02019R1241 — RO — 07.01.2023 — 008.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
REGULAMENTUL (UE) 2019/1241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 (JO L 198 25.7.2019, p. 105) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/2013 AL COMISIEI din 21 august 2020 |
L 415 |
3 |
10.12.2020 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1160 AL COMISIEI din 12 mai 2021 |
L 250 |
4 |
15.7.2021 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/2324 AL COMISIEI din 23 august 2021 |
L 465 |
1 |
29.12.2021 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/199 AL COMISIEI din 2 decembrie 2021 |
L 33 |
1 |
15.2.2022 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/200 AL COMISIEI din 2 decembrie 2021 |
L 33 |
4 |
15.2.2022 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/303 AL COMISIEI din 15 decembrie 2021 |
L 46 |
67 |
25.2.2022 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/826 AL COMISIEI din 23 martie 2022 |
L 147 |
22 |
30.5.2022 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/1357 AL COMISIEI din 25 mai 2022 |
L 205 |
4 |
5.8.2022 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2587 AL COMISIEI din 18 august 2022 |
L 338 |
40 |
30.12.2022 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2022/2588 AL COMISIEI din 20 octombrie 2022 |
L 338 |
44 |
30.12.2022 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/56 AL COMISIEI din 19 iulie 2022 |
L 5 |
1 |
6.1.2023 |
Rectificat prin:
REGULAMENTUL (UE) 2019/1241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 20 iunie 2019
privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește măsuri tehnice privind:
capturarea și debarcarea resurselor biologice marine;
exploatarea uneltelor de pescuit; și
interacțiunea activităților de pescuit cu ecosistemele marine.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
Sub rezerva condițiilor prevăzute la articolele 25 și 26, măsurile tehnice stabilite în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul:
cercetărilor științifice; și
repopulării directe sau transplantării speciilor marine.
Articolul 3
Obiective
Măsurile tehnice contribuie, în special, la atingerea următoarelor obiective:
optimizarea modelelor de exploatare pentru asigurarea protecției concentrărilor de puiet și de populații aflate în perioada de reproducere din resursele biologice marine;
asigurarea reducerii la minimum a capturilor accidentale, rezultate din pescuit, de specii marine sensibile, inclusiv a celor menționate în Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, și, acolo unde este posibil, eliminarea acestor capturi accidentale astfel încât să nu reprezinte o amenințare pentru starea de conservare a speciilor respective;
asigurarea, inclusiv prin utilizarea unor stimulente corespunzătoare, a faptului că impactul negativ de mediu exercitat de pescuit asupra habitatelor marine este redus la minimum;
instituirea unor măsuri de gestionare a pescuitului în vederea respectării Directivelor 92/43/CEE, 2000/60/CE și 2008/56/CE, în special în vederea obținerii unei stări ecologice bune, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, precum și cu Directiva 2009/147/CE.
Articolul 4
Ținte
Măsurile tehnice au drept scop să asigure:
reducerea cât mai mult posibil a capturilor de specii marine inferioare dimensiunii minime de referință pentru conservare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
nedepășirea de către capturile accidentale de mamifere marine, reptile marine, păsări marine și alte specii neexploatate în scopuri comerciale a pragurilor prevăzute de legislația Uniunii și de acordurile internaționale care sunt obligatorii pentru Uniune;
conformitatea cu articolul 2 alineatul (5) litera (j) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 a impactului de mediu al activităților de pescuit asupra habitatelor de pe fundul mării.
Articolul 5
Definirea zonelor de pescuit
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții geografice ale zonelor de pescuit:
„Marea Nordului” înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES ( 1 ) 2a, 3a și subdiviziunea ICES 4;
„Marea Baltică” înseamnă apele Uniunii din diviziunile ICES 3b, 3c și 3d;
„apele de nord-vest” înseamnă apele Uniunii din subzonele ICES 5, 6 și7;
„apele de sud-vest” înseamnă subzonele ICES8, 9 și 10 (apele Uniunii) și zonele CECAF ( 2 ) 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele Uniunii);
„Marea Mediterană” înseamnă apele maritime ale Mării Mediterane la est de meridianul de 5°36′ longitudine vestică;
„Marea Neagră” înseamnă apele din subzona geografică 29 a CGPM, astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 );
„apele Uniunii din Oceanul Indian și Oceanul Atlantic de Vest” înseamnă apele din jurul Guyanei Franceze și al insulelor Guadelupa, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin aflate sub suveranitatea sau jurisdicția unui stat membru;
„zona de reglementare a CPANE” înseamnă apele din zona Convenției CPANE situate dincolo de apele aflate sub jurisdicția de pescuit a părților contractante, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 );
„zona Acordului CGPM” înseamnă Marea Mediterană și Marea Neagră, precum și apele conexe, astfel cum este definită în Regulamentul (UE) nr. 1343/2011.
Articolul 6
Definiții
În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, se aplică următoarele definiții:
„model de exploatare” înseamnă modul în care este distribuită mortalitatea prin pescuit în funcție de profilul de vârstă și de dimensiune din cadrul unui stoc;
„selectivitate” înseamnă o expresie cantitativă reprezentată ca o probabilitate de capturare a resurselor biologice marine de o anumită dimensiune și/sau dintr-o anumită specie;
„pescuit dirijat” înseamnă un efort de pescuit orientat către o anumită specie sau un anumit grup de specii și poate fi specificat mai în detaliu, la nivel regional, în cadrul unor acte delegate adoptate în temeiul articolului 27 alineatul (7) din prezentul regulament;
„stare ecologică bună” înseamnă starea ecologică a apelor marine, astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (5) din Directiva 2008/56/CE;
„starea de conservare a unei specii” înseamnă totalitatea influențelor care acționează asupra speciei în cauză și care pot afecta distribuția și abundența pe termen lung a populațiilor sale;
„starea de conservare a unui habitat” înseamnă totalitatea influențelor care acționează asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale tipice și care pot afecta distribuția, structura și funcțiile sale pe termen lung, precum și supraviețuirea pe termen lung a speciilor sale tipice;
„habitat sensibil” înseamnă un habitat a cărui stare de conservare, inclusiv întinderea sa și condiția (structura și funcția) componentelor sale biotice și abiotice, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, habitatele sensibile includ tipurile de habitate enumerate în anexa I și habitatele speciilor enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, habitatele speciilor enumerate în anexa I la Directiva 2009/147/CE, habitatele a căror protecție este necesară în scopul atingerii stării ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE, precum și ecosistemele marine vulnerabile astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului ( 5 );
„specie sensibilă” înseamnă o specie a cărei stare de conservare, inclusiv habitatul, distribuția, mărimea populației sau starea populației, este afectată de presiunile generate de activitățile umane, inclusiv de activitățile de pescuit. În particular, speciile sensibile includ speciile enumerate în anexele II și IV din Directiva 92/43/CEE, speciile vizate de Directiva 2009/147/CE și speciile a căror protecție este necesară pentru a obține o stare ecologică bună în conformitate cu Directiva 2008/56/CE;
„specii pelagice mici” înseamnă specii precum macrou, hering, stavrid, hamsie, sardine, putasu, argentină, șprot și caproide;
„consilii consultative” înseamnă grupuri de părți interesate instituite în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
„traul” înseamnă o unealtă de pescuit care este tractată activ de una sau mai multe nave de pescuit și care constă într-o plasă închisă la spate de o pungă sau un sac;
„unealtă tractată” înseamnă orice traule, năvoade daneze, drage și unelte similare care sunt deplasate activ în apă de una sau mai multe nave de pescuit sau de orice alt sistem mecanizat;
„traul de fund” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa pe fundul mării sau în apropierea acestuia;
„traul de fund tractat în pereche” înseamnă un traul de fund tractat de două nave simultan, care tractează, fiecare, câte o parte a traulului. Deschiderea orizontală a traulului este menținută de distanța dintre cele două nave în timp ce acestea tractează unealta;
„traul pelagic” înseamnă un traul proiectat și echipat pentru a funcționa în ape de adâncime medie;
„beam-traul” înseamnă un traul deschis orizontal cu o traversă, o aripă ori un dispozitiv similar;
„traul cu impulsuri electrice” înseamnă un traul care utilizează curent electric pentru a captura resurse biologice marine;
„năvod danez” sau „năvod scoțian” înseamnă o unealtă de perimetru tractată, acționată de pe o navă prin intermediul a două frânghii lungi (frânghii de năvod) destinate să conducă peștele spre deschiderea năvodului. Unealtă alcătuită dintr-o plasă similară ca formă unui traul de fund;
„năvoade de plajă” înseamnă unelte de perimetru și năvoade tractate lansate de pe o navă și trase către țărm, fiind operate de la țărm sau de pe o navă amarată sau ancorată la țărm;
„unelte de perimetru” înseamnă plase cu care se prind pești prin înconjurarea atât din lateral, cât și de dedesubt. Acestea pot fi echipate sau nu cu un cablu de punguire;
„plasă-pungă” sau „plasă-inel” înseamnă orice unealtă de perimetru la care fundul plasei este strâns cu un cablu de punguire care trece printr-o serie de inele de-a lungul frânghiei greutăților, permițând plasei să culiseze și să fie închisă;
„drage” înseamnă unelte care fie sunt tractate activ de motorul principal al navei (drage tractate), fie sunt remorcate de un troliu motorizat de pe o navă ancorată (drage operate mecanic) pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare și care sunt alcătuite dintr-un sac de plasă sau o vârșă metalică montată pe un cadru rigid sau pe o tijă de dimensiune și formă variabile, a căror parte inferioară poate fi prevăzută cu o lamă de dragare care poate fi rotundă, ascuțită sau dințată și care poate fi echipată sau nu cu sănii sau panouri de scufundare. Unele drage sunt echipate cu echipamente hidraulice (drage hidraulice). Dragele trase de mână sau de troliuri manuale în ape puțin adânci, cu sau fără o barcă pentru a prinde bivalve, gasteropode sau bureți de mare (drage operate manual), nu sunt considerate echipamente tractate în sensul prezentului regulament;
„plase fixe” înseamnă orice tip de setci, plase de încurcare sau setci cu sirec care sunt ancorate pe fundul mării pentru ca peștii să înoate în acestea și să se încurce sau să se prindă în plasă;
„setcă în derivă” înseamnă o plasă menținută la suprafața apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare, care plutește liber purtată de curenți, fie independent, fie cu barca la care poate fi atașată. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate să o stabilizeze sau să îi limiteze deriva;
„setcă ” înseamnă o plasă fixă alcătuită dintr-o singură bucată de plasă și ținută vertical în apă de flotoare și greutăți;
„plasă de încurcare ” înseamnă o plasă fixă care constă într-un perete de plasă montat astfel încât plasa să fie agățată pe frânghii pentru a crea o porțiune mai mare de plasă destinsă decât o setcă;
„setcă cu sirec” înseamnă o plasă fixă alcătuită din mai multe straturi de plasă, cu două straturi exterioare având dimensiuni mari ale ochiurilor și o plasă cu ochiuri mici inserată între acestea;
„setcă compusă” înseamnă orice setcă fixată de fund combinată cu o setcă cu sirec, care constituie partea inferioară;
„paragat” înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-un fir principal cu o lungime variabilă, din care se ramifică șnururi prevăzute cu cârlige, la distanțe determinate de speciile vizate. Firul principal este ancorat fie pe orizontală de fundul mării ori în apropierea acestuia, fie pe verticală, sau poate fi lăsat să plutească în derivă la suprafață;
„vârșe și coșuri” înseamnă capcane sub formă de cuști sau coșuri prevăzute cu una sau mai multe intrări, concepute pentru a prinde crustacee, moluște sau pește, care sunt fixate pe fundul mării sau suspendate deasupra acestuia;
„petactar” înseamnă un singur fir de pescuit cu una sau mai multe momeli sau cârlige cu momeală;
„crucea Sfântului Andrei” înseamnă un dispozitiv de prindere care acționează ca o foarfecă pentru a recolta, de exemplu, moluște bivalve sau coral roșu de pe fundul mării;
„sac de traul” înseamnă partea cea mai din spate a traulului, având fie o formă cilindrică, cu aceeași circumferință peste tot sau cu o formă conică. Sacul poate fi alcătuit din unul sau mai multe panouri (bucăți de plasă) prinse unul de celălalt de-a lungul laturilor și poate include prelungitorul care este alcătuit din unul sau mai multe panouri situate chiar în fața sacului de traul propriu-zis;
„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă:
pentru plasele cu noduri: distanța cea mai lungă dintre două noduri opuse ale aceluiași ochi de plasă atunci când acesta este complet întins;
pentru plasele fără noduri: distanța interioară dintre îmbinările opuse ale aceluiași ochi de plasă atunci când acesta este complet întins de-a lungul axei sale celei mai lungi posibile;
„ochi de plasă pătrat” înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi format din două seturi de laturi paralele cu aceeași lungime nominală, dintre care unul este paralel cu axa longitudinală a plasei, iar celălalt este perpendicular pe aceasta;
„ochi de plasă rombic” înseamnă un ochi de plasă cu patru laturi de lungime egală la care cele două diagonale sunt perpendiculare, iar o diagonală este paralelă cu axa longitudinală a plasei;
„T90” înseamnă traule, năvoade daneze și unelte tractate similare, care au un sac de traul și o prelungire realizate din plasă cu ochiuri rombice înnodate rotită cu 90°, astfel încât direcția principală a firului este paralelă cu direcția de tractare;
„fereastră de ieșire Bacoma” înseamnă un panou de ieșire realizat dintr-o plasă cu ochiuri pătrate fără noduri, montată pe panoul superior al sacului de traul, a cărei margine inferioară se află la cel mult patru ochiuri de centura sacului;
„plasă tip sită” înseamnă o bucată de plasă atașată la întreaga circumferință a traulului pentru creveți în fața sacului de traul sau a prelungitorului, care se îngustează până la vârf, unde este prinsă la stratul de fund al traulului pentru creveți. În locul de îmbinare dintre plasa tip sită și sacul traulului se găsește un orificiu de ieșire, care permite speciilor sau indivizilor prea mari să treacă prin sită și să scape, în timp ce creveții pot să treacă prin sită și să ajungă în sacul traulului;
„adâncime de scufundare” înseamnă suma înălțimii ochiurilor (incluzând nodurile) ale unei plase ude și întinse perpendicular pe frânghia flotorilor;
„timp de scufundare” sau „timp de înmuiere” înseamnă perioada de la momentul în care unealta este pusă prima dată în apă până la momentul în care unealta este complet recuperată la bordul navei de pescuit;
„senzori de monitorizare a uneltelor” înseamnă senzorii electronici de la distanță care sunt amplasați pe unealta de pescuit pentru a monitoriza parametri-cheie de performanță, cum ar fi distanța dintre panourile traulelor sau volumul capturii;
„dispozitiv cu greutăți” înseamnă un dispozitiv cu cârlige cu momeală de care sunt prinse greutăți pentru a crește viteza de scufundare și, astfel, pentru a reduce timpul de expunere la păsările marine;
„dispozitiv acustic de intimidare” înseamnă dispozitive care vizează îndepărtarea speciilor precum mamiferele marine de uneltele de pescuit prin emiterea de semnale acustice;
„dispozitive pentru alungarea păsărilor” (denumite, de asemenea, „parâme tori”) înseamnă frânghiile cu banderole care sunt tractate de la un punct aflat la înălțime aproape de pupa navelor de pescuit în timp ce sunt lansate cârligele cu momeală, cu scopul de a speria păsările marine și a le ține la distanță de cârlige;
„repopulare directă” înseamnă activitatea de eliberare a specimenelor sălbatice vii din anumite specii selectate în ape care constituie habitatul lor natural, în scopul de a utiliza producția naturală a mediului acvatic pentru a crește numărul de exemplare disponibile pentru pescuit și/sau pentru a crește recrutarea naturală;
„transplantare” înseamnă procesul prin care o specie este transportată în mod intenționat și eliberată de către om în zone cu populații stabilite din specia respectivă;
„indicator de performanță în materie de selectivitate” înseamnă un instrument de referință pentru monitorizarea progreselor realizate de-a lungul timpului în direcția atingerii obiectivului PCP de reducere la minimum a capturilor nedorite;
„lansator de harpoane” înseamnă un lansator pneumatic sau mecanic operat manual care declanșează un harpon pentru pescuitul subacvatic;
„lungime de selectivitate optimă (Lopt)” este lungimea medie a capturii care, conform celor mai bune avize științifice, optimizează creșterea exemplarelor dintr-un stoc.
CAPITOLUL II
MĂSURI TEHNICE COMUNE
SECȚIUNEA 1
Unelte de pescuit și utilizări interzise
Articolul 7
Unelte de pescuit și metode interzise
Este interzisă capturarea sau recoltarea speciilor marine prin următoarele metode:
substanțe toxice, stupefiante sau corozive;
curent electric, cu excepția utilizării traulului cu impulsuri electrice, care este permisă numai în conformitate cu dispozițiile specifice prevăzute în partea D din anexa V;
explozivi;
ciocane pneumatice sau alte instrumente percutante;
dispozitive tractate pentru recoltarea de coral roșu sau a altor tipuri de corali sau de organisme similare coralilor;
crucea Sfântului Andrei și dispozitive similare pentru recoltarea, în special, a coralului roșu sau a altor tipuri de corali sau de specii similare coralilor;
orice tip de proiectil, cu excepția celor folosite pentru sacrificarea tonului aflat în cuști sau prins în capcană și a harpoanelor și lansatoarelor de harpoane utilizate în pescuitul recreativ fără plămân subacvatic, de la răsărit până la apus.
SECȚIUNEA 2
Restricții generale privind uneltele de pescuit și condițiile de utilizare a acestora
Articolul 8
Restricții generale privind utilizarea uneltelor tractate
Alineatul (1) nu se aplică dragelor. Cu toate acestea, pe parcursul oricărei campanii de pescuit în timpul căreia la bord sunt transportate drage, se aplică următoarele dispoziții:
se interzice transbordarea organismelor marine;
în Marea Baltică, se interzice reținerea la bord sau debarcarea oricărei cantități de organisme marine, cu excepția cazului în care cel puțin 85 % din greutatea în viu a acestor organisme marine constă în moluște și/sau Furcellaria lumbricalis;
în toate celelalte bazine maritime, cu excepția Mării Mediterane, în care se aplică articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, se interzice reținerea la bord sau debarcarea oricărei cantități de organisme marine, cu excepția cazului în care cel puțin 95 % din greutatea în viu acestor organisme marine constă în moluște bivalve, gasteropode și bureți de mare.
Literele (b) și (c) de la prezentul alineat nu se aplică pentru capturile neintenționate de specii care fac obiectul obligației de debarcare stabilite la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Astfel de capturi neintenționate se debarcă și se scad din cotele alocate.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care stabilesc norme detaliate privind descrierea sacului de traul și a dispozitivelor menționate la alineatul (4). Respectivele acte de punere în aplicare se bazează pe cele mai bune avize științifice și tehnice disponibile și pot defini:
restricții privind grosimea firului;
restricții privind circumferința sacilor de traul;
restricții privind utilizarea materialelor pentru plase;
structura și montarea sacilor de traul;
dispozitive permise pentru a reduce uzura; și
dispozitive permise pentru a limita evadarea capturilor.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 30 alineatul (2).
Articolul 9
Restricții generale privind utilizarea plaselor fixe și a setcilor în derivă
Este interzisă utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec pentru capturarea următoarelor specii:
ton alb (Thunnus alalunga);
ton roșu (Thunnus thynnus);
plătică de Atlantic (Brama brama);
pește-spadă (Xiphias gladius);
rechini care aparțin următoarelor specii sau familii: Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; toate speciile de Alopiidae; Carcharhinidae; Sphyrnidae; Isuridae; Lamnidae.
În pofida alineatului (6) de la prezentul articol:
se aplică derogări specifice, astfel cum sunt prevăzute în anexa V partea C punctul 6.1, anexa VI partea C punctul 9.1 și anexa VII partea C punctul 4.1, în cazul în care adâncimea cartografiată este între 200 și 600 m;
utilizarea de setci fixe de fund, de plase de încurcare și de setci cu sirec în orice poziție în care adâncimea cartografiată este mai mare de 200 m este permisă în Marea Mediterană.
SECȚIUNEA 3
Protejarea speciilor și habitatelor sensibile
Articolul 10
Specii interzise de pești și de crustacee
Articolul 11
Capturi de mamifere marine, păsări marine și reptile marine
Articolul 12
Protecția habitatelor sensibile, inclusiv a ecosistemelor marine vulnerabile
SECȚIUNEA 4
Dimensiuni minime de referință pentru conservare
Articolul 13
Dimensiuni minime de referință pentru conservare
Dimensiunile minime de referință pentru conservare ale speciilor marine menționate în partea A din anexele V-X la prezentul regulament se aplică cu scopul:
de a asigura protejarea puietului de specii marine în temeiul articolului 15 alineatele (11) și (12) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
de a stabili zone de refacere a stocurilor de pește în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
de a constitui dimensiuni minime de comercializare în temeiul articolului 47 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 6 ).
SECȚIUNEA 5
Măsuri de reducere a aruncării capturilor înapoi în mare
Articolul 14
Proiecte-pilot pentru evitarea capturilor nedorite
CAPITOLUL III
REGIONALIZARE
Articolul 15
Măsuri tehnice regionale
Măsurile tehnice stabilite la nivel regional sunt enunțate în următoarele anexe:
în anexa V, pentru Marea Nordului;
în anexa VI, pentru apele de nord-vest;
în anexa VII, pentru apele de sud-vest;
în anexa VIII, pentru Marea Baltică;
în anexa IX, pentru Marea Mediterană;
în anexa X, pentru Marea Neagră;
în anexa XI, pentru apele Uniunii din Oceanul Indian și din Oceanul Atlantic de Vest;
în anexa XIII, pentru speciile sensibile.
Măsurile tehnice adoptate în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol:
vizează atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite la articolele 3 și 4 din prezentul regulament;
au scopul de a îndeplini obiectivele și respectă condițiile prevăzute în alte acte relevante ale Uniunii adoptate în domeniul PCP, în special în planurile multianuale menționate la articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
se ghidează după principiile bunei guvernanțe stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
ca cerință minimă, aduc, pentru conservarea resurselor biologice marine, beneficii care să fie cel puțin echivalente cu măsurile menționate la alineatul (1), în special din punctul de vedere al modelelor de exploatare și al nivelului de protecție oferit pentru speciile și habitatele sensibile. Impactul potențial al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin se ia și el în considerare.
Articolul 16
Selectivitatea uneltelor de pescuit din punctul de vedere al speciilor și al dimensiunilor
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu caracteristicile de selectivitate ale uneltelor în ceea ce privește dimensiunile și speciile furnizează dovezi științifice care să demonstreze că măsurile respective au ca rezultat caracteristici de selectivitate pentru anumite specii sau o combinație de specii care sunt cel puțin echivalente cu caracteristicile de selectivitate ale uneltelor menționate în partea B din anexele V-X și în partea A din anexa XI.
Articolul 17
Zone închise sau cu restricții pentru protejarea concentrărilor de puiet sau de populații aflate în perioada de reproducere
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu partea C din anexele V-VIII și X și cu partea B din anexa XI sau al stabilirii de noi zone închise sau cu restricții include următoarele elemente în ceea ce privește astfel de zone închise sau cu restricții:
obiectivul închiderii;
amploarea geografică și durata închiderii;
restricții privind unelte specifice; și
măsuri de control și de monitorizare.
Articolul 18
Dimensiuni minime de referință pentru conservare
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu partea A din anexele V-X respectă obiectivul de asigurare a protecției puietului de specii marine.
Articolul 19
Dispoziții privind închiderile în timp real și privind schimbarea zonei de pescuit
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2) în legătură cu crearea de închideri în timp real cu scopul de a asigura protecția speciilor sensibile sau a concentrărilor de puiet sau de specii de pești aflați în perioada de reproducere sau de specii de crustacee aflate în perioada de reproducere include următoarele elemente:
amploarea geografică și durata închiderilor;
speciile și pragul care declanșează închiderea;
utilizarea unor unelte foarte selective, pentru a permite accesul în zone altfel închise; și
măsuri de control și de monitorizare.
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2), în legătură cu adoptarea de dispoziții privind schimbarea zonei de pescuit include:
speciile și pragul care declanșează obligativitatea schimbării;
distanța la care o navă urmează să se deplaseze față de poziția sa anterioară de pescuit.
Articolul 20
Unelte de pescuit inovatoare
Articolul 21
Măsuri de conservare a naturii
O recomandare comună prezentată în scopul adoptării măsurilor menționate la articolul 15 alineatul (2), în legătură cu protejarea speciilor și habitatelor sensibile, poate, în special:
să elaboreze liste cu speciile și habitatele sensibile cele mai expuse riscului ca urmare a activităților de pescuit în regiunea relevantă, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile;
să specifice utilizarea unor măsuri suplimentare sau alternative celor menționate în anexa XIII pentru a reduce la minimum capturile accidentale din speciile menționate la articolul 11;
să ofere informații cu privire la eficacitatea măsurilor de atenuare existente și a măsurilor de monitorizare;
să stabilească măsuri de reducere la minimum a impactului uneltelor de pescuit asupra habitatelor sensibile;
să stabilească restricții privind exploatarea unor anumite unelte sau să introducă o interdicție totală privind utilizarea anumitor unelte de pescuit într-o zonă în care astfel de unelte reprezintă o amenințare pentru starea de conservare a speciilor din zona respectivă menționate la articolele 10 și 11 sau pentru alte habitate sensibile.
Articolul 22
Măsuri regionale în cadrul planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare
Atunci când statele membre prezintă recomandări comune pentru stabilirea unor măsuri tehnice în cadrul planurilor temporare de aruncare a capturilor înapoi în mare menționate la articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, respectivele recomandări pot conține, printre altele, următoarele elemente:
specificații privind uneltele de pescuit și norme de utilizare a acestora;
specificații privind modificările uneltelor de pescuit sau utilizarea de dispozitive de selecție pentru îmbunătățirea selectivității din punctul de vedere al dimensiunii sau al speciilor;
restricții sau interdicții privind utilizarea anumitor unelte și privind activitățile de pescuit în anumite zone sau în anumite perioade;
dimensiunile minime de referință pentru conservare;
derogări adoptate în temeiul articolului 15 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Articolul 23
Proiecte-pilot privind documentarea completă a capturilor și a capturilor aruncate înapoi în mare
Articolul 24
Acte de punere în aplicare
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili:
specificații ale dispozitivelor de selecție montate pe uneltele prevăzute în partea B din anexele V-IX;
norme detaliate referitoare la specificațiile uneltelor de pescuit prezentate în partea D din anexa V în ceea ce privește restricțiile aplicabile construcției uneltelor și măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion;
norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate de statul membru de pavilion atunci când se utilizează uneltele menționate în anexa V partea C punctul 6, anexa VI partea C punctul 9 și anexa VII partea C punctul 4;
norme detaliate privind măsurile de control și monitorizare care trebuie adoptate pentru zonele închise sau cu restricții descrise în anexa V partea C punctul 2 și în anexa VI partea C punctele 6 și 7;
norme detaliate privind caracteristicile legate de semnal și de implementare ale dispozitivelor acustice de intimidare menționate în anexa XIII partea A;
norme detaliate privind proiectarea și utilizarea dispozitivelor pentru alungarea păsărilor și a dispozitivelor cu greutăți menționate în anexa XIII partea B;
norme detaliate referitoare la specificațiile dispozitivelor de excludere a țestoaselor menționate la anexa XIII partea C.
CAPITOLUL IV
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ, REPOPULAREA DIRECTĂ ȘI TRANSPLANTAREA
Articolul 25
Cercetarea științifică
Măsurile tehnice prevăzute în prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate în scopul cercetării științifice, sub rezerva următoarelor condiții:
operațiunile de pescuit trebuie efectuate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru de pavilion;
Comisia și statul membru care deține suveranitatea sau jurisdicția asupra apelor în care au loc operațiunile de pescuit („statul membru de coastă”) trebuie informate cu cel puțin două săptămâni înainte cu privire la intenția de a efectua astfel de operațiuni de pescuit, oferindu-li-se detalii privind navele implicate și cercetările științifice care urmează să fie efectuate;
nava sau navele care desfășoară operațiunile de pescuit trebuie să dețină o autorizație de pescuit valabilă în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
în cazul în care statul membru de coastă solicită acest lucru statului membru de pavilion, comandantul navei este obligat să ia la bord un observator din statul membru de coastă în timpul operațiunilor de pescuit, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil din motive de securitate;
operațiunile de pescuit desfășurate de nave comerciale în scopul cercetării științifice sunt limitate în timp. Atunci când operațiunile de pescuit desfășurate de nave comerciale în scopul cercetării științifice implică mai mult de șase nave comerciale, Comisia este informată de către statul membru de pavilion cu cel puțin trei luni înainte și solicită, dacă este cazul, avizul CSTEP, solicitându-i să confirme dacă respectivul nivel de participare se justifică din rațiuni științifice; dacă nivelul de participare nu este considerat justificat în baza avizului CSTEP, statul membru în cauză modifică în consecință condițiile cercetării științifice;
în cazul traulelor cu impulsuri electrice, navele care desfășoară cercetări științifice trebuie să urmeze un protocol științific specific, ca parte a unui plan de cercetare științifică ce a fost evaluat sau validat de ICES sau de CSTEP, precum și un sistem de monitorizare, control și evaluare.
Speciile marine capturate în scopul menționat la alineatul (1) de la prezentul articol pot fi vândute, depozitate, expuse sau oferite spre vânzare, cu condiția să fie scăzute din cotele alocate prevăzute la articolul 33 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, după caz, și:
să respecte dimensiunile minime de referință pentru conservare stabilite în anexele IV-X la prezentul regulament; sau
să fie vândute pentru alte scopuri decât consumul uman direct.
Articolul 26
Repopulare directă și transplantare
CAPITOLUL V
CONDIȚII LEGATE DE SPECIFICAȚIILE PRIVIND DIMENSIUNEA OCHIULUI DE PLASĂ
Articolul 27
Condiții legate de specificațiile privind dimensiunea ochiului de plasă
CAPITOLUL VI
MĂSURI TEHNICE ÎN ZONA DE REGLEMENTARE A CPANE
Articolul 28
Măsuri tehnice în zona de reglementare a CPANE
Măsurile tehnice aplicabile în zona de reglementare a CPANE se stabilesc în anexa XII.
CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII PROCEDURALE
Articolul 29
Exercitarea delegării de competențe
Articolul 30
Procedura comitetului
CAPITOLUL VIII
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 31
Evaluare și raportare
Articolul 32
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006
Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 se modifică după cum urmează:
articolele 3, 8-12, 14, 15, 16 și 25 se elimină;
anexele II, III și IV se elimină.
Trimiterile la articolele și anexele eliminate se interpretează ca trimiteri la prevederile relevante din prezentul regulament.
Articolul 33
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1224/2009
La capitolul IV din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, titlul IV se modifică după cum urmează:
secțiunea 3 se elimină;
se adaugă următoarea secțiune:
„
Articolul 54a
Prelucrarea la bord
Alineatul (1) nu se aplică:
prelucrării sau transbordării organelor; sau
producției de surimi la bordul unei nave de pescuit.
Articolul 54b
Restricții aplicabile navelor de pescuit pelagic privind manipularea și descărcarea capturii
Barele se fixează prin sudare. În cazul în care se utilizează găuri în loc de bare în separatorul de apă, diametrul maxim al acestora nu depășește 10 mm. Găurile din jgheaburile situate în fața separatorului de apă nu depășesc 15 mm în diametru.
Articolul 54c
Restricții privind utilizarea aparatelor automate de sortare
Cu toate acestea, se permite deținerea și utilizarea unor astfel de aparate atunci când:
nava nu deține sau nu utilizează simultan la bord fie unelte tractate cu dimensiuni ale ochiului de plasă mai mici de 70 mm, fie una sau mai multe plase-pungă sau unelte de pescuit similare; sau
întreaga captură care poate fi reținută în mod legal la bord:
este depozitată în stare congelată;
peștele sortat este congelat imediat după sortare și nicio cantitate de pește sortat nu este returnată în mare; și
aparatul este instalat și amplasat pe navă astfel încât să fie asigurată congelarea imediată și să nu se permită returnarea în mare a organismelor marine.
Articolul 34
Modificare la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013
La articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, alineatul (12) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 35
Modificări la Regulamentul (UE) 2016/1139
În Regulamentul (UE) 2016/1139, articolul 8 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 36
Modificări la Regulamentul (UE) 2018/973
În Regulamentul (UE) 2018/973, articolul 9 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 37
Modificări la Regulamentul (UE) 2019/472
În Regulamentul (UE) 2019/472, articolul 9 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 38
Modificări la Regulamentul (UE) 2019/1022
În Regulamentul (UE) 2019/1022, articolul 13 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:
alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 39
Abrogări
Regulamentele (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 se abrogă.
Trimiterile la regulamentele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
Articolul 40
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
SPECII INTERZISE
Specii pentru care se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, depozitarea, vânzarea, expunerea sau oferirea spre vânzare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2):
Următoarele specii de pește-fierăstrău în toate apele Uniunii:
Anoxypristis cuspidata;
pește-fierăstrău pitic (Pristis clavata);
pește-fierăstrău cu dinți mici (Pristis pectinata);
pește-fierăstrău cu dinți mari (Pristis pristis);
pește-fierăstrău verde (Pristis zijsron);
rechin pelerin (Cetorhinus maximus) și rechin alb (Carcharodon carcharias) în toate apele;
micul rechin lanternă (Etmopterus pusillus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES IV, precum și în apele Uniunii din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 și 14;
pisică de recif (Manta alfredi) în toate apele Uniunii;
diavol de mare (Manta birostris) în toate apele Uniunii;
următoarele specii de pisici zburătoare în toate apele Uniunii:
Mobula mobular;
Mobula rochebrunei;
Mobula japanica;
Mobula thurstoni;
Mobula eregoodootenkee;
Mobula munkiana;
Mobula tarapacana;
Mobula kuhlii;
Mobula hypostoma;
Raja (Dipturus) nidarosiensis în apele Uniunii din diviziunile ICES 6a, 6b, 7a, 7b, 7c, 7e, 7f, 7g, 7h și 7k;
vulpe-de-mare albă (Raja alba) în apele Uniunii din subzonele ICES 6-10;
Rhinobatidae în apele Uniunii din subzonele ICES 1-10 și 12;
rechin călugăr (Squatina squatina) în toate apele Uniunii;
somon (Salmo salar) și păstrăv de mare (Salmo trutta) atunci când se pescuiește cu ajutorul unei plase tractate în apele din afara limitei de șase mile măsurată de la liniile de bază ale statelor membre în sub-zonele ICES 1, 2 și 4–10 (apele Uniunii);
coregon oxirinc (Coregonus oxyrinchus) în diviziunea ICES 4b (apele Uniunii);
sturionul de Adriatică (Acipenser naccarii) și șipul (Acipenser sturio) în apele Uniunii;
femele de langustă cu icre (Palinurus spp.) și femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în Marea Mediterană, cu excepția cazurilor în care sunt utilizate în scopuri de repopulare directă sau transplantare;
Lithophaga lithophaga, Pinna nobilis și Pholas dactylus în apele Uniunii din Marea Mediterană;
Centrostephanus longispinus;
femele de homar cu icre (Homarus gammarus) în diviziunile ICES 3a, 4a și 4b.
ANEXA II
ZONE ÎNCHISE ÎN VEDEREA PROTEJĂRII HABITATELOR SENSIBILE
În sensul articolului 12, următoarele restricții impuse activităților de pescuit se aplică în zonele delimitate de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
PARTEA A
Apele de nord-vest
1. Se interzice utilizarea de traule de fund sau plase tractate similare, setci fixe de fund, plase de încurcare sau setci cu sirec și paragate de fund în următoarele zone:
2. Toate navele de pescuit pelagic care pescuiesc în zonele descrise la punctul 1 trebuie:
3. Se interzice utilizarea oricăror traule de fund sau a plaselor tractate similare în zona următoare:
Darwin Mounds:
PARTEA B
Apele de sud-vest
1. El Cachucho
1.1. Se interzice utilizarea traulelor de fund, a setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec și a paragatelor de fund în următoarele zone:
1.2. Navele care au desfășurat activități de pescuit dirijat cu paragate de fund în 2006, 2007 și 2008 în scopul capturării speciilor de merluciu (Phycis blennoides) pot continua să pescuiască în zona de la sud de paralela de 44°00,00′ latitudine nordică, cu condiția să dețină o autorizație de pescuit eliberată în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
1.3. Toate navele care au obținut această autorizație de pescuit, indiferent de lungimea lor totală, utilizează un VMS securizat în perfectă stare de funcționare, care respectă normele aplicabile, atunci când desfășoară activități de pescuit în zona descrisă la punctul 1.1.
2. Madeira și Insulele Canare
Se interzice utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec la adâncimi mai mari de 200 m sau a traulelor de fund sau a uneltelor tractate similare în următoarele zone:
3. Azore
Se interzice utilizarea setcilor fixe de fund, a plaselor de încurcare și a setcilor cu sirec la adâncimi mai mari de 200 m sau a traulelor de fund sau a uneltelor tractate similare în următoarele zone:
ANEXA III
LISTA SPECIILOR PENTRU CARE ESTE INTERZISĂ CAPTURAREA CU SETCI ÎN DERIVĂ
ANEXA IV
MĂSURAREA DIMENSIUNII UNUI ORGANISM MARIN
Dimensiunea unui pește se măsoară, astfel cum este indicat în figura 1, de la vârful botului până la capătul înotătoarei caudale.
Dimensiunea unei langustine (Nephrops norvegicus) se măsoară astfel cum este indicat în figura 2:
În cazul cozilor detașate de langustină: de la capătul anterior al primului segment al cozii existent până la capătul posterior al telsonului, exclusiv acul. Coada se măsoară plată, neîntinsă, pe partea dorsală.
Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Marea Nordului, cu excepția Skagerrak sau Kattegat, se măsoară ca în figura 3, fiind reprezentată de lungimea carapacei paralel cu linia de centru, din spatele orbitei până la capătul distal al carapacei.
Dimensiunea unui homar (Homarus gammarus) din Skagerrak sau Kattegat se măsoară astfel cum este indicat în figura 3:
Dimensiunea unei languste (Palinurius spp.) se măsoară astfel cum este indicat în figura 4, ca lungime a carapacei, paralel cu linia mediană, de la vârful rostrului până la punctul central al capătului dorsal distal al carapacei.
Dimensiunea oricărei moluște bivalve se măsoară astfel cum este indicat în figura 5, în partea cea mai lungă a cochiliei.
Dimensiunea unui crab-păianjen (Maja squinado) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 6, ca lungime a carapacei, de-a lungul linei mediane, de la marginea carapacei dintre rostruri până la marginea posterioară a carapacei.
Dimensiunea unui crab comun (Cancer pagurus) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 7, ca lățimea maximă a carapacei măsurată perpendicular pe linia mediană antero-posterioară a carapacei.
Dimensiunea unui melc-de-mare (Buccinum spp.) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 8, ca lungime a cochiliei.
Dimensiunea unui pește-spadă (Xiphias gladius) se măsoară, astfel cum este indicat în figura 9, ca lungime de la mandibulă la furcă (LJFL).
Figura 1: Specii de pești
Figura 2: Langustină
(Nephrops norvegicus)
Figura 3: Homar
(Hommarus gammarus)
Figura 4: Langustă
(Palinurus spp.)
Figura 5: Moluscă bivalvă
Figura 6: Crab-păianjen
(Maja squinado)
Figura 7: Crab comun
Cancer pagurus
Figura 8: Melc de mare
(Buccinum spp.)
Figura 9: Pește-spadă
(Xiphias gladius)
ANEXA V
MAREA NORDULUI ( 7 )
PARTEA A
Dimensiuni minime de referință pentru conservare
Specie |
Marea Nordului |
Cod (Gadus morhua) |
35 cm |
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus) |
30 cm |
Cod saithe (Pollachius virens) |
35 cm |
Polac (Pollachius pollachius) |
30 cm |
Merluciu (Merluccius merluccius) |
27 cm |
Cardină albă (Lepidorhombus spp.) |
20 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea spp.) |
24 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) |
27 cm |
Merlan (Merlangius merlangus) |
27 cm |
Mihalț-de-mare (Molva molva) |
63 cm |
Mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia) |
70 cm |
Langustină (Nephrops norvegicus) |
Lungime totală 85 mm, Lungimea carapacei 25 mm, Cozi de homar norvegian 46 mm |
Macrou (Scomber spp.) |
30 cm (4) |
Hering (Clupea harengus) |
20 cm (4) |
Stavrid (Trachurus spp.) |
15 cm (4) |
Hamsie (Engraulis encrasicolus) |
12 cm sau 90 de exemplare pe kg (4) |
Biban (Dicentrarchus labrax) |
42 cm |
Sardină (Sardina pilchardus) |
11 cm (4) |
Homar (Homarus gammarus) |
87 mm (lungimea carapacei) |
Crab-păianjen (Maja squinado) |
120 mm |
Scoică-pieptene (Chlamys spp.) |
40 mm |
Ruditapes decussatus |
40 mm |
Venerupis pullastra |
38 mm |
Scoică de Manila (Venerupis philippinarum) |
35 mm |
Scoici marine (Venus verrucosa) |
40 mm |
Scoică cu cochilie tare (Callista chione) |
6 cm |
Scoică-brici (Ensis spp.) |
10 cm |
Spisula solida |
25 mm |
Specii de donax (Donax spp.) |
25 mm |
Pharus legumen |
65 mm |
Melc-de-mare (Buccinum undatum) |
45 mm |
Caracatiță (Octopus vulgaris) |
750 g |
Specii de langustă (Palinurus spp.) |
95 mm (lungimea carapacei) |
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris) |
22 mm (lungimea carapacei) |
Crab comun (Cancer pagurus) |
|
Scoici comestibile (Pecten maximus) |
100 mm |
Cod (Gadus morhua) |
30 cm |
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus) |
27 cm |
Cod saithe (Pollachius virens) |
30 cm |
Polac (Pollachius pollachius) |
— |
Merluciu (Merluccius merluccius) |
30 cm |
Cardină albă (Lepidorhombus spp.) |
25 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea spp.) |
24 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) |
27 cm |
Merlan (Merlangius merlangus) |
23 cm |
Mihalț-de-mare (Molva molva) |
— |
Mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia) |
— |
Langustină (Nephrops norvegicus) |
Lungime totală 105 mm Cozi de langustină 59 mm Lungimea carapacei 32 mm |
Macrou (Scomber spp.) |
20 cm (4) |
Hering (Clupea harengus) |
18 cm (4) |
Stavrid (Trachurus spp.) |
15 cm (4) |
Homar (Homarus gammarus) |
Lungime totală 220 mm Lungimea carapacei 78 mm |
Homar (Homarus gammarus) |
90 mm (lungimea carapacei) în zona economică exclusivă a Suediei din diviziunea ICES 3a |
(1)
În apele Uniunii din diviziunea ICES 4a. În diviziunile ICES 4b și 4c, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 130 mm.
(2)
Într-o zonă din diviziunile ICES 4b și 4c delimitată de un punct situat la 53°28′22″ N, 00°09′24″ E pe coasta Angliei, o linie dreaptă care unește punctul respectiv cu punctul având coordonatele 53°28′22″ N, 00°22′24″ E, limita de 6 mile a Regatului Unit și o linie dreaptă care unește punctul situat la 51°54′06″ N, 01°30′30″ E cu un punct situat pe coasta Angliei având coordonatele 51°55′48″ N, 1°17′00″ E, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 115 mm.
(3)
Pentru capturile de crab comun cu vârșe și coșuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în clești de crab detașați. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de clești de crab detașați.
(4)
Prin derogare de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dimensiunile minime de referință pentru conservare pentru sardină, hamsie, hering, stavrid negru și macrou nu se aplică în limita a 10 % în greutate în viu din totalul capturii reținute la bord din fiecare dintre aceste specii. Procentajul de sardină, hamsie, hering, stavrid sau macrou cu dimensiuni sub dimensiunile minime de referință pentru conservare se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau la debarcare. Procentajul poate fi calculat pe baza unuia sau a mai multor eșantioane reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării. |
1. Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru bibanul-de-mare (Dicentrarchus labrax) în Marea Nordului și pentru homar (Homarus gammarus) în zona economică exclusivă suedeză din Skagerrak și Kattegat (diviziunea ICES 3a) se aplică pescuitului recreativ.
PARTEA B
Dimensiuni ale ochiurilor de plasă
1. Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru unelte tractate ( 8 )
1.1. Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 120 mm sau de cel puțin 90 mm în Skagerrak atunci când pescuiesc cu traule cu panouri sau de cel puțin 90 mm în Kattegat atunci când pescuiesc cu traule cu panouri sau cu năvoade ( 9 ) ( 10 ).
1.2. Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Nordului, Skagerrak și Kattegat, cu condiția:
să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau
să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre și aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin și cod saithe, modificările respective trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm.
1.3. Prin derogare de la specificațiile din tabel, în Skagerrak (diviziunea ICES 3a) se poate utiliza un dispozitiv de reținere a peștilor, la pescuitul de crevete nordic, cu condiția să existe posibilități de pescuit adecvate pentru a acoperi capturile accidentale și cu condiția ca dispozitivul de reținere:
1.4. Utilizarea SepNep ( 11 ) menționată în anexa I la prezentul regulament este permisă ca dispozitiv de selecție echivalent pentru pescuitul direcționat de langustină (Nephrops norvegicus).
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 100 mm (1) |
Marea Nordului la sud de 57°30′ N |
Pescuitul dirijat de cambulă de Baltica și de limbă-de-mare cu traule cu panouri, beam-traule și năvoade. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 90 mm. |
Cel puțin 80 mm (1) |
Diviziunile ICES 4b și 4c |
Pescuit dirijat de limbă-de-mare cu beam-traule. Se montează un panou cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 180 mm montat în jumătatea superioară a părții anterioare a plasei. Pescuit dirijat de merlan, macrou și specii care nu fac obiectul unor limite de captură cu traule de fund. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 80 mm. |
Cel puțin 80 mm |
Marea Nordului |
Pescuit dirijat de langustină (Nephrops norvegicus). Se montează un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm sau o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent. Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 80 mm. Pescuit dirijat de vulpi și pisici de mare. |
Cel puțin 80 mm |
Diviziunea ICES 4c |
Pescuit dirijat de limbă-de-mare pentru care se utilizează traule cu panouri. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 80 mm. |
Cel puțin 70 mm (ochiuri pătrate) sau 90 mm (ochiuri rombice) |
Skagerrak și Kattegat |
Pescuit dirijat de langustină (Nephrops norvegicus). Se montează o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent. |
Cel puțin 40 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de calmar (Lolignidae, Ommastrephidae) |
Cel puțin 35 mm |
Skagerrak și Kattegat |
Pescuit dirijat de crevete nordic (Pandalus borealis). Se montează o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 19 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent. |
Cel puțin 32 mm |
Întreaga zonă, cu excepția Skagerrak și Kattegat |
Pescuit dirijat de crevete nordic (Pandalus borealis). Se montează o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 19 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent. |
Cel puțin 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de merluciu norvegian. Se montează unul dintre următoarele dispozitive: 1. o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm; 2. un dispozitiv de excludere (2), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: (i) dispozitivul de excludere trebuie să aibă o dimensiune maximă a ochiurilor de plasă de 70 mm și să fie montat cu un panou ridicător din PVC sau din materiale flexibile similare; (ii) în cazul în care o pânză este montată în interiorul dispozitivului de excludere în poziție transversală față de conul/tubul dispozitivului respectiv, pânza trebuie să fie confecționată din PVC sau dintr-un material flexibil similar, iar dimensiunea ei trebuie să fie astfel încât să nu acopere mai mult de 75 % din suprafața secțiunii transversale în care este poziționată; și (iii) la extremitatea dispozitivului de excludere trebuie să se prevadă un orificiu de ieșire de minimum 50 × 50 cm. Pescuit dirijat de creveți de nisip și creveți Esop. Se montează un traul de separare sau o sită de sortare, în conformitate cu normele stabilite la nivel național sau regional. |
Sub 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de uvă. |
(1)
Se interzice navelor să utilizeze beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă între 32 și 99 mm la nord de o linie care unește următoarele puncte cu un punct de pe coasta de est a Regatului Unit la latitudinea de 55°N, apoi spre est la latitudinea de 55°, longitudinea de 5°E, apoi către nord la latitudinea 56°N și spre est până la un punct de pe coasta de vest a Danemarcei la latitudinea de 56°N. Se interzice utilizarea oricărui beam-traul cu dimensiunea ochiului de plasă între 32 și 119 mm în cadrul diviziunii ICES 2a și în partea subzonei ICES 4 situată la nord de 56° 00′ N.
(2)
„Dispozitiv de excludere” înseamnă un dispozitiv cu plasă de formă tronconică care îndeplinește următoarele criterii: 1. se introduce în fața sacului, astfel încât marginea anterioară sau baza conului să fie fixată de întreaga circumferință a traulului în fața sacului sau a extensiei; 2. se îngustează până la vârf, unde este prins la stratul de fund al traulului; 3. un orificiu de ieșire este decupat acolo unde vârful dispozitivul de excludere se întâlnește cu sacul traulului; 4. el permite trecerea merluciului norvegian prin el și reținerea lui în sacul traulului, eliberând totodată capturile accidentale de pește prin ghidarea lor către orificiul de ieșire. |
2. Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru plase fixe și setci în derivă
2.1. Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm.
2.2. Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Nordului, Skagerrak și Kattegat, cu condiția ca condițiile aferente stabilite în respectivul tabel să fie respectate și capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 100 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de eglefin, merlan, limandă și biban |
Cel puțin 90 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de pești plați sau specii care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. |
Cel puțin 50 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. |
PARTEA C
Zone închise sau cu restricții
1. Închiderea unei zone pentru protejarea uvei în diviziunile ICES 4a și 4b
1.1. Pescuitul de uvă cu orice unealtă tractată cu sacul de traul având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm este interzis în zona geografică mărginită de coasta estică a Angliei și Scoției și delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
1.2. Sunt permise activitățile de pescuit în scop științific pentru a monitoriza stocul de uvă în zonă și efectele închiderii zonei.
2. Închiderea unei zone pentru protejarea puietului de cambulă de Baltica în subzona ICES 4
2.1. Se interzice navelor a căror lungime totală depășește 8 m să utilizeze orice tip de traul de fund, beam-traul, năvod danez sau unealtă tractată similară în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
zona situată pe o rază de 12 mile marine distanță de coasta Franței, la nord de 51°00′ latitudine nordică, de coasta Belgiei și de coasta Țărilor de Jos până la 53°00′ latitudine nordică, măsurată de la liniile de bază;
zona delimitată de o linie care unește următoarele coordonate:
2.2. Se permite pescuitul pentru următoarele nave în zona menționată la punctul 2.1:
navele cu o putere a motorului care nu depășește 221 kW și care folosesc traule de fund sau năvoade daneze;
navele care traulează în pereche, cu o putere combinată a motoarelor care nu depășește niciodată 221 kW și care utilizează traule de fund tractate în pereche;
navelor cu o putere a motorului care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund cu panouri, iar navelor care traulează în pereche cu o putere combinată a motoarelor care depășește 221 kW li se permite să folosească traule de fund tractate în pereche cu condiția ca navele respective să nu se angajeze în pescuitul dirijat de cambulă de Baltica și de limbă-de-mare și să respecte normele relevante privind dimensiunea ochiului de plasă prevăzute în partea B din prezenta anexă;
navele cu o putere a motorului care depășește 221 kW și care utilizează năvoade daneze ce tractează unealta de pescuit în timp ce nava este ancorată [năvoade daneze/traule de fund fără panouri daneze cu nava ancorată – SDN], cu condiția ca aceste nave să respecte dimensiunea ochiului de plasă prevăzută în partea B punctul 1.1 din prezenta anexă.
2.3. Atunci când navele menționate la punctul 2.2 litera (a) folosesc beam-traule, lungimea traversei sau lungimea totală a beam traule-lor însumate, măsurată ca sumă a lungimilor corespunzătoare fiecărei traverse, nu este mai mare de 9 m sau nu poate fi extinsă la o lungime mai mare de nouă metri, cu excepția cazului în care utilizează unelte care au o dimensiune a ochiurilor de plasă între 16 și 31 mm. Navelor de pescuit a căror activitate de bază este pescuitul crevetelor comune (Crangon crangon) li se permite să utilizeze beam-traule a căror lungime totală a traversei, măsurată ca sumă a lungimilor fiecărei traverse, este mai mare de 9 m în cazul în care utilizează unelte cu ochiuri ale căror dimensiuni sunt cuprinse între 80 și 99 mm, cu condiția ca acestor nave să li se fi eliberat o autorizație suplimentară de pescuit.
2.4. Navele autorizate să pescuiască în zona menționată la punctul 2.1 trebuie să fie incluse pe o listă care urmează a fi furnizată Comisiei de către fiecare stat membru. Puterea totală a motoarelor navelor menționate în listă la punctul 2.2 litera (a) nu trebuie să depășească puterea totală a motoarelor înregistrate pentru fiecare stat membru la 1 ianuarie 1998. Navele de pescuit autorizate trebuie să dețină o autorizație de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. De la 1 iulie 2021, numai beam-traulerele cu o lungime totală de maximum 24 de metri pot fi adăugate pe lista respectivă.
3. Restricții la utilizarea beam-traulelor pe o rază de 12 mile marine de la coasta Regatului Unit
3.1. Navelor li se interzice utilizarea oricărui tip de beam-traul în zonele aflate pe o rază de 12 mile marine de la coasta Regatului Unit, măsurate de la liniile de bază ale apelor teritoriale.
3.2. Prin derogare de la punctul 3.1, pescuitul cu beam-traule în zona specificată este permis cu condiția ca:
4. Restricții privind pescuitul de șprot pentru protejarea heringului în diviziunea ICES 4b
Pescuitul cu orice unelte tractate având sacul de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm sau cu plase fixe având dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 30 mm este interzis în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84, și în timpul următoarelor perioade:
Prin derogare de la primul paragraf a treia liniuță, liniuța respectivă nu se aplică până la 31 decembrie 2023 pescuitului cu următoarele unelte:
o unealtă de pescuit tractată cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 32 mm;
plase-pungă; sau
setci, plase de încurcare, setci cu sirec și setci în derivă cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 30 mm.
Statele membre care au un interes direct de gestionare transmit Comisiei, până la 15 decembrie 2023, datele de monitorizare care justifică derogarea.
5. Dispoziții specifice pentru Skagerrak și Kattegat, în diviziunea ICES 3a
5.1. Se interzice pescuitul cu beam-traule în Kattegat.
5.2. Se interzice navelor Uniunii să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să debarce, să depoziteze, să vândă și să expună sau să ofere spre vânzare somon și păstrăv de mare.
5.3. În perioada 1 iulie-15 septembrie, se interzice utilizarea uneltelor tractate având sacul de traul cu o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 32 mm în apele situate pe o rază de 3 mile marine de la liniile de bază în Skagerrak și Kattegat, cu excepția cazului în care desfășoară activități de pescuit dirijat de crevete nordic (Pandalus borealis). La pescuitul dirijat de guvid vivipar (Zoarces viviparous), guvizi (Gobiidae) sau scorpionide (Cottus spp.), pentru momeală, se pot utiliza plase cu ochiuri de orice dimensiune.
6. Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES 3a și 4a
6.1. În conformitate cu articolul 9 alineatul (7) litera (a) și prin derogare de la partea B punctul 2 din prezenta anexă, se permite utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 m:
6.2. Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului ( 12 ) la adâncimi cartografiate mai mici de 600 m. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime clasificați drept interziși în prezentul regulament și în alte acte legislative ale Uniunii se înregistrează, pe cât posibil nevătămați, și se eliberează cu promptitudine. Rechinii de adâncime care fac obiectul unor limite de captură se rețin la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În situațiile în care cota nu este disponibilă sau nu este suficientă pentru statul membru în cauză, Comisia poate recurge la articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 6.1.
7. Măsuri privind homarul din diviziunea ICES 3a
7.1. În zona economică exclusivă suedeză a diviziunii ICES 3a, homarul (Homarus gammarus) poate fi pescuit numai cu vârșe (FPO).
Vârșa trebuie să aibă cel puțin două deschideri circulare de ieșire cu un diametru de cel puțin 60 mm, situate în partea inferioară a fiecărui compartiment al vârșei. Homarii capturați accidental cu alte unelte de pescuit nu trebuie vătămați și trebuie să fie eliberați imediat înapoi în mare.
7.2. Se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea și debarcarea homarului (Homarus gammarus) în zona economică exclusivă suedeză a diviziunii ICES 3a:
în pescuitul comercial în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și prima zi de luni după data de 20 septembrie;
în cadrul pescuitului recreativ în perioada cuprinsă între 1 decembrie și prima zi de luni după data de 20 septembrie.
Dacă în aceste perioade sunt capturate în mod accidental exemplare de homari, acestea nu trebuie vătămate și trebuie să fie eliberate imediat înapoi în mare.
PARTEA D
Utilizarea de traule cu impulsuri electrice în diviziunile ICES 4b și 4c
1. Pescuitul cu traule cu impulsuri electrice se interzice în toate apele Uniunii începând cu 1 iulie 2021.
2. În timpul perioadei de tranziție care se încheie la 30 iunie 2021, pescuitul cu traule cu impulsuri electrice în diviziunile ICES 4b și 4c continuă să fie permis în condițiile stabilite în prezenta parte și cu respectarea eventualelor condiții stabilite în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament, în ceea ce privește caracteristicile impulsurilor electrice folosite și măsurile de monitorizare și control în vigoare la sud de o loxodromă unită de următoarele coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
Se aplică următoarele condiții:
cel mult 5 % din flota de beam-traule a fiecărui stat membru utilizează traule cu impulsuri electrice;
energia electrică maximă în kW pentru fiecare beam-traul nu depășește lungimea în metri a traversei înmulțită cu 1,25;
voltajul efectiv între electrozi nu depășește 15 V;
nava este echipată cu un sistem de gestionare computerizată automată care înregistrează energia maximă utilizată per traversă și voltajul efectiv între electrozi pentru cel puțin ultimele 100 de tractări. Numai persoanele autorizate pot modifica acest sistem de gestionare computerizată automată;
se interzice utilizarea unuia sau mai multor lanțuri pentru pescuit creveți în fața grandeii marginii de întinsură.
3. Nu se acordă noi licențe niciunei nave în această perioadă.
4. Până la 30 iunie 2021, în apele situate în zona de până la 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea sau în jurisdicția lor, statele membre pot lua măsuri nediscriminatorii pentru restricționarea sau interzicerea utilizării traulelor cu impulsuri electrice. Statele membre informează Comisia și statele membre vizate cu privire la restricțiile instituite în temeiul prezentului punct.
5. În cazul în care statul membru de coastă solicită acest lucru statului membru de pavilion, comandantul unei nave care utilizează traule cu impulsuri electrice ia la bord, în concordanță cu articolul 12 din Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului ( 13 ), un observator din statul membru de coastă în timpul operațiunilor de pescuit.
ANEXA VI
APELE DE NORD-VEST
PARTEA A
Dimensiuni minime de referință pentru conservare
Specie |
Întreaga zonă |
Cod (Gadus morhua) |
35 cm |
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus) |
30 cm |
Cod saithe (Pollachius virens) |
35 cm |
Polac (Pollachius pollachius) |
30 cm |
Merluciu (Merluccius merluccius) |
27 cm |
Cardină albă (Lepidorhombus spp.) |
20 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea spp.) |
24 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) |
27 cm |
Merlan (Merlangius merlangus) |
27 cm |
Mihalț-de-mare (Molva molva) |
63 cm |
Mihalț-de-mare albastru (Molva dipterygia) |
70 cm |
Langustină (Nephrops norvegicus) Cozi de langustină |
Lungime totală 85 mm, Lungimea carapacei 25 mm (1) 46 mm (2) |
Macrou (Scomber spp.) |
20 cm (6) |
Hering (Clupea harengus) |
20 cm (6) |
Stavrid (Trachurus spp.) |
15 cm (6) |
Hamsie (Engraulis encrasicolus) |
12 cm sau 90 de exemplare pe kilogram (6) |
Biban (Dicentrarchus labrax) |
42 cm |
Sardină (Sardina pilchardus) |
11 cm (6) |
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) |
|
Homar (Homarus gammarus) |
87 mm |
Crab-păianjen (Maja squinado) |
120 mm |
Scoică-pieptene (Chlamys spp.) |
40 mm |
Ruditapes decussatus |
40 mm |
Venerupis pullastra |
38 mm |
Scoică de Manila (Venerupis philippinarum) |
35 mm |
Scoici marine (Venus verrucosa) |
40 mm |
Scoică cu cochilie tare (Callista chione) |
6 cm |
Scoică-brici (Ensis spp.) |
10 cm |
Spisula solida |
25 mm |
Specii de donax (Donax spp.) |
25 mm |
Pharus legumen |
65 mm |
Melc-de-mare (Buccinum undatum.) |
45 mm |
Caracatiță (Octopus vulgaris) |
750 g |
Specii de langustă (Palinurus spp.) |
95 mm |
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris) |
22 mm (lungimea carapacei) |
Crab comun (Cancer pagurus) |
|
Scoici comestibile (Pecten maximus) |
100 mm (5) |
(1)
În diviziunile ICES 6a și 7a se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 70 mm (lungime totală) și o lungime a carapacei de 20 mm.
(2)
În diviziunile ICES 6a și 7a se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 37 mm.
(3)
În apele Uniunii din sub-zonele ICES 5 și 6 la sud de paralela de 56° latitudine nordică și 7, cu excepția diviziunilor ICES 7d, 7e și 7f, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 130 mm.
(4)
Pentru capturile de crab comun cu vârșe și coșuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în clești de crab detașați. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de clești de crab detașați.
(5)
În diviziunea ICES 7a, la nord de paralela de 52°30′ latitudine nordică, și în diviziunea ICES 7d se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 110 mm.
►M3
(6)
Prin derogare de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dimensiunile minime de referință pentru conservare pentru sardină, hamsie, hering, stavrid negru și macrou nu se aplică în limita a 10 % în greutate în viu din totalul capturii reținute la bord din fiecare dintre aceste specii. Procentajul de sardină, hamsie, hering, stavrid sau macrou subdimensionați se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau la debarcare. Procentajul poate fi calculat pe baza unuia sau a mai multor eșantioane reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării. ◄
(7)
Această dimensiune minimă de referință pentru conservare se aplică până la 31 decembrie 2023.
(8)
În subzonele ICES 6 și 7 se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 40 cm pentru capturile de pagel argintiu în cadrul pescuitului recreativ.
(9)
În absența unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2023, începând cu 1 ianuarie 2024, dimensiunea minimă de referință pentru conservare aplicabilă este de 33 cm. |
▼M3 —————
1. Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru cod (Gadus morhua), eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalț-de-mare (Molva molva), mihalț-de-mare albastru (Molva dypterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus), biban (Dicentrarchus labrax), sardină (Sardina pilchardus) se aplică pescuitului recreativ în apele de nord-vest, cu excepția pagelului argintiu (Pagellus bogaraveo), pentru care se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 40 cm în subzonele ICES 6 și 7 până la data de 31 decembrie 2023 ( 14 ).
PARTEA B
Dimensiuni ale ochiurilor de plasă
1. Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru unelte tractate
1.1. Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm ( 15 ) sau, în subzonele ICES 7b-7k, de cel puțin 100 mm.
1.2. Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de nord-vest cu condiția:
să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau
să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau a mai multe state membre și aprobate de Comisie. Pentru cod, eglefin și cod saithe, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm sau, respectiv, celei de 100 mm în subzona ICES 7b-7k.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 80 mm (1) |
Subzona ICES 7 |
Pescuit dirijat de merluciu, cardină albă și pește-pescar sau pescuit dirijat de merlan, macrou și specii care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului, pentru care se utilizează traule de fund. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm (4) (7). Pescuit dirijat de limbă-de-mare și specii care nu fac obiectul unor limite de captură, pentru care se utilizează traule cu panouri. Se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 80 mm (4). |
Cel puțin 80 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de langustine (Nephrops Norvegicus) (3). Se montează un panou de plasă cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm sau o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent. |
Cel puțin 80 mm |
Diviziunile ICES 7a, 7b, 7d, 7e, 7f, 7g, 7h și 7j |
Pescuit dirijat de limbă-de-mare cu beam-traule. Se montează un panou cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 180 mm (6) montat în jumătatea superioară a părții anterioare a plasei. |
Cel puțin 80 mm |
Diviziunile ICES 7d și 7e |
Pescuit dirijat de merlan, macrou și specii care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului, pentru care se utilizează traule de fund. |
Cel puțin 40 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de calmar (Lolignidae, Ommastrephidae) |
Cel puțin 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de creveți de nisip și creveți Esop. Se montează un traul de separare sau cu o sită de sortare, în conformitate cu normele stabilite la nivel național |
Sub 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de uvă |
(1)
Nu aduce atingere articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 494/2002 al Comisiei.
(2)
Regulamentul (CE) nr. 494/2002 al Comisiei din 19 martie 2002 de stabilire a unor măsuri tehnice suplimentare pentru refacerea rezervei de merluciu din subzonele ICES III, IV, V, VI și VII și diviziunile ICES VIII a, b, d, e (JO L 77, 20.3.2002, p. 8).
(3)
În diviziunea ICES 7a se aplică o dimensiune de cel puțin 70 mm a ochiurilor de plasă pentru navele cu o singură platformă.
(4)
Nu aduce atingere articolului 2 alineatul (5) Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 737/2012.
(5)
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 737/2012 al Comisiei din 14 august 2012 privind protecția anumitor stocuri în Marea Celtică (JO L 218, 15.8.2012, p. 8).
(6)
Această dispoziție nu se aplică în diviziunea ICES 7d.
(7)
Această dispoziție nu se aplică pentru pescuitul dirijat de merlan, macrou și specii care nu fac obiectul unor limite de captură în diviziunile ICES 7d și 7e. |
1.3. Prezentul punct se aplică prin derogare de la punctele 1.1 și 1.2.
Următoarele se aplică navelor care pescuiesc cu traule de fund și seine în diviziunile ICES 7f, 7g, în partea diviziunii 7h situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și în partea diviziunii 7j situată la nord de 49°30′ latitudine nordică și la est de 11° longitudine vestică:
Navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine utilizează unelte de pescuit cu una dintre următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă:
un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 110 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 120 mm;
un sac al traulului T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm;
un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm;
un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 160 mm;
în plus, navele care pescuiesc cu traule de fund ale căror capturi cântărite înainte de aruncarea capturilor înapoi în mare constau în proporție de cel puțin 20 % din eglefin utilizează:
o unealtă de pescuit care este construită cu un spațiu de minimum un metru între linia de pescuit și echipamentul de la sol sau
orice mijloace dovedite a fi cel puțin la fel de selective pentru evitarea codului, conform evaluării ICES sau a CSTEP, și care au fost aprobate de Comisie.
Statele membre pot excepta de la aplicarea literei (b) navele de pescuit cu traule de fund ale căror capturi, cântărite înainte de orice aruncare înapoi în mare, constau în cod în proporție de mai puțin de 1,5 %, cu condiția ca navele respective să facă, pe mare, obiectul unei creșteri progresive a prezenței observatorilor până la nivelul de cel puțin 20 % din totalul campaniilor lor de pescuit. Statele membre care recurg la această exceptare raportează Comisiei în fiecare an, înainte de 1 decembrie, numărul și componența capturilor navelor care recurg la această dispoziție.
Statele membre pot excepta de la aplicarea literelor (a) și (b) navele care utilizează unelte alternative foarte selective, cu condiția ca atributele tehnice ale respectivelor unelte să aibă ca rezultat aceeași selectivitate sau o selectivitate mai mare ca uneltele specificate la literele respective și să conducă la capturi cu o proporție de cod mai mică de 1 %, conform unei evaluări efectuate de CSTEP. O astfel de unealtă sau un astfel de dispozitiv trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să aibă aprobarea Comisiei.
1.3.2. Prin derogare de la punctele 1.1, 1.2 și 1.3.1:
navele care utilizează traule de fund sau seine și ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:
panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;
panou Seltra;
sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm sau un dispozitiv de selecție de tip sită (netgrid) similar;
un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;
un sac al traulului dublu, cu sacul superior confecționat din plasă T90 cu dimensiunea ochiului de plasă de cel puțin 100 mm și echipat cu o plasă de sortare cu dimensiunea ochiului de plasă de cel mult 300 mm.
Statele membre pot permite utilizarea dispozitivului menționat la punctul (v) până la sfârșitul lunii decembrie 2022, cu condiția ca atributele tehnice ale dispozitivului să aibă ca rezultat aceeași selectivitate sau o selectivitate mai mare ca celelalte unelte menționate la punctele 1.2 și 1.3.1, conform unei evaluări efectuate de CSTEP pe baza informațiilor furnizate de statele membre cel târziu la 1 mai 2022. Un astfel de dispozitiv trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să fie aprobat de Comisie;
navele care utilizează traule de fund sau seine și ale căror capturi constau în merlan în proporție de peste 55 % sau într-un amestec de pește-pescar, merluciu sau cardină albă în proporție de 55 % folosesc una dintre următoarele unelte de pescuit:
un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm, echipat cu un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 100 mm;
un sac al traulului T 90 și o prelungire cu dimensiunea ochiului de plasă de 100 mm.
1.4. Punctele 1.4.1 și 1.4.2 se aplică prin derogare de la punctul 1.2.
Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunile ICES 6a și 5b, în apele Uniunii, la est de 12° V (vestul Scoției) în ceea ce privește activitățile de pescuit care vizează langustina (Nephrops norvegicus):
navele de pescuit utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziționare) de cel puțin 300 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiurilor mai mică de 100 mm; pentru navele cu o lungime totală mai mică de 12 m și/sau cu o putere a motorului de 200 kW sau mai mică, lungimea totală a panoului poate fi de 2 m și dimensiunea ochiurilor de 200 mm;
navele ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 % utilizează un panou cu plasă cu ochiuri pătrate (cu poziționare) de cel puțin 160 mm pentru navele care utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă cuprinsă între 100 mm și 119 mm.
Prin derogare de la punctul 1.4.1 literele (a) și (b), este permisă utilizarea unei unelte de pescuit alternative cu condiția ca aceasta să aibă ca rezultat o selectivitate cel puțin egală sau mai mare pentru cod, eglefin și merlan conform unei evaluări efectuate de CSTEP. O astfel de unealtă trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să fie aprobată de Comisie.
Următoarele se aplică navelor de pescuit care utilizează traule de fund sau seine în diviziunea ICES 7a (Marea Irlandei):
navele care pescuiesc cu traule de fund sau seine cu dimensiunea ochiului de plasă al sacului mai mare sau egală cu 70 mm și mai mică de 100 mm, ale căror capturi constau în langustină în proporție de peste 30 %, utilizează una dintre următoarele unelte de pescuit:
panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 300 mm; navele cu o lungime totală mai mică de 12 metri pot utiliza un panou cu plasă cu ochiuri pătrate de 200 mm;
panou Seltra;
sită de sortare cu un spațiu între bare de 35 mm;
dispozitiv de tip sită CEFAS;
traul flip-flap;
navele cu o lungime totală mai mare sau egală cu 12 metri care pescuiesc cu traule de fund sau seine și ale căror capturi constau într-un amestec de eglefin, cod, vulpi și pisici de mare în proporție de peste 10 % utilizează un sac al traulului cu dimensiunea ochiului de plasă de 120 mm.
Prin derogare de la literele (a) și (b), este permisă utilizarea unei unelte de pescuit alternative cu condiția ca aceasta să aibă ca rezultat o selectivitate cel puțin egală sau mai mare pentru cod, eglefin și merlan. Aceste unelte trebuie să fie evaluate de CSTEP și aprobate de Comisie și trebuie să îndeplinească criteriile stabilite la articolul 15 alineatul (4).
1.5. Procentajele capturilor de la punctele 1.3 și 1.4 se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu articolul 27 alineatul (2) din prezentul regulament.
1.6. Măsurile de la punctele 1.3-1.5 se aplică până la 31 decembrie 2023.
2. Dimensiuni de bază ale ochiurilor de plasă pentru plase fixe și setci în derivă
2.1. Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm ( 16 ).
2.2. Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de nord-vest, cu condiția ca condițiile aferente stabilite în respectivul tabel să fie respectate și capturile accidentale de cod, eglefin și cod saithe să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 100 mm (1) |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de pești plați sau specii care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de merlan, limandă și biban |
Cel puțin 50 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. Pescuit dirijat de barbun |
(1)
În diviziunea 7d, se aplică cerința de cel puțin 90 mm. |
3. Prezenta parte nu aduce atingere Regulamentului delegat al Comisiei (UE) 2018/2034 ( 17 ) pentru pescuitul care face obiectul respectivului regulament delegat.
PARTEA C
Zone închise sau cu restricții
1. Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunea ICES 6a
În fiecare an, de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 octombrie la 31 decembrie, se interzice desfășurarea oricărei activități de pescuit folosind orice unelte tractate sau plase fixe în zona delimitată de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
2. Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunile ICES 7f și 7g
2.1. În perioada 1 februarie-31 martie a fiecărui an, este interzisă desfășurarea oricărei activități de pescuit în următoarele dreptunghiuri statistice ICES: 30E4, 31E4, 32E3. Interdicția nu se aplică la mai puțin de 6 mile marine de la linia de bază.
2.2. Este permisă desfășurarea activităților de pescuit utilizând vârșe și coșuri în zonele și în perioadele specificate, cu condiția ca:
la bord să nu fie transportate alte unelte de pescuit decât vârșe și coșuri; și
capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.
2.3. Pescuitul dirijat de specii pelagice mici cu unelte tractate având o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 55 mm este permis, cu condiția ca:
la bord să nu fie transportată nicio plasă cu o dimensiune a ochiului mai mare sau egală cu 55 mm; și
capturile accidentale de specii care fac obiectul obligației de debarcare să fie debarcate și să se scadă din cotele alocate.
3. Zonă închisă în vederea conservării codului în diviziunea ICES 7a
3.1. În perioada 14 februarie-30 aprilie a fiecărui an, se interzice utilizarea de traule de fund, năvoade sau plase tractate similare, orice setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec sau orice unealtă de pescuit care încorporează cârlige în partea diviziunii ICES 7a delimitată de coasta de est a Irlandei și de coasta de est a Irlandei de Nord și de linii drepte care unesc secvențial următoarele coordonate geografice, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
3.2. Prin derogare de la punctul 1, în zona și în perioada menționate în prezentul regulament este permisă utilizarea de traule de fund, cu condiția ca astfel de traule să fie dotate cu dispozitive de selecție care au fost evaluate de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).
4. Caseta pentru eglefin din Rockall în subzona ICES 6
Orice activitate de pescuit, cu excepția celui cu paragate, este interzisă în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
5. Zonă închisă în vederea conservării langustinei în diviziunile ICES 7c și 7k
5.1. Pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus) și de specii asociate (și anume, cod, cardină, pește-pescar, eglefin, merlan, merluciu, cambulă, polac, cod saithe, vulpi și pisici de mare, limbă-de-mare comună, brosme, mihalț-de-mare albastru, mihalț-de-mare și câine de mare) este interzis în perioada 1 mai-31 mai, în fiecare an, în zona geografică delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
5.2. Tranzitul prin Porcupine Bank transportând la bord speciile menționate la punctul 5.1 este permis în conformitate cu articolul 50 alineatele (3), (4) și (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
6. Reguli speciale pentru protejarea mihalțului-de-mare albastru în diviziunea ICES 6a
6.1. În perioada 1 martie-31 mai a fiecărui an se interzice pescuitul dirijat de mihalț-de-mare albastru în zonele din diviziunea ICES 6a delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
marginea platformei continentale a Scoției
marginea Rosemary Bank
fără a include zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
6.2. O captură accidentală de mihalț-de-mare albastru care nu depășește șase tone poate fi reținută la bord și debarcată. În cazul în care o navă atinge pragul de șase tone de mihalț-de-mare albastru, aceasta:
încetează imediat pescuitul și iese din zona în care se află;
nu poate reintra în niciuna dintre zone înainte de debarcarea capturii de la bord;
nu poate arunca în mare nicio cantitate de mihalț-de-mare.
6.3. În perioada 15 februarie-15 aprilie a fiecărui an se interzice utilizarea traulelor de fund, a paragatelor și a plaselor fixe într-o zonă delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
7. Restricții la pescuitul de macrou în diviziunile ICES 7e, 7f, 7g și 7h
7.1. Pescuitul dirijat de macrou cu unelte tractate având o dimensiune a ochiului de plasă al sacului de traul mai mică de 80 mm sau cu plase-pungă este interzis, cu excepția cazului în care greutatea macroului nu depășește 15 % în greutate în viu din cantitățile totale de macrou și de alte organisme marine aflate la bord care au fost capturate în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
7.2. Se permite pescuitul în zona definită la punctul 7.1 cu:
7.3. Accesul navelor care nu sunt echipate pentru pescuit și pe care este transbordat macroul este permis în zona definită la punctul 7.1.
8. Restricții la utilizarea beam-traulelor pe o rază de 12 mile maritime de la coasta Regatului Unit și a Irlandei
8.1. Se interzice utilizarea oricărui beam-traul a cărui dimensiune a ochiului de plasă este mai mică de 100 mm în diviziunea ICES 5b și în subzona ICES 6 situate la nord de paralela de 56°latitudine nordică.
8.2. Navelor li se interzice utilizarea oricărui tip de beam-traul pe o rază de 12 mile maritime de la coasta Marii Britanii și de la coasta Irlandei, măsurată de la liniile de referință de la care sunt măsurate apele teritoriale.
8.3. Pescuitul cu beam-traule în zona specificată este permis cu condiția ca:
9. Utilizarea plaselor fixe în diviziunile ICES 5b, 6a, 6b, 7b, 7c, 7h, 7j și 7k
9.1. În conformitate cu articolul 9 alineatul (7) litera (a) și prin derogare de la partea B punctul 2 din prezenta anexă, se permite utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 m:
9.2. Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2336 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 m. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime clasificați drept interziși în prezentul regulament și în alte acte legislative ale Uniunii se înregistrează, pe cât posibil nevătămați, și se eliberează cu promptitudine. Rechinii de adâncime care fac obiectul unor limite de captură se rețin la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În situațiile în care cota nu este disponibilă sau nu este suficientă pentru statul membru în cauză, Comisia poate recurge la articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 9.1.
10. Restricții privind pescuitul cu traule de fund și seine în Marea Celtică
10.1. Se interzice navelor să pescuiască cu traule de fund și seine în următoarele zone:
diviziunile ICES din zonele 7f-7k;
în zona situată la vest de 5° longitudine vestică în diviziunea ICES 7e și
în diviziunile ICES 7b și 7c.
Această interdicție nu se aplică navelor în cazul în care:
utilizează un sac al traulului cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm sau
capturile lor accidentale de cod nu depășesc 1,5 %, conform evaluării CSTEP, atunci când pescuiesc în afara zonelor menționate în partea B punctul 1.3.
Prin derogare de la punctul (i), atunci când navele de pescuit operează în zonele specificate la punctul 10 alineatul (1) litera (c), acestea pot utiliza o unealtă de pescuit alternativă cu aceeași selectivitate sau cu o selectivitate mai mare ca cea asigurată de dimensiunea ochiului sacului de cel puțin 100 mm pentru pescuitul mixt de specii demersale, în conformitate cu o evaluare efectuată de CSTEP. O astfel de unealtă trebuie să respecte cerințele de la articolul 15 alineatul (4) și să fie aprobată de Comisie.
10.2. ►M10 Măsurile de la punctul 10.1 se aplică până la 31 decembrie 2023. ◄
11. Zone închise în vederea conservării pagelului argintiu în subzonele ICES 6 și 7
În perioada 1 ianuarie-30 iunie 2023, navelor care arborează pavilionul francez li se interzice desfășurarea oricăror activități de pescuit de pagel argintiu în subzonele ICES 6 și 7.
11. Măsuri de conservare pentru stocul de scoici Saint-Jacques (Pecten maximus) în diviziunile ICES 7d și 7e.
11.1. Zonă de refacere a stocurilor de scoici Saint-Jacques în apele Uniunii din diviziunea ICES 7d din estul Canalului Mânecii la sud de 49° 42′ latitudine nordică și până la limita apelor teritoriale franceze:
În fiecare an, de la 15 mai la 15 octombrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage.
11.2. Închiderea sezonului de pescuit de scoici Saint-Jacques în apele Uniunii din diviziunile ICES 7d și 7e:
În fiecare an, în perioada 15 mai - 30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în apele Uniunii din diviziunea ICES 7d (corespunzătoare estului Canalului Mânecii) care nu sunt acoperite de zona de refacere a stocurilor menționată la punctul 11.1.
În fiecare an, în perioada 15 mai-30 septembrie, se interzice orice pescuit de scoici Saint-Jacques cu drage în limitele zonei Finistère de Nord din apele Uniunii din diviziunea ICES 7e (corespunzătoare vestului Canalului Mânecii) și într-un perimetru de o milă marină până la limita nordică, în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
ANEXA VII
APELE DE SUD-VEST
PARTEA A
Dimensiuni minime de referință pentru conservare
Specie |
Întreaga zonă |
Cod (Gadus morhua) |
35 cm |
Eglefin (Melanogramnus aeglefinus) |
30 cm |
Cod saithe (Pollachius virens) |
35 cm |
Polac (Pollachius pollachius) |
30 cm |
Merluciu (Merluccius merluccius) |
27 cm |
Cardină albă (Lepidorhombus spp.) |
20 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea spp.) |
24 cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) |
27 cm |
Merlan (Merlangius merlangus) |
27 cm |
Mihalț-de-mare (Molva molva) |
63 cm |
Mihalț-de-mare albastru (Molva dipterygia) |
70 cm |
Langustină (Nephrops norvegicus) |
Lungime totală 70 mm, Lungimea carapacei 20 mm |
Cozi de langustină |
37 mm |
Macrou (Scomber spp.) |
20 cm (6) |
Hering (Clupea harengus) |
20 cm (6) |
Stavrid (Trachurus spp.) |
|
Hamsie (Engraulis encrasicolus) |
|
Biban (Dicentrarchus labrax) |
36 cm |
Sardină (Sardina pilchardus) |
11 cm (6) |
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) |
|
Homar (Homarus gammarus) |
87 mm |
Crab-păianjen (Maja squinado) |
120 mm |
Scoică-pieptene (Chlamys spp.) |
40 mm |
Ruditapes decussatus |
40 mm |
Venerupis pullastra |
38 mm |
Scoică de Manila (Venerupis philippinarum) |
35 mm |
Scoici marine (Venus verrucosa) |
40 mm |
Scoică cu cochilie tare (Callista chione) |
6 cm |
Scoică-brici (Ensis spp.) |
10 cm |
Spisula solida |
25 mm |
Specii de donax (Donax spp.) |
25 mm |
Pharus legumen |
65 mm |
Melc-de-mare (Buccinum undatum.) |
45 mm |
Caracatiță (Octopus vulgaris) |
750 g (3) |
Specii de langustă (Palinurus spp.) |
95 mm |
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris) |
22 mm (lungimea carapacei) |
Crab comun (Cancer pagurus) |
|
Scoici comestibile (Pecten maximus) |
100 mm |
(1)
Pentru stavridul (Trachurus picturatus) capturat în apele adiacente Insulelor Azore și sub suveranitatea sau jurisdicția Portugaliei, nu se aplică nicio dimensiune minimă de referință pentru conservare.
(2)
În subzona ICES 9 și zona CECAF 34.1.2 se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 9 cm.
(3)
În toate apele din partea Atlanticului Central și de Est care cuprinde diviziunile 34.1.1, 34.1.2 și 34.1.3 și subzona 34.2.0 a zonei de pescuit 34 din regiunea CECAF, se aplică o greutate a peștelui eviscerat de 450 g.
(4)
În apele Uniunii din subzonele ICES 8 și 9, se aplică o dimensiune minimă de referință pentru conservare de 130 mm.
(5)
Pentru capturile de crab comun cu vârșe și coșuri, un procent de maximum 1 % din greutatea totală a capturii poate consta în clești de crab detașați. Pentru capturile de crab comun cu ajutorul oricăror alte unelte de pescuit, poate fi debarcată o cantitate maximă de 75 kg sub formă de clești de crab detașați.
(6)
Prin derogare de la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dimensiunile minime de referință pentru conservare pentru sardină, hamsie, hering, stavrid negru și macrou nu se aplică în limita a 10 % în greutate în viu din totalul capturii reținute la bord din fiecare dintre aceste specii. Procentajul de sardină, hamsie, hering, stavrid sau macrou subdimensionați se calculează ca proporția în greutate în viu a tuturor organismelor marine de la bord după sortare sau la debarcare. Procentajul poate fi calculat pe baza unuia sau a mai multor eșantioane reprezentative. Limita de 10 % nu se depășește în timpul transbordării, debarcării, transportului, depozitării, expunerii sau vânzării.
(7)
►M1 Dimensiunea minimă de referință pentru conservare în cazul stavridului (Trachurus spp.) capturat în diviziunea ICES 8c și în subzona ICES 9 este de 12 cm pentru 5 % din cotele respective ale Spaniei și Portugaliei în aceste zone. În cadrul limitei respective de 5 %, în cazul pescuitului artizanal cu sistem de prindere cu năvod care utilizează plase de încurcare cu ajutorul cărora se trage captura pe plajă (xávega) în diviziunea ICES 9a, 1 % din cota de pescuit a Portugaliei poate fi capturată dacă dimensiunea este mai mică de 12 cm. ◄ În scopul controlării acestei cantități, factorul de conversie care trebuie aplicat la greutatea capturilor este 1,20. Aceste dispoziții nu se aplică pentru capturile care fac obiectul obligației de debarcare.
(8)
Această dimensiune minimă de referință pentru conservare se aplică până la 31 decembrie 2023.
(9)
În absența unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2023, începând cu 1 ianuarie 2024, dimensiunea minimă de referință pentru conservare aplicabilă este de 33 cm. |
1. Dimensiunile minime de referință pentru conservare specificate în prezenta parte pentru eglefin (Melanogrammus aeglefinus), cod saithe (Pollachius virens), polac (Pollachius pollachius), merluciu (Merluccius merluccius), cardină albă (Lepidorhombus spp.), limbă-de-mare (Solea spp.), cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa), merlan (Merlangius merlangus), mihalț-de-mare (Molva molva), mihalț-de-mare albastru (Molva dipterygia), macrou (Scomber spp.), hering nordic (Clupea harengus), stavrid (Trachurus spp.), hamsie (Engraulis encrasicolus) și sardină (Sardina pilchardus) se aplică pentru pescuitul recreativ în apele de sud-vest. Cu toate acestea, în cazul următoarelor specii capturate în cadrul pescuitului recreativ în subzona ICES 8 se aplică următoarele dimensiuni minime de referință pentru conservare:
Cod (Gadus morhua) |
42 cm |
Pagel argintiu (Pagellus Bogaraveo) |
40 cm |
Biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) |
42 cm |
PARTEA B
Dimensiunile ochiurilor de plasă
1. Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate
1.1. Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 70 mm ( 18 ) ( 19 ) sau de cel puțin 55 mm în diviziunea ICES 9a, la est de 7°23′48″ longitudine vestică.
1.2. Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de sud-vest, cu condiția:
să se respecte condițiile aferente stabilite în acest tabel, iar capturile accidentale de merluciu să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau
să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau mai multor state membre și sunt aprobate de Comisie. Pentru merluciu, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 70 mm sau, respectiv, de 55 mm în diviziunea ICES 9a la est de 7°23′48″ longitudine vestică.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 55 mm |
Întreaga zonă, cu excepția diviziunii ICES 9a la est de 7°23′48″ longitudine vestică |
Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului Pescuit dirijat de pagel argintiu Pescuit dirijat de macrou, stavrid și putasu cu traule de fund |
Cel puțin 35 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de limbă de mare punctată |
Cel puțin 55 mm |
Diviziunea ICES 9a la vest de 7°23′48″ longitudine vestică |
Pescuit dirijat de crustacee |
Cel puțin 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului Pescuit dirijat de creveți (Palaemon serratus, Crangon crangon) și de crab (Polybius henslowi) |
Mai puțin de 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de uvă |
2. Dimensiunile de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe și setci în derivă
2.1. Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 100 mm ( 20 ) sau, în diviziunea ICES 8c și subzona ICES 9, de cel puțin 80 mm.
2.2. Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiului de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru apele de sud-vest, cu condiția să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de merluciu să nu depășească 20 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 80 mm |
Întreaga zonă, cu excepția diviziunii ICES 8c și a subzonei ICES 9 |
Pescuit dirijat de biban-de-mare, merlan, calcan, cambulă și polac |
Cel puțin 60 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului |
Cel puțin 50 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii pelagice mici (1) care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului |
Cel puțin 40 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de barbun, creveți (Penaeus spp), crevete mantis, limbă de mare punctată și pește buzat |
(1)
Pentru sardine se poate utiliza o dimensiune a ochiului de plasă mai mică de 40 mm. |
PARTEA C
Zone închise sau cu restricții
1. Zonă închisă pentru conservarea merluciului în diviziunea ICES 9a
Se interzice pescuitul cu traule, năvoade daneze sau plase tractate similare în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
în perioada 1 octombrie-31 ianuarie a anului următor:
de la 1 decembrie până în ultima zi a lunii februarie a anului următor:
2. Zone închise pentru conservarea langustinei în diviziunea ICES 9a
2.1. Se interzice pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norevgicus) cu traule de fund, năvoade daneze sau plase tractate similare sau cu ajutorul coșurilor în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
în perioada 1 iunie-31 august:
în perioada 1 mai-31 august:
2.2. Este permis pescuitul cu traule de fund sau cu plase tractate similare sau coșuri în zonele geografice și în perioada menționate la punctul 2.1 litera (b), cu condiția ca toate capturile accidentale de langustină (Nephrops norvegicus) să fie debarcate și scăzute din cotele alocate.
2.3. Se interzice pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus) în zonele geografice și în afara perioadelor menționate la punctul 2.1. Capturile accidentale de langustină (Nephrops norvegicus) sunt debarcate și scăzute din cotele alocate.
3. Restricții privind pescuitul dirijat de hamsie în diviziunea ICES 8c
3.1. Se interzice pescuitul dirijat de hamsie cu traule pelagice în diviziunea ICES 8c.
3.2. Se interzice deținerea simultană la bord a traulelor pelagice și a plaselor-pungă în diviziunea ICES 8c.
4. Utilizarea plaselor fixe în subzonele ICES 8, 9, 10, și 12 la est de 27°V
4.1. În conformitate cu articolul 9 alineatul (7) litera (a) și prin derogare de la partea B punctul 2 din prezenta anexă, se permite utilizarea următoarelor unelte în ape cu o adâncime cartografiată mai mică de 600 m:
4.2. Se interzice pescuitul dirijat de specii de rechini de adâncime enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/2336 la adâncimi cartografiate mai mici de 600 m. În cazul în care sunt capturați accidental, rechinii de adâncime clasificați drept interziși în prezentul regulament și în alte acte legislative ale Uniunii se înregistrează nevătămați, pe cât posibil, și se eliberează cu promptitudine. Rechinii de adâncime care fac obiectul unor limite de captură se rețin la bord. Aceste capturi sunt debarcate și se scad din cotele alocate. În situațiile în care cota nu este disponibilă sau nu este suficientă pentru statul membru în cauză, Comisia poate recurge la dispozițiile prevăzute la articolul 105 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. În cazul în care navele unui stat membru capturează accidental o cantitate care depășește 10 tone de rechini de adâncime, navele respective nu mai beneficiază de derogările prevăzute la punctul 4.1.
4.3. Condiții pentru pescuitul cu anumite unelte remorcate autorizate în Golful Biscaya.
Prin derogare de la dispozițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 494/2002 de stabilire a unor măsuri tehnice suplimentare pentru refacerea rezervei de merluciu din subzonele ICES 3-7 și diviziunile ICES 8a, 8b, 8d și 8e, este permisă desfășurarea de activități de pescuit utilizând traule, plase-pungă daneze și unelte asemănătoare, cu excepția traulului lateral, cu dimensiunea ochiurilor de plasă de 70-99 mm în zona definită la articolul 5 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 494/2002, dacă unealta este echipată cu un panou cu ochiuri pătrate cu ochiuri de 100 mm.
5. Zone închise în vederea conservării pagelului argintiu în subzona ICES 8
În perioada 1 februarie-30 septembrie a fiecărui an, pescuitul cu paragate de fund (LLS) și cu traule de fund (OTB) în zona de vest a Mării Cantabrice, în dreptul regiunilor Asturias și Galicia, este interzis în zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
În perioada 1 ianuarie-30 iunie a fiecărui an, pescuitul de pagel argintiu în subzona ICES 8 este interzis navelor care arborează pavilionul francez.
Se interzice pescuitul recreativ de pagel argintiu în următoarele zonele geografice delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
Zona RF 1 (Cariño/Celeiro)
Zona RF 2 (Ribadeo)
Zona RF 3 (Navia):
Zona RF 4 (Ensenada Canero)
Zona RF 5 (Ensenada de Cabrera/Ría San Martín de la Arena)
Zona RF 6 (Ría de Treto)
Zona RF 7 (Bilbao/Plentzia)
Zona RF 8 (Bermeo/Mundaka)
Măsurile enumerate la punctele 5.1-5.3 se aplică până la 31 decembrie 2023.
ANEXA VIII
MAREA BALTICĂ
PARTEA A
Dimensiuni minime de referință pentru conservare
Specie |
Zone geografice |
Dimensiunea minimă de referință pentru conservare |
Cod (Gadus morhua) |
Subdiviziunile 22-32 |
35cm |
Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa) |
Subdiviziunile 22-32 |
25 cm |
Somon (Salmo salar) |
Subdiviziunile 22-30 și 32 |
60 cm |
Subdiviziunea 31 |
50 cm |
|
Cambulă (Platichthys flesus) |
Subdiviziunile 22-25 |
23 cm |
Subdiviziunile 26, 27 și 28 |
21 cm |
|
Subdiviziunile 29-32, la sud de paralela de 59° |
18 cm |
|
Calcan (Psetta maxima) |
Subdiviziunile 22-32 |
30 cm |
Calcan-neted (Scophthalmus rhombus) |
Subdiviziunile 22-32 |
30 cm |
Anghilă (Anguilla anguilla) |
Subdiviziunile 22-32 |
35 cm |
Păstrăv de mare (Salmo trutta) |
Subdiviziunile 22-25 și 29-32 |
40 cm |
Subdiviziunile 26, 27 și 28 |
50 cm |
PARTEA B
Dimensiunile ochiurilor de plasă
1. Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate
1.1. Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 120 mm pentru cele fabricate din T90 sau de cel puțin 105 mm pentru cele prevăzute cu o fereastră de ieșire Bacoma de 120 mm.
1.2. Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 1.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiurilor de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Baltică, cu condiția:
să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod să nu depășească 10 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit; sau
să se utilizeze alte modificări de selectivitate, care au fost evaluate de către CSTEP la cererea unuia sau mai multor state membre și sunt aprobate de Comisie. Pentru cod, modificările de selectivitate trebuie să aibă ca rezultat caracteristici de selectivitate echivalente sau superioare celei de 120 mm pentru plasele fabricate din T90 sau, respectiv, celei de 105 mm pentru cele prevăzute cu o fereastră de ieșire Bacoma de 120 mm.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 90 mm |
În subdiviziunile 22 și 23 |
Pescuit dirijat de pești plați1 (1) Pescuit dirijat de merlan |
Cel puțin 32 mm |
În subdiviziunile 22-27 |
Pescuit dirijat de hering, macrou, stavrid și putasu |
Cel puțin 16 mm |
În subdiviziunile 22-27 |
Pescuit dirijat de șprot (2) |
Cel puțin 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de alte specii decât pești plați care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului. |
Cel puțin 16 mm |
În subdiviziunile 28-32 |
Pescuit dirijat de specii pelagice mici care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului |
Mai puțin de 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de uvă |
(1)
Utilizarea beam-traulului nu este autorizată.
(2)
Capturile pot consta, până la 45 %, în hering în greutate în viu. |
2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe
2.1. Fără a aduce atingere obligației de debarcare, navele utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 110 mm sau, pentru pescuitul de somon, 157 mm.
2.2. Fără a aduce atingere obligației de debarcare și în pofida punctului 2.1, navele pot utiliza dimensiuni mai mici ale ochiului de plasă decât cele enumerate în tabelul următor pentru Marea Baltică, cu condiția să se respecte condițiile aferente stabilite în respectivul tabel, iar capturile accidentale de cod să nu depășească 10 % din totalul capturilor în greutate în viu ale tuturor resurselor biologice marine debarcate după fiecare campanie de pescuit sau 5 exemplare de somon.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții (1) |
Cel puțin 90 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii de pești plați |
Mai puțin de 90 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii pelagice mici |
Cel puțin 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de specii care nu fac obiectul unor limite de captură și care nu sunt cuprinse în altă parte a tabelului |
(1)
Este interzisă utilizarea setcilor, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec de peste 9 km pentru navele cu o lungime totală mai mică de 12 m și de peste 21 km pentru navele cu o lungime totală mai mare de 12 m. Timpul maxim de scufundare pentru astfel de unelte este de 48 de ore, cu excepția cazului în care se pescuiește sub strat de gheață. |
PARTEA C
Zone închise sau cu restricții
1. Restricții la pescuitul cu unelte tractate
Este interzis pe parcursul întregului an pescuitul cu orice unealtă tractată în zona geografică delimitată de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor poziții, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
2. Restricții la pescuitul de somon și păstrăv de mare
2.1. Se interzice pescuitul dirijat de somon (Salmo salar) sau păstrăv de mare (Salmo trutta):
în perioada 1 iunie-15 septembrie a fiecărui an în apele din subdiviziunile 22-31;
în perioada 15 iunie-30 septembrie a fiecărui an în apele din subdiviziunea 32.
2.2. Zona de interdicție în cursul sezonului închis este dincolo de patru mile marine măsurate de la liniile de bază.
2.3. Se permite reținerea la bord a somonului (Salmo salar) sau a păstrăvului de mare (Salmo trutta) capturat cu taliane.
3. Măsuri specifice pentru Golful Riga
3.1. Pentru a pescui în subdiviziunea 28-1, navele trebuie să dețină o autorizație de pescuit emisă în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
3.2. Statele membre se asigură că navele cărora li s-au emis autorizațiile de pescuit prevăzute la punctul 3.1 sunt incluse într-o listă care cuprinde numele și numărul de înmatriculare intern și care este disponibilă public pe un site, a cărui adresă este furnizată Comisiei și statelor membre de către fiecare stat membru.
3.3. Navele incluse în listă îndeplinesc următoarele condiții:
puterea totală a motorului (kW) navelor din liste nu trebuie să o depășească pe cea constatată pentru fiecare stat membru în perioada 2000-2001 în subdiviziunea 28-1; și
puterea motorului unei nave nu trebuie să depășească niciodată 221 kW.
3.4. Orice navă individuală din lista prevăzută la punctul 3.2 poate fi înlocuită de altă navă sau de alte nave, cu condiția ca:
o astfel de înlocuire să nu conducă la o creștere a puterii totale a motorului indicate la punctul 3.3 litera (a) pentru statul membru în cauză; și
puterea motorului oricărei nave de înlocuire să nu depășească niciodată 221 kW.
3.5. Un motor al oricărei nave individuale incluse în lista prevăzută la punctul 3.2 poate fi înlocuit, cu condiția ca:
prin înlocuirea unui motor să nu se atingă niciodată o putere de peste 221 kW a motorului navei; și
puterea motorului de înlocuire să nu fie de așa natură încât înlocuirea să conducă la o creștere a puterii totale a motorului indicate la punctul 3.3 litera (a) pentru statul membru în cauză.
3.6. În subdiviziunea 28-1, pescuitul cu traule este interzis în apele cu o adâncime mai mică de 20 m.
4. Zone cu restricții de pescuit
4.1. În perioada 1 mai-31 octombrie a fiecărui an, se interzice orice activitate de pescuit în zonele delimitate de unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor poziții, care se măsoară în conformitate cu sistemul de coordonate WGS84:
Zona 1:
Zona 2:
Zona 3:
4.2. Pescuitul dirijat de somon cu setci simple, plase de încurcare și setci cu sirec având o dimensiune a ochiului de plasă egală sau mai mare de 157 mm sau cu paragate flotante este permis. Nu este permisă păstrarea la bord a altor unelte.
4.3. Pescuitul dirijat de cod cu uneltele menționate la punctul 5.2 este interzis.
5. Restricții privind pescuitul de cambulă și de calcan
5.1. Este interzisă reținerea la bord a următoarelor specii de pește, atunci când sunt capturate în zonele geografice și în cursul perioadelor menționate mai jos:
Specie |
Zone geografice |
Perioadă |
Cambulă |
Subdiviziunile 26-29 la sud de 59°30′ N |
15 februarie-15 mai |
Subdiviziunea 32 |
15 februarie-31 mai |
|
Calcan |
Subdiviziunile 25, 26 și 28 la sud de 56°50′ N |
1 iunie-31 iulie |
5.2. Este interzis pescuitul dirijat cu traule, năvoade daneze sau unelte similare având o dimensiune a ochiului de plasă al sacului de traul egală sau mai mare de 90 mm sau cu setci simple, plase de încurcare sau setci cu sirec având o dimensiune a ochiului de plasă egală sau mai mare de 90 mm. Capturile accidentale de cambulă și calcan pot fi reținute la bord și debarcate în limita unui procent de 10 % în greutate în viu din captura totală reținută la bord pe parcursul perioadelor menționate la punctul 6.1.
6. Restricții privind pescuitul anghilei
Este interzisă reținerea la bord a anghilelor capturate cu orice unelte active. În cazul în care sunt capturate accidental, anghilele sunt eliberate imediat înapoi în mare nevătămate.
ANEXA IX
MAREA MEDITERANĂ
PARTEA A
Dimensiunile minime de referință pentru conservare
Specie |
Întreaga zonă |
Biban (Dicentrarchus labrax) |
25 cm |
Diplodus annularis |
12 cm |
Hiena mării (Diplodus puntazzo) |
18 cm |
Diplodus sargus |
23 cm |
Diplodus vulgaris |
18 cm |
Hamsie (Engraulis encrasicolus) |
9 cm (1) |
Epinephelus spp. |
45 cm |
Lithognathus mormyrus |
20 cm |
Merluciu (Merluccius merluccius) |
20 cm |
Specii de barbun (Mullus spp.) |
11 cm |
Pagellus acarne |
17 cm |
Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) |
33 cm |
Sparid (Pagellus erythrinus) |
15 cm |
Pagel argintiu (Pagrus pagrus) |
18 cm |
Meru cenușiu (Polyprion americanus) |
45 cm |
Sardină marocană (Sardina pilchardus) |
|
Macrou (Scomber spp.) |
18 cm |
Limbă-de-mare comună (Solea vulgaris) |
20 cm |
Sparus aurata |
20 cm |
Stavrid (Trachurus spp.) |
15 cm |
Langustină (Nephrops norvegicus) |
20 mm LC (3) |
70 mm LT (3) |
|
Homar (Homarus gammarus) |
105 mm LC (3) |
300 mm LT (3) |
|
Languste (Palinuridae) |
90 mm LC (3) |
Crevete roz de larg (Parapenaeus longirostris) |
20 mm LC (3) |
Scoici comestibile (Pecten jacobeus) |
10 cm |
Venerupis spp. |
25 mm |
Scoici Venus (Venus spp.) |
25 mm (5) |
(1)
Statele membre pot converti dimensiunea minimă de referință pentru conservare în 110 indivizi pe kilogram.
(2)
Statele membre pot converti dimensiunea minimă de referință pentru conservare în 55 indivizi pe kilogram.
(3)
LC – lungimea carapacei; LT – lungimea totală.
(4)
Această dimensiune minimă de referință pentru conservare nu se aplică alevinilor de sardină marocană debarcați pentru consum uman, în cazul în care sunt capturați cu unelte filtrante înconjurătoare de navă sau năvoade de plajă și cu autorizație, în conformitate cu dispozițiile naționale prevăzute într-un plan de gestionare menționat la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, cu condiția ca stocul respectiv de sardină marocană să se afle în limitele biologice de siguranță.
(5)
Prin derogare, de la 1 ianuarie 2023 până la 31 decembrie 2025, dimensiunea minimă de referință pentru conservare a scoicilor Venus (Venus spp.) este de 22 mm în apele teritoriale ale Italiei din subzonele geografice 9, 10, 17 și 18 ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011. |
PARTEA B
Dimensiunile ochiurilor de plasă
1. Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate
În Marea Mediterană, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă.
Dimensiunea ochiului de plasă (1) |
Zone geografice |
Condiții |
Sac de traul cu ochiuri pătrate de cel puțin 40 mm (2) |
Întreaga zonă |
La cererea justificată corespunzător a proprietarului navei, poate fi utilizat un sac de traul cu ochiuri rombice de 50 mm2 în locul sacului de traul cu ochiuri pătrate de 40 mm |
Cel puțin 20 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de sardine și hamsie |
(1)
Este interzisă utilizarea de plase cu o grosime a firului mai mare de 3 mm sau cu fir multiplu sau de plase cu grosimea firului mai mare de 6 mm în orice parte a unui traul de fund.
(2)
Numai un singur tip de plasă (fie de 40 mm cu ochiuri pătrate, fie de 50 mm cu ochiuri rombice) poate fi păstrat la bord sau utilizat. |
2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru uneltele de perimetru
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 14 mm |
Întreaga zonă |
Nu există |
3. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe
În Marea Mediterană, se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru setcile fixe de fund.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 16 mm |
Întreaga zonă |
Nu există |
4. Derogările existente de la dispozițiile prevăzute la punctele 1, 2 și 3 pentru unelte filtrante înconjurătoare de navă și năvoade de plajă care sunt afectate de un plan de gestionare menționat la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 și emise în temeiul articolului 9 din regulamentul respectiv se aplică în continuare în afara cazului în care se prevede altfel prin articolul 15 din prezentul regulament.
PARTEA C
Restricții privind utilizarea uneltelor de pescuit
1. Restricții privind utilizarea dragelor
Lățimea maximă a dragelor este de 3 m, cu excepția dragelor utilizate pentru pescuitul dirijat de bureți de mare.
2. Restricții privind utilizarea plaselor-pungă
Lungimea plaselor-pungă și a plaselor fără cablu de punguire este limitată la 800 m, cu o adâncime de scufundare de 120 m, cu excepția plaselor-pungă utilizate pentru pescuitul dirijat de ton.
3. Restricții privind utilizarea plaselor fixe
3.1. Este interzisă utilizarea următoarelor plase fixe:
o setcă cu sirec cu o adâncime de scufundare de peste 4 m;
o setcă fixă de fund sau o setcă compusă cu o adâncime de scufundare de peste 10 m, cu excepția cazului în care astfel de plase sunt mai scurte de 500 m, caz în care este permisă o adâncime de scufundare de maximum 30 m.
3.2. Este interzisă utilizarea tuturor setcilor simple, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec fabricate cu o grosime a firului mai mare de 0,5 mm.
3.3. Este interzisă deținerea la bord sau instalarea setcilor compuse de peste 2 500 m și a tuturor setcilor simple, a plaselor de încurcare sau a setcilor cu sirec de peste 6 000 m.
4. Restricții privind utilizarea paragatelor
4.1. Este interzis pentru navele de pescuit cu paragate de fund să dețină la bord sau să utilizeze mai mult de 5 000 de cârlige, cu excepția navelor care efectuează campanii de pescuit de peste 3 zile, care pot să transporte la bord sau să instaleze maximum 7 000 de cârlige.
4.2. Este interzis pentru navele de pescuit cu paragate de suprafață să dețină la bord sau să utilizeze un număr de cârlige mai mare decât numărul de cârlige pe navă stabilit în continuare:
2 500 de cârlige pentru pescuitul dirijat de pește-spadă; și
5 000 de cârlige pentru pescuitul dirijat de ton alb.
4.3. O navă care efectuează campanii de pescuit de peste 2 zile poate deține la bord un număr echivalent de cârlige de rezervă.
5. Restricții privind utilizarea de vârșe și coșuri
Este interzis să se dețină la bord sau să se instaleze mai mult de 250 de vârșe sau coșuri pe navă pentru a captura crustacee de apă adâncă.
6. Restricții privind pescuitul dirijat de pagel argintiu
Este interzis pescuitul dirijat de pagel argintiu (Pagellus bogaraveo) cu următoarele unelte:
7. Restricții la pescuitul cu lansatoare de harpoane
Se interzice pescuitul cu lansatoare de harpoane, dacă sunt utilizate împreună cu aparate de respirat sub apă (plămân subacvatic) sau noaptea, de la apus până la răsărit.
ANEXA X
MAREA NEAGRĂ
PARTEA A
Dimensiunile minime de referință pentru conservare
Specie |
Dimensiunea minimă de referință pentru conservare |
Calcan (Psetta maxima) |
45 cm |
PARTEA B
Dimensiunile ochiurilor de plasă
1. Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru unelte tractate pentru stocurile demersale
În Marea Neagră, se folosesc următoarele dimensiuni ale ochiurilor de plasă:
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 40 mm |
Întreaga zonă |
La cererea justificată corespunzător a proprietarului navei, poate fi utilizat un sac de traul cu ochiuri rombice de 50 mm () în locul sacului de traul cu ochiuri pătrate de 40 mm |
(1)
Numai un singur tip de plasă (fie de 40 mm cu ochiuri pătrate, fie de 50 mm cu ochiuri rombice) poate fi păstrat la bord sau utilizat. |
2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe
În Marea Neagră se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe:
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 400 mm |
Întreaga zonă |
Setci fixe de fund, atunci când sunt utilizate pentru capturarea calcanului |
3. Restricții privind utilizarea traulelor și dragelor
Este interzisă utilizarea traulelor și a dragelor la adâncimi de peste 1 000 m.
ANEXA XI
APELE UNIUNII DIN OCEANUL INDIAN ȘI DIN OCEANUL ATLANTIC DE VEST
PARTEA A
1. Dimensiunile de bază ale ochiurilor de plasă pentru uneltele tractate
În apele Uniunii din Oceanul Indian și din Oceanul Atlantic de Vest se aplică următoarele dimensiuni ale ochiurilor de plasă:
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 100 mm |
Toate apele din largul coastei Guyanei Franceze aflate sub jurisdicția și suveranitatea Franței |
Nu există |
Cel puțin 45 mm |
Toate apele din largul coastei Guyanei Franceze aflate sub jurisdicția și suveranitatea Franței |
Pescuit dirijat de creveți (Penaeus subtilis, Penaeus brasiliensis, Xiphopenaeus kroyeri) |
2. Dimensiunile de bază ale ochiului de plasă pentru uneltele de perimetru
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 14 mm |
Întreaga zonă |
Nu există |
PARTEA B
Zone închise sau cu restricții
Restricții privind activitățile de pescuit în zona de 24 de mile în jurul Mayotte
Este interzisă utilizarea de către nave a oricăror plase-pungă pentru pescuitul de ton și de specii similare pe o rază de 24 de mile marine de la coastele Mayotte, măsurate de la liniile de bază de la care sunt măsurate apele teritoriale.
ANEXA XII
ZONA DE REGLEMENTARE A CPANE
PARTEA A
Dimensiuni minime de referință pentru conservare
Specie |
CPANE |
Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) |
30 cm |
Mihalț-de-mare (Molva molva) |
63 cm |
Mihalț-de-mare albastru (Molva dipterygia) |
70 cm |
Macrou (Scomber spp.) |
30 cm |
Hering (Clupea harengus) |
20 cm |
PARTEA B
Dimensiuni ale ochiurilor de plasă
1. Dimensiuni ale ochiului de plasă de bază pentru unelte tractate
În zona de reglementare CPANE se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru sacul de traul.
Dimensiunea ochiului de plasă pentru sacul de traul |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 100 mm |
Întreaga zonă |
Nu există |
Cel puțin 35 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de putasu |
Cel puțin 32 mm |
ICES Subzonele 1 și 2 |
Pescuit dirijat de crevete nordic (Pandalus borealis). Se montează o sită de sortare cu un spațiu maxim între bare de 22 mm |
Cel puțin 16 mm |
Întreaga zonă |
Pescuit dirijat de macrou, capelin și argentină |
2. Dimensiuni de bază ale ochiului de plasă pentru plase fixe
În zona de reglementare CPANE se aplică următoarele dimensiuni ale ochiului de plasă pentru plasele fixe.
Dimensiunea ochiului de plasă |
Zone geografice |
Condiții |
Cel puțin 220 mm |
Întreaga zonă |
Nu există |
PARTEA C
Zone închise sau cu restricții
1. Măsuri pentru pescuitul de sebastă în Marea Irminger și în apele adiacente
1.1. Este interzisă capturarea de sebastă în apele internaționale din subzona ICES 5 și în apele Uniunii din subzonele ICES 12 și 14.
Prin derogare de la primul paragraf, este permisă capturarea de sebastă de la 11 mai la 31 decembrie în zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84 (denumite în continuare „zona de conservare a sebastei”):
1.2. În pofida punctului 1.1, pescuitul de sebastă poate fi permis, în temeiul unui act juridic al Uniunii, în afara zonei de conservare a sebastei din Marea Irminger și în apele adiacente de la 11 mai la 31 decembrie în fiecare an pe baza unui aviz științific și cu condiția ca CPANE să fi stabilit un plan de redresare pentru sebasta din respectiva zonă geografică. Participă la această activitate de pescuit doar navele Uniunii care au fost autorizate în mod corespunzător de statul membru de pavilion și care au transmis Comisiei notificarea în conformitate cu dispozițiile articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010.
1.3. Este interzisă utilizarea traulelor cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 100 mm.
1.4. Factorul de conversie care se aplică prezentării eviscerate și decapitate, inclusiv prezentării tăierii de tip japonez, a sebastei capturate în această zonă de pescuit este 1,70.
1.5. Comandanții navelor de pescuit implicate în activități de pescuit în afara zonei de conservare a sebastei transmit zilnic raportul de capturi prevăzut la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 după încheierea operațiunilor de pescuit din ziua calendaristică respectivă. Raportul indică capturile de la bord efectuate de la ultima comunicare a capturilor.
1.6. În plus față de articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, autorizația de pescuit pentru sebastă este valabilă numai în cazul în care rapoartele transmise de către nave sunt în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul respectiv și sunt consemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din același regulament.
1.7. Rapoartele menționate la punctul 1.6 se realizează în conformitate cu normele relevante.
2. Norme speciale pentru protejarea mihalțului-de-mare albastru
2.1. În perioada 1 martie-31 mai a fiecărui an este interzisă reținerea la bord a oricărei cantități de mihalț-de-mare albastru care depășește 6 tone pentru fiecare campanie de pescuit în zonele diviziunii ICES 6a delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
marginea platformei continentale a Scoției
marginea Rosemary Bank
fără a include zona delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
2.2. În cazul în care mihalțul-de-mare albastru face obiectul obligației de debarcare stabilite la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, nu se aplică punctul 2.1.
Este interzis pescuitul mihalțului-de-mare albastru utilizând orice unelte de pescuit în perioada și în zonele menționate la punctul 2.1.
2.3. Atunci când o navă de pescuit intră sau iese din zonele menționate la punctul 2.1, comandantul acesteia consemnează în jurnalul de bord data, ora și locul intrării și ieșirii.
2.4. În ambele zone menționate la punctul 2.1, în cazul în care o navă atinge cantitatea de 6 tone de mihalț-de-mare albastru, aceasta:
încetează imediat pescuitul și iese din zona în care se află;
nu poate reintra în niciuna dintre zone înainte de debarcarea capturii de la bord;
nu poate arunca în mare nicio cantitate de mihalț-de-mare.
2.5. Observatorii menționați la articolul 16 din Regulamentul (UE) 2016/2336care sunt numiți pe navele de pescuit prezente în una dintre zonele menționate la punctul 1, pentru eșantionarea adecvată a capturilor de mihalț-de-mare albastru, măsoară peștele din eșantioane și determină stadiul de maturitate sexuală a peștilor din subeșantion. Pe baza avizului CSTEP, statele membre stabilesc protocoale detaliate de eșantionare și de colaționare a rezultatelor.
2.6. În perioada 15 februarie-15 aprilie a fiecărui an se interzice utilizarea traulelor de fund, a paragatelor și a setcilor într-o zonă delimitată prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
3. Măsuri pentru pescuitul de sebastă în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2
3.1. Pescuitul dirijat de sebastă în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 2 este permis doar în perioada cuprinsă între 1 iulie și 31 decembrie a fiecărui an pentru nave care au mai fost implicate anterior în pescuitul de sebastă în zona de reglementare a CPANE.
3.2. Navele își limitează capturile accidentale de sebastă în cadrul altor activități de pescuit la maximum 1 % din captura totală reținută la bord.
3.3. Factorul de conversie care se aplică prezentării eviscerate și decapitate, inclusiv prezentării tăierii de tip japonez, a sebastei capturate în această zonă de pescuit este 1,70.
3.4. Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, comandanții navelor de pescuit implicate în astfel de activități de pescuit își raportează capturile zilnic.
3.5. În plus față de articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1236/2010, autorizația de pescuit pentru sebastă este valabilă numai în cazul în care rapoartele transmise de către nave sunt în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul respectiv și sunt consemnate în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din același regulament.
3.6. Statele membre asigură colectarea informațiilor științifice de către observatori științifici prezenți la bordul navelor aflate sub pavilionul lor. Informațiile colectate includ cel puțin date reprezentative privind compoziția în funcție de sex, vârstă și lungime, pe adâncimi. Aceste informații sunt raportate ICES de către autoritățile competente din statele membre.
3.7. Comisia informează statele membre asupra datei la care secretariatul CPANE notifică părților contractante la CPANE că a fost utilizată integral captura totală admisibilă (TAC). De la data respectivă, statele membre interzic pescuitul dirijat de sebastă pentru navele aflate sub pavilionul lor.
4. Caseta pentru eglefin din Rockall în subzona ICES 6
Orice activitate de pescuit, cu excepția celui cu paragate, este interzisă în zonele delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care sunt măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
PARTEA D
Zone închise pentru protecția habitatului sensibil
1. Se interzic traularea de fund și pescuitul cu unelte de pescuit fixe, inclusiv setci fixe de fund și paragate de fund, în următoarele zone, delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
Parte din dorsala Reykjanes:
Zona de nord a dorsalei medio-atlantice:
Zona mediană a dorsalei medio-atlantice (zona de fractură Charlie-Gibbs și regiunea frontală subpolară):
Zona de sud a dorsalei medio-atlantice:
Altair Seamounts:
Antialtair Seamounts:
Bancul Hatton:
Nord-vestul Rockall:
Sud-vestul Rockall (Empress of Britain Bank):
Zona 1
Zona 2
Zona 3
Edora’s bank
Southwest Rockall Bank
Zona 1
Zona 2
Hatton-Rockall Basin
Zona 1
Zona 2
Hatton Bank 2
Zona 1
Zona 2
Logachev Mound
Vestul Rockall Mound:
2. În cazul în care, în cursul activităților de pescuit în zonele de pescuit de fund noi și actuale din zona de reglementare a CPANE, cantitatea de corali vii sau de bureți vii capturați pe tip de echipament depășește 60 kg de corali vii și/sau 800 kg de bureți vii, nava informează statul său de pavilion, încetează pescuitul și se deplasează la minimum 2 mile marine de poziția dovedită prin probe a fi cea mai apropiată de locul exact în care a fost făcută respectiva captură.
ANEXA XIII
MĂSURI DE ATENUARE PENTRU REDUCEREA CAPTURILOR ACCIDENTALE DE SPECII SENSIBILE
Se aplică următoarele măsuri pentru monitorizarea și reducerea capturilor accidentale de specii sensibile:
Măsurile stabilite în părțile A, B și C.
Statele membre iau măsurile necesare pentru a colecta date științifice privind capturile accidentale de specii sensibile.
Ca urmare a unor dovezi științifice, validate de ICES, CSTEP sau în cadrul CGPM, ale impactului negativ al uneltelor de pescuit asupra speciilor sensibile, statele membre prezintă recomandări comune pentru măsuri de atenuare suplimentare vizând reducerea capturilor accidentale din speciile în cauză sau într-o zonă în cauză pe baza articolului 15 din prezentul regulament.
Statele membre monitorizează și evaluează eficacitatea măsurilor de atenuare stabilite în prezenta anexă.
PARTEA A
Cetacee
1. Activități de pescuit în care utilizarea dispozitivelor acustice de intimidare este obligatorie
1.1. Se interzice:
navelor cu o lungime totală de 12 m sau mai mare să utilizeze uneltele de pescuit în zonele specifice definite mai jos fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.
Zonă |
Unealta de pescuit |
Zona Mării Baltice delimitată printr-o linie care pornește dintr-un punct al coastei suedeze situat la 13° longitudine E și se continuă în următoarele direcții consecutiv: spre sud până la 55° latitudine N, spre est până la 14° longitudine E, spre nord până la coasta Suediei și zona delimitată de o linie care pornește dintr-un punct al coastei estice a Suediei situat la 55° 30′ latitudine N și se continuă în următoarele direcții: spre est până la 15° longitudine E, spre nord până la 56° latitudine N, spre est până la 16° longitudine E și spre nord până la coasta Suediei. |
Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare |
Subdiviziunea 24 a Mării Baltice (cu excepția zonei reglementate mai sus) |
Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare |
Subzona ICES 4 și diviziunea ICES 3a (numai de la 1 august la 31 octombrie) |
Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare sau o combinație a acestora, a căror lungime totală nu depășește 400 m |
|
Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare ≥ 220 mm |
Diviziunile ICES 7e, 7f, 7g, 7h și 7j |
Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare |
Diviziunea ICES 7d |
Orice setcă fixă de fund sau orice plasă de încurcare |
tuturor navelor să utilizeze uneltele de pescuit în zonele specifice definite mai jos fără utilizarea simultană a unor dispozitive acustice active de intimidare.
Zonă |
Unealta de pescuit |
|
În vestul și estul bancului de nisip Ryf Mew [partea interioară și exterioară a golfului Puck, în interiorul și în afara sitului Natura 2000 „Zatoka Pucka Półwysep Helski” (PLH220032)] Zona este definită ca zona maritimă delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate: |
Plase fixe () |
|
— 54,606030°N |
— 18,803830°E |
|
— 54,631210°N |
— 18,772230°E |
|
— 54,681520°N |
— 18,711720°E |
|
— 54,694090°N |
— 18,690050°E |
|
— 54,701420°N |
— 18,652120°E |
|
— 54,717640°N |
— 18,628640°E |
|
— 54,789790°N |
— 18,418240°E |
|
— 54,770450°N |
— 18,412820°E |
|
— 54,754770°N |
— 18,392950°E |
|
— 54,727580°N |
— 18,390240°E |
|
— 54,721830°N |
— 18,402890°E |
|
— 54,720780°N |
— 18,416430°E |
|
— 54,705080°N |
— 18,436300°E |
|
— 54,695130°N |
— 18,467000°E |
|
— 54,687800°N |
— 18,460680°E |
|
— 54,660040°N |
— 18,457070°E |
|
— 54,633310°N |
— 18,463390°E |
|
— 54,628590°N |
— 18,469710°E |
|
— 54,632780°N |
— 18,510350°E |
|
— 54,615480°N |
— 18,507640°E |
|
— 54,584510°N |
— 18,537440°E |
|
— 54,550380°N |
— 18,554600°E |
|
— 54,541970°N |
— 18,543760°E |
|
— 54,510950°N |
— 18,543760°E |
|
— 54,486220°N |
— 18,564530°E |
|
— 54,592910°N |
— 18,808350°E |
|
În cadrul sitului Natura 2000 „Sydvästskånes utsjövatten” (SE0430187), această interdicție se aplică între 1 mai și 31 octombrie. Zona este definită ca zona maritimă delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate: |
Plase fixe () |
|
— 55,35106°N |
— 12,97893°E |
|
— 55,22202°N |
— 13,53572°E |
|
— 55,01445°N |
— 13,39068°E |
|
— 55,01099°N |
— 13,20750°E |
|
— 55,07472°N |
— 13,16464°E |
|
— 55,12709°N |
— 12,97429°E |
|
— 55,09678°N |
— 12,97513°E |
|
— 55,16606°N |
— 12,79373°E |
|
— 55,24938°N |
— 12,67606°E |
|
— 55,30773°N |
— 12,63771°E |
|
— 55,33667°N |
— 12,64080°E |
|
— 55,34481°N |
— 12,69023°E |
|
— 55,30593°N |
— 12,70856°E |
|
— 55,27558°N |
— 12,80246°E |
|
— 55,26932°N |
— 12,88011°E |
|
— 55,27786°N |
— 12,92801°E |
|
(1)
Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiția plaselor fixe. |
1.2. Punctul 1.1 nu se aplică în cazul operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice care sunt efectuate cu autorizarea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză și care au drept obiectiv elaborarea de noi măsuri tehnice pentru a reduce capturile accidentale sau uciderea cetaceelor.
1.3. Statele membre iau măsurile necesare pentru monitorizarea și evaluarea, prin intermediul unor studii științifice sau proiecte-pilot, a efectelor dispozitivelor acustice de intimidare în activitățile și zonele de pescuit vizate.
2. Activitățile de pescuit care trebuie monitorizate
2.1. Se aplică anual și se stabilesc pentru navele care arborează pavilionul respectivelor state membre și care au o lungime totală de 15 m sau mai mare programe de monitorizare a capturilor accidentale de cetacee pentru activitățile de pescuit și în condițiile definite în continuare.
Zonă |
Unealtă |
Subzonele ICES 6, 7 și 8 |
Traule pelagice (simple și duble) |
Marea Mediteraneeană (la est de linia 5° 36′ longitudine vestică) |
Traule pelagice (simple și duble) |
Diviziunile ICES 6a, 7a, 7b, 8a, 8b, 8c și 9a |
Setcă fixă de fund sau plase de încurcare cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă egală cu sau mai mare de 80 mm |
Subzona ICES 4, diviziunea ICES 6a și subzona ICES 7, cu excepția diviziunilor ICES 7c și 7k |
Setci în derivă |
Diviziunile ICES 3a, 3b, 3c, 3d la sud de 59° N, 3d la nord de 59° (numai de la 1 iunie la 30 septembrie), și subzonele ICES 4 și 9 |
Traule pelagice (simple și duble) |
Subzonele ICES 6, 7, 8 și 9 |
Traule cu deschidere mare |
Diviziunile ICES 3b, 3c și 3d |
Setcă fixă de fund sau plase de încurcare cu dimensiuni ale ochiurilor de plasă egală cu sau mai mare de 80 mm |
2.2. Punctul 2.1 nu se aplică în cazul operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice care sunt efectuate cu autorizarea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză și care au drept obiectiv elaborarea de noi măsuri tehnice pentru a reduce capturile accidentale sau uciderea cetaceelor.
3. Măsuri speciale în Marea Baltică
Pescuitul este permis numai cu vârșe, capcane și paragate în următoarele zone delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care sunt măsurate în conformitate cu sistemul WGS84:
„Midsjöbank de nord”:
— 56,241°N |
— 17,042°E |
— 56,022°N |
— 17,202°E |
— 56,380°N |
— 17,675°E |
— 56,145°N |
— 17,710°E |
Se interzice pescuitul cu toate tipurile de plase fixe ( 21 ) în următoarele zone delimitate prin unirea secvențială cu loxodrome a următoarelor coordonate, care se măsoară în conformitate cu sistemul WGS84:
Situl Natura 2000 „Hoburgs bank och Midsjöbankarna” (SE0330308)
— 55,64194°N |
— 17,55060°E |
— 55,77718°N |
— 17,45729°E |
— 55,80195°N |
— 17,32586°E |
— 55,69214°N |
— 17,11479°E |
— 55,54258°N |
— 17,18434°E |
— 55,50003°N |
— 17,00016°E |
— 55,37749°N |
— 16,58925°E |
— 56,01093°N |
— 16,61700°E |
— 56,45158°N |
— 17,14420°E |
— 56,50419°N |
— 18,05446°E |
— 56,84110°N |
— 18,08191°E |
— 56,82638°N |
— 18,64635°E |
— 56,67028°N |
— 18,75222°E |
— 56,40337°N |
— 18,60704°E |
— 55,79712°N |
— 18,03668°E |
— 55,78242°N |
— 17,99611°E |
— 55,64194°N |
— 17,55060°E |
„Midsjöbank de sud”
„Midsjöbank de sud” este definită ca fiind partea suedeză din zona Midsjöbank de sud, care acoperă toate apele situate între situl Natura 2000 Hoburgs bank och Midsjöbankarna (SE0330308) și frontiera suedezo-poloneză. Apele poloneze sunt delimitate ca zonă situată între următoarele coordonate:
— 55,377°N |
— 16,589°E |
— 55,466°N |
— 17,538°E |
— 55,797°N |
— 18,037°E |
Se interzice pescuitul cu plase fixe (21) în zonele delimitate de loxodromele care unesc secvențial următoarele seturi de coordonate, între 1 noiembrie și 31 ianuarie:
Situl Natura 2000 „Adler Grund og Rønne Banke” (DK00VA261)
— 55,035336°N |
— 14,459815°E |
— 54,971063°N |
— 14,607236°E |
— 54,812483°N |
— 14,413654°E |
— 54,812496°N |
— 14,171885°E |
Situl Natura 2000 „Adlergrund” (DE1251301)
— 55,64194°N |
— 17,55060°E |
— 55,77718°N |
— 17,45729°E |
— 55,80195°N |
— 17,32586°E |
— 55,69214°N |
— 17,11479°E |
— 55,54258°N |
— 17,18434°E |
— 55,50003°N |
— 17,00016°E |
— 55,37749°N |
— 16,58925°E |
— 56,01093°N |
— 16,61700°E |
— 56,45158°N |
— 17,14420°E |
— 56,50419°N |
— 18,05446°E |
— 56,84110°N |
— 18,08191°E |
— 56,82638°N |
— 18,64635°E |
— 56,67028°N |
— 18,75222°E |
— 56,40337°N |
— 18,60704°E |
— 55,79712°N |
— 18,03668°E |
— 55,78242°N |
— 17,99611°E |
— 55,64194°N |
— 17,55060°E |
Situl Natura 2000 „Westliche Rönnebank” (DE1249301)
— 54,70283°N |
— 14,10320°E |
— 54,64811°N |
— 13,99096°E |
— 54,66159°N |
— 13,97909°E |
— 54,67779°N |
— 13,96169°E |
— 54,69590°N |
— 13,93852°E |
— 54,70927°N |
— 13,91839°E |
— 54,71866°N |
— 13,90198°E |
— 54,74805°N |
— 13,96202°E |
— 54,77042°N |
— 14,00388°E |
— 54,76700°N |
— 14,00920°E |
— 54,72013°N |
— 14,07838°E |
— 54,70283°N |
— 14,10320°E |
Situl Natura 2000 „Pommersche Bucht mit Oderbank” (DE1652301)
— 54,12615°N |
— 14,20141°E |
— 54,23882°N |
— 14,16802°E |
— 54,27765°N |
— 14,06962°E |
— 54,44113°N |
— 14,07828°E |
— 54,50001°N |
— 14,05618°E |
— 54,50001°N |
— 14,05786°E |
— 54,50000°N |
— 14,74218°E |
— 54,49839°N |
— 14,74796°E |
— 54,38175°N |
— 14,59768°E |
— 54,16732°N |
— 14,35027°E |
— 54,12576°N |
— 14,23746°E |
— 54,12608°N |
— 14,20783°E |
— 54,12615°N |
— 14,20141°E |
Situl Natura 2000 „Greifswalder Boddenrandschwelle und Teile der Pommerschen Bucht” (DE1749302)
Zona maritimă delimitată de:
loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate:
— 54,34995°N |
— 13,75007°E |
— 54,35002°N |
— 13,78340°E |
— 54,31672°N |
— 13,88336°E |
— 54,25958°N |
— 14,00053°E |
— 54,27765°N |
— 14,06962°E |
— 54,23882°N |
— 14,16802°E |
— 54,12615°N |
— 14,20141°E |
— 54,18295°N |
— 13,98338°E |
— 54,14431°N |
— 13,86995°E |
— 54,14633°N |
— 13,83198°E |
— 54,14714°N |
— 13,83127°E |
— 54,15004°N |
— 13,82926°E |
— 54,15088°N |
— 13,82880°E |
— 54,15144°N |
— 13,82881°E |
— 54,18832°N |
— 13,82347°E |
— 54,18832°N |
— 13,82346°E |
— 54,19374°N |
— 13,82268°E |
— 54,21375°N |
— 13,80557°E |
— 54,23009°N |
— 13,79156°E |
— 54,23160°N |
— 13,77499°E |
— 54,23358°N |
— 13,75603°E |
— 54,27407°N |
— 13,72601°E |
Linia de coastă de la 54,35002° N 13,72601°E la 54,27765°N 13,75007°E
Situl Natura 2000 „Ostoja na Zatoce Pomorskiej” (PLH990002).
Zona maritimă delimitată de:
loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate:
— 54,32395°N |
— 15,38526°E |
— 54,25835°N |
— 15,38440°E |
— 54,24455°N |
— 15,38422°E |
— 54,19953°N |
— 15,38237°E |
— 54,16881°N |
— 15,38111°E |
— 54,15807°N |
— 15,38067°E |
— 54,15804°N |
— 15,38067°E |
coasta de la 54,15804°N 15,38067°E la 54,00013°N 14,65346°E
loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate:
— 54,00013°N |
— 14,65346°E |
— 53,99989°N |
— 14,65269°E |
— 53,99982°N |
— 14,65200°E |
— 53,99987°N |
— 14,65201°E |
— 54,01629°N |
— 14,64664°E |
— 53,97913°N |
— 14,49071°E |
— 53,95057°N |
— 14,43891°E |
— 53,93854°N |
— 14,45827°E |
coasta de la 53,93854°N 14,45827°E la 53,92176°N 14,28495°E
loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate, citite în ordinea coloanei:
— 53,92176°N |
— 14,28495°E |
— 54,48498°N |
— 14,79511°E |
— 54,47014°N |
— 14,85220°E |
— 53,92905°N |
— 14,28883°E |
— 54,48476°N |
— 14,79733°E |
— 54,47135°N |
— 14,85316°E |
— 53,93619°N |
— 14,29442°E |
— 54,48434°N |
— 14,79876°E |
— 54,47238°N |
— 14,85454°E |
— 53,94698°N |
— 14,30494°E |
— 54,48346°N |
— 14,80031°E |
— 54,47294°N |
— 14,85603°E |
— 53,94830°N |
— 14,31365°E |
— 54,48261°N |
— 14,80164°E |
— 54,47313°N |
— 14,85830°E |
— 53,95213°N |
— 14,33902°E |
— 54,48179°N |
— 14,80253°E |
— 54,47319°N |
— 14,86005°E |
— 53,97892°N |
— 14,33091°E |
— 54,48092°N |
— 14,80321°E |
— 54,47303°N |
— 14,86222°E |
— 53,97914°N |
— 14,33084°E |
— 54,47987°N |
— 14,80368°E |
— 54,47261°N |
— 14,86469°E |
— 54,10243°N |
— 14,29333°E |
— 54,47887°N |
— 14,80444°E |
— 54,47191°N |
— 14,86718°E |
— 54,12747°N |
— 14,28383°E |
— 54,47743°N |
— 14,80590°E |
— 54,47115°N |
— 14,86915°E |
— 54,12688°N |
— 14,25228°E |
— 54,47594°N |
— 14,80723°E |
— 54,47031°N |
— 14,87098°E |
— 54,12728°N |
— 14,24162°E |
— 54,47431°N |
— 14,80922°E |
— 54,46938°N |
— 14,87249°E |
— 54,16731°N |
— 14,35028°E |
— 54,47285°N |
— 14,81127°E |
— 54,46819°N |
— 14,87436°E |
— 54,16880°N |
— 14,35199°E |
— 54,47083°N |
— 14,81463°E |
— 54,46476°N |
— 14,87841°E |
— 54,16889°N |
— 14,35222°E |
— 54,46903°N |
— 14,81781°E |
— 54,46234°N |
— 14,88129°E |
— 54,38286°N |
— 14,59913°E |
— 54,46704°N |
— 14,82181°E |
— 54,46009°N |
— 14,88427°E |
— 54,49418°N |
— 14,74253°E |
— 54,46523°N |
— 14,82507°E |
— 54,45760°N |
— 14,88823°E |
— 54,49380°N |
— 14,74525°E |
— 54,46369°N |
— 14,82837°E |
— 54,45514°N |
— 14,89218°E |
— 54,49272°N |
— 14,75092°E |
— 54,46218°N |
— 14,83167°E |
— 54,45298°N |
— 14,89570°E |
— 54,49188°N |
— 14,75496°E |
— 54,46121°N |
— 14,83447°E |
— 54,44969°N |
— 14,90148°E |
— 54,49095°N |
— 14,75871°E |
— 54,46044°N |
— 14,83791°E |
— 54,44706°N |
— 14,90626°E |
— 54,48966°N |
— 14,76338°E |
— 54,46010°N |
— 14,84096°E |
— 54,44515°N |
— 14,90988°E |
— 54,48813°N |
— 14,76830°E |
— 54,46010°N |
— 14,84096°E |
— 54,44264°N |
— 14,91458°E |
— 54,48735°N |
— 14,77153°E |
— 54,46018°N |
— 14,84560°E |
— 54,44081°N |
— 14,91853°E |
— 54,48661°N |
— 14,77585°E |
— 54,46076°N |
— 14,84763°E |
— 54,43878°N |
— 14,92371°E |
— 54,48597°N |
— 14,77957°E |
— 54,46185°N |
— 14,84974°E |
— 54,43679°N |
— 14,92842°E |
— 54,48525°N |
— 14,78345°E |
— 54,46303°N |
— 14,85090°E |
— 54,43529°N |
— 14,93180°E |
— 54,48506°N |
— 14,78639°E |
— 54,46454°N |
— 14,85156°E |
— 54,43364°N |
— 14,93526°E |
— 54,48516°N |
— 14,79048°E |
— 54,46628°N |
— 14,85192°E |
— 54,43167°N |
— 14,93970°E |
— 54,48510°N |
— 14,79239°E |
— 54,46903°N |
— 14,85211°E |
— 54,43013°N |
— 14,94295°E |
loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate, citite în ordinea coloanei:
— 54,30457°N |
— 15,24969°E |
— 54,31048°N |
— 15,36540°E |
— 54,30337°N |
— 15,25282°E |
— 54,31376°N |
— 15,36389°E |
— 54,30277°N |
— 15,25502°E |
— 54,31833°N |
— 15,36227°E |
— 54,30249°N |
— 15,25746°E |
— 54,32214°N |
— 15,36082°E |
— 54,30267°N |
— 15,26188°E |
— 54,32356°N |
— 15,36059°E |
— 54,30319°N |
— 15,26968°E |
— 54,32452°N |
— 15,36102°E |
— 54,30321°N |
— 15,27431°E |
— 54,32527°N |
— 15,36217°E |
— 54,30327°N |
— 15,27860°E |
— 54,32726°N |
— 15,36727°E |
— 54,30238°N |
— 15,28297°E |
— 54,32853°N |
— 15,37192°E |
— 54,30115°N |
— 15,28744°E |
— 54,32944°N |
— 15,37681°E |
— 54,30039°N |
— 15,29080°E |
— 54,33059°N |
— 15,38341°E |
— 54,29976°N |
— 15,29354°E |
— 54,33088°N |
— 15,38527°E |
— 54,29886°N |
— 15,29724°E |
— 54,33089°N |
— 15,38535°E |
— 54,29858°N |
— 15,29968°E |
|
|
— 54,29829°N |
— 15,30447°E |
|
|
— 54,29812°N |
— 15,31408°E |
|
|
— 54,29777°N |
— 15,32068°E |
|
|
— 54,29695°N |
— 15,32706°E |
|
|
— 54,29610°N |
— 15,33412°E |
|
|
— 54,29570°N |
— 15,33741°E |
|
|
— 54,29523°N |
— 15,34150°E |
|
|
— 54,29497°N |
— 15,34467°E |
|
|
— 54,29501°N |
— 15,34994°E |
|
|
— 54,29578°N |
— 15,35382°E |
|
|
— 54,29752°N |
— 15,35843°E |
|
|
— 54,29935°N |
— 15,36192°E |
|
|
— 54,30108°N |
— 15,36420°E |
|
|
— 54,30289°N |
— 15,36536°E |
|
|
— 54,30516°N |
— 15,36587°E |
|
|
— 54,30711°N |
— 15,36580°E |
|
|
Partea marină a sitului Natura 2000 „Wolin i Uznam” (PLH320019)
Zona este definită ca fiind zona maritimă delimitată legând:
loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate:
— 53,93854°N |
— 14,45827°E |
— 53,95057°N |
— 14,43891°E |
— 53,97913°N |
— 14,49071°E |
— 54,01629°N |
— 14,64664°E |
— 53,99987°N |
— 14,65201°E |
linia de coastă între 53,93854°N și 14,45827°E
Situl Natura 2000 „Pommersche Bucht” (DE1552401)
Zona maritimă delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele coordonate:
— 54,12576°N |
— 14,23746°E |
— 54,12615°N |
— 14,20141°E |
— 54,23882°N |
— 14,16801°E |
— 54,27765°N |
— 14,06962°E |
— 54,44109°N |
— 14,07828°E |
— 54,44113°N |
— 14,07828°E |
— 54,61491°N |
— 14,01307°E |
— 54,62898°N |
— 14,00541°E |
— 54,64622°N |
— 13,99307°E |
— 54,64642°N |
— 13,99285°E |
— 54,64811°N |
— 13,99096°E |
— 54,72155°N |
— 14,14161°E |
— 54,81190°N |
— 14,23910°E |
— 54,81190°N |
— 14,41303°E |
— 54,65773°N |
— 14,41303°E |
— 54,53561°N |
— 14,63560°E |
— 54,53208°N |
— 14,62721°E |
— 54,50000°N |
— 14,74218°E |
— 54,49839°N |
— 14,74796°E |
— 54,38175°N |
— 14,59768°E |
— 54,16732°N |
— 14,35027°E |
— 54,12576°N |
— 14,23746°E |
Se interzice pescuitul cu plase fixe (21) în zonele delimitate de loxodromele care unesc secvențial următoarele seturi de coordonate, de la 1 noiembrie la 30 aprilie:
Situl Natura 2000 „Sydvästskånes utsjövatten” (SE0430187)
— 55,35106°N |
— 12,97893°E |
— 55,22202°N |
— 13,53572°E |
— 55,01445°N |
— 13,39068°E |
— 55,01099°N |
— 13,20750°E |
— 55,07472°N |
— 13,16464°E |
— 55,12709°N |
— 12,97429°E |
— 55,09678°N |
— 12,97513°E |
— 55,16606°N |
— 12,79373°E |
— 55,24938°N |
— 12,67606°E |
— 55,30773°N |
— 12,63771°E |
— 55,33667°N |
— 12,64080°E |
— 55,34481°N |
— 12,69023°E |
— 55,30593°N |
— 12,70856°E |
— 55,27558°N |
— 12,80246°E |
— 55,26932°N |
— 12,88011°E |
— 55,27786°N |
— 12,92801°E |
Statele membre se asigură că autoritățile de control pot monitoriza în orice moment activitatea navei de pescuit pentru a pune în aplicare măsurile prevăzute la punctele 3.1-3.4.
PARTEA B
Păsări marine
În cazul în care datele menționate la punctul 2 din partea introductivă a prezentei anexe indică, în cadrul anumitor activități de pescuit, un nivel al capturilor accidentale de păsări marine care constituie o amenințare serioasă la adresa stării de conservare a păsărilor marine respective, statele membre utilizează dispozitive pentru alungarea păsărilor și/sau dispozitive cu greutăți, dacă există dovezi științifice că această utilizare are un avantaj pentru conservare în zona respectivă, și, atunci când acest lucru este practic și benefic, întind paragate pe timp de noapte, cu păstrarea unui nivel minim al iluminatului, necesar pentru siguranță.
PARTEA C
Țestoase marine
1. Activități de pescuit în care utilizarea unui dispozitiv de excludere a țestoaselor este obligatorie
1.1. Se interzice navelor să utilizeze uneltele de pescuit menționate mai jos în zonele specifice definite mai jos fără utilizarea simultană a unui dispozitiv de excludere a țestoaselor.
Zonă |
Specie |
Unealtă |
Apele Uniunii din Oceanul Indian și din Oceanul Atlantic de Vest |
Creveți (Penaeus spp., Xiphopenaeus kroyeri) |
Orice traul pentru creveți |
1.2. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să stabilească norme detaliate privind descrierea dispozitivului menționat la punctul 1.1.
ANEXA XIV
SPECII PENTRU INDICATORII DE PERFORMANȚĂ ÎN MATERIE DE SELECTIVITATE
Marea Nordului |
Apele de nord-vest |
Apele de sud-vest |
Marea Baltică |
Marea Mediterană |
Cod |
Cod |
Merluciu |
Cod |
Merluciu |
Eglefin |
Eglefin |
Merlan |
Cambulă de Baltica |
Barbun |
Cod saithe |
Cod saithe |
Cardină albă |
|
|
Merlan |
Merlan |
|
|
|
Cambulă de Baltica |
Cambulă de Baltica |
|
|
|
( 1 ) Diviziunile ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind comunicarea datelor statistice referitoare la capturile nominale de către statele membre care practică pescuitul în Atlanticul de Nord-Est (JO L 87, 31.3.2009, p. 70).
( 2 ) Zonele CECAF (zona central-estică a Atlanticului sau zona principală de pescuit FAO 34) sunt cele definite în Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind transmiterea statisticilor cu privire la capturile nominale de către statele membre care pescuiesc în alte zone decât Atlanticul de Nord (JO L 87, 31.3.2009, p. 1).
( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).
( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de stabilire a unui sistem de control și de asigurare a respectării aplicabil în zona reglementată de Convenția privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2791/1999 al Consiliului (JO L 348, 31.12.2010, p. 17).
( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 734/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind protecția ecosistemelor marine vulnerabile din marea liberă împotriva efectelor nocive ale uneltelor de pescuit de fund (JO L 201, 30.7.2008, p. 8).
( 6 ) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1).
( *1 ) Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).”;
( *2 ) Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).”;
( *3 ) Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).”;
( *4 ) Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1380/2013, (UE) 2016/1139, (UE) 2018/973, (UE) 2019/472 și (UE) 2019/1022 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 105).”;
( 7 ) În sensul prezentei anexe:
( 8 ) Atunci când se pescuiește cu beam-traule, lungimea maximă a traversei sau lungimea totală a traverselor măsurată ca sumă a lungimii fiecărei traverse nu trebuie să depășească 24 de metri sau nu poate fi extinsă până la o lungime mai mare de 24 de metri. Lungimea unei traverse este măsurată între extremitățile sale, incluzând atașamentele acesteia. Acest lucru nu aduce atingere măsurilor mai specifice stabilite în anumite zone din Marea Nordului.
( 9 ) Atunci când se pescuiește în subdiviziunile Skagerrak și Kattegat cu traule cu panouri cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 120 mm, se montează un panou superior cu ochiuri rombice cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 270 mm sau un panou superior cu ochiuri pătrate cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 140 mm. Ca alternativă, în subdiviziunea Kattegat se poate monta un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm în perioada 1 octombrie-31 decembrie.
( 10 ) Atunci când se pescuiește în subdiviziunea Kattegat cu năvoade cu o dimensiune a ochiurilor de plasă mai mică de 120 mm, se montează un panou superior cu ochiuri rombice cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 270 mm sau un panou superior cu ochiuri pătrate cu o dimensiune a ochiurilor de plasă de cel puțin 140 mm. Ca alternativă, se poate monta un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 120 mm în perioada 1 august-31 octombrie.
( 11 ) „SepNep” înseamnă un traul cu panouri care:
( 12 ) Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de stabilire a unor condiții specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est și a unor dispoziții referitoare la pescuitul în apele internaționale din zona Atlanticului de Nord-Est și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2347/2002 al Consiliului (JO L 354, 23.12.2016, p. 1).
( 13 ) Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (JO L 157, 20.6.2017, p. 1).
( 14 ) În absența unor noi norme adoptate înainte de 31 decembrie 2023, începând cu 1 ianuarie 2024, dimensiunea minimă de referință pentru conservare aplicabilă pentru pagelul argintiu este de 33 cm.
( 15 ) Urmează să fie introdus treptat de-a lungul unei perioade de doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
( 16 ) Se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 220 mm pentru pescuitul de pește pescar. În diviziunile ICES 7d și 7e se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 110 mm pentru pescuitul dirijat de polac și merluciu.
( 17 ) Regulamentul delegat (UE) 2018/2034 al Comisiei din 18 octombrie 2018 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit de specii demersale în apele de nord-vest pentru perioada 2019-2021 (JO L 327, 21.12.2018, p. 8).
( 18 ) Această dispoziție nu aduce atingere articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 494/2002.
( 19 ) La pescuitul dirijat de langustină (Nephrops norvegicus), atunci când se pescuiește în diviziunile ICES 8a, 8b, 8d și 8e, se montează un panou cu ochiuri pătrate de cel puțin 100 mm sau un dispozitiv de selecție echivalent. La pescuitul dirijat de limbă-de-mare cu beam-traule, în jumătatea superioară a părții anterioare a plasei se montează un panou cu o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 180 mm.
( 20 ) La pescuitul dirijat de pește-pescar, se utilizează o dimensiune a ochiului de plasă de cel puțin 220 mm.
( 21 ) Setcile în semi-derivă, clasificate în Registrul flotei elaborat de Comisia Europeană ca setci simple (GNS), care sunt ancorate de fundul mării pe o parte, se încadrează în definiția plaselor fixe.