Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Planul de împădurire și planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.  Zona pe care se desfășoară activitatea face obiectul unui plan de împădurire cu o durată de cel puțin cinci ani sau durata minimă prevăzută de legislația națională, întocmit înainte de începerea activității și actualizat în permanență, până când zona respectivă corespunde definiției pădurii care este prevăzută în legislația națională sau, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespunde definiției FAO a pădurii.

Planul de împădurire conține toate elementele cerute de legislația națională referitoare la evaluarea impactului împăduririi asupra mediului.

1.2  De preferință prin intermediul planului de împădurire sau, în cazul în care lipsesc informații, prin orice alt document, se furnizează informații detaliate cu privire la următoarele puncte:

(a)  descrierea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(b)  pregătirea amplasamentului și impactul acestuia asupra stocurilor de carbon preexistente, inclusiv asupra solurilor și a biomasei de suprafață, pentru a proteja terenurile cu stocuri mari de carbon (1);

(c)  obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;

(d)  strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(e)  definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(f)  compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(g)  măsurile aplicate pentru a institui și a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(h)  luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(i)  evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(j)  evaluarea impactului asupra securității alimentare;

(k)  toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru împădurire.

1.3.  Atunci când zona devine pădure, planul de împădurire este urmat de un plan ulterior de gestionare a pădurilor sau de un instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (2). Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.4  Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)  obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (3);

(b)  strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)  definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)  definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)  compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)  măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)  luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)  evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)  toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.5.  Activitatea urmează bunele practici de împădurire prevăzute în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu prevede astfel de bune practici de împădurire, activitatea îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)  activitatea respectă dispozițiile Regulamentului delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei (4);

(b)  activitatea urmează „Orientările paneuropene privind împădurirea și reîmpădurirea, cu un accent special pe dispozițiile CCONUSC” (5).

1.6.  Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (6).

1.7.  Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

1.8.  Planul de împădurire și planul ulterior de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent prevăd o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.  Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.  În cazul zonelor care respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)  beneficiile pe termen lung pentru climă sunt considerate a fi demonstrate prin dovada alinierii la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

2.2.  În cazul zonelor care nu respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității.

(b)  soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” corespunde duratei mai lungi dintre 100 de ani și durata unui întreg ciclu forestier.

2.3.  Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)  analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (8). Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor.

(b)  practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt unele din următoarele:

(i)  practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate în cea mai recentă versiune a planului de gestionare a pădurilor sau în instrumentul echivalent, dacă există, înainte de începerea activității;

(ii)  cele mai recente practici recurente existente înainte de începerea activității;

(iii)  practicile care corespund unui sistem de gestionare care asigură menținerea sau consolidarea pe termen lung a stocurilor de carbon și a nivelurilor absorbanților de carbon din zona forestieră, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

(c)  rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei implicate și sunt utilizate valorile specifice ale zonei implicate;

(d)  emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile forestiere, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

2.4.  Exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 ha nu sunt obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă.

3.  Garanția permanenței

3.1.  În conformitate cu legislația națională, clasificarea ca pădure a zonei pe care se desfășoară activitatea este garantată printr-una din următoarele măsuri:

(a)  zona este clasificată ca făcând parte din fondul forestier permanent, astfel cum este definit de FAO (9);

(b)  zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)  zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne pădure.

3.2.  În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de împădurire și ale planului ulterior de gestionare a pădurilor sau ale instrumentului echivalent, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile forestiere definite în prezentul regulament.

4.  Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)  autoritățile naționale competente relevante;

(b)  un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

5.  Evaluarea grupului

Conformitatea cu criteriile privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)  la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (10), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)  la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (k) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11), cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boli.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (13) al Parlamentului European și al Consiliului (14), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional (15), Convenția de la Minamata privind mercurul (16), Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon (17), precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (18). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctele 1.2.(k) (Planul de împădurire) și 1.4(i) (Planul de gestionare a pădurilor sau sistemul echivalent) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)  asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)  excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)  excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)  utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)  speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)  asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)  promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)  excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)  asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)  asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.  Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a „zonei forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (1).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.  Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)  obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (2);

(b)  strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)  definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)  definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)  compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)  măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)  luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)  evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)  toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.  Durabilitatea sistemelor de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)  gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale aplicabile a gestionării durabile a pădurilor;

(b)  gestionarea pădurilor corespunde definiției (3) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (4);

(c)  sistemul de gestionare existent respectă criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, respectă actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.4.  Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (5).

1.5.  Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.6.  Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.  Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.  În cazul zonelor care respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)  beneficiile pe termen lung pentru climă sunt considerate a fi demonstrate prin dovada alinierii la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

2.2.  În cazul zonelor care nu respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității.

(b)  soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” corespunde duratei mai lungi dintre 100 de ani și durata unui întreg ciclu forestier.

2.3.  Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)  analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (6). Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor.

(b)  practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt una din următoarele:

(i)  practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate în cea mai recentă versiune a planului de gestionare a pădurilor sau în instrumentul echivalent, dacă există, înainte de începerea activității;

(ii)  cele mai recente practici recurente existente înainte de începerea activității;

(iii)  practicile care corespund unui sistem de gestionare care asigură menținerea sau consolidarea pe termen lung a stocurilor de carbon și a nivelurilor absorbanților de carbon din zona forestieră, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

(c)  rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei implicate și sunt utilizate valorile specifice ale zonei implicate;

(d)  emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile forestiere, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

2.4.  Exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 ha nu sunt obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă.

3.  Garanția permanenței

3.1.  În conformitate cu legislația națională, clasificarea ca pădure a zonei pe care se desfășoară activitatea este garantată printr-una din următoarele măsuri:

(a)  zona este clasificată ca făcând parte din fondul forestier permanent, astfel cum este definit de FAO (7);

(b)  zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)  zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne pădure.

3.2.  În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de gestionare a pădurilor sau ale instrumentului echivalent, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile forestiere definite în prezentul regulament.

4.  Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)  autoritățile naționale competente relevante;

(b)  un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

5.  Evaluarea grupului

Conformitatea cu criteriile privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)  la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (8), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)  la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitate în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse pe bază de lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (9), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol. Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)  asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)  excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)  excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)  utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)  speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)  asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)  promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)  excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)  asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)  asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.  Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent, astfel cum se menționează în definiția FAO a „zonei forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (1).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.  Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)  obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore (2);

(b)  strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)  definirea contextului habitatului forestier, cu includerea principalelor specii de arbori de pădure existente și preconizate, precum și a întinderii și distribuției acestora;

(d)  definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)  compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)  măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)  luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)  evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)  toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.  Durabilitatea sistemelor de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)  gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale aplicabile a gestionării durabile a pădurilor;

(b)  gestionarea pădurilor corespunde definiției (3) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (4);

(c)  sistemul de gestionare existent respectă criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, respectă actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.4.  Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (5).

1.5.  Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.6.  Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.  Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.  În cazul zonelor care respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)  beneficiile pe termen lung pentru climă sunt considerate a fi demonstrate prin dovada alinierii la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

2.2.  În cazul zonelor care nu respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității.

(b)  soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” corespunde duratei mai lungi dintre 100 de ani și durata unui întreg ciclu forestier.

2.3.  Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)  analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (6). Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor.

(b)  practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt una din următoarele:

(i)  practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate în cea mai recentă versiune a planului de gestionare a pădurilor sau în instrumentul echivalent, dacă există, înainte de începerea activității;

(ii)  cele mai recente practici recurente existente înainte de începerea activității;

(iii)  practicile care corespund unui sistem de gestionare care asigură menținerea sau consolidarea pe termen lung a stocurilor de carbon și a nivelurilor absorbanților de carbon din zona forestieră, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

(c)  rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei implicate și sunt utilizate valorile specifice ale zonei implicate;

(d)  emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile forestiere, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea dispozițiilor Regulamentului (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

2.4.  Exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 ha nu sunt obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă.

3.  Garanția permanenței

3.1.  În conformitate cu legislația națională, clasificarea ca pădure a zonei pe care se desfășoară activitatea este garantată printr-una din următoarele măsuri:

(a)  zona este clasificată ca făcând parte din fondul forestier permanent, astfel cum este definit de FAO (7);

(b)  zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)  zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne pădure.

3.2.  În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de gestionare a pădurilor sau ale instrumentului echivalent, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile forestiere definite în prezentul regulament.

4.  Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)  autoritățile naționale competente relevante;

(b)  un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

5.  Evaluarea grupului

Conformitatea cu criteriile privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)  la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (8), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)  la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2. (i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitate în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse pe bază de lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boală.

Activitatea a redus la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (9), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (10). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)  asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)  excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)  excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)  utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)  speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)  asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)  promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)  excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)  asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)  asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Planul de gestionare a pădurilor sau un instrument echivalent

1.1.  Activitatea se desfășoară într-o zonă care face obiectul unui plan de gestionare a pădurilor sau al unui instrument echivalent, astfel cum se prevede în legislația națională sau, în cazul în care legislația națională nu definește un plan de gestionare a pădurilor, astfel cum se menționează în definiția FAO a unei „zone forestiere cu un plan de gestionare a pădurilor pe termen lung” (1).

Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent acoperă o perioadă de 10 ani sau mai mult și este actualizat în permanență.

1.2.  Sunt furnizate informații cu privire la următoarele aspecte care nu sunt deja documentate în planul de gestionare a pădurilor sau în sistemul echivalent:

(a)  obiectivele gestionării, inclusiv constrângerile majore;

(b)  strategiile generale și activitățile planificate pentru atingerea obiectivelor gestionării, inclusiv operațiunile preconizate pe parcursul întregului ciclu forestier;

(c)  definirea contextului habitatului forestier, a principalelor specii de arbori de pădure existente și a celor preconizate, precum și întinderea și distribuția acestora, în concordanță cu contextul ecosistemului forestier local;

(d)  definirea zonei în conformitate cu modul în care este înregistrată în cartea funciară;

(e)  compartimentele, drumurile, drepturile de trecere și alte căi de acces public, caracteristicile fizice, inclusiv prezența unor căi navigabile și a unor zone care fac obiectul unor restricții legale sau de altă natură;

(f)  măsurile aplicate pentru a menține starea bună a ecosistemelor forestiere;

(g)  luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(h)  evaluarea riscurilor legate de păduri, inclusiv a riscurilor de incendii forestiere și de apariție a unor focare de dăunători și de boli, cu scopul de a preveni, a reduce și a controla riscurile și măsurile aplicate pentru a asigura protecția împotriva riscurilor reziduale și adaptarea la acestea;

(i)  toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea pădurilor.

1.3.  Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent:

(a)  indică un obiectiv principal de gestionare desemnat (2) care constă în protecția solului și a apei (3), conservarea biodiversității (4) sau serviciile sociale (5), pe baza definițiilor FAO;

(b)  promovează practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(c)  include o analiză a:

(i)  impactului și a presiunilor asupra conservării habitatului și asupra diversității habitatelor asociate;

(ii)  condițiilor de recoltare care reduc la minimum impactul asupra solului;

(iii)  altor activități care au un impact asupra obiectivelor de conservare, cum ar fi vânătoarea și pescuitul, activitățile agricole, pastorale și forestiere, activitățile industriale, miniere și comerciale.

1.4.  Durabilitatea sistemelor de gestionare a pădurilor, astfel cum este documentată în planul menționat la punctul 1.1, este asigurată prin alegerea celei mai ambițioase dintre următoarele abordări:

(a)  gestionarea pădurilor corespunde definiției naționale a gestionării durabile a pădurilor, dacă există;

(b)  gestionarea pădurilor corespunde definiției (6) furnizate de Forest Europe pentru gestionarea durabilă a pădurilor și respectă Orientările paneuropene la nivel operațional privind gestionarea durabilă a pădurilor (7);

(c)  sistemul de gestionare existent respect criteriile de durabilitate a pădurilor prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva (UE) 2018/2001 și, de la data aplicării sale, actul de punere în aplicare privind orientările operaționale pentru energia obținută din biomasă forestieră adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (8) din directiva respectivă.

1.5.  Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (8).

1.6.  Sistemul de gestionare asociat activității existente respectă obligația de diligență și cerințele de legalitate prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 995/2010.

1.7.  Planul de gestionare a pădurilor sau instrumentul echivalent prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.  Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.  În cazul zonelor care respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)  beneficiile pe termen lung pentru climă sunt considerate a fi demonstrate prin dovada alinierii la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

2.2.  În cazul zonelor care nu respectă cerințele la nivel de zonă de aprovizionare forestieră pentru asigurarea faptului că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung în conformitate cu articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității.

(b)  soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” corespunde duratei mai lungi dintre 100 de ani și durata unui întreg ciclu forestier.

2.3.  Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)  analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (9). Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor.

(b)  practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt unele din următoarele:

(i)  practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate în cea mai recentă versiune a planului de gestionare a pădurilor sau în instrumentul echivalent, dacă există, înainte de începerea activității;

(ii)  cele mai recente practici recurente existente înainte de începerea activității;

(iii)  practicile care corespund unui sistem de gestionare care asigură menținerea sau consolidarea pe termen lung a stocurilor de carbon și a nivelurilor absorbanților de carbon din zona forestieră, astfel cum se prevede la articolul 29 alineatul (7) litera (b) din Directiva (UE) 2018/2001.

(c)  rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei implicate și sunt utilizate valorile specifice ale zonei implicate;

(d)  emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile forestiere, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea criteriilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

2.4.  Exploatațiile forestiere cu o suprafață mai mică de 13 ha nu sunt obligate să efectueze o analiză a beneficiilor pentru climă.

3.  Garanția permanenței

3.1.  În conformitate cu legislația națională, clasificarea ca pădure a zonei pe care se desfășoară activitatea este garantată printr-una din următoarele măsuri:

(a)  zona este clasificată ca făcând parte din fondul forestier permanent, astfel cum este definit de FAO (10);

(b)  zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)  zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne pădure.

3.2.  În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de gestionare a pădurilor sau ale instrumentului echivalent, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile forestiere definite în prezentul regulament.

4.  Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)  autoritățile naționale competente relevante;

(b)  un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

5.  Evaluarea grupului

Conformitatea cu criteriile privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată:

(a)  la nivel de zonă de aprovizionare forestieră (11), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)  la nivelul unui grup de exploatații forestiere suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru a asigura respectarea criteriilor stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Este puțin probabil ca schimbarea silvicolă indusă de activitate în zona vizată de activitate să conducă la o reducere semnificativă a aprovizionării durabile cu biomasă forestieră primară adecvată pentru fabricarea de produse pe bază de lemn cu potențial de circularitate pe termen lung. Acest criteriu poate fi demonstrat prin analiza beneficiilor pentru climă menționată la punctul (2).

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cadrul activității nu se utilizează pesticide sau îngrășăminte.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (12), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (13). Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Informațiile detaliate menționate la punctul 1.2.(i) includ dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)  asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)  excluderea utilizării sau a eliberării speciilor alogene invazive;

(c)  excluderea utilizării speciilor alogene, cu excepția cazului în care se poate demonstra că:

(i)  utilizarea materialului forestier de reproducere conduce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, criteriile pedologice și zona de vegetație, rezistența la incendii forestiere);

(ii)  speciile indigene prezente în momentul respectiv în zonă nu mai sunt adaptate la condițiile climatice și pedohidrologice preconizate;

(d)  asigurarea menținerii și îmbunătățirii calității solului din punct de vedere fizic, chimic și biologic;

(e)  promovarea unor practici favorabile biodiversității care accentuează procesele naturale ale pădurilor;

(f)  excluderea transformării unor ecosisteme bogate în biodiversitate în ecosisteme cu o biodiversitate redusă;

(g)  asigurarea diversității habitatelor și a speciilor asociate care sunt legate de pădure;

(h)  asigurarea diversității structurilor arboreturilor și menținerea sau consolidarea arboreturilor ajunse la maturitate și a lemnului mort.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Planul de refacere

1.1.  Zona face obiectul unui plan de refacere care respectă principiile și orientările Convenției Ramsar privind refacerea zonelor umede (1) până când zona este clasificată drept zonă umedă și face obiectul unui plan de gestionare a zonelor umede, care respectă orientările Convenției Ramsar privind planificarea gestionării siturilor Ramsar și a altor zone umede (2). În ceea ce privește turbăriile, planul de refacere respectă recomandările cuprinse în rezoluțiile relevante ale Convenției Ramsar, inclusiv rezoluția XIII/13.

1.2.  Planul de refacere conține o analiză atentă a condițiilor hidrologice și pedologice locale, inclusiv a dinamicii saturării solului și a schimbării condițiilor aerobe și anaerobe.

1.3.  Planul de refacere abordează toate criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” relevante pentru gestionarea zonelor umede.

1.4.  Planul de refacere prevede o monitorizare care să asigure corectitudinea informațiilor cuprinse în plan, în special în ceea ce privește datele referitoare la zona în cauză.

2.  Analiza beneficiilor pentru climă

2.1.  Activitatea respectă următoarele criterii:

(a)  analiza beneficiilor pentru climă demonstrează că soldul net al emisiilor și absorbțiilor de GES generate de activitate pe o perioadă de 30 de ani de la începerea activității este mai mic decât nivelul de referință care corespunde soldului emisiilor și absorbțiilor de GES pe o perioadă de 30 de ani calculată de la începerea activității, asociat cu practicile de statu-quo care ar fi avut loc în zona în cauză în absența activității;

(b)  soldul net mediu pe termen lung al GES estimat pentru activitate este mai mic decât soldul mediu pe termen lung al GES estimat pentru nivelul de referință menționat la punctul 2.2, unde sintagma „pe termen lung” înseamnă 100 de ani.

2.2.  Calcularea beneficiilor pentru climă respectă toate criteriile următoare:

(a)  analiza este în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră (3). În special, în cazul în care definiția zonelor umede utilizată în analiza respectivă diferă de definiția zonelor umede utilizată în inventarul național al GES, analiza include o identificare a diferitelor categorii de terenuri existente în zona în cauză. Analiza beneficiilor pentru climă se bazează pe informații transparente, exacte, coerente, complete și comparabile, vizează toate rezervoarele de carbon afectate de activitate, inclusiv biomasa de suprafață, biomasa subterană, lemnul mort, litiera și solul, se bazează pe ipotezele cele mai prudente pentru calcule și include considerații adecvate cu privire la riscurile ca sechestrarea carbonului să nu fie permanentă și să fie inversată, la riscul de saturare și la riscul relocării emisiilor. Pentru zonele umede costiere, analiza beneficiilor pentru climă ia în considerare previziunile privind creșterea relativă preconizată a nivelului mării și eventualitatea ca zonele umede să migreze;

(b)  practicile de statu-quo, inclusiv practicile de recoltare, sunt una din următoarele:

(i)  practicile de gestionare, astfel cum au fost documentate înainte de începerea activității, dacă există;

(ii)  cele mai recente practici de statu-quo existente înainte de începerea activității;

(c)  rezoluția analizei este proporțională cu dimensiunea zonei în cauză și sunt utilizate valorile specifice ale zonei în cauză;

(d)  emisiile și absorbțiile care apar din cauza perturbărilor naturale, cum ar fi infestările cu dăunători și boli, incendiile, vântul, daunele provocate de furtuni, care au un impact asupra zonei și cauzează performanțe reduse, nu conduc la nerespectarea criteriilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca analiza beneficiilor pentru climă să fie în concordanță cu Actualizarea din 2019 a Orientărilor IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră în ceea ce privește emisiile și absorbțiile cauzate de perturbări naturale.

4.  Garanția permanenței

4.1.  În conformitate cu legislația națională, statutul de zonă umedă al zonei pe care se desfășoară activitatea este garantat printr-una din următoarele măsuri:

(a)  zona este desemnată pentru a rămâne zonă umedă și destinația terenului nu poate fi schimbată în cazul său;

(b)  zona este clasificată ca zonă protejată;

(c)  zona face obiectul unei garanții juridice sau contractuale care garantează că va rămâne zonă umedă.

4.2.  În conformitate cu legislația națională, operatorul activității se angajează ca viitoarele actualizări ale planului de refacere, pe lângă activitatea care primește finanțare, să încerce să aducă în continuare beneficii pentru climă, astfel cum se prevede la punctul 2. În plus, operatorul activității se angajează să compenseze orice reducere a beneficiilor pentru climă stabilite la punctul 2 cu un beneficiu pentru climă echivalent care rezultă din desfășurarea unei activități ce corespunde uneia dintre activitățile de protecție și refacere a mediului definite în prezentul regulament.

5.  Auditul

În termen de doi ani de la începerea activității și, ulterior, la fiecare 10 ani, oricare dintre entitățile enumerate mai jos verifică conformitatea activității cu contribuția substanțială la criteriile de atenuare a schimbărilor climatice și cu criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”:

(a)  autoritățile naționale competente relevante;

(b)  un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

6.  Evaluarea grupului

Respectarea criteriilor privind contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și a criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” poate fi verificată la nivelul unui grup de exploatații suficient de omogen pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate al activității forestiere, cu condiția ca toate exploatațiile respective să aibă o relație durabilă între ele și să participe la activitate și ca grupul format din aceste exploatații să rămână neschimbat pentru toate auditurile ulterioare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Extracția turbei este redusă la minimum.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă la minimum și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boli.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd. Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (4), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (5). Activitatea respectă legislația națională de punere în aplicare relevantă privind substanțele active.

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

În zonele pe care autoritatea națională competentă le-a desemnat ca zone de conservare sau în habitatele protejate, activitatea este conformă cu obiectivele de conservare ale zonelor respective.

Nu are loc nicio transformare a habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității sau care au o valoare de conservare ridicată ori a zonelor rezervate pentru refacerea unor astfel de habitate în conformitate cu legislația națională.

Planul menționat la punctul 1 (Planul de refacere) din prezenta secțiune include dispoziții pentru menținerea și posibila îmbunătățire a biodiversității în conformitate cu dispozițiile naționale și locale, inclusiv:

(a)  asigurarea unei bune stări de conservare a habitatelor și a speciilor, menținerea speciilor tipice ale habitatelor;

(b)  excluderea utilizării sau a eliberării de specii invazive.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică fabrică echipamente pentru producerea hidrogenului, care respectă criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunea 3.10 din prezenta anexă, precum și echipamente pentru utilizarea hidrogenului.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce, repară, întreține, modernizează (1), reconvertește sau ameliorează:

(a)  trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)  trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid);

(c)  dispozitive de transport urban, suburban și rutier de călători, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(d)  până la 31 decembrie 2025, vehiculele desemnate ca vehicule din categoria M2 și M3 (2), care au un tip de caroserie clasificat drept „CA” (vehicul fără etaj), „CB” (vehicul cu etaj), „CC” (vehicul articulat fără etaj) sau „CD” (vehicul articulat cu etaj) (3) și care respectă cel mai recent standard EURO VI, respectiv atât cerințele Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4), cât și, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse regulamentului menționat, cerințele din respectivele acte de modificare, chiar înainte ca acestea să devină aplicabile, precum și cea mai recentă etapă a standardului Euro VI prevăzută în tabelul 1 din apendicele 9 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei (5), în cazul în care dispozițiile ce reglementează etapa respectivă au intrat în vigoare, dar nu sunt încă aplicabile pentru acel tip de vehicul (6). În cazul în care un astfel de standard nu este disponibil, emisiile directe de CO2 ale vehiculelor sunt zero;

(e)  dispozitive de mobilitate personală cu propulsie care provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică;

(f)  vehicule din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule ușoare (7) în cazul cărora:

(i)  până la 31 decembrie 2025: emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (8), sunt mai mici de 50 g CO2/km (vehicule ușoare cu emisii scăzute și cu emisii zero);

(ii)  începând cu 1 ianuarie 2026: emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt egale cu zero;

(g)  vehicule din categoria L (9) cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercarea privind emisiile prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10);

(h)  vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (11);

(i)  vehicule din categoriile N2 și N3 care nu sunt destinate transportului de combustibili, fosili cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat mai mare de 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 sau „vehicule grele cu emisii scăzute”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 12 din regulamentul respectiv;

(j)  nave de transport de pasageri pe căi navigabile interioare care:

(i)  au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)  până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală, cel puțin 50 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);

(k)  nave de transport de mărfuri pe căi navigabile interioare care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili și care:

(i)  au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);

(ii)  până la 31 decembrie 2025, au emisii directe de CO2/tonă-kilometru (g CO2/tkm) (la țeava de evacuare), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul Indicelui eficienței energetice în exploatare (12), cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(l)  nave de transport maritim și costier de marfă, nave pentru operațiuni portuare și activități auxiliare, care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, care:

(i)  au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);
(ii)  până la 31 decembrie 2025, sunt nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);
(iii)  până la 31 decembrie 2025 și numai în cazul în care se poate dovedi că navele sunt utilizate exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere și maritime pe distanțe scurte concepute pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare, sunt nave care au emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare), calculate cu ajutorul indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) (13) al Organizației Maritime Internaționale, cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință pentru emisiile de CO2 definită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;
(iv)  până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 (14) dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (15); ►M2  
(v)  începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile (18) au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 (19) și:
(a)  sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;
(b)  pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.  ◄

(m)  nave de transport de pasageri maritim și costier care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili și care:

(i)  au zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare);
(ii)  până la 31 decembrie 2025, nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală pe mare și în porturi, cel puțin 25 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in);
(iii)  până la 31 decembrie 2025, navele au atins o valoare a indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 dacă navele pot funcționa utilizând combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau combustibili din surse regenerabile (16); ►M2  
(iv)  începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile (16) au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 (19) și:
(a)  sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;
(b)  pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.  ◄

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

▼M2

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

După caz, vehiculele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu.

▼B

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce baterii reîncărcabile, ansambluri de baterii și acumulatori (și componentele lor respective), inclusiv din materii prime secundare, având ca rezultat reduceri substanțiale ale emisiilor de GES în sectorul transporturilor, al stocării energiei cu acumulatori staționari și în afara rețelei și în alte aplicații industriale.

Activitatea economică reciclează bateriile uzate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Pentru fabricarea de noi baterii, componente și materiale, activitatea evaluează disponibilitatea și, dacă este fezabil, adoptă tehnici care sprijină:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

Procesele de reciclare îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 12 din Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) și în partea B din anexa III la directiva respectivă, inclusiv în ceea ce privește utilizarea celor mai recente cele mai bune tehnici disponibile relevante, atingerea nivelurilor de eficiență specificate pentru bateriile cu plumb acid, bateriile cu nichel-cadmiu și pentru alte substanțe chimice utilizate în baterii. Aceste procese asigură reciclarea conținutului de metal la cel mai înalt nivel posibil din punct de vedere tehnic, evitând în același timp costurile excesive.

După caz, instalațiile care desfășoară procese de reciclare îndeplinesc cerințele prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2).

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Bateriile respectă normele aplicabile în materie de durabilitate privind introducerea pe piață a bateriilor în Uniune, inclusiv restricțiile privind utilizarea substanțelor periculoase în baterii, printre care Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și Directiva 2006/66/CE.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce unul sau mai multe dintre următoarele produse și componentele lor cheie (1):

(a)  ferestre cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,0 W/m2K;

(b)  uși cu o valoare U mai mică sau egală cu 1,2 W/m2K;

(c)  sisteme de pereți exteriori cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,5 W/m2K;

(d)  sisteme de acoperișuri cu o valoare U mai mică sau egală cu 0,3 W/m2K;

(e)  produse izolante cu o valoare lambda mai mică sau egală cu 0,06 W/mK;

(f)  aparatură electrocasnică ce se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului (2) și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(g)  surse de lumină care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(h)  sisteme de încălzire a incintelor și sisteme de apă caldă menajeră care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(i)  sisteme de răcire și de ventilație care se încadrează în cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv;

(j)  echipamente de control al prezenței și iluminării în timpul zilei pentru sistemele de iluminat;

(k)  pompe de căldură care respectă criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunea 4.16 din prezenta anexă;

(l)  elemente de fațadă și acoperiș cu protecție solară sau funcție de control solar, inclusiv cele care susțin cultivarea vegetației;

(m)  sisteme de automatizare și control pentru clădirile eficiente din punct de vedere energetic, destinate clădirilor rezidențiale și nerezidențiale;

(n)  termostate și dispozitive zonale de monitorizare inteligentă a principalelor sarcini electrice sau termice pentru clădiri, precum și echipamente cu senzori;

(o)  produse pentru contorizarea căldurii și comenzi termostatice pentru locuințele individuale conectate la sistemele de termoficare centralizate, pentru apartamentele individuale conectate la sistemele de încălzire centrală care deservesc o întreagă clădire, precum și pentru sistemele de încălzire centrală;

(p)  schimbătoare de căldură pentru încălzirea centralizată și stații electrice conforme cu activitatea de încălzire/răcire centralizată prevăzută în secțiunea 4.15 din prezenta anexă;

(q)  produse pentru monitorizarea și reglarea inteligente ale sistemului de încălzire și echipamente cu senzori.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică produce tehnologii care vizează și demonstrează reduceri substanțiale ale GES de-a lungul ciclului de viață în comparație cu cele mai performante tehnologii/produse/soluții alternative disponibile pe piață.

Reducerile emisiilor de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei (1) sau, ca metodă alternativă, standardul ISO 14067:2018 (2) sau ISO 14064-1:2018 (3).

Reducerile cuantificate ale emisiilor de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație.

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)  clincher de ciment gri, în cazul căruia emisiile specifice de GES (1) sunt mai mici de 0,722 (2) tCO2e pe tonă de clincher de ciment gri;

(b)  ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ, în cazul căruia emisiile specifice de GES (3) din producția de clincher și ciment sau de liant hidraulic alternativ sunt mai mici de 0,469 (4) tCO2e pe tonă de ciment sau de liant alternativ fabricat.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de fabricație este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea cimentului, varului și oxidului de magneziu (5), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative (6).

Pentru fabricarea cimentului care utilizează deșeuri periculoase drept combustibili alternativi, sunt instituite măsuri pentru a asigura manipularea în condiții de siguranță a deșeurilor.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)  aluminiu primar, în cazul în care activitatea economică respectă două dintre criteriile de mai jos până în 2025 și toate criteriile de mai jos (1) după 2025:

(i)  emisiile de GES (2) nu depășesc 1,484 (3) tCO2e pe tonă de aluminiu produs (4):

(ii)  intensitatea medie a carbonului pentru emisiile indirecte de GES (5) nu depășește 100 g CO2e/kWh;

(iii)  consumul de energie electrică pentru procesul de fabricație nu depășește 15,5 MWh/t Al;

(b)  aluminiu secundar.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria metalelor neferoase (6), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)  fier și oțel în cazul cărora emisiile de GES (1), din care se scade cantitatea de emisii atribuită producției de gaze reziduale în conformitate cu punctul 10.1.5 litera (a) din anexa VII la Regulamentul (UE) 2019/331, nu depășesc următoarele valori aplicate diferitelor etape ale procesului de fabricație:

(i)  metal lichid = 1331 (2) tCO2e/t produs;

(ii)  minereu sinterizat = 0,163 (3) tCO2e/t produs;

(iii)  cocs (cu excepția cocsului de lignit) = 0,144 (4) tCO2e/t produs;

(iv)  fontă = 0,299 (5) tCO2e/t produs;

(v)  oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric= 0,266 (6) tCO2e/t produs;

(vi)  oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric = 0,209 (7) tCO2e/t produs;

(b)  oțel obținut în cuptoare cu arc electric care produc oțel nealiat obținut în cuptoare cu arc electric sau oțel înalt aliat obținut în cuptoare cu arc electric, astfel cum se prevede în Regulamentul delegat (UE) 2019/331 al Comisiei, în cazul în care cantitatea de deșeuri de oțel de intrare în raport cu produsul rezultat nu este mai mică decât:

(i)  70 % pentru producția de oțel aliat înalt;

(ii)  90 % pentru producția de oțel nealiat.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de fabricație este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea fontei și a oțelului (8), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea îndeplinește cerința de reducere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață cu 73,4 % pentru hidrogen [rezultatul fiind o cantitate de emisii de GES mai mică de 3 tCO2e/tH2] și cu 70 % pentru combustibilii sintetici pe bază de hidrogen, în raport cu un omolog combustibil fosil de 94 g CO2e/MJ, prin analogie cu abordarea stabilită la articolul 25 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/2001 și cu anexa V la aceasta.

Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând metodologia menționată la articolul 28 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (1) sau ISO 14064-1:2018 (2).

Reducerile emisiilor cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate în conformitate cu articolul 30 din Directiva (UE) 2018/2001, după caz, sau de către o parte terță independentă.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de fabricație este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali (3) și în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (4);

(b)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru rafinarea petrolului mineral și a gazului (5), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (1) provenite din procesele de producție a negrului de fum sunt mai mici de 1,141 (2) tCO2e pe tonă de produs.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)  documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (3);

(b)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (4), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (1) provenite din procesele de producție a negrului de fum sunt mai mici de 0,789 (2) tCO2e pe tonă de produs.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)  documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (3);

(b)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (4), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Consumul de energie electrică pentru electroliză și tratarea clorului este mai mic sau egal cu 2,45 MWh pe tonă de clor.

Emisiile medii de GES pe durata ciclului de viață ale energiei electrice utilizate pentru producția de clor sunt mai mici sau egale cu 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (1) sau ISO 14064-1:2018 (2).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de cloralcali (3);

(b)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (4), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (1) provenite din procesele de producție a produselor chimice organice de bază sunt mai mici de:

(a)  pentru HVC: 0,693 (2) tCO2e/t de substanțe chimice cu valoare ridicată (HVC);

(b)  pentru compușii aromatici: 0,0072 (3) tCO2e/tonă de CO2 ponderată;

(c)  pentru clorura de vinil; 0,171 (4) tCO2e/t de clorură de vinil;

(d)  pentru stiren: 0,419 (5) tCO2e/t de stiren;

(e)  pentru oxidul de etilenă/glicolii de etilenă: 0,314 (6) tCO2e/t de oxid de etilenă/glicoli de etilenă;

(f)  pentru acidul adipic: 0,32 (7) tCO2e /t de acid adipic.

În cazul în care substanțele chimice organice incluse în domeniul de aplicare sunt produse integral sau parțial din materii prime regenerabile, emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale substanței chimice obținute, produse integral sau parțial din materii prime regenerabile, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale substanței chimice echivalente produse din materii prime bazate pe combustibili fosili.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (8) sau ISO 14064-1:2018 (9).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea produselor chimice organice de bază respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (10);

(b)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (11), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)  amoniacul este produs din hidrogen care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunea 3.10 a prezentei anexe (Fabricarea hidrogenului);

(b)  amoniacul este recuperat din ape reziduale.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)  documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (1);

(b)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (2), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES (1) provenite din fabricarea acidului azotic sunt mai mici de 0,038 (2) tCO2e pe tonă de acid azotic.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)  documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (3);

(b)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (4), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)  materialele plastice în forme primare sunt fabricate integral prin reciclarea mecanică a deșeurilor de plastic;

(b)  în cazul în care reciclarea mecanică nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este viabilă din punct de vedere economic, materialele plastice în forme primare sunt fabricate integral prin reciclarea chimică a deșeurilor de plastic, iar emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice fabricate, excluzând orice beneficiu calculat provenit din producția de combustibili, sunt mai scăzute decât emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice echivalente în forme primare, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (1) sau ISO 14064-1:2018 (2). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

(c)  materialele plastice sunt derivate integral sau parțial din materii prime regenerabile (3), iar emisiile de GES pe durata ciclului de viață sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice echivalente în forme primare, fabricate din materii prime bazate pe combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea materialelor plastice în forme primare respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea materialelor plastice în forme primare respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în:

(a)  documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producerea polimerilor (4);

(b)  concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (5), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Activitatea economică constă în fabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea componentelor care sunt esențiale pentru realizarea și îmbunătățirea performanței de mediu pentru următoarele vehicule:

(a)  dispozitive de transport urban, suburban și rutier de călători, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)  vehicule desemnate ca vehicule din categoriile M2 și M3 (1), cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(c)  vehicule din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule comerciale ușoare (2), cu zero emisii specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (3);

(d)  vehicule din categoria L (4) cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercările de determinare a emisiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013;

(e)  vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

2.  Activitatea economică constă în fabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea dispozitivelor de mobilitate personală a căror propulsie se datorează activității fizice a utilizatorului, unui motor cu zero emisii sau unei combinații de motor cu zero emisii și activitate fizică.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

2.  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

3.  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

4.  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

5.  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

După caz, componentele și piesele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu.

6.  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea economică constă în fabricarea, instalarea, recondiționarea, repararea, întreținerea, modernizarea sau reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor sau a programelor software legate de următoarele elemente constitutive feroviare detaliate la punctul 2.7 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797 sau în furnizarea de servicii conexe de consultanță tehnică:

Aceste elemente constitutive și servicii sunt esențiale pentru performanța de mediu, pentru operarea și funcționarea, pe întreaga lor durată de viață, a uneia sau mai multora dintre tehnologiile enumerate mai jos:

(a)  trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) care sunt conforme cu secțiunea 3.3 din anexa I la prezentul regulament;

(b)  trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid), care sunt conforme cu secțiunea 3.3 din anexa I la prezentul regulament.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

2.  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

3.  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

4.  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

5.  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

După caz, vehiculele nu trebuie să conțină plumb, mercur, crom hexavalent și cadmiu.

6.  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Activitatea constă în fabricarea, instalarea sau întreținerea unuia sau mai multora dintre următoarele elemente sau în furnizarea de servicii de întreținere, reparații și consultanță tehnică esențiale pentru funcționarea, pe întreaga lor durată de viață, a unuia sau mai multora dintre următoarele:

(a)  stații de încărcare a vehiculelor electrice și infrastructură electrică de sprijin pentru electrificarea transporturilor, instalată în principal pentru a permite încărcarea vehiculelor electrice.

Orice activitate inclusă în secțiunea 7.4 este exclusă de la acest punct;

(b)  dispozitive de conexiune pentru fire și cabluri electrice și electronice purtătoare și nepurtătoare de curent pentru transport și distribuție pentru conectarea circuitelor electrice și transformatoarele care îndeplinesc cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) pentru transformatoarele de putere mari prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei (1), precum și transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, conforme cu cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în seria de standarde EN 50708, cu condiția ca aceste dispozitive și transformatoare să contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sistem sau la îmbunătățirea eficienței energetice;

(c)  produse, echipamente și sisteme electrice de joasă tensiune, care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică și contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile sau îmbunătățesc eficiența energetică, și anume:

(i)  întrerupătoare de joasă tensiune, echipamente de comutație, tablouri de distribuție, tablouri de bord sau centre de comandă care sunt conectabile, automatizate sau echipate cu dispozitive de măsurare a puterii sau a energiei și care sunt conforme cu IEC TR 63196 Echipamente de comutație și de comandă de joasă tensiune și ansamblurile acestora – Eficiență energetică;

(ii)  sisteme electronice pentru locuințe și clădiri (HBES), astfel cum sunt menționate în seria EN IEC 63044, în cazul în care produsele și sistemele respective sunt necesare pentru măsurarea, controlul și reducerea consumului de energie;

(iii)  tehnologii care permit creșterea eficienței energetice a instalațiilor de joasă tensiune, recunoscute în temeiul HD 60364-8-1: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-1: Eficiența energetică și HD 60364-8-82: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-82: Aspecte funcționale – instalații electrice de joasă tensiune ale prosumatorului, inclusiv contoare de energie și de putere, afișajul extern al clienților, compensarea puterii, compensarea fazelor și filtrarea, precum și sistemele eficiente acționate de motoare electrice;

(d)  echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă și medie tensiune care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică, care sunt integrate pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile sau care îmbunătățesc eficiența energetică.

Echipamentele menționate la prezenta literă (d) sunt conforme cu EN 62271-1 Echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă tensiune – Partea 1: Specificații comune pentru echipamente de comutație și dispozitive de comandă de curent alternativ și EN 62271-200, Echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă tensiune – Partea 200: echipamente de comutație și dispozitive de comandă sub anvelopă metalică de curent alternativ pentru tensiuni nominale de peste 1 kV și până la 52 kV inclusiv sau cu EN 62271-203, Echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă tensiune – Partea 203: echipamente de comutație sub anvelopă metalică cu izolație în gaz pentru tensiuni nominale de peste 52 kV;

(e)  echipamente, sisteme și servicii de modulare a consumului și de mutare a vârfurilor de sarcină care sporesc flexibilitatea sistemului de energie electrică și susțin stabilitatea rețelei, care includ:

(i)  soluții pentru transmiterea de informații către utilizatori pentru a acționa de la distanță asupra furnizării sau a consumului, inclusiv centre de date cu privire la clienți;

(ii)  centre de control automatizate pentru gestionarea sarcinii și componentele principale ale acestora (tablouri de distribuție, contactoare, relee, disjunctoare, comutatoare automate de transfer).

Componentele principale sunt instalate ca parte a centrelor de control;

(iii)  în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, programe software avansate și analize menite să maximizeze eficiența și automatizarea rețelelor de energie electrică sau integrarea resurselor energetice descentralizate, la nivelul rețelei de energie electrică sau al unei industrii, care includ:

(a)  camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

(b)  software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

Software-ul susține caracteristicile dinamice ale rețelei necesare pentru tranziția către energia din surse regenerabile. Acesta are capacitatea de a prelucra date provenite din măsurători în rețea în timp aproape real pentru a observa modul în care are loc cu adevărat transportul, distribuția și consumul de energie electrică și de a utiliza aceste informații pentru a îmbunătăți studiile de simulare și activitățile de exploatare, inclusiv evitarea penelor, a întreruperilor și a pierderilor de curent;

(iv)  în cazul în care nu este inclus în secțiunea 8.2, software care sprijină proiectarea și planificarea de noi rețele sau modernizări ale rețelei.

Software-ul sprijină caracteristicile dinamice ale rețelei necesare pentru tranziția către energia din surse regenerabile, inclusiv generarea de energie volatilă la nivel de distribuție („prosumatori”), schimbarea direcției fluxului de energie și utilizarea unităților de stocare din rețea;

(v)  senzori meteorologici pentru prognozarea producției de energie electrică din surse regenerabile;

(vi)  controlere și relee de conectare autonome sau integrate care permit o utilizare eficientă a surselor electrice și a sarcinilor electrice;

(vii)  echipamente de descărcare a sarcinii și de mutare a vârfurilor de sarcină pentru gestionarea sarcinii și echipamente de comutare a surselor, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN IEC 62962:2019 Cerințe speciale pentru echipamentele de descărcare a sarcinii;

(f)  în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, sisteme de comunicații, echipamente software și de comandă, produse, sisteme și servicii pentru eficiența energetică sau integrarea energiei din surse regenerabile:

(i)  echipamente care permit schimbul specific de energie electrică din surse regenerabile între utilizatori;

(ii)  tehnologii sau servicii de schimb de baterii, care sprijină electrificarea transporturilor;

(iii)  sisteme de gestionare a microrețelelor;

(iv)  sisteme de gestionare a energiei sau a puterii, sisteme de control al energiei sau al puterii și sisteme SCADA pentru gestionarea consumului de putere;

(v)  contactoare, demaroare și comenzi ale motoarelor care sunt conectabile sau automatizate și permit controlul de la distanță sau automatizat al consumului de energie electrică și optimizarea variației sarcinii;

(vi)  variatoare de viteză și alte soluții de variatoare de viteză, cu excepția demaroarelor ușoare, care permit eficiența energetică în aplicațiile motoarelor electrice, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN 61800-9-1: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-1: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Cerințe generale pentru definirea standardelor de eficiență energetică pentru echipamentele de acționare de putere prin abordarea produsului extins (EPA) și modelele semianalitice (SAM) și EN 61800-9-2: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-2: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Indicatori de eficiență energetică pentru sistemele de acționare de putere și demaroarele de motoare;

(vii)  motoare electrice de joasă tensiune cu o clasă de eficiență energetică (în conformitate cu EN 60034-30-1: Mașini electrice rotative. Partea 30-1: Clasele de energie pentru motoarele cu curent alternativ alimentate de la rețea (codul IE) care depășesc cerințele stabilite în Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei (2), mai exact:

(a)  motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

(b)  motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

(c)  motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

(d)  motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

(e)  motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1 000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

(viii)  motoare de medie și înaltă tensiune cu o putere nominală mai mare de 1 000 kW și o clasă de eficiență energetică IE 4 sau mai mare în conformitate cu proiectul de standard IEC 60034-30-3.

2.  Următoarele elemente nu sunt conforme:

(a)  infrastructura destinată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente între o stație electrică sau o rețea și o instalație de producere a energiei electrice care are o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viață. Această excludere se aplică numai echipamentelor care sunt utilizate direct pentru conectarea sau consolidarea conexiunii existente la o centrală de producere a energiei electrice cu o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viață;

(b)  produse, echipamente, sisteme și programe software care sunt instalate în infrastructuri destinate extracției, transportului, distribuției, stocării, fabricării sau transformării combustibililor fosili.

3.  Echipamentele de comutație cu mediu izolant sau de rupere care utilizează sau a căror funcționare se bazează pe gaze cu un potențial de încălzire globală mai mare de 10 nu sunt conforme.

Pentru toate intervalele de putere, echipamentele de comutație care conțin SF6 nu sunt conforme.

4.  Toate produsele, echipamentele și sistemele respectă cerințele obligatorii de performanță energetică și de eficiență a materialelor prevăzute în Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3). Producătorii țin seama de cele mai recente cerințe de performanță aplicabile în Uniune.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

2.  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

3.  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

4.  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

5.  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

6.  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în fabricarea, repararea, întreținerea, efectuarea de revizii generale, recondiționarea, proiectarea, reconversia sau modernizarea unuia dintre următoarele elemente:

(a)  aeronave cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)  până la 31 decembrie 2027, aeronavele, altele decât cele produse pentru aviația de afaceri privată sau comercială, care respectă marjele specificate mai jos și sunt limitate de rata de înlocuire pentru a se asigura că livrarea nu duce la creșterea numărului de aeronave la nivel mondial:

(i)  care au o masă maximă la decolare mai mare de 5,7 t și mai mică sau egală cu 60 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 11 % mai mică decât noua limită de tip prevăzută în standardul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) (1);

(ii)  care au o masă maximă la decolare mai mare de 60 t și mai mică sau egală cu 150 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 2 % mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI;

(iii)  care au o masă maximă la decolare mai mare de 150 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 1,5 % mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI.

Rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire. Rata de înlocuire se calculează pe baza proporției aeronavelor retrase definitiv din circulație din aeronavele livrate la nivel mondial, calculată ca medie pe cei 10 ani anteriori, astfel cum reiese din datele verificate puse la dispoziție de furnizori de date independenți.

În absența unui certificat privind valorile metrice ale emisiilor de CO2 care să confirme marja necesară pentru noua limită de tip a standardului OACI, producătorul aeronavei emite o declarație conform căreia aeronava îndeplinește nivelul de performanță necesar și respectă marjele de îmbunătățire necesare, cu condiția ca aeronava să fie certificată până la 11. decembrie.2026.

(c)  între 1 ianuarie 2028 și 31 decembrie 2032, aeronavele care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare stabilite la litera (b) din prezenta subsecțiune și care sunt autorizate să funcționeze cu un amestec de 100 % de combustibili de aviație durabili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

2.  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

3.  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

4.  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)  reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)  o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)  o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

(d)  informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului lor de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.

5.  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Aeronavele sunt conforme cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1139.

Aeronavele menționate la literele (b) și (c) din prezenta secțiune respectă următoarele standarde:

(a)  amendamentul 13 la volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, în care suma diferențelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot și nivelurile maxime de zgomot permise specificate la punctele 14.4.1.1, 14.4.1.2 și 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB;

(b)  amendamentul 10 la volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 și 4 din anexa 16 la Convenția de la Chicago.

6.  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea generează energie electrică folosind tehnologia solară fotovoltaică.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea generează energie electrică utilizând tehnologia bazată pe concentrarea energiei solare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea generează energie electrică din energie eoliană.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul construirii de parcuri eoliene offshore, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1), care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 11 din directivă (Surse sonore/Energie), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei (2) în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (3).

În cazul energiei eoliene offshore, activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 1 (biodiversitate) și descriptorul 6 (integritatea fundului mării), stabiliți în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea generează energie electrică din energia oceanică.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 11 din directivă (Surse sonore/Energie), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

▼M2

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Sunt instituite măsuri de reducere la minimum a toxicității vopselelor antivegetative și a biocidelor, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

▼B

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune, astfel cum este prevăzută în Directiva 2008/56/CE, care impune luarea măsurilor corespunzătoare pentru a preveni sau a atenua impacturile în ceea ce privește descriptorul 1 (biodiversitate), stabilit în anexa I la directiva respectivă, și astfel cum este prevăzută în Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorul respectiv.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre criteriile de mai jos:

(a)  instalația de producere a energiei electrice este o centrală electrică amplasată pe firul apei și nu dispune de un rezervor artificial;

(b)  densitatea de putere a instalației de producere a energiei electrice este mai mare de 5 W/m2;

(c)  emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate de energia electrică produsă din energie hidroelectrică sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (1), ISO 14064-1:2018 (2) sau instrumentul „G-res” (3). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

1.  Activitatea este conformă cu dispozițiile Directivei 2000/60/CE, în special cu toate cerințele prevăzute la articolul 4 din directivă.

2.  Pentru exploatarea hidrocentralelor existente, inclusiv pentru activitățile de renovare care vizează sporirea potențialului de stocare a energiei din surse regenerabile sau a energiei din surse clasice, activitatea îndeplinește criteriile următoare:

2.1.  În conformitate cu Directiva 2000/60/CE, în special cu articolele 4 și 11 din directivă, au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind direct de apă.

2.2.  Măsurile includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:

(a)  măsuri de asigurare a migrației peștilor în aval și în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru pești, structuri de ghidare a peștilor, pasaje de ultimă generație și pe deplin funcționale pentru pești, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor);

(b)  măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variațiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operațiunilor cu debite pulsatorii) și a unui debit minim al sedimentelor;

(c)  măsuri de protejare sau îmbunătățire a habitatelor.

2.3.  Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.

3.  Pentru construirea de hidrocentrale noi, activitatea îndeplinește criteriile următoare:

3.1.  În conformitate cu articolul 4 din Directiva 2000/60/CE și, în special, cu alineatul (7) al articolului respectiv, înainte de construcție se efectuează o evaluare a impactului proiectului pentru a evalua toate efectele potențiale ale acestuia asupra stării corpurilor de apă din cadrul aceluiași bazin hidrografic și asupra habitatelor și speciilor protejate care depind în mod direct de apă, luând în considerare în special coridoarele de migrație, râurile cu curgere liberă sau ecosistemele a căror stare este apropiată de condițiile neperturbate.

Evaluarea se bazează pe date recente, cuprinzătoare și exacte, inclusiv pe date de monitorizare privind elementele calitative biologice care sunt deosebit de sensibile la modificările hidromorfologice, precum și privind starea preconizată a corpului de apă ca urmare a noilor activități, în comparație cu starea sa actuală.

Aceasta analizează în special impactul acestui nou proiect cumulat cu impactul altor infrastructuri existente sau planificate din bazinul hidrografic.

3.2.  Pe baza respectivei evaluări a impactului, s-a stabilit că instalația este concepută, prin proiectare și amplasare și prin măsuri de atenuare, astfel încât să respecte una dintre următoarele cerințe:

(a)  instalația nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă specific aferent;

(b)  în cazul în care instalația riscă să deterioreze sau să compromită atingerea unei stări bune/a unui potențial bun a(l) corpului de apă specific aferent, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată a costurilor și beneficiilor, care demonstrează ambele elemente de mai jos:

(i)  motivele de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate ale hidrocentralei planificate depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

(ii)  faptul că motivele de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de instalație nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi renovarea hidrocentralelor existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

3.3.  Au fost puse în aplicare toate măsurile de atenuare fezabile din punct de vedere tehnic și relevante din punct de vedere ecologic pentru a reduce impactul negativ asupra apei, precum și asupra habitatelor și a speciilor protejate care depind direct de apă.

Măsurile de atenuare includ, după caz și în funcție de ecosistemele prezente în mod natural în corpurile de apă afectate:

(a)  măsuri de asigurare a migrației peștilor în aval și în amonte (cum ar fi turbine care nu sunt dăunătoare pentru pești, structuri de ghidare a peștilor, pasaje de ultimă generație și pe deplin funcționale pentru pești, măsuri de oprire sau de reducere la minimum, pe durata migrației sau a depunerii icrelor, a funcționării și a deversărilor);

(b)  măsuri de asigurare a unui debit ecologic minim (inclusiv atenuarea variațiilor rapide, pe termen scurt, ale debitului sau ale operațiunilor cu debite pulsatorii) și a unui debit minim al sedimentelor;

(c)  măsuri de protejare sau îmbunătățire a habitatelor.

Eficacitatea acestor măsuri este monitorizată în contextul autorizației sau al permisului care stabilește condițiile care vizează atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al corpului de apă afectat.

3.4.  Instalația nu compromite în mod permanent obținerea unei stări bune/a unui potențial bun în niciunul dintre corpurile de apă din același district hidrografic.

3.5.  Pe lângă măsurile de atenuare menționate mai sus și, după caz, sunt puse în aplicare măsuri compensatorii, pentru a se asigura faptul că proiectul nu mărește fragmentarea corpurilor de apă din același district hidrografic. Acest lucru se realizează prin restabilirea continuității în cadrul aceluiași district hidrografic într-o măsură care compensează perturbarea continuității pe care centrala hidroelectrică planificată o poate provoca. Compensarea începe înainte de executarea proiectului.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (4).

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică din energie geotermală sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelului emisiilor, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită ale calității aerului stabilite în Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) și în Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2).

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică obținută prin utilizarea combustibililor gazoși și lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (1) sau ISO 14064-1:2018 (2).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

2.  În cazul în care instalațiile încorporează orice formă de reducere a emisiilor (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizați), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu criteriile stabilite în secțiunea relevantă din prezenta anexă, după caz.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de generare a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

3.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)  în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină scurgerile.

4.  În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoși sau lichizi din surse regenerabile și biogaz sau biolichide, biomasa agricolă utilizată pentru producția de biogaz sau biolichide respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001, iar biomasa forestieră respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva respectivă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (3), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

Pentru instalațiile de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului (4).

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Biomasa agricolă utilizată în cadrul activității respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată în cadrul activității respectă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

2.  Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din utilizarea biomasei sunt de cel puțin 80 % în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de GES și cu omologul combustibil fosil relativ stabilite în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001.

3.  În cazul în care instalațiile se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producția digestatului îndeplinește criteriile din secțiunea 5.6 și criteriile 1 și 2 din secțiunea 5.7 a prezentei anexe, după caz.

4.  Punctele 1 și 2 nu se aplică instalațiilor care produc energie electrică cu o putere termică instalată totală mai mică de 2 MW care utilizează combustibili gazoși din biomasă.

5.  Pentru instalațiile de producere a energiei electrice cu o putere termică instalată totală între 50 și 100 MW, în cadrul activității se utilizează o tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, activitatea atinge un nivel de eficiență energetică asociat nivelurilor celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (1).

6.  Pentru instalațiile de producere a energiei electrice cu o putere termică instalată totală de peste 100 MW, activitatea îndeplinește unul sau mai multe dintre următoarele criterii:

(a)  atinge o eficiență electrică de cel puțin 36 %;

(b)  utilizează o tehnologie de cogenerare (producere combinată de energie electrică și energie termică - CHP) de înaltă eficiență, astfel cum se menționează în Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2);

(c)  utilizează tehnologia de captare și stocare a carbonului. În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de generare a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (4), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, se pun în aplicare măsuri de reducere a nivelurilor de emisii luând în considerare rezultatele schimbului de informații (5) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

Pentru digestia anaerobă a materiilor organice, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (6), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

1.  Infrastructura sau echipamentele de transport și distribuție fac parte dintr-un sistem de energie electrică ce îndeplinește cel puțin unul dintre criteriile de mai jos:

(a)  sistemul este sistemul european interconectat, și anume zonele de control interconectate ale statelor membre, ale Norvegiei, ale Elveției și ale Regatului Unit, precum și sistemele subordonate ale acestuia;

(b)  peste 67 % din noile capacități de producție din cadrul sistemului se situează sub valoarea-prag de producție de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viață în conformitate cu criteriile de generare a energiei electrice, pe o perioadă de cinci ani consecutivi;

(c)  factorul mediu de emisie în rețea, calculat ca totalul emisiilor anuale generate de instalația de producere a energiei electrice conectată la sistem, împărțit la producția totală anuală netă de energie electrică din sistemul respectiv, se situează sub valoarea-prag de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viață în conformitate cu criteriile de generare a energiei electrice, pe o perioadă de cinci ani consecutivi.

Infrastructura dedicată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente între o stație electrică sau o rețea și o instalație de producere a energiei electrice care are o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe baza unui ciclu de viață, nu respectă criteriile.

Instalarea unei infrastructuri de contorizare care nu îndeplinește cerințele privind sistemele de contorizare inteligentă stabilite la articolul 20 din Directiva (UE) 2019/944 nu respectă criteriile.

2.  Activitatea este una dintre următoarele:

(a)  construirea și exploatarea unei conexiuni directe sau extinderea unei conexiuni directe existente între o instalație de producere a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon situate sub pragul de 100 g CO2e/kWh, măsurate pe baza unui ciclu de viață, și o stație electrică sau o rețea;
(b)  construirea și exploatarea stațiilor de încărcare pentru vehiculele electrice (VE) și a infrastructurii electrice de sprijin pentru electrificarea transporturilor, sub rezerva respectării criteriilor tehnice de examinare prevăzute în secțiunea privind transporturile din prezenta anexă; ►M2  
(c)  instalarea transformatoarelor de transport și distribuție care respectă cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 și, pentru transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în standardul EN 50588-1 (1);  ◄
(d)  construirea/instalarea și exploatarea echipamentelor și a infrastructurii în cazul în care obiectivul principal este creșterea producției sau a utilizării de energie electrică din surse regenerabile;
(e)  instalarea de echipamente pentru a spori capacitatea de control și de observabilitate a sistemului de energie electrică și pentru a permite dezvoltarea și integrarea surselor de energie regenerabile, inclusiv instalarea de:
(i)  senzori și instrumente de măsurare (inclusiv senzori meteorologici pentru prognozarea producției de energie din surse regenerabile);
(ii)  sisteme de comunicare și control (inclusiv software avansat și camere de control, automatizarea stațiilor electrice sau a alimentatoarelor și capacități de reglare a tensiunii pentru a adaptarea la surse regenerabile de alimentare mai descentralizate);
(f)  instalarea de echipamente precum viitoarele sisteme de contorizare inteligentă sau sistemele care înlocuiesc sistemele de contorizare inteligentă în conformitate cu articolul 19 alineatul (6) din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (2), fără a se limita la acestea, care îndeplinesc cerințele articolului 20 din directiva menționată și care le pot oferi utilizatorilor informații privind consumul care să le permită să acționeze la distanță, inclusiv instalarea de centre de date privind clienții;
(g)  construirea/instalarea de echipamente care să permită schimbul de energie electrică provenită în mod specific din surse regenerabile între utilizatori;
(h)  construirea și exploatarea de interconexiuni între sistemele de transport, cu condiția ca unul dintre sisteme să respecte criteriile.

În sensul prezentei secțiuni, se aplică următoarele specificații:

(a)  perioada de cinci ani consecutivi utilizată pentru determinarea respectării pragurilor se bazează pe perioada anterioară de cinci ani consecutivi și include anul pentru care sunt disponibile cele mai recente date;

(b)  „sistem” înseamnă zona de control al puterii a rețelei de transport sau de distribuție în care este instalată infrastructura sau echipamentul;

(c)  sistemele de transport pot include capacități de producție racordate la sisteme de distribuție subordonate;

(d)  sistemele de distribuție subordonate unui sistem de transport care este considerat a fi pe o traiectorie către decarbonizarea completă pot fi, de asemenea, considerate a fi pe o traiectorie către decarbonizarea completă;

(e)  pentru a stabili dacă se respectă criteriile, este posibil să se ia în considerare un sistem ce acoperă mai multe zone de control care sunt interconectate și au un număr semnificativ de schimburi de energie între ele, caz în care se utilizează factorul de emisie mediu ponderat pentru toate zonele de control incluse și nu se cere să se demonstreze separat conformitatea sistemelor individuale subordonate de transport sau de distribuție din cadrul sistemului respectiv;

(f)  este posibil ca un sistem să nu mai respecte criteriile, deși anterior le respecta. În cazul sistemelor care nu mai respectă criteriile, din acel moment nicio nouă activitate de transport și distribuție nu mai respectă criteriile până când sistemul respectă din nou pragul (cu excepția acelor activități care respectă întotdeauna criteriile, a se vedea mai sus). Activitățile din cadrul sistemelor subordonate pot respecta în continuare criteriile dacă sistemele respective îndeplinesc criteriile din prezenta secțiune;

(g)  o conexiune directă sau o extindere a unei conexiuni directe existente la instalațiile de producție include infrastructura indispensabilă pentru transportarea energiei electrice asociate de la instalația de producere a energiei electrice la o stație electrică sau la o rețea.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Linii de înaltă tensiune supraterane:

(a)  în ceea ce privește activitățile șantierelor de construcții, activitățile respectă principiile Orientărilor generale în materie de protecția mediului, sănătate și siguranță elaborate de Corporația Financiară Internațională (CFI) (3).

(b)  activitățile respectă normele și reglementările aplicabile pentru limitarea impactului radiațiilor electromagnetice asupra sănătății umane, inclusiv, pentru activitățile desfășurate în Uniune, recomandarea Consiliului privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0 Hz – 300 GHz) (4), iar pentru activitățile desfășurate în țări terțe, Orientările din 1998 ale Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiației neionizante (ICNIRP) (5).

Activitățile nu utilizează bifenili policlorurați (PCB).

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă (6).

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în construirea și exploatarea sistemelor de stocare a energiei electrice, inclusiv de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare.

În cazul în care activitatea include stocarea energiei chimice, mediul de stocare (cum ar fi hidrogenul sau amoniacul) îndeplinește criteriile de fabricare a produsului corespunzător specificate în secțiunile 3.7 – 3.17 din prezenta anexă. În cazul utilizării hidrogenului ca mediu de stocare a energiei electrice, în situațiile în care hidrogenul îndeplinește criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunea 3.10 din prezenta anexă, reelectrificarea hidrogenului este, de asemenea, considerată parte a activității.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care nu sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

În cazul sistemelor de stocare a energiei hidroelectrice prin pompare care sunt conectate la un corp de apă, activitatea îndeplinește criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecției resurselor de apă și a celor marine, specificat în secțiunea 4.5 (Producerea de energie electrică din hidroenergie).

(4)  Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Această activitate constă în stocarea energiei termice, inclusiv în stocarea subterană a energiei termice (UTES) sau în stocarea energiei termice în acvifer (ATES).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Pentru stocarea energiei termice în acvifer, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea este una dintre următoarele:

(a)  construirea de instalații de stocare a hidrogenului;

(b)  transformarea instalațiilor subterane existente de stocare a gazelor în instalații speciale de stocare a hidrogenului;

(c)  exploatarea instalațiilor de stocare a hidrogenului în cazul cărora hidrogenul stocat în instalație îndeplinește criteriile de fabricare a hidrogenului stabilite în secțiunea 3.10 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cazul stocării unor cantități de peste cinci tone, activitatea este conformă cu Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1).

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Biomasa agricolă utilizată pentru fabricarea biogazului sau a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor îndeplinește criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată pentru fabricarea biogazului sau a biocombustibililor destinați utilizării în transporturi, precum și a biolichidelor îndeplinește criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

Culturile alimentare și furajere nu sunt utilizate pentru producerea de biocarburanți destinați utilizării în transporturi și nici pentru producerea de biolichide.

2.  Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din fabricarea biocombustibililor și a biogazului destinați utilizării în transporturi sunt de cel puțin 65 % în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de GES și cu omologul combustibil fosil relativ stabilite în anexa V la Directiva (UE) 2018/2001.

3.  În cazul în care producerea de biogaz se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producția digestatului îndeplinește criteriile din secțiunea 5.6 și criteriile 1 și 2 din secțiunea 5.7 a prezentei anexe, după caz.

4.  În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de fabricație este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Pentru fabricarea biogazului se aplică un înveliș etanș la gaz pe recipientul de depozitare a digestatului.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (1), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 în cazul digestatului sau în CMC 3 în cazul compostului, după caz, din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Activitatea constă în una dintre următoarele:

(a)  construirea sau exploatarea unor noi rețele de transport și distribuție a hidrogenului sau a altor gaze cu emisii reduse de dioxid de carbon;

(b)  conversia/reconversia rețelelor existente de gaze naturale în rețele dedicate 100 % hidrogenului;

(c)  modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor care să permită integrarea în rețea a hidrogenului și a altor gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv orice activitate a rețelei de transport sau distribuție a gazelor care permite adăugarea în cantități mai mari de hidrogen sau de alte gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon în sistemul de gaze.

2.  Activitatea include detectarea scurgerilor și repararea conductelor de gaze existente și a altor elemente ale rețelei pentru a reduce scurgerile de metan.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Ventilatoarele, compresoarele, pompele și alte echipamente utilizate care sunt reglementate de Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) respectă, după caz, cerințele aferente celei mai înalte clase de eficiență energetică, precum și regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)  în cazul construirii și exploatării conductelor și a infrastructurii aferente destinate distribuției de încălzire și răcire, sistemul corespunde definiției sistemelor eficiente de termoficare și răcire centralizată prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE;

(b)  în cazul renovării conductelor și a infrastructurii aferente destinate distribuției de încălzire și răcire, investiția prin care sistemul urmează să corespundă definiției sistemelor eficiente de termoficare și răcire centralizată prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE începe într-o perioadă de trei ani, astfel cum s-a stipulat în obligația contractuală sau într-o altă obligație echivalentă, în cazul operatorilor responsabili atât de producție, cât și de rețea;

(c)  activitatea este una dintre următoarele:

(i)  modificarea pentru scăderea regimurilor termice;

(ii)  introducerea unor sisteme-pilot avansate (sisteme de control și de gestionare a energiei, internetul obiectelor).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Ventilatoarele, compresoarele, pompele și alte echipamente utilizate care sunt reglementate de Directiva 2009/125/CE respectă, după caz, cerințele aferente celei mai înalte clase de eficiență energetică și, în caz contrar, respectă regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Instalarea și exploatarea pompelor de căldură electrice respectă ambele criterii de mai jos:

(a)  pragul pentru agentul frigorific: potențialul de încălzire globală nu depășește 675;

(b)  cerințele în materie de eficiență energetică stabilite în regulamentele de punere în aplicare (1) adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE sunt îndeplinite.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

Există un plan de gestionare a deșeurilor care asigură reutilizarea, refabricarea sau reciclarea maximă la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri din domeniul gestionării deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Pentru pompele de căldură aer-aer cu o capacitate nominală mai mică sau egală cu 12 kW, nivelurile de putere acustică în interior și exterior sunt sub pragul stabilit în Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei (2).

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea constă în cogenerarea (1) de energie electrică și energie termică pentru încălzire/răcire din energie solară.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață generate de cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică (1) din energie geotermală sunt mai mici de 100 g CO2e pe 1 kWh de energie produsă prin cogenerare.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate de cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică (1) din combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO2e pe 1 kWh de energie produsă prin cogenerare.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (2) sau ISO 14064-1:2018 (3).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

2.  În cazul în care instalațiile încorporează orice formă de reducere a emisiilor (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizați), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu secțiunile relevante din prezenta anexă, după caz.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de cogenerare este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

3.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)  în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină scurgerile.

4.  În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoși sau lichizi din surse regenerabile și biogaz sau biolichide, biomasa agricolă utilizată pentru producția de biogaz sau biolichide respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001, iar biomasa forestieră respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva respectivă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (4), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Biomasa agricolă utilizată în cadrul activității respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată în cadrul activității respectă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

2.  Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea biomasei în instalațiile de cogenerare sunt reduse cu cel puțin 80 % în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și cu omologul combustibil fosil stabilite în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001.

3.  În cazul în care instalațiile de cogenerare se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producția digestatului îndeplinește criteriile din secțiunea 5.6 și criteriile 1 și 2 din secțiunea 5.7 a prezentei anexe, după caz.

4.  Punctele 1 și 2 nu se aplică instalațiilor de cogenerare cu o putere termică instalată totală mai mică de 2 MW și care utilizează combustibili gazoși din biomasă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (1), sau sunt inferioare acestor niveluri, asigurându-se în același timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, sunt luate în considerare rezultatele schimbului de informații (2) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul digestiei anaerobe a materiilor organice, atunci când digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (3), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea încălzirii termice solare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate prin producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din energie geotermală sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Pentru exploatarea sistemelor de energie geotermală cu entalpie ridicată, sunt instituite sisteme adecvate de reducere a nivelurilor de emisii, pentru a nu împiedica atingerea valorilor-limită de calitate a aerului stabilite în Directivele 2004/107/CE și 2008/50/CE.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate de producerea de energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea de combustibili gazoși și lichizi din surse regenerabile sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (1) sau ISO 14064-1:2018 (2).

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

2.  În cazul în care instalațiile încorporează orice formă de reducere a emisiilor (inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizați), respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu secțiunile relevante din prezenta anexă, după caz.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de generare a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

3.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)  în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină scurgerile.

4.  În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoși sau lichizi din surse regenerabile și biogaz sau biolichide, biomasa agricolă utilizată pentru producția de biogaz sau biolichide respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001, iar biomasa forestieră respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva respectivă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (3), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Biomasa agricolă utilizată în cadrul activității pentru producerea de energie termică pentru încălzire/răcire respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2) – (5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biomasa forestieră utilizată în cadrul activității respectă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva menționată.

2.  Emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea biomasei sunt reduse cu cel puțin 80 % în raport cu metodologia de reducere a emisiilor de GES și cu omologul combustibil fosil relativ stabilite în anexa VI la Directiva (UE) 2018/2001.

3.  În cazul în care instalațiile se bazează pe digestia anaerobă a materialului organic, producția digestatului îndeplinește criteriile din secțiunea 5.6 și criteriile 1 și 2 din secțiunea 5.7 a prezentei anexe, după caz.

4.  Punctele 1 și 2 nu se aplică instalațiilor care produc energie termică pentru încălzire cu o putere termică instalată totală mai mică de 2 MW și care utilizează combustibili gazoși din biomasă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari (1), sau sunt inferioare acestor niveluri, asigurându-se în același timp că nu apar efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

În cazul instalațiilor situate în zone sau părți din zone care nu respectă valorile-limită de calitate a aerului stabilite în Directiva 2008/50/CE, sunt luate în considerare rezultatele schimbului de informații (2) publicate de Comisie în conformitate cu articolul 6 alineatele (9) și (10) din Directiva (UE) 2015/2193.

Pentru digestia anaerobă a materiilor organice, în cazul în care digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice alt tratament, sunt îndeplinite cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (3), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce energie termică pentru încălzire/răcire prin utilizarea căldurii reziduale.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea echipamentelor și a componentelor care au un grad ridicat de durabilitate și o capacitate mare de reciclare și care sunt ușor de demontat și recondiționat și, dacă este posibil, utilizează astfel de echipamente și componente.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Pompele și tipul de echipamente utilizate, care fac obiectul proiectării ecologice și al etichetării energetice, respectă, după caz, cerințele primei clase de eficiență energetică stabilite în Regulamentul (UE) 2017/1369, precum și regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, reprezentând totodată cea mai bună tehnologie disponibilă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Criterii generale referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

Criterii suplimentare referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea are ca obiectiv sau asigură producția de energie electrică prin utilizarea energiei nucleare. Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică din energie nucleară se situează sub pragul de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Criterii suplimentare aferente principiului „de a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

Activitatea îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 6 litera (b), la articolul 8b alineatul (1) litera (a) și la articolul 8c litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom.

Activitatea îndeplinește cerințele Directivei 2009/71/Euratom puse în aplicare în conformitate cu orientările internaționale ale AIEA și WENRA în ceea ce privește pericolele naturale extreme, inclusiv inundațiile și condițiile meteorologice extreme.

▼M2

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în consultare cu părțile interesate în cauză.

Pentru a limita anomaliile termice legate de evacuarea căldurii reziduale, operatorii de centrale nucleare situate în zone necostiere care utilizează răcirea umedă cu o singură trecere prin extragerea de apă dintr-un râu sau dintr-un lac controlează:

(a)  temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare; și

(b)  diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.

Controlul temperaturii se realizează în conformitate cu condițiile de autorizare individuale pentru operațiunile respective, după caz, sau cu valorile-prag prevăzute în dreptul Uniunii.

Activitatea respectă standardele Corporației Financiare Internaționale (CFI).

Activitățile nucleare se desfășoară în conformitate cu cerințele prevăzute de Directivele 2000/60/CE și 2013/51/Euratom de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman.

▼M1

(4)  Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare atât a deșeurilor neradioactive, cât și a celor radioactive care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă a acestor deșeuri la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

Pe durata exploatării și dezafectării, cantitatea de deșeuri radioactive este redusă la minimum, iar cantitatea de materiale exceptate de la control este maximizată în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom și cu respectarea cerințelor de protecție împotriva radiațiilor prevăzute în Directiva 2013/59/Euratom.

Există o schemă de finanțare adecvată pentru toate activitățile de dezafectare și pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, cu respectarea Directivei 2011/70/Euratom și a Recomandării 2006/851/Euratom.

Înainte de construirea unei centrale nucleare se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE. Se pun în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare.

Elementele relevante din prezenta secțiune sunt abordate în rapoartele transmise de statele membre Comisiei în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2011/70/Euratom.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile neradioactive se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul centralelor nucleare cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

Evacuările radioactive în aer, în corpurile de apă și în pământ (sol) respectă condițiile individuale de acordare a licenței pentru operațiunile respective, după caz, sau valorile-prag naționale conforme cu Directiva 2013/51/Euratom (1) și cu Directiva 2013/59/Euratom.

Combustibilul uzat și deșeurile radioactive sunt gestionate în condiții de siguranță și în mod responsabil, în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom și cu Directiva 2013/59/Euratom.

Se pune la dispoziția proiectului o capacitate adecvată de depozitare intermediară și există planuri naționale de depozitare definitivă pentru a reduce la minimum durata depozitării intermediare, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2011/70/Euratom, care consideră că depozitarea intermediară a deșeurilor radioactive, inclusiv depozitarea pe termen lung, reprezintă o soluție temporară, dar nu este o alternativă la depozitarea definitivă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Înainte de construirea unei centrale nucleare se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE. Se pun în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone și care pot avea un efect semnificativ asupra zonelor sensibile din punctul de vedere al biodiversității (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare, după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare.

Siturile/operațiunile nu trebuie să dăuneze stării de conservare a niciunuia dintre habitatele sau speciile prezente în zonele protejate.

Criterii generale referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

Criterii suplimentare referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce energie electrică folosind energia nucleară. Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică din energie nucleară se situează sub pragul de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Criterii suplimentare aferente principiului „de a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

Activitatea îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 6 litera (b), la articolul 8b alineatul (1) litera (a) și la articolul 8c litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom.

Activitatea îndeplinește cerințele Directivei 2009/71/Euratom puse în aplicare în conformitate cu orientările internaționale ale AIEA și WENRA în ceea ce privește pericolele naturale extreme, inclusiv inundațiile și condițiile meteorologice extreme.

▼M2

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în consultare cu părțile interesate în cauză.

Pentru a limita anomaliile termice legate de evacuarea căldurii reziduale, operatorii de centrale nucleare situate în zone necostiere care utilizează răcirea umedă cu o singură trecere prin extragerea de apă dintr-un râu sau dintr-un lac controlează:

(a)  temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare; și

(b)  diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.

Controlul temperaturii se realizează în conformitate cu condițiile de autorizare individuale pentru operațiunile respective, după caz, sau cu valorile-prag prevăzute în dreptul Uniunii.

Activitatea respectă standardele Corporației Financiare Internaționale (CFI).

Activitățile nucleare se desfășoară în conformitate cu Directiva 2000/60/CE privind corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile și cu Directiva 2013/51/Euratom de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman.

▼M1

(4)  Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare atât a deșeurilor neradioactive, cât și a celor radioactive care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă a acestor deșeuri la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

Pe durata exploatării și dezafectării, cantitatea de deșeuri radioactive este redusă la minimum, iar cantitatea de materiale exceptate de la control este maximizată în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom și cu respectarea cerințelor de protecție împotriva radiațiilor prevăzute în Directiva 2013/59/Euratom.

Există o schemă de finanțare adecvată pentru toate activitățile de dezafectare și pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, cu respectarea Directivei 2011/70/Euratom și a Recomandării 2006/851/Euratom.

Înainte de construirea unei centrale nucleare se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE. Se pun în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare.

Elementele relevante din prezenta secțiune sunt abordate în rapoartele transmise de statele membre Comisiei în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2011/70/Euratom.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile neradioactive se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul centralelor nucleare cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

Evacuările radioactive în aer, în corpurile de apă și în pământ (sol) respectă condițiile individuale de acordare a licenței pentru operațiunile respective, după caz, sau valorile-prag naționale conforme cu Directiva 2013/51/Euratom și cu Directiva 2013/59/Euratom.

Combustibilul uzat și deșeurile radioactive sunt gestionate în condiții de siguranță și în mod responsabil, în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom și cu Directiva 2013/59/Euratom.

Se pune la dispoziția proiectului o capacitate adecvată de depozitare intermediară și există planuri naționale de depozitare definitivă pentru a reduce la minimum durata depozitării intermediare, în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom, care consideră că depozitarea intermediară a deșeurilor radioactive, inclusiv depozitarea pe termen lung, reprezintă o soluție temporară, dar nu este o alternativă la depozitarea definitivă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Înainte de construirea unei centrale nucleare se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE. Se pun în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone și care pot avea un efect semnificativ asupra zonelor sensibile din punctul de vedere al biodiversității (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare, după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare.

Siturile/operațiunile nu trebuie să dăuneze stării de conservare a niciunuia dintre habitatele sau speciile prezente în zonele protejate.

Criterii generale referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

Criterii suplimentare referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea produce energie electrică folosind energia nucleară. Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică din energie nucleară se situează sub pragul de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Criterii suplimentare aferente principiului „de a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

Activitatea îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 6 litera (b), la articolul 8b alineatul (1) litera (a) și la articolul 8c litera (a) din Directiva 2009/71/Euratom.

Activitatea îndeplinește cerințele Directivei 2009/71/Euratom puse în aplicare în conformitate cu orientările internaționale ale AIEA și WENRA în ceea ce privește pericolele naturale extreme, inclusiv inundațiile și condițiile meteorologice extreme.

▼M2

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în consultare cu părțile interesate în cauză.

Pentru a limita anomaliile termice legate de evacuarea căldurii reziduale, operatorii de centrale nucleare situate în zone necostiere care utilizează răcirea umedă cu o singură trecere prin extragerea de apă dintr-un râu sau dintr-un lac controlează:

(a)  temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare; și

(b)  diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.

Controlul temperaturii se realizează în conformitate cu condițiile de autorizare individuale pentru operațiunile respective, după caz, sau cu valorile-prag prevăzute în dreptul Uniunii.

Activitatea respectă standardele Corporației Financiare Internaționale (CFI).

Activitățile nucleare se desfășoară în conformitate cu cerințele Directivei 2000/60/CE privind corpurile de apă utilizate pentru captarea apei potabile și ale Directivei 2013/51/Euratom de stabilire a unor cerințe de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa destinată consumului uman.

▼M1

(4)  Tranziția către o economie circulară

Există un plan de gestionare atât a deșeurilor neradioactive, cât și a celor radioactive care asigură reutilizarea sau reciclarea maximă a acestor deșeuri la sfârșitul ciclului de viață, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, inclusiv prin acorduri contractuale cu parteneri care se ocupă de gestionarea deșeurilor, prin reflectarea în proiecții financiare sau prin documentația oficială a proiectului.

Pe durata exploatării și dezafectării, cantitatea de deșeuri radioactive este redusă la minimum, iar cantitatea de materiale exceptate de la control este maximizată în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom și cu respectarea cerințelor de protecție împotriva radiațiilor prevăzute în Directiva 2013/59/Euratom.

Există o schemă de finanțare adecvată pentru toate activitățile de dezafectare și pentru gestionarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, cu respectarea Directivei 2011/70/Euratom și a Recomandării 2006/851/Euratom.

Înainte de construirea unei centrale nucleare se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE. Se pun în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare.

Elementele relevante din prezenta secțiune sunt abordate în rapoartele transmise de statele membre Comisiei în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2011/70/Euratom.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile neradioactive se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul centralelor nucleare cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

Evacuările radioactive în aer, în corpurile de apă și în pământ (sol) respectă condițiile individuale de acordare a licenței pentru operațiunile respective, după caz, sau valorile-prag naționale conforme cu Directiva 2013/51/Euratom și cu Directiva 2013/59/Euratom.

Combustibilul uzat și deșeurile radioactive sunt gestionate în condiții de siguranță și în mod responsabil, în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom și cu Directiva 2013/59/Euratom.

Se pune la dispoziția proiectului o capacitate adecvată de depozitare intermediară și există planuri naționale de depozitare definitivă pentru a reduce la minimum durata depozitării intermediare, în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom, care consideră că depozitarea intermediară a deșeurilor radioactive, inclusiv depozitarea pe termen lung, reprezintă o soluție temporară, dar nu este o alternativă la depozitarea definitivă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Înainte de construirea unei centrale nucleare se finalizează o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu Directiva 2011/92/UE. Se pun în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone și care pot avea un efect semnificativ asupra zonelor sensibile din punctul de vedere al biodiversității (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare, după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare.

Siturile/operațiunile nu trebuie să dăuneze stării de conservare a niciunuia dintre habitatele sau speciile prezente în zonele protejate.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  Emisiile de GES generate pe durata ciclului de viață de producția de energie electrică obținută prin utilizarea de combustibili gazoși fosili sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

În cazul în care instalațiile prevăd orice formă de reducere a emisiilor, inclusiv captarea carbonului sau utilizarea de gaze din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu criteriile stabilite în secțiunea relevantă din prezenta anexă, după caz.

În cazul în care CO2 care altfel ar fi emis prin procesul de generare a energiei electrice este captat în scopul stocării subterane, acesta este transportat și stocat în subteran, în conformitate cu criteriile tehnice de examinare stabilite în secțiunile 5.11 și 5.12 din prezenta anexă.

(b)  instalațiile pentru care se acordă autorizația de construire până la 31 decembrie 2030 îndeplinesc toate condițiile următoare:

(i)  emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh de energie produsă sau emisiile directe anuale de GES ale activității nu depășesc o medie de 550 kgCO2e/kW din capacitatea instalației pe o perioadă de 20 de ani;

(ii)  energia care urmează să fie înlocuită nu poate fi produsă din surse regenerabile de energie, pe baza unei evaluări comparative cu alternativa regenerabilă cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și fezabilă din punct de vedere tehnic pentru aceeași capacitate identificată; rezultatul acestei evaluări comparative se publică și face obiectul unei consultări a părților interesate;

(iii)  activitatea înlocuiește o activitate existentă de producere a energiei electrice cu emisii ridicate care utilizează combustibili fosili solizi sau lichizi;

(iv)  capacitatea de producție nou-instalată nu depășește capacitatea instalației înlocuite cu mai mult de 15 %;

(v)  instalația este proiectată și construită în vederea utilizării de combustibili gazoși din surse regenerabile și/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar trecerea la utilizarea exclusivă de combustibili gazoși din surse regenerabile și/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon are loc până la 31 decembrie 2035, în conformitate cu un angajament și un plan verificabil aprobate de organul de conducere al întreprinderii;

(vi)  înlocuirea conduce la reducerea cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata de viață a capacității de producție nou-instalate;

(vii)  în cazul în care activitatea se desfășoară pe teritoriul unui stat membru în care se utilizează cărbune pentru producerea de energie, statul membru respectiv s-a angajat să elimine treptat producția de energie din cărbune și a raportat acest angajament în planul său național integrat privind energia și clima menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (1) sau într-un alt instrument.

Respectarea criteriilor menționate la punctul 1 litera (b) este verificată de o parte terță independentă. Verificatorul terț independent dispune de resursele și cunoștințele de specialitate necesare pentru efectuarea acestei verificări. Verificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate participa la dezvoltarea sau exploatarea activității. Verificatorul terț independent efectuează cu diligență verificarea conformității cu criteriile tehnice de examinare. În special, partea terță independentă publică și transmite anual Comisiei un raport prin care:

(a)  certifică nivelul emisiilor directe de GES menționat la punctul 1 litera (b) subpunctul (i);

(b)  dacă este cazul, evaluează măsura în care emisiile anuale directe de GES ale activității se află pe o traiectorie credibilă pentru a respecta pragul mediu pe o perioadă de 20 ani menționat la punctul 1 litera (b) subpunctul (i);

(c)  evaluează măsura în care activitatea se află pe o traiectorie credibilă pentru a respecta punctul 1 litera (b) subpunctul (v).

Atunci când efectuează evaluarea menționată la punctul 1 litera (b), verificatorul terț independent ia în considerare în special emisiile anuale directe de GES planificate pentru fiecare an al traiectoriei, emisiile anuale directe de GES produse, orele de funcționare planificate și realizate și utilizarea planificată și realizată a gazelor din surse regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Pe baza rapoartelor care i-au fost transmise, Comisia poate adresa un aviz operatorilor relevanți. Comisia ține seama de aceste rapoarte atunci când efectuează revizuirea menționată la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/852.

2.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi cele provenite din scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)  în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor și se elimină scurgerile.

3.  În cazul în care activitatea utilizează un amestec de combustibili gazoși fosili cu biocombustibili gazoși sau lichizi, biomasa agricolă utilizată pentru producția de biocombustibili respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(5) din Directiva (UE) 2018/2001, iar biomasa forestieră respectă criteriile stabilite la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva respectivă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  Emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate de cogenerarea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică din combustibili gazoși sunt mai mici de 100 g CO2e pe 1 kWh de energie produsă prin cogenerare.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează pe baza unor date specifice proiectului, dacă acestea sunt disponibile, utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

În cazul în care instalațiile prevăd orice formă de reducere a emisiilor, inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizați, respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu secțiunile relevante din prezenta anexă, după caz. În cazul în care CO2 emis prin producerea de energie electrică este captat, acest CO2 trebuie să respecte limita emisiilor stabilită la punctul 1 din prezenta secțiune și este transportat și stocat în subteran într-un mod care îndeplinește criteriile tehnice de examinare pentru transportul de CO2 și stocarea CO2 stabilite în secțiunile 5.11 și, respectiv, 5.12 din prezenta anexă.

(b)  instalațiile pentru care se acordă autorizația de construire până la 31 decembrie 2030 îndeplinesc toate condițiile următoare:

(i)  activitatea realizează economii de energie primară de cel puțin 10 % în comparație cu valorile de referință pentru producția separată de energie termică și de energie electrică; economiile de energie primară se calculează pe baza formulei prevăzute în Directiva 2012/27/UE;

(ii)  emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh de energie produsă;

(iii)  energia și/sau încălzirea/răcirea care urmează să fie înlocuită nu poate fi produsă din surse regenerabile de energie, pe baza unei evaluări comparative cu alternativa regenerabilă cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și fezabilă din punct de vedere tehnic pentru aceeași capacitate identificată; rezultatul acestei evaluări comparative se publică și face obiectul unei consultări a părților interesate;

(iv)  activitatea înlocuiește o activitate existentă care combină producerea de energie termică pentru încălzire/răcire și de energie electrică cu emisii ridicate, o activitate separată de producere de energie termică pentru încălzire/răcire sau o activitate separată de producere de energie electrică care utilizează combustibili fosili solizi sau lichizi;

(v)  capacitatea de producție nou-instalată nu depășește capacitatea instalației înlocuite;

(vi)  instalația este proiectată și construită în vederea utilizării de combustibili gazoși din surse regenerabile și/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar trecerea la utilizarea exclusivă de combustibili gazoși din surse regenerabile și/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon are loc până la 31 decembrie 2035, în conformitate cu un angajament și un plan verificabil aprobate de organul de conducere al întreprinderii;

(vii)  înlocuirea conduce la reducerea cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră pe kWh de energie produsă;

(viii)  recondiționarea instalației nu mărește capacitatea de producție a acesteia;

(ix)  în cazul în care activitatea se desfășoară pe teritoriul unui stat membru în care se utilizează cărbune pentru producerea de energie, statul membru respectiv s-a angajat să elimine treptat producția de energie din cărbune și a raportat acest angajament în planul său național integrat privind energia și clima menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 sau într-un alt instrument.

Respectarea criteriilor menționate la punctul 1 litera (b) este verificată de o parte terță independentă. Verificatorul terț independent dispune de resursele și cunoștințele de specialitate necesare pentru efectuarea acestei verificări. Verificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate participa la dezvoltarea sau exploatarea activității. Verificatorul terț independent efectuează cu diligență verificarea conformității cu criteriile tehnice de examinare. În special, partea terță independentă publică și transmite anual Comisiei un raport prin care:

(a)  certifică nivelul emisiilor directe de GES menționat la punctul 1 litera (b) subpunctul (ii);

(b)  evaluează măsura în care activitatea se află pe o traiectorie credibilă pentru a respecta punctul 1 litera (b) subpunctul (vi).

Pe baza rapoartelor care i-au fost transmise, Comisia poate adresa un aviz operatorilor în cauză. Comisia ține seama de aceste rapoarte atunci când efectuează revizuirea menționată la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/852.

2.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, inclusiv a celor generate de scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)  în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină eventualele scurgeri.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  Emisiile de GES pe durata ciclului de viață generate prin producerea de energie termică pentru încălzire/răcire din combustibili gazoși sunt mai mici de 100 g CO2e/kWh. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018.

Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

În cazul în care instalațiile prevăd orice formă de reducere a emisiilor, inclusiv captarea carbonului sau utilizarea combustibililor decarbonizați, respectiva activitate de reducere a emisiilor este conformă cu secțiunile relevante din prezenta anexă, după caz. În cazul în care CO2 emis prin producerea de energie electrică este captat, acest CO2 trebuie să respecte limita emisiilor stabilită la punctul 1 din prezenta secțiune și este transportat și stocat în subteran într-un mod care îndeplinește criteriile tehnice de examinare pentru transportul de CO2 și stocarea CO2 stabilite în secțiunile 5.11 și, respectiv, 5.12 din prezenta anexă.

(b)  instalațiile pentru care se acordă autorizația de construire până la 31 decembrie 2030 îndeplinesc toate condițiile următoare:

(i)  energia termică generată de activitate este utilizată într-un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată, astfel cum este definit în Directiva 2012/27/UE;

(ii)  emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 g CO2e/kWh de energie produsă;

(iii)  încălzirea/răcirea care urmează să fie înlocuită nu poate fi produsă din surse regenerabile de energie, pe baza unei evaluări comparative cu alternativa regenerabilă cea mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și fezabilă din punct de vedere tehnic pentru aceeași capacitate identificată; rezultatul acestei evaluări comparative se publică și face obiectul unei consultări a părților interesate;

(iv)  activitatea înlocuiește o activitate existentă de încălzire/răcire cu emisii ridicate care utilizează combustibili fosili solizi sau lichizi;

(v)  capacitatea de producție nou-instalată nu depășește capacitatea instalației înlocuite;

(vi)  instalația este proiectată și construită în vederea utilizării de combustibili gazoși din surse regenerabile și/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon, iar trecerea la utilizarea exclusivă de combustibili gazoși din surse regenerabile și/sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon are loc până la 31 decembrie 2035, în conformitate cu un angajament și un plan verificabil aprobate de organul de conducere al întreprinderii;

(vii)  înlocuirea conduce la reducerea cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră pe kWh de energie produsă;

(viii)  recondiționarea instalației nu mărește capacitatea de producție a acesteia;

(ix)  în cazul în care activitatea se desfășoară pe teritoriul unui stat membru în care se utilizează cărbune pentru producerea de energie, statul membru respectiv s-a angajat să elimine treptat producția de energie din cărbune și a raportat acest angajament în planul său național integrat privind energia și clima menționat la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 sau într-un alt instrument.

Respectarea criteriilor menționate la punctul 1 litera (b) este verificată de o parte terță independentă. Verificatorul terț independent dispune de resursele și cunoștințele de specialitate necesare pentru efectuarea acestei verificări. Verificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității. Verificatorul terț independent efectuează cu diligență verificarea conformității cu criteriile tehnice de examinare. În special, partea terță independentă publică și transmite anual Comisiei un raport prin care:

(a)  certifică nivelul emisiilor directe de GES menționat la punctul 1 litera (b) subpunctul (ii);

(b)  evaluează măsura în care activitatea se află pe o traiectorie credibilă pentru a respecta punctul 1 litera (b) subpunctul (vi).

Pe baza rapoartelor care i-au fost transmise, Comisia poate adresa un aviz operatorilor în cauză. Comisia ține seama de aceste rapoarte atunci când efectuează revizuirea menționată la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/852.

2.  Activitatea îndeplinește oricare dintre următoarele criterii:

(a)  în etapa de construire, se instalează echipamente de măsurare pentru monitorizarea emisiilor fizice, cum ar fi scurgerile de metan, sau se introduce un program de detectare și reparare a scurgerilor;

(b)  în timpul exploatării, se raportează măsurarea fizică a emisiilor de metan și se elimină eventualele scurgeri.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, sau sunt inferioare acestor niveluri.

Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul instalațiilor de ardere cu o putere termică mai mare de 1 MW, dar sub pragurile pentru aplicarea concluziilor BAT pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, emisiile se situează sub valorile-limită de emisie stabilite în partea 2 din anexa II la Directiva (UE) 2015/2193.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Sistemul de furnizare a apei îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)  consumul mediu net de energie pentru captare și tratare este mai mic sau egal cu 0,5 kWh pe metru cub de apă furnizată. Consumul net de energie poate lua în considerare măsurile de reducere a consumului de energie, cum ar fi controlul surselor (aporturile de poluanți) și, după caz, generarea de energie (cum ar fi energia hidraulică, solară și eoliană);

(b)  nivelul de scurgere se calculează fie utilizând metoda de evaluare a indicelui de pierderi în infrastructură (Infrastructure Leakage Index - ILI) (1), valoarea pragului fiind egală sau mai mică de 1,5, fie utilizând o altă metodă adecvată, valoarea pragului fiind stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului (2). Acest calcul trebuie aplicat la nivelul rețelei de furnizare a apei (al rețelei de distribuție) în cadrul căreia se desfășoară lucrările, și anume la nivelul zonei de furnizare a apei, al zonei (zonelor) contorizate separat sau ►C1  al zonei (zonelor) de control al presiunii ◄ .

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Reînnoirea sistemului de furnizare a apei duce la îmbunătățirea eficienței energetice în unul dintre următoarele moduri:

(a)  prin reducerea consumului mediu net de energie al sistemului cu cel puțin 20 % față de performanța de referință proprie calculată ca medie pe trei ani, incluzând captarea și tratarea, acest consum fiind măsurat în kWh pe metru cub de apă furnizată;

(b)  prin reducerea cu cel puțin 20 % fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând metoda de evaluare a ILI, și un ILI de 1,5 (1), fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând o altă metodă adecvată, și valoarea-prag stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184. Nivelul actual al pierderilor, exprimat ca medie pe o perioadă de trei ani, se calculează în funcție de dimensiunea rețelei de furnizare a apei (distribuție) în cadrul căreia se desfășoară lucrările, și anume pentru rețeaua reînnoită de furnizare a apei (distribuție) în zona (zonele) contorizată (contorizate) separat sau ►C1  zona (zonele) de control al presiunii ◄ .

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Consumul net de energie al stației de tratare a apelor reziduale este egal cu sau este mai mic de:

(a)  35 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o stație de tratare cu o capacitate mai mică de 10 000  de locuitori echivalenți;

(b)  25 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o stație de tratare cu o capacitate între 10 000 și 100 000  de locuitori echivalenți;

(c)  20 kWh pe locuitor echivalent pe an pentru o stație de tratare cu o capacitate de peste 100 000  de locuitori echivalenți.

Consumul net de energie al exploatării stației de tratare a apelor reziduale poate lua în considerare măsurile de reducere a consumului de energie în ceea ce privește controlul surselor (reducerea aportului de apă pluvială sau de poluanți) și, după caz, generarea de energie în cadrul sistemului (cum ar fi energia hidraulică, solară, termică și eoliană).

2.  Pentru construirea și extinderea unei stații de tratare a apelor reziduale sau a unei stații de tratare a apelor reziduale cu un sistem de colectare, care înlocuiesc sisteme de tratare cu emisii mai ridicate de GES (cum ar fi fosele septice sau bazinele de aerare), se efectuează o evaluare a emisiilor directe de GES (1). Rezultatele sunt comunicate investitorilor și clienților la cerere.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă. În cazul în care apele reziduale sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigațiile agricole, au fost definite și puse în aplicare acțiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a se evita efectele negative asupra mediului (2).

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE a Consiliului (3) sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.

Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor reziduale; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.

Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE a Consiliului (4) sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Reînnoirea unui sistem de colectare îmbunătățește eficiența energetică prin scăderea consumului mediu de energie cu 20 % față de performanța de referință proprie calculată ca medie pe o perioadă de trei ani, demonstrată anual. Această scădere a consumului de energie poate fi contabilizată la nivelul proiectului (și anume, reînnoirea sistemului de colectare) sau la nivelul aglomerării din aval a apelor reziduale (inclusiv la nivelul sistemului de colectare din aval, al stației de tratare sau al deversării apelor reziduale).

2.  Reînnoirea unei stații de tratare a apelor reziduale îmbunătățește eficiența energetică prin scăderea consumului mediu de energie cu 20 % a față de performanța de referință proprie calculată ca medie pe o perioadă de trei ani, demonstrată anual.

3.  În sensul punctelor 1 și 2, consumul net de energie al sistemului se calculează în kWh pe locuitor echivalent pe an de apă reziduală colectată sau de efluent tratat, luând în considerare măsurile de reducere a consumului de energie legate de controlul surselor (reducerea aportului de apă pluvială sau de poluanți) și, după caz, generarea de energie în cadrul sistemului (cum ar fi energia hidraulică, solară, termică și eoliană).

4.  În sensul punctelor 1 și 2, operatorul demonstrează că nu există modificări semnificative legate de condițiile externe, inclusiv modificări ale autorizației (autorizațiilor) de evacuare sau modificări ale volumului aferent aglomerării care ar conduce la o reducere a consumului de energie, independent de măsurile de eficiență luate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă. În cazul în care apele reziduale sunt tratate la un nivel adecvat pentru reutilizare în irigațiile agricole, au fost definite și puse în aplicare acțiunile necesare de gestionare a riscurilor pentru a se evita efectele negative asupra mediului (1).

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.

Au fost puse în aplicare măsuri adecvate pentru a evita și a atenua revărsările excesive de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor reziduale; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.

Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Toate deșeurile nepericuloase colectate și transportate separat care sunt separate la sursă sunt destinate pregătirii pentru operațiuni de reutilizare sau reciclare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Fracțiunile de deșeuri colectate separat nu sunt amestecate, în instalațiile de depozitare și transfer al deșeurilor, cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Există un plan de monitorizare și de contingență pentru reducerea la minimum a scurgerilor de metan din instalație.

2.  Biogazul produs este utilizat direct pentru producerea de energie electrică ori termică sau este transformat în biometan care urmează să fie injectat în rețeaua de gaze naturale sau este utilizat drept combustibil pentru vehicule ori ca materie primă în industria chimică.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru tratarea anaerobă a deșeurilor, stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (1), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

În cazul în care digestatul rezultat este destinat utilizării ca îngrășământ sau ameliorator de sol, conținutul său de azot (cu un nivel de toleranță de ± 25 %) este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Există un plan de monitorizare și de contingență pentru reducerea la minimum a scurgerilor de metan din instalație.

2.  Biogazul produs este utilizat direct pentru producerea de energie electrică ori termică sau este transformat în biometan care urmează să fie injectat în rețeaua de gaze naturale sau este utilizat drept combustibil pentru vehicule ori ca materie primă în industria chimică.

3.  Biodeșeurile care sunt utilizate pentru digestia anaerobă sunt separate la sursă și colectate separat.

4.  Digestatul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol, fie direct, fie după compostare sau orice altă tratare.

5.  În instalațiile destinate tratării biodeșeurilor, ponderea culturilor alimentare și furajere (1) utilizate ca materii prime de intrare, măsurate în greutate, ca medie anuală, este mai mică sau egală cu 10 % din cantitatea totală de materii prime de intrare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (2), sau sunt sub aceste niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

Digestatul produs îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante stabilite în categoriile de materii componente (CMC) 4 și 5 pentru digestat sau în CMC 3 pentru compost, după caz, prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009, sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Conținutul de azot (cu un nivel de toleranță de ± 25 %) al digestatului utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Biodeșeurile care sunt compostate sunt separate la sursă și colectate separat.

2.  Compostul produs este utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol și îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante prevăzute în categoria de materii componente 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cazul instalațiilor de compostare care tratează peste 75 de tone pe zi, emisiile în aer și în apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite pentru tratarea anaerobă a deșeurilor în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (1), sau sunt inferioare acestor niveluri. Nu există efecte intersectoriale semnificative.

Situl dispune de un sistem care împiedică pătrunderea levigatului în apele subterane.

Compostul produs îndeplinește cerințele privind materiile fertilizante prevăzute în categoria de materii componente 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele ori amelioratorii de sol pentru uz agricol.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea transformă cel puțin 50 %, în greutate, din deșeurile nepericuloase prelucrate, colectate separat, în materii prime secundare care sunt adecvate pentru înlocuirea materialelor prime virgine în procesele de producție.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Depozitul de deșeuri nu a fost deschis după 8 iulie 2020.

2.  Depozitul de deșeuri sau celula de depozitare în cadrul căruia (căreia) se instalează, extinde sau modernizează sistemul de captare a gazelor este închis(ă) definitiv și nu mai acceptă alte deșeuri biodegradabile (1).

3.  Gazele generate de depozitele de deșeuri sunt utilizate direct, ca biogaze (2), pentru producerea de energie electrică ori termică sau sunt transformate în biometan care urmează să fie injectat în rețeaua de gaze naturale sau sunt utilizate drept combustibil pentru vehicule ori ca materie primă în industria chimică.

4.  Emisiile de metan provenite de la depozitul de deșeuri și scurgerile din instalațiile de colectare și utilizare a gazelor generate de depozitele de deșeuri fac obiectul procedurilor de control și monitorizare stabilite în anexa III la Directiva 1999/31/CE a Consiliului (3).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Închiderea permanentă și decontaminarea, precum și posttratarea vechilor depozite de deșeuri în care este instalat sistemul de captare a gazelor de depozit se efectuează în conformitate cu următoarele norme:

(a)  cerințele generale prevăzute în anexa I la Directiva 1999/31/CE;

(b)  procedurile de control și monitorizare prevăzute în anexa III la directiva respectivă.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  CO2 transportat de la instalația în care este captat până la punctul de injectare nu conduce la scurgeri de CO2 mai mari de 0,5 % din masa de CO2 transportată.

2.  CO2 este transportat către un sit permanent de stocare a CO2 care îndeplinește criteriile privind stocarea geologică subterană a CO2 stabilite în secțiunea 5.12 din prezenta anexă sau este direcționat către alte moduri de transport, prin care acesta este transportat direct la un sit de stocare permanentă a CO2 care îndeplinește criteriile respective.

3.  Se aplică sisteme adecvate de detectare a scurgerilor și există un plan de monitorizare, iar raportul este verificat de o parte terță independentă.

4.  Activitatea poate include instalarea de active care sporesc flexibilitatea și îmbunătățesc gestionarea unei rețele existente.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Caracterizarea și evaluarea complexului potențial de stocare și ale zonei înconjurătoare sau explorarea în sensul articolului 3 punctul 8 din Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1) se efectuează pentru a se stabili dacă formațiunea geologică este adecvată pentru a fi utilizată ca sit de stocare a CO2.

2.  În cazul exploatării siturilor de stocare geologică subterană a CO2, inclusiv obligațiile aferente închiderii și postînchiderii:

(a)  sunt puse în aplicare sisteme adecvate de detectare a scurgerilor pentru a preveni eliberarea de CO2 în timpul exploatării;

(b)  există un plan de monitorizare a instalațiilor de injectare, a complexului de stocare și, după caz, a mediului înconjurător, iar rapoartele întocmite cu regularitate sunt verificate de autoritatea națională competentă.

3.  În cazul explorării și exploatării siturilor de stocare de pe teritoriul Uniunii, activitatea este conformă cu Directiva 2009/31/CE. În cazul explorării și exploatării siturilor de stocare din țări terțe, activitatea respectă standardul ISO 27914:2017 (2) pentru stocarea geologică a CO2.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)  Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Activitatea respectă Directiva 2009/31/CE.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)  trenurile și vagoanele de călători au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)  trenurile și vagoanele de călători au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară, și utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în special în timpul întreținerii.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) și motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului (1).

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Activitatea respectă unul sau ambele criterii de mai jos:

(a)  trenurile și vagoanele de marfă au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)  trenurile și vagoanele de marfă au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid).

2.  Trenurile și vagoanele de marfă nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, în special în timpul întreținerii.

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Motoarele pentru propulsia locomotivelor pentru trenuri (RLL) și motoarele pentru propulsia automotoarelor (RLR) respectă limitele de emisii stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) 2016/1628.

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)  activitatea asigură transportul urban sau suburban de călători, iar emisiile sale directe de CO2 (la țeava de evacuare) sunt egale cu zero (1);

(b)  până la 31 decembrie 2025, activitatea asigură transportul rutier interurban de călători cu utilizarea de vehicule desemnate ca vehicule din categoria M2 și M3 (2), care au un tip de caroserie clasificat drept „CA” (vehicul fără etaj), „CB” (vehicul cu etaj), „CC” (vehicul articulat fără etaj) sau „CD” (vehicul articulat cu etaj) (3) și care respectă cel mai recent standard EURO VI, respectiv atât cerințele Regulamentului (CE) nr. 595/2009, cât și, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse regulamentului menționat, cerințele din respectivele acte de modificare, chiar înainte ca acestea să devină aplicabile, precum și cea mai recentă etapă a standardului EURO VI prevăzută în tabelul 1 din apendicele 9 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011, în cazul în care dispozițiile ce reglementează etapa respectivă au intrat în vigoare, dar nu sunt încă aplicabile pentru acel tip de vehicul (4). În cazul în care un astfel de standard nu este disponibil, emisiile directe de CO2 ale vehiculelor sunt zero.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora).

▼M2

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cazul vehiculelor rutiere din categoria M, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).

Dacă este cazul, vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile provenite de la vehiculele grele, cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

▼B

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Propulsia dispozitivelor de mobilitate personală provine din activitatea fizică a utilizatorului, dintr-un motor cu zero emisii sau dintr-o combinație de motor cu zero emisii și activitate fizică.

2.  Este permisă utilizarea dispozitivelor de mobilitate personală pe aceeași infrastructură publică folosită de biciclete sau pietoni.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu ierarhia deșeurilor, atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora).

(5)  Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă următoarele criterii:

(a)  în cazul vehiculelor din categoriile M1 și N1, ambele intrând sub incidența Regulamentului (CE) nr. 715/2007:

(i)  până la 31 decembrie 2025, emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt mai mici de 50 g CO2/km (vehicule ușoare cu emisii scăzute și cu emisii zero);

(ii)  de la 1 ianuarie 2026, emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt egale cu zero.

(b)  în cazul vehiculelor din categoria L, emisiile de CO2 la țeava de evacuare sunt egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercarea privind emisiile prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 168/2013.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Vehiculele din categoriile M1 și N1 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, și anume sunt:

(a)  reutilizabile sau reciclabile în proporție de minim 85 % din greutate;

(b)  reutilizabile sau recuperabile în proporție de minim 95 % din greutate (1).

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora), în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

▼M2

(5)  Prevenirea și controlul poluării

Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro 6 privind emisiile generate de vehiculele ușoare (2), cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007.

Vehiculele respectă pragurile de emisii pentru vehiculele ușoare nepoluante prevăzute în tabelul 2 din anexa la Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3).

În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL).

Vehiculele sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

▼B

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

1.  Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)  vehiculele din categoria N1 au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

(b)  vehiculele din categoriile N2 și N3 cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(c)  vehiculele din categoriile N2 și N3 cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat de peste 7,5 tone se încadrează în una dintre următoarele categorii:

(i)  „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(ii)  în cazul în care nu este fezabil din punct de vedere tehnologic și economic să se respecte criteriul de la punctul (i), „vehicule grele cu emisii scăzute”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 12 din regulamentul respectiv.

2.  Vehiculele nu sunt destinate transportului de combustibili fosili.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

N/A

(4)  Tranziția către o economie circulară

Vehiculele din categoriile N1, N2 și N3 îndeplinesc ambele criterii de mai jos, și anume sunt:

(a)  reutilizabile sau reciclabile în proporție de minim 85 % din greutate;

(b)  reutilizabile sau recuperabile în proporție de minim 95 % din greutate (1).

Sunt instituite măsuri de gestionare a deșeurilor atât în faza de utilizare (întreținere), cât și la sfârșitul ciclului de viață al parcului de vehicule, inclusiv prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice (în special a materiilor prime critice din componența acestora), în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

▼M2

(5)  Prevenirea și controlul poluării

În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). Vehiculele respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile generate de vehiculele grele (2), cerințe stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

Vehiculele sunt conforme cu Regulamentul (UE) nr. 540/2014.

▼B

(6)  Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:
(a)  navele au zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);
(b)  până la 31 decembrie 2025, nave hibride și nave cu dublă alimentare în cazul cărora, pentru funcționarea normală, cel puțin 50 % din energia pe care o utilizează provine din combustibili cu zero emisii de CO2 directe (la țeava de evacuare) sau din energie electrică dintr-o sursă de alimentare externă (plug-in); ►M2  
(c)  în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare (1) nu trebuie să depășească următoarele limite:
(a)  76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;
(b)  61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;
(c)  45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;
(d)  30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;
(e)  15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;
(f)  0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.  ◄

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(2)  Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)  Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

▼M2

(4)  Tranziția către o economie circulară

Sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea încheiate cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură faptul că componentele și materialele sunt separate și tratate pentru a maximiza reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase.

Sunt instituite măsuri de prevenire a generării de deșeuri în faza de utilizare (întreținere, exploatare a serviciilor de transport în ceea ce privește deșeurile de catering) și de gestionare a deșeurilor rămase în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

▼B