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului sau atunci când încheie acorduri subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului pentru populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori, statele convin, inter alia, asupra:

(a) stocurilor cărora li se aplică măsurile de conservare și gestionare, ținând seama de caracteristicile biologice ale stocurilor în cauză și de natura pescuitului respectiv;

(b) domeniului de aplicare, ținând seama de articolul 7 alineatul (1) și de caracteristicile subregiunii sau regiunii, inclusiv de factorii socio-economici, geografici și ecologici;

(c) relației dintre activitățile noii organizații sau ale noului acord, precum și asupra rolului, obiectivelor și operațiunilor organizațiilor sau ale acordurilor existente de gestionare a pescuitului și

(d) mecanismelor prin care organizația sau acordul obține avize științifice și revizuiește situația stocurilor, inclusiv, după caz, stabilirea unui organ consultativ științific.

(2) Statele care cooperează la crearea unei organizații sau la încheierea unui acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului informează cu privire la această cooperare celelalte state despre care au cunoștință că au un real interes în activitățile organizației sau ale acordului propus.

Articolul 10

Funcțiile organizațiilor și ale acordurilor subregionale și regionale de gestionare a pescuitului

În vederea îndeplinirii obligației care le revine de a coopera în cadrul organizațiilor sau al acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului, statele:

(a) convin asupra măsurilor de conservare și gestionare și se conformează acestora pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori;

(b) convin, după caz, asupra drepturilor de participare, precum alocările capturii admisibile sau nivelul efortului de pescuit;

(c) adoptă și aplică toate standardele internaționale minime general recomandate pentru efectuarea în mod responsabil a operațiunilor de pescuit;

(d) obțin și evaluează consultanța științifică, revizuiesc situația stocurilor și evaluează impactul pescuitului asupra speciilor nevizate și asupra speciilor asociate sau dependente;

(e) convin asupra standardelor pentru colectarea, comunicarea, verificarea și schimbul de date privind pescuitul stocurilor;

(f) colectează și difuzează date statistice exacte și complete, astfel cum se indică în anexa I, pentru a se asigura că sunt disponibile cele mai fiabile date științifice, respectând în același timp caracterul confidențial, după caz;

(g) promovează și desfășoară evaluări științifice ale stocurilor și activități de cercetare pertinente și difuzează rezultatele acestora;

(h) elaborează mecanisme de cooperare adecvate pentru monitorizare, control, supraveghere și punere în aplicare;

(i) convin asupra mijloacelor care permit să se țină seama de interesele în domeniul pescuitului ale noilor membri ai organizației sau ale noilor participanți la acord;

(j) convin asupra procesului decizional care facilitează adoptarea măsurilor de conservare și gestionare în timp util și în mod eficient;

(k) promovează soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor în conformitate cu partea VIII;

(l) asigură deplina cooperare a agențiilor lor naționale competente și a industriilor la punerea în aplicare a recomandărilor și deciziilor organizației sau acordului și

(m) asigură publicitatea necesară măsurilor de conservare și gestionare stabilite de către organizație sau acord.

Articolul 11

Membri sau participanți noi

La stabilirea naturii și a domeniului de aplicare a drepturilor de participare ale noilor membri ai unei organizații subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului sau ale noilor participanți la un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului, statele iau în considerare, inter alia:

(a) situația populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori și nivelul existent al efortului de pescuit în zona de pescuit;

(b) interesele respective, metodele de pescuit și practicile de pescuit ale membrilor sau ale participanților noi și existenți;

(c) contribuțiile respective ale membrilor sau ale participanților noi și existenți la conservarea și gestionarea stocurilor, la colectarea și comunicarea de date exacte și la cercetările științifice privind stocurile;

(d) nevoile comunităților costiere de pescari care depind în mare măsură de pescuitul stocurilor;

(e) nevoile statelor de coastă ale căror economii sunt dependente în mare măsură de exploatarea resurselor vii marine și

(f) interesele țărilor în curs de dezvoltare din subregiune sau regiune, atunci când stocurile se află, de asemenea, în zonele de jurisdicție națională ale acestora.

Articolul 12

Transparența activităților organizațiilor sau acordurilor subregionale și regionale de gestionare a pescuitului

(1) Statele asigură transparența procesului decizional și a celorlalte activități ale organizațiilor sau acordurilor subregionale și regionale de gestionare a pescuitului.

(2) Reprezentanții altor organizații interguvernamentale și ai organizațiilor neguvernamentale interesați de populațiile transzonale și de stocurile de pești mari migratori trebuie să aibă posibilitatea de a participa la reuniunile organizațiilor și acordurilor subregionale și regionale de gestionare a pescuitului în calitate de observatori sau în altă calitate, după caz, în conformitate cu procedurile organizației sau acordului în cauză. Aceste proceduri nu trebuie să fie restrictive în mod nejustificat, în acest sens. Aceste organizații interguvernamentale și neguvernamentale au acces în timp util la dosarele și rapoartele organizațiilor și acordurilor menționate anterior, sub rezerva regulamentului de procedură privind accesul la aceste dosare și rapoarte.

Articolul 13

Consolidarea organizațiilor și acordurilor existente

Statele cooperează pentru a consolida organizațiile și acordurile subregionale și regionale de gestionare a pescuitului existente în vederea creșterii eficienței în adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor de conservare și gestionare pentru populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori.

Articolul 14

Colectarea și comunicarea informațiilor și cooperarea în materie de cercetare științifică

(1) Statele se asigură că vasele care le arborează pavilionul comunică informațiile care pot fi necesare pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul prezentului acord. În acest scop, în conformitate cu anexa I, statele:

(a) colectează și efectuează schimburi de date științifice, tehnice și statistice privind pescuitul populațiilor transzonale și al stocurilor de pești mari migratori;

(b) se asigură că datele colectate sunt suficient de detaliate pentru a permite evaluarea eficientă a stocurilor și că sunt comunicate în timp util pentru a îndeplini cerințele organizațiilor și acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului și

(c) iau măsurile adecvate pentru verificarea exactității acestor date.

(2) Statele cooperează, direct sau prin intermediul organizațiilor sau acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului, pentru:

(a) a conveni asupra tipului de date care trebuie furnizate și asupra formei în care acestea trebuie prezentate organizațiilor sau acordurilor menționate anterior, ținând seama de natura stocurilor și de pescuitul acestora și

(b) a elabora și împărtăși tehnici de analiză, precum și metode de evaluare a stocurilor în vederea îmbunătățirii măsurilor de conservare și gestionare a populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori.

(3) În conformitate cu partea XIII din convenție, statele cooperează, direct sau prin intermediul organizațiilor internaționale competente, pentru a consolida capacitatea de cercetare științifică în domeniul pescuitului și pentru a promova cercetarea științifică în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori în folosul tuturor. În acest scop, un stat sau organizația internațională competentă care desfășoară aceste activități de cercetare în afara zonelor aflate sub jurisdicție națională promovează în mod activ publicarea și difuzarea către toate statele interesate a rezultatelor acestor cercetări, precum și a informațiilor despre obiectivele și metodele sale și, pe cât posibil, facilitează participarea oamenilor de știință din statele respective la aceste activități de cercetare.

Articolul 15

Mări închise și semiînchise

La punerea în aplicare a prezentului acord la o mare închisă sau semiînchisă, statele țin seama de caracteristicile naturale ale mării respective și acționează în mod compatibil cu partea IX din convenție și cu celelalte dispoziții pertinente ale acesteia.

Articolul 16

Zone din marea liberă înconjurate în întregime de o zonă aflată sub jurisdicția națională a unui singur stat

(1) Statele care pescuiesc populații transzonale și stocuri de pești mari migratori într-o zonă din marea liberă înconjurată în întregime de o zonă aflată sub jurisdicția națională a unui singur stat și acesta din urmă cooperează pentru a stabili măsuri de conservare și gestionare în ceea ce privește aceste stocuri în zona din marea liberă. Având în vedere caracteristicile naturale ale zonei, statele acordă o atenție deosebită stabilirii unor măsuri de conservare și gestionare compatibile pentru aceste stocuri în conformitate cu articolul 7. Măsurile luate în ceea ce privește marea liberă iau în considerare drepturile, obligațiile și interesele statului de coastă în temeiul convenției, se bazează pe cele mai fiabile date științifice disponibile și iau, de asemenea, în considerare toate măsurile de conservare și gestionare adoptate și aplicate de către statul de coastă cu privire la aceleași stocuri în conformitate cu articolul 61 din convenție în zona aflată sub jurisdicție națională. Statele convin, de asemenea, asupra măsurilor de monitorizare, control, supraveghere și punere în aplicare pentru a asigura conformitatea cu măsurile de conservare și gestionare în ceea ce privește marea liberă.

(2) În conformitate cu articolul 8, statele acționează cu bună-credință și depun toate eforturile pentru a conveni de îndată asupra măsurilor de conservare și gestionare care urmează să fie aplicate operațiunilor de pescuit în zona menționată la alineatul (1). În cazul în care, într-un termen rezonabil, statele respective care pescuiesc și statul de coastă nu pot ajunge la un acord asupra acestor măsuri, având în vedere alineatul (1), acestea aplică articolul 7 alineatele (4), (5) și (6) privind acordurile sau măsurile provizorii. Până la adoptarea acestor acorduri sau măsuri provizorii, statele interesate iau măsuri cu privire la navele care le arborează pavilionul pentru ca acestea să nu practice un pescuit care să afecteze stocurile respective.

PARTEA IV

STATE NEMEMBRE ȘI STATE NEPARTICIPANTE

Articolul 17

State nemembre ale organizațiilor și state neparticipante la acorduri

(1) Un stat care nu este membru al unei organizații subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului sau care nu este participant la un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului și care nu acceptă, de altfel, să aplice măsurile de conservare și gestionare stabilite de această organizație sau acord nu este scutit de obligația de a coopera, în conformitate cu convenția și cu prezentul acord, la conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori respective.

(2) Un astfel de stat nu autorizează navele care îi arborează pavilionul să desfășoare operațiuni de pescuit al populațiilor transzonale și al stocurilor de pești mari migratori care sunt supuse măsurilor de conservare și gestionare stabilite de această organizație sau acord.

(3) Statele care sunt membre ale unei organizații subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului sau participante la un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului, individual sau împreună, cer unităților de pescuit menționate la articolul 1 alineatul (3) care au nave de pescuit în zona respectivă să coopereze pe deplin cu această organizație sau acord pentru punerea în aplicare a măsurilor de conservare și gestionare pe care aceasta sau acesta le-a stabilit, în vederea aplicării de facto a acestor măsuri pe cât de mult posibil activităților de pescuit în zona relevantă. Aceste unități de pescuit beneficiază, în urma participării lor la pescuit, de avantaje proporționale cu angajamentul lor de a respecta măsurile de conservare și gestionare privind stocurile.

(4) Statele care sunt membre ale acestei organizații sau participante la acest acord efectuează schimburi de informații cu privire la activitățile navelor de pescuit care arborează pavilionul statelor care nu sunt membre ale organizației și nici participante la acord și care desfășoară operațiuni de pescuit al stocurilor respective. Acestea iau măsuri, în conformitate cu prezentul acord și cu dreptul internațional, în vederea descurajării activităților acestor nave care afectează eficiența măsurilor subregionale sau regionale de conservare și gestionare.

PARTEA V

OBLIGAȚIILE STATULUI DE PAVILION

Articolul 18

Obligațiile statului de pavilion

(1) Statul ale cărui nave pescuiesc în marea liberă ia măsurile necesare pentru a se asigura că navele care îi arborează pavilionul se conformează măsurilor subregionale și regionale de conservare și gestionare și că aceste nave nu desfășoară nici o activitate care poate afecta eficiența acestor măsuri.

(2) Statul autorizează utilizarea navelor care îi arborează pavilionul pentru pescuitul în marea liberă numai atunci când își poate îndeplini efectiv responsabilitățile care îi revin în ceea ce privește aceste nave în temeiul convenției și al prezentului acord.

(3) Măsurile care urmează să fie luate de către un stat în ceea ce privește navele care îi arborează pavilionul includ:

(a) controlul acestor vase în marea liberă prin intermediul licențelor, al autorizațiilor sau al permiselor de pescuit, în conformitate cu toate procedurile aplicabile convenite la nivel subregional, regional sau mondial;

(b) stabilirea reglementărilor:

(i) pentru a include în licență, autorizație sau permis termeni și condiții suficiente pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor subregionale, regionale sau mondiale ale statului de pavilion,

(ii) pentru a interzice navelor care nu au licența sau autorizația corespunzătoare să pescuiască în marea liberă sau pentru a interzice navelor care nu se conformează termenilor și condițiilor unei licențe, ale unei autorizații sau ale unui permis să pescuiască în marea liberă,

(iii) pentru a cere navelor care pescuiesc în marea liberă să aibă întotdeauna la bord licența, autorizația sau permisul și să prezinte acest document la control la cererea oricărei persoane autorizate în mod corespunzător,

(iv) pentru a se asigura că navele care îi arborează pavilionul nu practică pescuitul fără autorizație în zonele aflate sub jurisdicția națională a altor state;

(c) stabilirea unui registru național al navelor de pescuit autorizate să pescuiască în marea liberă și asigurarea accesului statelor direct interesate la informațiile conținute în acest registru, la cererea statelor direct interesate, ținând seama de dispozițiile naționale ale statului de pavilion privind comunicarea acestor informații;

(d) cerințe de marcare a navelor de pescuit și a uneltelor de pescuit în sensul identificării acestora, în conformitate cu sistemele de marcare uniforme și recunoscute pe plan internațional, precum specificațiile standard ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură privind marcarea și identificarea navelor de pescuit;

(e) cerințe pentru menținerea și comunicarea în timp util a registrelor care indică poziția navei, captura speciilor-țintă și a speciilor nevizate, efortul de pescuit și alte date pertinente privind pescuitul în conformitate cu standardele subregionale, regionale și mondiale de colectare a acestor date;

(f) cerințe de verificare a capturii speciilor-țintă și a speciilor nevizate prin mijloace precum programe de observare, sisteme de control, rapoarte de descărcare, supravegherea transbordării, monitorizarea capturii debarcate și statistici de piață;

(g) monitorizarea, controlul și supravegherea acestor nave, ale operațiunilor de pescuit ale acestora și ale activitățile aferente prin, inter alia:

(i) punerea în aplicare a unor sisteme de control naționale și a unor sisteme subregionale și regionale de cooperare pentru punerea în executare în conformitate cu articolele 21 și 22, inclusiv cerințele pentru aceste nave de a permite accesul inspectorilor autorizați în mod corespunzător din alte state,

(ii) punerea în aplicare a programelor naționale de observare și a programelor de observare subregionale și regionale la care participă statul de pavilion, inclusiv cerințele pentru aceste nave de a permite accesul observatorilor din alte state pentru îndeplinirea funcțiilor convenite în temeiul programelor,

(iii) elaborarea și punerea în aplicare a sistemelor de monitorizare a navelor, inclusiv, după caz, a sistemelor adecvate de transmisie prin satelit, în conformitate cu toate programele naționale și cu cele convenite la nivel subregional, regional sau mondial între statele respective;

(h) reglementarea transbordării în marea liberă pentru a se asigura că nu este afectată eficiența măsurilor de conservare și gestionare;

(i) reglementarea activităților de pescuit pentru a asigura conformitatea cu măsurile subregionale, regionale sau mondiale, inclusiv cele menite să reducă la minimum captura speciilor nevizate.

(4) Atunci când un sistem de monitorizare, control și supraveghere convenit pe plan subregional, regional sau mondial este în vigoare, statele se asigură că măsurile pe care le impun navelor care le arborează pavilionul sunt compatibile cu acest sistem.

PARTEA VI

RESPECTARE ȘI EXECUTARE

Articolul 19

Respectare și executare de către statul de pavilion

(1) Orice stat se asigură că navele care îi arborează pavilionul respectă măsurile subregionale și regionale de conservare și gestionare pentru populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori. În acest scop, statul:

(a) respectă aceste măsuri, indiferent de locul în care au loc încălcările;

(b) efectuează de îndată o anchetă amănunțită cu privire la orice încălcare prezumtivă a măsurilor subregionale sau regionale de conservare și gestionare, care poate include inspecția fizică a navelor respective, și comunică de îndată statului care acuză încălcarea, precum și organizației sau acordului subregional sau regional relevant evoluția și rezultatele anchetei;

(c) solicită tuturor navelor care îi arborează pavilionul să comunice autorității responsabile cu ancheta informații privind poziția navei, captura, uneltele de pescuit, operațiunile de pescuit și activitățile conexe în zona încălcării prezumtive;

(d) în cazul în care este convins că dispune de dovezi suficiente cu privire la o încălcare prezumtivă, prezintă cazul autorităților sale competente în vederea inițierii imediate a unei acțiuni în conformitate cu dreptul său intern și, după caz, reține nava respectivă;

(e) se asigură că, în cazul în care s-a stabilit, în conformitate cu dreptul său intern, că o navă a fost implicată în săvârșirea unei încălcări grave a acestor măsuri, nava nu mai desfășoară operațiuni de pescuit în marea liberă până la executarea tuturor sancțiunilor impuse de către statul de pavilion cu privire la această încălcare.

(2) Toate anchetele și procedurile juridice se efectuează de urgență. Sancțiunile care se aplică încălcărilor trebuie să fie suficient de stricte și de eficiente pentru a asigura respectarea măsurilor de conservare și gestionare și pentru a descuraja încălcările, oriunde ar avea loc, și trebuie să îi priveze pe autorii infracțiunilor de avantajele care rezultă din activitățile lor ilegale. Măsurile aplicabile comandanților și altor ofițeri ai navelor de pescuit includ dispoziții care pot permite, inter alia, refuzul, retragerea sau suspendarea autorizațiilor de exercitare a funcțiilor de comandant sau de ofițer la bordul acestor nave.

Articolul 20

Cooperare internațională pentru executare

(1) Statele cooperează, direct sau prin intermediul organizațiilor sau acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului, pentru a asigura respectarea și executarea măsurilor subregionale și regionale de conservare și gestionare pentru populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori.

(2) Statul de pavilion care efectuează o anchetă cu privire la o încălcare prezumtivă a măsurilor de conservare și gestionare pentru populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori poate solicita asistență din partea oricărui alt stat a cărui cooperare poate fi utilă la efectuarea acestei anchete. Toate statele depun eforturi pentru a îndeplini cerințele rezonabile formulate de către statul de pavilion în cadrul acestor anchete.

(3) Statul de pavilion poate efectua aceste anchete direct, în cooperare cu celelalte state interesate sau prin intermediul organizației sau acordului subregional sau regional de gestionare a pescuitului. Informațiile privind evoluția și rezultatele anchetelor sunt furnizate tuturor statelor interesate sau afectate de încălcarea prezumtivă.

(4) Statele își acordă asistență reciprocă pentru identificarea navelor despre care s-a raportat că desfășoară activități care afectează eficiența măsurilor subregionale, regionale sau mondiale de conservare și gestionare.

(5) În măsura în care actele cu putere de lege și normele administrative naționale o permit, statele încheie acorduri pentru a furniza autorităților responsabile cu urmărirea penală din alte state dovezi privind încălcările prezumtive ale acestor măsuri.

(6) Atunci când există motive întemeiate să se creadă că o navă aflată în marea liberă a practicat pescuitul fără autorizație într-o zonă aflată sub jurisdicția unui stat de coastă, statul de pavilion al navei respective efectuează de îndată, la cererea statului de coastă interesat, o anchetă amănunțită cu privire la această chestiune. Statul de pavilion cooperează cu statul de coastă în vederea adoptării de măsuri de executare adecvate în astfel de cazuri și poate autoriza autoritățile competente ale statului de coastă să aresteze și să inspecteze nava în marea liberă. Prezentul alineat nu aduce atingere articolului 111 din convenție.

(7) Statele părți care sunt membre ale unei organizații subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului sau participante la un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului pot lua măsuri în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv prin recurgerea la procedurile subregionale sau regionale stabilite în acest scop, pentru a descuraja navele care au desfășurat activități ce afectează eficiența sau constituie o încălcare în alt mod a măsurilor de conservare și gestionare stabilite de această organizație sau de acest acord de a practica pescuitul în marea liberă în subregiunea sau regiunea respectivă până în momentul în care statul de pavilion ia măsurile corespunzătoare.

Articolul 21

Cooperare subregională și regională pentru executare

(1) În orice zonă din marea liberă reglementată de o organizație sau de un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului, un stat parte care este membru al acestei organizații sau participant la acest acord poate, prin intermediul inspectorilor săi autorizați în mod corespunzător, să aresteze și să inspecteze, în conformitate cu alineatul (2), navele de pescuit care arborează pavilionul unui alt stat parte la prezentul acord, fie că acest stat parte este sau nu membru al organizației sau participant la acord, pentru a asigura respectarea măsurilor de conservare și gestionare pentru populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori stabilite de organizația sau acordul respectiv.

(2) Prin intermediul organizațiilor sau acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului, statele stabilesc proceduri pentru arestarea navei și inspecție în conformitate cu alineatul (1), precum și proceduri de punere în aplicare a celorlalte dispoziții ale prezentului articol. Aceste proceduri sunt conforme cu prezentul articol și cu procedurile de bază definite la articolul 22 și nu sunt discriminatorii față de statele care nu sunt membre ale organizației sau participante la acord. Arestarea navei și inspecția, precum și orice altă măsură ulterioară de executare se desfășoară în conformitate cu aceste proceduri. Statele asigură publicitatea necesară procedurilor stabilite în conformitate cu prezentul alineat.

(3) În cazul în care, în termen de doi ani de la adoptarea prezentului acord, o organizație sau acord nu a stabilit aceste proceduri, arestarea navei și inspecția în temeiul alineatului (1), precum și orice măsură de executare ulterioară se desfășoară, până la stabilirea acestor proceduri, în conformitate cu prezentul articol și cu procedurile de bază definite la articolul 22.

(4) Înainte de a lua măsuri în conformitate cu prezentul articol, statele care efectuează inspecția informează, direct sau prin intermediul organizației sau acordului subregional sau regional de gestionare a pescuitului relevant, toate statele ale căror nave pescuiesc în marea liberă în subregiune sau regiune cu privire la forma de identificare emisă inspectorilor lor autorizați în mod corespunzător. Navele utilizate pentru arestarea navei și inspecție poartă însemne exterioare care indică în mod clar că sunt destinate unui serviciu public. În momentul în care devine parte la prezentul acord, statul numește o autoritate competentă care să primească notificările în conformitate cu prezentul articol și asigură publicitatea necesară acestei numiri prin intermediul organizației sau acordului subregional sau regional de gestionare a pescuitului relevant.

(5) În cazul în care, după arestarea navei și inspecție, există motive întemeiate să se creadă că o navă a desfășurat o activitate care încalcă măsurile de conservare și gestionare menționate la alineatul (1), statul care a efectuat inspecția adună, după caz, dovezi și informează de îndată statul de pavilion cu privire la prezumtiva încălcare.

(6) Statul de pavilion răspunde la notificarea menționată la alineatul (5) în termen de trei zile lucrătoare de la primirea acesteia sau în alt termen prescris de procedurile stabilite în conformitate cu alineatul (2) și trebuie:

(a) să își îndeplinească de îndată obligațiile care îi revin în temeiul articolului 19 de a investiga și, în cazul în care dovezile o justifică, să ia măsuri de executare cu privire la navă, caz în care informează de îndată statul care efectuează inspecția cu privire la rezultatele anchetei și la orice măsură de executare luată sau

(b) autorizează statul care efectuează inspecția să desfășoare o anchetă.

(7) Atunci când statul de pavilion autorizează statul care efectuează inspecția să investigheze o încălcare prezumtivă, acesta din urmă comunică de îndată statului de pavilion rezultatele anchetei respective. În cazul în care dovezile o justifică, statul de pavilion își îndeplinește obligația de a lua măsuri de executare cu privire la navă. În același timp, statul de pavilion poate autoriza statul care efectuează inspecția să ia măsurile de executare pe care statul de pavilion le specifică cu privire la navă, în conformitate cu drepturile și obligațiile statului de pavilion în temeiul prezentului acord.

(8) În cazul în care, după arestarea navei și inspecție, există motive întemeiate să se creadă că o navă a săvârșit o încălcare gravă, iar statul de pavilion nu a răspuns sau nu a luat măsurile prescrise la alineatul (6) sau (7), inspectorii pot să rămână la bord și să adune dovezi și pot cere comandantului să coopereze la investigațiile ulterioare inclusiv, după caz, prin aducerea navei de îndată în portul adecvat cel mai apropiat sau în orice alt port ce poate fi specificat în procedurile stabilite în conformitate cu alineatul (2). Statul care efectuează inspecția informează de îndată statul de pavilion cu privire la numele portului spre care urmează să fie condusă navă. Statul care efectuează inspecția și statul de pavilion, precum și, după caz, statul de port iau toate măsurile necesare pentru a asigura bunăstarea membrilor echipajului, indiferent de cetățenia acestora.

(9) Statul care efectuează inspecția informează statul de pavilion și organizația competentă sau participanții la acordul relevant cu privire la rezultatele oricărei anchete ulterioare.

(10) Statul care efectuează inspecția cere inspectorilor săi să respecte normele administrative, procedurile și practicile internaționale general acceptate în ceea ce privește siguranța navei și a echipajului, să nu împiedice operațiunile de pescuit și, pe cât posibil, să evite orice măsură care ar putea avea efecte negative asupra calității capturii aflate la bord. Statul care efectuează inspecția se asigură că arestarea navei și inspecția nu se desfășoară într-un mod care ar constitui o hărțuire a navei de pescuit.

(11) În sensul prezentului articol, încălcare gravă înseamnă:

(a) pescuitul fără licență, autorizație sau permis valabil emis de statul de pavilion în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (a);

(b) lipsa consemnării cu exactitate a capturii și a datelor legate de captură, astfel cum prevede organizația sau acordul subregional sau regional relevant de gestionare a pescuitului sau declararea inexactă a capturii, contrar cerințelor de declarare a capturii ale acestei organizații sau acord;

(c) pescuitul într-o zonă închisă, pescuitul în sezon închis sau pescuitul fără cota stabilită de organizația sau acordul subregional sau regional relevant de gestionare a pescuitului sau pescuitul după atingerea acestei cote;

(d) pescuitul unui stoc care face obiectul unui moratoriu sau al cărui pescuit este interzis;

(e) folosirea unor unelte de pescuit interzise;

(f) falsificarea sau disimularea marcajelor, a identității sau a înmatriculării unei nave de pescuit;

(g) disimularea, manipularea frauduloasă sau distrugerea dovezilor legate de o anchetă;

(h) încălcări multiple care constituie împreună o desconsiderare gravă a măsurilor de conservare și gestionare sau

(i) orice alte încălcări care ar putea fi specificate în procedurile stabilite de organizația sau acordul subregional sau regional relevant de gestionare a pescuitului.

(12) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentului articol, statul de pavilion poate, în orice moment, să ia măsuri pentru îndeplinirea obligațiilor care îi revin în temeiul articolului 19 cu privire la o încălcare prezumtivă. În cazul în care nava se află sub controlul statului care efectuează inspecția, acesta, la cererea statului de pavilion, predă nava statului de pavilion împreună cu toate informațiile privind evoluția și rezultatele anchetei.

(13) Prezentul articol nu aduce atingere dreptului statului de pavilion de a lua toate măsurile, inclusiv inițierea unei acțiuni pentru aplicarea de sancțiuni, în conformitate cu dreptul său intern.

(14) Prezentul articol se aplică mutatis mutandis arestării navei și inspecției de către un stat parte care este membru al unei organizații subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului sau participant la un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului și care are motive întemeiate să creadă că o navă de pescuit care arborează pavilionul unui alt stat parte a desfășurat o activitate care încalcă măsurile de conservare și gestionare menționate la alineatul (1) în zona din marea liberă reglementată de această organizație sau de acest acord și că această navă a pătruns ulterior, pe parcursul aceleiași operațiuni de pescuit, într-o zonă aflată sub jurisdicția națională a statului care efectuează inspecția.

(15) Atunci când o organizație sau acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului a elaborat un mecanism alternativ care îndeplinește în mod efectiv obligația care revine membrilor sau participanților săi în temeiul prezentului acord de a asigura respectarea măsurilor de conservare și gestionare stabilite de organizație sau acord, membrii acestei organizații sau participanții la acest acord pot conveni să limiteze între ei aplicarea alineatului (1) privind măsurile de conservare și gestionare care au fost stabilite în zona respectivă din marea liberă.

(16) Măsurile luate de alte state decât statul de pavilion cu privire la navele care au desfășurat activități ce încalcă măsurile de conservare și gestionare subregionale sau regionale trebuie să fie proporționale cu gravitatea încălcării.

(17) Atunci când există motive întemeiate să se suspecteze că o navă de pescuit în marea liberă nu are naționalitate, statul poate aresta și inspecta nava. În cazul în care dovezile o justifică, statul poate lua măsurile adecvate în conformitate cu dreptul internațional.

(18) Statele sunt responsabile pentru prejudiciile sau pierderile care li se pot imputa în urma unei măsuri luate în temeiul prezentului articol, atunci când această măsură este ilegală sau depășește ceea ce este necesar în mod rezonabil, în lumina informațiilor disponibile, pentru a pune în aplicare dispozițiile prezentului articol.

Articolul 22

Proceduri de bază pentru arestarea navei și inspecție în conformitate cu articolul 21

(1) Statul care efectuează inspecția se asigură că inspectorii săi autorizați în mod corespunzător:

(a) prezintă comandantului de navă împuternicirea și un exemplar al textului măsurilor de conservare și gestionare pertinente sau al reglementărilor în vigoare în zona din marea liberă respectivă, în temeiul acestor măsuri;

(b) informează statul de pavilion în momentul arestării navei și al inspecției;

(c) nu îl împiedică pe comandant să comunice cu autoritățile statului de pavilion pe parcursul arestării navei și al inspecției;

(d) furnizează comandantului și autorităților statului de pavilion un exemplar al raportului privind arestarea navei și inspecția, în care se consemnează orice obiecție sau declarație pe care comandantul dorește să o includă în raport;

(e) părăsesc nava imediat după finalizarea inspecției, în cazul în care nu găsesc nici o dovadă de încălcare gravă și

(f) evită folosirea forței, cu excepția cazului și în măsura în care aceasta este necesară pentru asigurarea siguranței inspectorilor și atunci când inspectorii sunt împiedicați să își exercite funcțiile. Gradul de forță folosit nu trebuie să depășească ceea ce este necesar în mod rezonabil în astfel de situații.

(2) Inspectorii autorizați în mod corespunzător ai unui stat care efectuează o inspecție au autoritatea de a inspecta nava, licența, uneltele, echipamentul, evidențele, instalațiile, peștii și produsele din pește, precum și toate documentele pertinente necesare pentru verificarea respectării măsurilor de conservare și gestionare respective.

(3) Statul de pavilion se asigură în privința comandanților de nave că aceștia:

(a) acceptă și facilitează urcarea promptă și în siguranță a inspectorilor la bord;

(b) cooperează la inspectarea navei efectuată în conformitate cu prezentele proceduri și își dau concursul în acest scop;

(c) nu împiedică, intimidează sau stânjenesc inspectorii în exercitarea funcțiilor lor;

(d) permit inspectorilor să comunice cu autoritățile statului de pavilion și ale statului care efectuează inspecția pe parcursul arestării navei și inspecției;

(e) oferă inspectorilor facilități rezonabile, inclusiv, după caz, mâncare și cazare;

(f) facilitează debarcarea în siguranță a inspectorilor.

(4) În cazul în care comandantul unei nave refuză să accepte arestarea și inspecția în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 21, cu excepția cazului în care, în conformitate cu normele administrative, procedurile și practicile internaționale general acceptate privind siguranța pe mare, este necesar să se amâne arestarea navei și inspecția, statul de pavilion ordonă comandantului să se supună de îndată arestării navei și inspecției și, în cazul în care comandantul nu respectă acest ordin, suspendă autorizația de pescuit a navei și ordonă întoarcerea imediată a navei în port. Statul de pavilion informează statul care efectuează inspecția cu privire la măsura pe care a luat-o atunci când apare situația prevăzută de prezentul alineat.

Articolul 23

Măsuri luate de statul de port

(1) Statul de port are dreptul și obligația de a lua măsuri, în conformitate cu dreptul internațional, pentru a asigura eficiența măsurilor subregionale, regionale și mondiale de conservare și gestionare. Atunci când ia aceste măsuri, statul de port nu face nici o discriminare de drept sau de fapt împotriva navelor unui stat oarecare.

(2) Statul de port poate, inter alia, să controleze documentele, uneltele de pescuit și captura la bordul navelor de pescuit, atunci când aceste nave se află de bunăvoie în porturile sale sau la terminalele sale marine.

(3) Statele pot adopta reglementări care să dea autorităților naționale competente dreptul de a interzice debarcările și transbordările atunci când se stabilește că o captură a fost efectuată într-un mod care afectează eficiența măsurilor subregionale, regionale sau mondiale de conservare și gestionare în marea liberă.

(4) Nici o dispoziție a prezentului articol nu aduce atingere exercitării drepturilor suverane ale statelor asupra porturilor aflate pe teritoriul lor în conformitate cu dreptul internațional.

PARTEA VII

CERINȚELE ȚĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE

Articolul 24

Recunoașterea cerințelor speciale ale țărilor în curs de dezvoltare

(1) Statele recunosc pe deplin cerințele speciale ale țărilor în curs de dezvoltare în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori și dezvoltarea pescuitului acestor stocuri. În acest scop, direct sau prin intermediul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și al altor instituții specializate, al Fondului Mondial pentru Mediu, al Comisiei pentru Dezvoltare Durabilă și al celorlalte organizații și organe internaționale și regionale competente, statele acordă asistență țărilor în curs de dezvoltare.

(2) Atunci când își îndeplinesc obligația de a coopera la elaborarea măsurilor de conservare și gestionare pentru populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori, statele iau în considerare cerințele speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, în special:

(a) vulnerabilitatea țărilor în curs de dezvoltare care depind de exploatarea resurselor vii marine, în special pentru a răspunde nevoilor nutriționale ale populației acestora sau ale unei părți a acesteia;

(b) nevoia de a evita impactul negativ asupra pescuitului de subzistență și asupra pescuitului artizanal și comercial în țările în curs de dezvoltare și de a asigura accesul la aceste tipuri de pescuit femeilor, micilor pescari și populației autohtone, în special în micile țări insulare în curs de dezvoltare;

(c) nevoia de a se asigura că aceste măsuri nu au ca rezultat transferul, direct sau indirect, asupra țărilor în curs de dezvoltare al unei părți disproporționate din efortul de conservare.

Articolul 25

Forme de cooperare cu țările în curs de dezvoltare

(1) Statele cooperează, direct sau prin intermediul organizațiilor subregionale, regionale sau mondiale:

(a) pentru a consolida capacitatea țărilor în curs de dezvoltare, în special a celor cel mai puțin dezvoltate dintre acestea și a micilor țări insulare în curs de dezvoltare, de a conserva și gestiona populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori și de a dezvolta propriul pescuit în ceea ce privește aceste stocuri;

(b) pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare, în special cele cel mai puțin dezvoltate dintre acestea și țările mici insulare în curs de dezvoltare, pentru a le acorda posibilitatea de a participa la pescuitul în marea liberă al acestor stocuri, inclusiv prin facilitarea accesului la acest pescuit, sub rezerva articolelor 5 și 11;

(c) pentru a facilita participarea țărilor în curs de dezvoltare la organizații și acorduri subregionale și regionale de gestionare a pescuitului.

(2) Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare în sensul stabilit de prezentul articol include furnizarea de asistență financiară, de asistență privind valorificarea resurselor umane, de asistență tehnică, de transfer de tehnologie, inclusiv prin intermediul unor asociații în participațiune, și de servicii de consultanță.

(3) Această asistență se bazează, inter alia, pe următoarele domenii:

(a) îmbunătățirea conservării și a gestionării populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori prin colectarea, publicarea, verificarea, schimbul și analizarea datelor privind pescuitul și a informațiilor conexe;

(b) evaluarea stocurilor și cercetare științifică;

(c) monitorizarea, controlul, supravegherea, respectarea și executarea, inclusiv formarea și consolidarea capacităților la nivel local, elaborarea și finanțarea unor programe de observare naționale și regionale și accesul la tehnologie și echipament.

Articolul 26

Asistență specială în sensul punerii în aplicare a prezentului acord

(1) Statele cooperează pentru a constitui fonduri speciale de asistență destinată țărilor în curs de dezvoltare în vederea punerii în aplicare a prezentului acord, inclusiv asistență destinată țărilor în curs de dezvoltare pentru a face față costurilor aferente oricăror proceduri de soluționare a litigiilor la care pot fi părți.

(2) Statele și organizațiile internaționale ar trebui să acorde asistență țărilor în curs de dezvoltare pentru crearea unor noi organizații sau acorduri subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului sau pentru consolidarea organizațiilor sau a acordurilor existente, în sensul conservării și gestionării populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori.

PARTEA VIII

SOLUȚIONAREA PE CALE AMIABILĂ A LITIGIILOR

Articolul 27

Obligația de a soluționa litigiile pe cale amiabilă

Statele au obligația de a-și soluționa litigiile prin negociere, anchetă, mediere, conciliere, arbitraj, soluționare juridică, recurs la organisme sau acorduri regionale sau prin alte mijloace amiabile la alegerea lor.

Articolul 28

Prevenirea litigiilor

Statele cooperează pentru a preveni litigiile. În acest scop, statele convin asupra unor proceduri decizionale eficiente și rapide în cadrul organizațiilor și acordurilor subregionale și regionale de gestionare a pescuitului și consolidează, după caz, procedurile decizionale existente.

Articolul 29

Litigii de ordin tehnic

În cazul în care litigiul se referă la o problemă de ordin tehnic, statele respective pot supune litigiul unui grup de experți ad hoc stabilit de către acestea. Grupul de experți se consultă cu statele respective și depune eforturi pentru soluționarea imediată a litigiului fără a recurge la proceduri obligatorii de soluționare a litigiilor.

Articolul 30

Proceduri de soluționare a litigiilor

(1) Dispozițiile privind soluționarea litigiilor enunțate în partea XV din convenție se aplică mutatis mutandis oricărui litigiu între statele părți la prezentul acord în ceea ce privește interpretarea sau punerea în aplicare a prezentului acord, indiferent dacă sunt sau nu părți la convenție.

(2) Dispozițiile privind soluționarea litigiilor enunțate în partea XV din convenție se aplică mutatis mutandis oricărui litigiu între statele părți la prezentul acord în ceea ce privește interpretarea sau punerea în aplicare a unui acord subregional, regional sau mondial privind populațiile transzonale sau stocurile de pești mari migratori la care acestea sunt părți, inclusiv oricărui litigiu în ceea ce privește conservarea și gestionarea acestor stocuri, indiferent dacă sunt sau nu părți la convenție.

(3) Orice procedură acceptată de către un stat parte la prezentul acord și la convenție în conformitate cu articolul 287 din convenție se aplică soluționării litigiilor în temeiul prezentei părți, cu excepția cazului în care, atunci când semnează, ratifică prezentul acord sau aderă la acesta sau, în orice alt moment după aceea, statul parte interesat acceptă o altă procedură în conformitate cu articolul 287 pentru soluționarea litigiilor în temeiul prezentei părți.

(4) Atunci când semnează, ratifică prezentul acord sau aderă la acesta, sau în orice alt moment după aceea, un stat parte la prezentul acord care nu este parte la convenție este liber să aleagă, prin intermediul unei declarații scrise, unul sau mai multe din mijloacele prevăzute la articolul 287 alineatul (1) din convenție în sensul soluționării litigiilor în temeiul prezentei părți. Articolul 287 se aplică acestei declarații, precum și oricărui litigiu la care statul respectiv este parte și care nu este reglementat de o declarație în vigoare. În sensul concilierii și al arbitrajului în conformitate cu anexele V, VII și VIII la convenție, acest stat are dreptul de a numi conciliatori, arbitri și experți pentru a fi incluși în listele menționate la anexa V articolul 2, anexa VII articolul 2 și anexa VIII articolul 2 pentru soluționarea litigiilor în temeiul prezentei părți.

(5) Orice curte sau tribunal căruia i-a fost supus un litigiu în temeiul prezentei părți aplică dispozițiile pertinente ale convenției, ale prezentului acord și ale oricărui acord subregional, regional sau mondial relevant de gestionare a pescuitului, precum și standardele general acceptate pentru conservarea și gestionarea resurselor vii marine și celelalte norme de drept internațional care nu sunt incompatibile cu convenția, în vederea asigurării conservării populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori în cauză.

Articolul 31

Măsuri provizorii

(1) Până la soluționarea unui litigiu în conformitate cu prezenta parte, părțile în litigiu depun toate eforturile pentru a încheia acorduri provizorii de natură practică.

(2) Fără a aduce atingere articolului 290 din convenție, curtea sau tribunalul căruia i-a fost supus litigiul în temeiul prezentei părți poate prescrie toate măsurile provizorii pe care le consideră adecvate în situația dată pentru a apăra drepturile respective ale părților în litigiu sau pentru a preveni orice prejudiciu asupra stocurilor respective, precum și în cazurile menționate la articolul 7 alineatul (5) și la articolul 16 alineatul (2).

(3) Statul parte la prezentul acord care nu este parte la convenție poate declara că, fără a aduce atingere articolului 290 alineatul (5) din convenție, Tribunalul internațional pentru dreptul mării nu are dreptul de a prescrie, modifica sau revoca măsuri provizorii fără acordul său.

Articolul 32

Limite privind aplicabilitatea procedurilor de soluționare a litigiilor

Articolul 297 alineatul (3) din convenție se aplică, de asemenea, prezentului acord.

PARTEA IX

ȚĂRI TERȚE LA PREZENTUL ACORD

Articolul 33

Țări terțe la prezentul acord

(1) Statele părți încurajează țările terțe la prezentul acord să devină părți la acesta și să adopte acte cu putere de lege și norme administrative compatibile cu dispozițiile sale.

(2) Statele părți iau măsuri, în conformitate cu prezentul acord și cu dreptul internațional, pentru a descuraja navele care arborează pavilionul țărilor terțe să desfășoare activități care afectează punerea în aplicare eficientă a prezentului acord.

PARTEA X

BUNĂ-CREDINȚĂ ȘI ABUZ DE DREPT

Articolul 34

Bună-credință și abuz de drept

Statele părți îndeplinesc cu bună-credință obligațiile asumate în temeiul prezentului acord și își exercită drepturile recunoscute în prezentul acord într-un mod care să nu constituie un abuz de drept.

PARTEA XI

RESPONSABILITATE ȘI RĂSPUNDERE

Articolul 35

Responsabilitate și răspundere

Statele părți sunt răspunzătoare în conformitate cu dreptul internațional pentru prejudiciile sau pierderile care li se pot imputa cu privire la prezentul acord.

PARTEA XII

CONFERINȚA DE REVIZUIRE

Articolul 36

Conferința de revizuire

(1) La patru ani de la data intrării în vigoare a prezentului acord, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite convoacă o conferință în vederea evaluării eficienței prezentului acord pentru asigurarea conservării și gestionării populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori. Secretarul General invită la conferință toate statele părți, precum și statele și entitățile care au dreptul de a deveni părți la prezentul acord și organizațiile interguvernamentale și neguvernamentale care au dreptul de a participa în calitate de observatori.

(2) Conferința revizuiește și evaluează gradul de adecvare a dispozițiilor prezentului acord și, după caz, propune mijloacele de consolidare a conținutului și metodele de punere în aplicare a acestor dispoziții pentru a rezolva mai bine orice problemă persistentă privind conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori.

PARTEA XIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 37

Semnare

Prezentul acord este deschis spre semnare tuturor statelor și celorlalte entități menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b) și rămâne deschis spre semnare la sediul Organizației Națiunilor Unite timp de douăsprezece luni de la 4 decembrie 1995.

Articolul 38

Ratificare

Prezentul acord este supus ratificării de către statele și celelalte entități menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b). Instrumentele de ratificare sunt depuse la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 39

Aderare

Prezentul acord rămâne deschis spre aderare tuturor statelor și celorlalte entități menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b). Instrumentele de aderare sunt depuse la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 40

Intrarea în vigoare

(1) Prezentul acord intră în vigoare la treizeci de zile de la data depunerii celui de-al treizecilea instrument de ratificare sau de aderare.

(2) Pentru fiecare stat sau entitate care ratifică acordul sau aderă la acesta după depunerea celui de-al treizecilea instrument de ratificare sau de aderare, prezentul acord intră în vigoare în a treizecea zi de la data depunerii instrumentului de ratificare sau de aderare.

Articolul 41

Aplicarea provizorie

(1) Prezentul acord se aplică provizoriu de către un stat sau de către o entitate care acceptă aplicarea sa provizorie prin notificarea în scris a depozitarului în acest sens. Această aplicare provizorie produce efecte de la data primirii notificării.

(2) Aplicarea provizorie de către un stat sau de către o entitate încetează la intrarea în vigoare a prezentului acord pentru acest stat sau pentru această entitate sau la notificarea în scris a depozitarului de către statul sau entitatea respectivă privind intenția sa de a pune capăt aplicării provizorii.

Articolul 42

Rezerve și excepții

Prezentul acord nu admite rezerve sau excepții.

Articolul 43

Declarații

Articolul 42 nu interzice unui stat sau unei entități, atunci când semnează, ratifică prezentul acord sau aderă la acesta, să facă declarații, indiferent de formulare sau denumire, în vederea, inter alia, armonizării actelor cu putere de lege și a normelor sale administrative cu dispozițiile prezentului acord, cu condiția ca aceste declarații să nu urmărească excluderea sau modificarea efectului legal al dispozițiilor prezentului acord în aplicarea lor acestui stat sau acestei entități.

Articolul 44

Relația cu alte acorduri

(1) Prezentul acord nu modifică drepturile și obligațiile statelor părți care decurg din alte acorduri compatibile cu prezentul acord și care nu aduc atingere exercitării de către celelalte state părți a drepturilor lor sau îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul prezentului acord.

(2) Două sau mai multe state părți pot încheia acorduri de modificare sau de suspendare a aplicării dispozițiilor prezentului acord, aplicabile numai relațiilor dintre acestea, cu condiția ca aceste acorduri să nu se refere la o dispoziție a cărei nerespectare este incompatibilă cu îndeplinirea eficientă a obiectului și a scopului prezentului acord, cu condiția, de asemenea, ca aceste acorduri să nu afecteze aplicarea principiilor de bază enunțate în prezentul acord și ca dispozițiile acestor acorduri să nu aducă atingere exercitării de către celelalte state părți a drepturilor lor sau îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul prezentului acord.

(3) Statele părți care intenționează să încheie un acord menționat la alineatul (2) notifică celorlalte state părți, prin intermediul depozitarului prezentului acord, intenția lor de a încheia acordul, precum și modificarea sau suspendarea prevăzută de respectivul acord.

Articolul 45

Amendament

(1) Printr-o comunicare scrisă adresată Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, un stat parte poate să propună amendamente la prezentul acord și să ceară convocarea unei conferințe pentru analizarea amendamentelor propuse. Secretarul General transmite această comunicare tuturor statelor părți. În cazul în care, în termen de șase luni de la data transmiterii comunicării, cel puțin jumătate dintre statele părți răspund favorabil cererii, Secretarul General convoacă această conferință.

(2) Procedura decizională aplicabilă conferinței de amendament în conformitate cu alineatul (1) este aceeași cu cea aplicabilă Conferinței Organizației Națiunilor Unite privind populațiile transzonale și stocurile de pești mari migratori, cu excepția cazului în care conferința decide altfel. Conferința depune toate eforturile pentru a ajunge la un acord asupra amendamentelor, pe bază de consens, și ar trebui să se recurgă la votare numai după epuizarea tuturor posibilităților de a se ajunge la consens.

(3) Odată adoptate, amendamentele la prezentul acord sunt deschise spre semnare statelor părți la sediul Organizației Națiunilor Unite timp de douăsprezece luni de la data adoptării, cu excepția cazului în care amendamentul însuși dispune altfel.

(4) Articolele 38, 39, 47 și 50 se aplică tuturor amendamentelor la prezentul acord.

(5) Amendamentele la prezentul acord intră în vigoare pentru statele părți care le ratifică sau aderă la acestea în a treizecea zi de la data depunerii instrumentelor de ratificare sau de aderare de către două treimi dintre statele părți. După aceea, pentru fiecare stat parte care ratifică un amendament sau aderă la acesta după depunerea numărului cerut de instrumente, amendamentul intră în vigoare în a treizecea zi de la data depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare.

(6) Un amendament poate să prevadă necesitatea unui număr de ratificări sau de aderări mai mare sau mai mic decât cel cerut de prezentul articol pentru intrarea sa în vigoare.

(7) Un stat care devine parte la prezentul acord după intrarea în vigoare a amendamentelor în conformitate cu alineatul (5), în lipsa exprimării unei intenții diferite:

(a) este considerat parte la prezentul acord, astfel cum este modificat;

(b) este considerat parte la acordul nemodificat în relația cu orice stat parte care nu este parte la amendament.

Articolul 46

Denunțare

(1) Printr-o notificare scrisă adresată Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, un stat parte poate să denunțe prezentul acord și să indice motivele denunțării. Lipsa indicării motivelor nu afectează valabilitatea denunțării. Denunțarea produce efecte la un an de la data primirii notificării, cu excepția cazului în care notificarea prevede o dată ulterioară.

(2) Denunțarea nu aduce atingere în nici un fel obligației oricărui stat parte de a îndeplini orice obligație enunțată în prezentul acord la care statul ar fi supus în temeiul dreptului internațional independent de prezentul acord.

Articolul 47

Participarea organizațiilor internaționale

(1) În cazul în care o organizație internațională menționată la anexa IX articolul 1 din convenție nu are competență asupra tuturor aspectelor reglementate de prezentul acord, anexa IX la convenție se aplică mutatis mutandis participării acestei organizații internaționale la prezentul acord, cu excepția cazului în care nu se aplică următoarele dispoziții ale respectivei anexe:

(a) articolul 2, prima teză;

(b) articolul 3 alineatul (1).

(2) În cazul în care o organizație internațională menționată la anexa IX articolul 1 din convenție are competență asupra tuturor aspectelor reglementate de prezentul acord, următoarele dispoziții se aplică participării acestei organizații internaționale la prezentul acord:

(a) în momentul semnării sau al aderării, această organizație internațională face o declarație în sensul că:

(i) are competență asupra tuturor aspectelor reglementate de prezentul acord;

(ii) în consecință, statele sale membre nu devin state părți decât în ceea ce privește teritoriile acestor state pentru care organizația internațională nu are nici o responsabilitate;

(iii) acceptă drepturile și obligațiile statelor în temeiul prezentului acord;

(b) participarea acestei organizații internaționale nu conferă în nici un caz drepturi în temeiul prezentului acord statelor membre ale organizației internaționale;

(c) în cazul unui conflict între obligațiile care revin unei organizații internaționale în temeiul prezentului acord și cele care îi revin în temeiul acordului de instituire a organizației internaționale sau al oricăror acte conexe, obligațiile care decurg din prezentul acord au întâietate.

Articolul 48

Anexe

(1) Anexele fac parte integrantă din prezentul acord și, în absența unei dispoziții contrare exprese, o referire la prezentul acord sau la una din părțile acestuia include o referire la anexele aferente.

(2) Anexele pot fi revizuite periodic de către statele părți. Aceste revizuiri se bazează pe considerente științifice și tehnice. Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 45, în cazul în care o revizuire a unei anexe este adoptată prin consens la o reuniune a statelor părți, aceasta este inclusă în prezentul acord și produce efecte de la data adoptării sale sau de la data specificată în revizuire. În cazul în care o revizuire la o anexă nu este adoptată prin consens la o astfel de reuniune, se aplică procedurile de amendament enunțate la articolul 45.

Articolul 49

Depozitar

Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite este depozitarul prezentului acord și al tuturor amendamentelor sau revizuirilor acestuia.

Articolul 50

Texte autentice

Textele în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă sunt autentice în egală măsură.

Drept care, subsemnații plenipotențiari, în mod corespunzător autorizați în acest sens, au semnat prezentul acord.

Deschis spre semnare la New York, la data de patru decembrie o mie nouă sute nouăzeci și cinci, într-un singur exemplar, în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă.

--------------------------------------------------

19821210

ANEXA I

CERINȚE STANDARD PENTRU COLECTARE ȘI SCHIMB DE DATE

Articolul 1

Principii generale

(1) Colectarea, compilarea și analizarea datelor în timp util sunt esențiale pentru conservarea și gestionarea eficientă a populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori. În acest scop, sunt necesare date provenind de la pescuitul acestor stocuri în marea liberă și în zonele aflate sub jurisdicție națională, iar acestea ar trebui colectate și compilate, astfel încât să se poată proceda la o analiză statistică utilă în sensul conservării și gestionării resurselor halieutice. Aceste date includ statistici privind captura și efortul de pescuit și alte informații cu privire la pescuit, precum date despre nave și alte date utile pentru standardizarea efortului de pescuit. Datele colectate ar trebui să includă, de asemenea, informații despre speciile nevizate și speciile asociate sau dependente. Este necesar să se verifice exactitatea tuturor datelor. Este respectată confidențialitatea datelor parțiale. Difuzarea acestor date este supusă condițiilor în care au fost comunicate.

(2) Țărilor în curs de dezvoltare li se acordă asistență, inclusiv asistență în materie de formare, precum și asistență financiară și tehnică în vederea dezvoltării capacității acestor state în domeniul conservării și al gestionării resurselor vii marine. Asistența ar trebui să se bazeze pe consolidarea capacității de punere în aplicare a unor programe de colectare și de verificare a datelor, a unor programe de observare, precum și a unor proiecte de analiză a datelor și de cercetare în sensul evaluării stocurilor. Ar trebui încurajată participarea cât mai numeroasă a oamenilor de știință și a responsabililor pentru conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori din țările în curs de dezvoltare.

Articolul 2

Principii privind colectarea, compilarea și schimbul de date

La definirea parametrilor pentru colectarea, compilarea și schimbul de date provenind de la operațiunile de pescuit al populațiilor transzonale și al stocurilor de pești mari migratori, este necesar să se țină seama de următoarele principii generale:

(a) statele ar trebui să se asigure că sunt colectate de la navele care le arborează pavilionul date despre activitățile de pescuit în conformitate cu caracteristicile operaționale ale fiecărei metode de pescuit (de exemplu fiecare remorcare pentru traul, fiecare poziție pentru pescuitul cu paragat și plasă-pungă, fiecare banc de pești exploatat pentru pescuitul cu platformă și paragate și fiecare zi de pescuit pentru pescuitul cu undiță tractată) și că sunt suficient de detaliate pentru a facilita evaluarea precisă a stocurilor;

(b) statele ar trebui să se asigure că datele cu privire la pescuit sunt verificate printr-un sistem adecvat;

(c) statele ar trebui să adune date cu privire la pescuit și alte date științifice pertinente și să le prezinte sub o formă convenită și în timp util organizației sau acordului subregional sau regional relevant de gestionare a pescuitului, în cazul în care există. În absența unei organizații sau a unui acord, statele ar trebui să coopereze pentru a face schimb de date, fie direct, fie prin intermediul celorlalte mecanisme de cooperare asupra cărora ar fi putut conveni;

(d) statele ar trebui să convină, în cadrul organizațiilor sau acordurilor subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului sau altfel, asupra tipului de date care trebuie furnizate și asupra formei de prezentare a acestora, în conformitate cu prezenta anexă și ținând seama de natura stocurilor și a pescuitului acestor stocuri în regiune. Aceste organizații sau acorduri ar trebui să ceară statelor care nu sunt membre sau participante să furnizeze date cu privire la activitățile de pescuit pertinente ale navelor care le arborează pavilionul;

(e) aceste organizații sau acorduri adună datele și le comunică în timp util și sub forma convenită tuturor statelor interesate, în termenii și condițiile stabilite de organizație sau acord și

(f) oamenii de știință din statul de pavilion și din organizația sau acordul subregional sau regional relevant de gestionare a pescuitului ar trebui să analizeze datele separat sau împreună, după caz.

Articolul 3

Date de bază privind pescuitul

(1) Statele colectează și pun la dispoziția organizației sau acordului subregional sau regional relevant de gestionare a pescuitului următoarele tipuri de date suficient de detaliate pentru a facilita evaluarea precisă a stocurilor în conformitate cu procedurile convenite:

(a) serii cronologice privind captura și efortul de pescuit pentru fiecare zonă de pescuit și flotă;

(b) captura totală, după număr sau greutate nominală, sau amândouă, pe specii (atât specii- țintă, cât și specii nevizate), astfel cum se prevede pentru fiecare zonă de pescuit. (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură definește greutatea nominală ca fiind echivalentă cu greutatea în viu a debarcărilor);

(c) statistici privind captura aruncată înapoi în mare, inclusiv estimări după caz, comunicate sub formă de număr sau greutate nominală pe specii, astfel cum se prevede pentru fiecare zonă de pescuit;

(d) statistici privind efortul de pescuit, astfel cum se prevede pentru fiecare metodă de pescuit;

(e) locul de pescuit, data și ora pescuitului și alte statistici privind operațiunile de pescuit, după caz.

(2) Statele colectează, de asemenea, după caz, și pun la dispoziția organizației sau acordului subregional sau regional relevant de gestionare a pescuitului informații utile pentru evaluarea stocurilor, inclusiv:

(a) compoziția fiecărei capturi (lungime, greutate și sex);

(b) alte date biologice utile pentru evaluarea stocurilor, precum informații despre vârstă, creștere, refacere, repartiție și identitatea stocurilor;

(c) alte studii pertinente, inclusiv studii despre abundența stocurilor, studii despre biomasă, studii hidroacustice, studii despre factorii ecologici care afectează abundența stocurilor, precum și studii oceanografice și ecologice.

Articolul 4

Informații și date despre nave

(1) Statele ar trebui să colecteze următoarele tipuri de date despre nave în vederea standardizării componenței flotelor și a capacității de pescuit a navelor, precum și în vederea convertirii diferitelor măsuri ale efortului de pescuit în sensul analizării datelor privind captura și efortul de pescuit:

(a) identitatea navei, pavilionul și portul de înmatriculare;

(b) tipul navei;

(c) caracteristicile navei (de exemplu materialul de construcție, data construcției, lungimea înregistrată, tona registru brut, puterea motoarelor principale, capacitatea de încărcare și metodele de depozitare a capturii);

(d) descrierea uneltelor de pescuit (de exemplu tipurile, caracteristicile și numărul).

(2) Statul de pavilion colectează următoarele informații:

(a) instrumente de navigație și de poziționare;

(b) echipamente de comunicație și indicativul de apel radio internațional;

(c) efectivul echipajului.

Articolul 5

Comunicarea datelor

Orice stat trebuie să se asigure că navele care îi arborează pavilionul comunică organismului său național de administrare a pescuitului și, după caz, organizației sau acordului subregional sau regional relevant de gestionare a pescuitului datele din jurnalul de bord privind captura și efortul de pescuit, inclusiv datele despre operațiunile de pescuit în marea liberă, la intervale suficient de frecvente pentru a îndeplini cerințele naționale și obligațiile regionale și internaționale. Aceste date sunt comunicate, după caz, prin radio, telex, fax sau transmisii prin satelit sau prin alte mijloace.

Articolul 6

Verificarea datelor

Statele sau, după caz, organizațiile sau acordurile subregionale sau regionale de gestionare a pescuitului ar trebui să elaboreze mecanisme pentru verificarea datelor privind pescuitul, precum:

(a) verificarea poziției cu ajutorul sistemelor de monitorizare a navelor;

(b) programe de observare științifică pentru monitorizarea capturii, a efortului de pescuit, a compoziției capturii (specii-țintă sau nevizate) și alte detalii despre operațiunile de pescuit;

(c) rapoarte privind traseul navei, debarcările și transbordările;

(d) prelevarea de probe în port.

Articolul 7

Schimbul de date

(1) Datele colectate de către statele de pavilion trebuie puse la dispoziția altor state de pavilion și a statelor de coastă interesate prin intermediul organizațiilor sau acordurilor subregionale sau regionale adecvate de gestionare a pescuitului. Aceste organizații sau acorduri adună datele pe care le comunică în timp util și sub forma convenită tuturor statelor interesate, în termenii și condițiile stabilite de organizație sau acord, respectând în același timp confidențialitatea datelor parțiale, și ar trebui să elaboreze, pe cât posibil, sisteme de gestionare a bazelor de date care să permită accesul ușor la aceste date.

(2) La nivel mondial, colectarea și difuzarea datelor ar trebui efectuată prin intermediul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Atunci când nu există o organizație sau un acord subregional sau regional de gestionare a pescuitului, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură poate, de asemenea, să se ocupe de colectarea și de difuzarea datelor la nivel subregional sau regional cu acordul statelor interesate.

--------------------------------------------------

19821210

ANEXA II

ORIENTĂRI PENTRU APLICAREA PUNCTELOR DE REFERINȚĂ CE TREBUIE ABORDATE CU PRECAUȚIE ÎN SENSUL CONSERVĂRII ȘI GESTIONĂRII POPULAȚIILOR TRANSZONALE ȘI A STOCURILOR DE PEȘTI MARI MIGRATORI

1. Un punct de referință ce trebuie abordat cu precauție este o valoare estimativă obținută printr-o metodă convenită științifică, ce corespunde situației resursei și a zonei de pescuit și care poate fi utilizată drept ghid în sensul gestionării pescuitului.

2. Ar trebui utilizate două tipuri de puncte de referință ce trebuie abordate cu precauție: punctele de referință în sensul conservării sau puncte-limită, și punctele de referință în sensul gestionării, sau puncte-țintă. Punctele de referință limită stabilesc limite care sunt destinate să mențină exploatarea la un nivel sigur din punct de vedere biologic pentru a permite stocurilor să obțină randamentul constant maxim. Punctele de referință țintă sunt destinate atingerii obiectivelor în materie de gestionare.

3. Ar trebui stabilite puncte de referință ce trebuie abordate cu precauție pentru fiecare stoc în funcție, inter alia, de capacitatea de reproducere și de refacere a stocului respectiv și de caracteristicile exploatării sale, precum și în funcție de celelalte cauze ale mortalității și de factorii importanți de incertitudine.

4. Strategiile de gestionare încearcă să mențină sau să refacă stocurile speciilor exploatate și, după caz, ale speciilor asociate sau dependente la niveluri compatibile cu punctele de referință ce trebuie abordate cu precauție convenite anterior. Aceste puncte de referință sunt utilizate pentru a declanșa măsuri de conservare și gestionare convenite anterior. Strategiile de gestionare includ măsuri care pot fi puse în aplicare atunci când punctele de referință ce trebuie abordate cu precauție urmează să fie atinse.

5. Strategiile de gestionare a pescuitului asigură un risc foarte scăzut de depășire a punctelor de referință limită. În cazul în care un stoc scade sub punctul de referință limită sau riscă să scadă sub acest punct de referință, ar trebui luate măsuri de conservare și gestionare pentru a facilita refacerea stocului. Strategiile de gestionare a pescuitului garantează că punctele de referință țintă nu sunt depășite în medie.

6. Atunci când informațiile necesare determinării punctelor de referință pentru o zonă de pescuit sunt insuficiente sau lipsesc, se stabilesc puncte de referință provizorii. Punctele de referință provizorii pot fi stabilite prin analogie cu stocuri similare mai bine cunoscute. În astfel de situații, zona de pescuit este supusă unei monitorizări sporite pentru a permite revizuirea punctelor de referință provizorii pe măsură ce devin disponibile mai multe informații.

7. Rata mortalității la pești care asigură randamentul constant maxim ar trebui considerat drept un standard minim pentru punctele de referință limită. Pentru stocurile care nu sunt supraexploatate, strategiile de gestionare a pescuitului garantează că rata mortalității la pești nu o depășește pe cea care corespunde randamentului constant maxim și că biomasa nu scade sub un prag prestabilit. Pentru stocurile supraexploatate, biomasa care ar permite să se obțină randamentul constant maxim poate servi drept obiectiv pentru reconstituire.

--------------------------------------------------

19821210

ANEXA B

Declarație privind competența Comunității Europene pentru aspectele reglementate de Acordul privind punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării din 10 decembrie 1982 în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori

(Declarație făcută în conformitate cu articolul 47 din acord)

1. Articolul 47 alineatul (1) din Acordul privind punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori prevede că, în cazul în care o organizație internațională menționată la anexa IX articolul 1 din convenție nu are competență pentru toate aspectele reglementate de acord, anexa IX la convenție [cu excepția articolului 2 prima teză și a articolului 3 alineatul (1)] se aplică mutatis mutandis participării acestei organizații internaționale la acord.

2. Membrii actuali ai Comunității sunt Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Finlanda, Regatul Suediei și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

3. Acordul privind punerea în aplicare a dispozițiilor Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării în ceea ce privește conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori se aplică, pentru competențele transferate Comunității Europene, teritoriilor în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene și în condițiile stabilite de acest tratat, în special articolul 227.

4. Prezenta declarație nu se aplică teritoriilor statelor membre în care nu se aplică tratatul menționat anterior și nu aduce atingere actelor sau pozițiilor care pot fi adoptate în temeiul acordului de către statele membre respective în numele și în interesul acestor teritorii.

I. ASPECTE PENTRU CARE COMUNITATEA ARE COMPETENȚĂ EXCLUSIVĂ

5. Comunitatea precizează că statele sale membre i-au transferat competența în ceea ce privește conservarea și gestionarea resurselor vii marine. Prin urmare, în acest domeniu Comunității îi revine sarcina de a adopta reglementările utile (pe care statele membre le pun în aplicare) și este de competența Comunității să încheie angajamente externe cu țări terțe sau organizații competente.

Această competență se aplică apelor aflate sub jurisdicție națională în domeniul pescuitului, precum și mării libere.

6. Comunitatea beneficiază de competența de reglementare recunoscută în temeiul dreptului internațional statului de pavilion al unei nave pentru a stabili măsurile de conservare și gestionare a resurselor marine de pescuit aplicabile navelor care arborează pavilionul statelor membre și pentru a garanta că statele membre adoptă dispoziții care permit punerea în aplicare a măsurilor menționate anterior.

7. Cu toate acestea, măsurile aplicabile cu privire la comandanți și la alți ofițeri ai navelor de pescuit, precum refuzul, retragerea sau suspendarea autorizațiilor de exercitare a acestor funcții, sunt de competența statelor membre în conformitate cu legislația națională a acestora.

Măsurile cu privire la exercitarea jurisdicției de către statul de pavilion asupra navelor sale în marea liberă, în special dispozițiile privind luarea și renunțarea la controlul navelor de pescuit de către alte state decât statul de pavilion, cooperarea internațională în ceea ce privește punerea în aplicare și recuperarea controlului navelor lor sunt de competența statelor membre în conformitate cu dreptul comunitar.

II. ASPECTE PENTRU CARE ATÂT COMUNITATEA, CÂT ȘI STATELE MEMBRE ALE ACESTEIA AU COMPETENȚĂ

8. Comunitatea împarte cu statele sale membre competența pentru următoarele aspecte reglementate de prezentul acord: cerințele țărilor în curs de dezvoltare, cercetarea științifică, măsurile luate de statul de port și măsurile adoptate cu privire la statele care nu sunt membre ale organizațiilor regionale de pescuit și care nu sunt părți la acord.

Următoarele dispoziții ale acordului se aplică atât Comunității, cât și statelor membre ale acesteia:

- dispoziții generale: (articolele 1, 4 și 34-50);

- soluționarea litigiilor: (partea VIII).

--------------------------------------------------

19821210

ANEXA C

Declarații interpretative care urmează să fie depuse de către Comunitate și statele sale membre la ratificarea acordului

1. Comunitatea Europeană și statele sale membre înțeleg că termenii "particularități geografice", "caracteristici specifice ale subregiunii sau ale regiunii", "factori socio-economici, geografici și ecologici", "caracteristici naturale ale mării respective" sau orice alți termeni asemănători folosiți cu privire la o regiune geografică nu aduc atingere drepturilor și obligațiilor statelor în temeiul dreptului internațional.

2. Comunitatea Europeană și statele sale membre înțeleg că nici o dispoziție a prezentului acord nu poate fi interpretată astfel încât să contravină principiului libertății mării libere, recunoscut de dreptul internațional.

3. Comunitatea Europeană și statele sale membre înțeleg că expresia "state ai căror resortisanți pescuiesc în marea liberă" nu aduce noi motive de competență bazate pe naționalitatea persoanelor implicate în pescuitul în marea liberă mai degrabă decât pe principiul jurisdicției statului de pavilion.

4. Acordul nu acordă nici unui stat dreptul de a menține sau de a aplica măsuri unilaterale pe parcursul perioadei de tranziție menționate la articolul 21 alineatul (3). Prin urmare, în cazul în care nu s-a ajuns la nici un acord, statele acționează numai în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolele 21 și 22 din acord.

5. În ceea ce privește aplicarea articolului 21, Comunitatea Europeană și statele sale membre înțeleg că, atunci când un stat de pavilion declară că intenționează să își exercite autoritatea, în conformitate cu dispozițiile articolului 19, asupra unei nave de pescuit care îi arborează pavilionul, autoritățile statului care efectuează inspecția nu trebuie să pretindă, în temeiul dispozițiilor articolului 21, să își exercite orice altă autoritate asupra acestei nave.

Orice litigiu privind această problemă trebuie soluționat în conformitate cu procedurile prevăzute în partea VIII din acord. Nici un stat nu poate invoca acest tip de litigiu pentru a păstra controlul asupra unei nave care nu îi arborează pavilionul.

În afară de aceasta, Comunitatea Europeană și statele sale membre consideră că termenul "ilegal" de la articolul 21 alineatul (18) ar trebui interpretat în lumina întregului acord, în special a articolelor 4 și 35.

6. Comunitatea Europeană și statele sale membre reafirmă că toate statele trebuie să se abțină, în relațiile lor, de la recurgerea la amenințare sau de la folosirea forței în conformitate cu principiile generale ale dreptului internațional, ale Cartei Organizației Națiunilor Unite și ale Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării.

În afară de aceasta, Comunitatea Europeană și statele sale membre subliniază că folosirea forței menționată la articolul 22 constituie o măsură cu caracter excepțional care trebuie să se bazeze pe cea mai strictă respectare a principiului proporționalității și că orice abuz angajează răspunderea internațională a statului care efectuează inspecția. Orice caz de nerespectare este soluționat prin mijloace amiabile și în conformitate cu procedurile aplicabile de soluționare a litigiilor.

În plus, Comunitatea Europeană și statele sale membre consideră că termenii și condițiile adecvate pentru arestarea navei și inspecție trebuie să fie elaborate în continuare în conformitate cu principiile relevante ale dreptului internațional în cadrul organizațiilor și acordurilor adecvate regionale sau subregionale de gestionare a pescuitului.

7. Comunitatea Europeană și statele sale membre consideră că, pentru punerea în aplicare a dispozițiilor articolului 21 alineatele (6), (7) și (8), statul de pavilion se poate baza pe dispozițiile sistemului său juridic, în temeiul cărora autoritățile de urmărire penală beneficiază de libertatea de a decide dacă să înceapă urmărirea penală sau nu în lumina tuturor elementelor dintr-un dosar. Deciziile statului de pavilion bazate pe aceste dispoziții nu sunt interpretate ca absență a răspunsului sau a acțiunii.

--------------------------------------------------