02019L0878 — RO — 28.12.2020 — 001.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
DIRECTIVA (UE) 2019/878 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește entitățile exceptate, societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere și măsurile de conservare a capitalului (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 150 7.6.2019, p. 253) |
Astfel cum a fost modificată prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
DIRECTIVA (UE) 2021/338 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 16 februarie 2021 |
L 68 |
14 |
26.2.2021 |
Rectificată prin:
DIRECTIVA (UE) 2019/878 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 20 mai 2019
de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește entitățile exceptate, societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere și măsurile de conservare a capitalului
(Text cu relevanță pentru SEE)
Articolul 1
Modificări aduse Directivei 2013/36/UE
Directiva 2013/36/UE se modifică după cum urmează:
La articolul 2, alineatele (5) și (6) se înlocuiesc cu următorul text:
Prezenta directivă nu se aplică următoarelor:
accesul la activitatea firmelor de investiții, în măsura în care este reglementată de Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( *1 );
bănci centrale;
oficii poștale care efectuează operațiuni de virament;
în Danemarca, «Eksport Kredit Fonden», «Eksport Kredit Fonden A/S», «Danmarks Skibskredit A/S» și «KommuneKredit»;
în Germania, «Kreditanstalt für Wiederaufbau», «Landwirtschaftliche Rentenbank», «Bremer Aufbau-Bank GmbH», «Hamburgische Investitions- und Förderbank», «Investitionsbank Berlin», «Investitionsbank des Landes Brandenburg», «Investitionsbank Schleswig-Holstein», «Investitions- und Förderbank Niedersachsen – NBank», «Investitions- und Strukturbank Rheinland-Pfalz», «Landeskreditbank Baden-Württemberg – Förderbank», «LfA Förderbank Bayern», «NRW.BANK», «Saarländische Investitionskreditbank AG», «Sächsische Aufbaubank – Förderbank», «Thüringer Aufbaubank», întreprinderi care, în sensul «Wohnungsgemeinnützigkeitsgesetz», sunt recunoscute ca organisme ale politicii naționale în domeniul locuințelor și care nu sunt angajate în principal în tranzacții bancare, precum și întreprinderi care, în sensul legii respective, sunt recunoscute ca organisme fără scop lucrativ în domeniul locuințelor;
în Estonia, «hoiu-laenuühistud», ca întreprinderi cooperative care sunt recunoscute în conformitate cu «hoiu-laenuühistu seadus»;
în Irlanda, «Strategic Banking Corporation of Ireland», «credit unions» și «friendly societies»;
în Grecia, «Ταμείο Παρακαταυηκών και Δανείων» (Tamio Parakatathikon kai Danion);
în Spania, «Instituto de Crédito Oficial»;
în Franța, «Caisse des dépôts et consignations»;
în Croația, «kreditne unije» și «Hrvatska banka za obnovu i razvitak»;
în Italia, «Cassa depositi e prestiti»;
în Letonia, «krājaizdevu sabiedrības», întreprinderi care sunt recunoscute în conformitate cu «krājaizdevu sabiedrību likums» ca întreprinderi cooperative prestatoare de servicii financiare numai către membrii lor;
în Lituania, «kredito unijos», altele decât «centrinės kredito unijos»;
în Ungaria, «MFB Magyar Fejlesztési Bank Zártkörűen Működő Részvénytársaság» și «Magyar Export-Import Bank Zártkörűen Működő Részvénytársaság»;
în Malta, «The Malta Development Bank»;
în Țările de Jos, «Nederlandse Investeringsbank voor Ontwikkelingslanden NV», «NV Noordelijke Ontwikkelingsmaatschappij», «NV Limburgs Instituut voor Ontwikkeling en Financiering», «Ontwikkelingsmaatschappij Oost-Nederland NV» și «kredietunies»;
în Austria, întreprinderile recunoscute ca asociații de interes public în domeniul locuințelor și «Österreichische Kontrollbank AG»;
în Polonia, «Spółdzielcze Kasy Oszczędnościowo – Kredytowe» și «Bank Gospodarstwa Krajowego»;
în Portugalia, «Caixas Económicas» existente la 1 ianuarie 1986, cu excepția celor constituite ca societăți anonime, precum și «Caixa Económica Montepio Geral»;
în Slovenia, «SID-Slovenska izvozna in razvojna banka, d.d. Ljubljana»;
în Finlanda, «Teollisen yhteistyön rahasto Oy/Fonden för industriellt samarbete AB» și «Finnvera Oyj/Finnvera Abp»;
în Suedia, «Svenska Skeppshypotekskassan»;
în Regatul Unit, «National Savings and Investments (NS&I), CDC Group plc», «Agricultural Mortgage Corporation Ltd», «Crown Agents for overseas governments and administrations», «credit unions» și «municipal banks».
Articolul 3 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), se adaugă următoarele puncte:
«autoritate de rezoluție» înseamnă o autoritate de rezoluție, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (1) punctul 18 din Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( *2 );
«instituție de importanță sistemică globală» sau «G-SII» înseamnă o G-SII astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 133 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
«instituție de importanță sistemică globală din afara UE» sau «G-SII din afara UE» înseamnă o G-SII din afara UE astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 134 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
«grup» înseamnă un grup astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 138 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
«grup dintr-o țară terță» înseamnă un grup a cărui întreprindere-mamă este stabilită într-o țară terță;
«politică de remunerare neutră din punctul de vedere al genului» înseamnă o politică de remunerare bazată pe egalitatea de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare.
se adaugă următorul alineat:
Pentru a asigura faptul că cerințele sau competențele de supraveghere prevăzute în prezenta directivă sau în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se aplică pe o bază consolidată sau subconsolidată, în conformitate cu prezenta directivă și cu respectivul regulament, termenii «instituție», «instituție-mamă dintr-un stat membru», «instituție-mamă din UE» și «întreprindere-mamă» includ de asemenea:
societățile financiare holding și societățile financiare holding mixte care au fost aprobate în conformitate cu articolul 21a din prezenta directivă;
instituțiile desemnate controlate de o societate financiară holding-mamă din UE, de o societate financiară holding mixtă-mamă din UE, de o societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru sau de o societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru în cazul cărora întreprinderea-mamă relevantă nu face obiectul aprobării în conformitate cu articolul 21a alineatul (4) din prezenta directivă și
societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte sau instituțiile desemnate în temeiul articolului 21a alineatul (6) litera (d) din prezenta directivă.”
La articolul 4, alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 8 se modifică după cum urmează:
la alineatul (2), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:
informațiile care trebuie furnizate autorităților competente în cererea de autorizare a instituțiilor de credit, inclusiv programul de activitate, organizarea structurală și cadrul de administrare, prevăzute la articolul 10;
cerințele aplicabile acționarilor și asociaților care dețin o participație calificată sau, atunci când nu există participații calificate, cerințele aplicabile celor mai mari 20 de acționari sau asociați, în temeiul articolului 14; și”;
se adaugă următorul alineat:
La articolul 9, se adaugă următoarele alineate:
Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 10
Programul de activitate, organizarea structurală și cadrul de administrare
La articolul 14, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
La articolul 18, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:
„(d) nu mai îndeplinește cerințele prudențiale prevăzute în partea a treia, a patra sau a șasea, mai puțin cerințele prevăzute la articolele 92a și 92b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau impuse în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) sau al articolului 105 din prezenta directivă sau se consideră că instituția de credit este susceptibilă de a nu-și putea onora obligațiile față de creditori și, în special, nu mai oferă garanții pentru activele care i-au fost încredințate de către deponenți;”.
Se introduc următoarele articole:
„Articolul 21a
Aprobarea societăților financiare holding și a societăților financiare holding mixte
În sensul alineatului (1), societățile financiare holding și societățile financiare holding mixte menționate la respectivul alineat transmit supraveghetorului consolidant și, atunci când acesta este diferit, autorității competente din statul membru în care sunt stabilite următoarele informații:
organizarea structurală a grupului din care face parte societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă, cu indicarea clară a filialelor și, dacă este cazul, a întreprinderilor-mamă ale acesteia, precum și a situării și a tipului de activitate desfășurată de fiecare dintre entitățile grupului;
informații privind numirea a cel puțin două persoane care conduc efectiv societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă și privind respectarea cerințelor prevăzute la articolul 121 privind calificarea directorilor;
informații privind respectarea criteriilor prevăzute la articolul 14 privind acționarii și asociații, atunci când societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă are ca filială o instituție de credit;
organizarea internă și repartizarea sarcinilor în cadrul grupului;
orice altă informație care poate fi necesară pentru efectuarea evaluărilor menționate la alineatele (3) și (4) din prezentul articol.
În cazul în care aprobarea unei societăți financiare holding sau a unei societăți financiare holding mixte are loc în același timp cu evaluarea menționată la articolul 22, autoritatea competentă în sensul articolului respectiv se coordonează, după caz, cu supraveghetorul consolidant și, în cazul în care acesta este diferit, cu autoritatea competentă din statul membru în care este stabilită societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă. ►C1 În acest caz, perioada de evaluare menționată la articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf se suspendă pentru o perioadă mai lungă de 20 de zile lucrătoare până la încheierea procedurii prevăzute la prezentul articol. ◄
Aprobarea poate fi acordată unei societăți financiare holding sau unei societăți financiare holding mixte în temeiul prezentului articol doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
mecanismele interne și repartizarea sarcinilor în interiorul grupului sunt adecvate pentru respectarea cerințelor impuse de prezenta directivă și de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pe bază consolidată sau subconsolidată și, în special, sunt eficace pentru:
a coordona toate filialele societății financiare holding sau ale societății financiare holding mixte, inclusiv, în situațiile în care este necesar, prin intermediul unei repartizări adecvate a sarcinilor între instituțiile care sunt filiale;
a preîntâmpina sau a gestiona conflictele din interiorul grupului; și
a asigura respectarea politicilor stabilite pentru întregul grup de societatea financiară holding-mamă sau de societatea financiară holding mixtă-mamă;
organizarea structurală a grupului din care face parte societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă nu obstrucționează și nu împiedică în alt fel supravegherea efectivă a instituțiilor care sunt filiale sau a instituțiilor-mamă ale acesteia în ceea ce privește obligațiile individuale, consolidate și, acolo unde este cazul, subconsolidate care li se aplică. Evaluarea respectivului criteriu ține seama, în special, de:
poziția societății financiare holding sau a societății financiare holding mixte într-un grup cu mai multe niveluri;
structura acționariatului; și
rolul societății financiare holding sau al societății financiare holding mixte în cadrul grupului;
sunt respectate criteriile prevăzute la articolul 14 și cerințele stabilite la articolul 121.
Aprobarea societății financiare holding sau a societății financiare holding mixte în temeiul prezentului articol nu este necesară în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
activitatea principală a societății financiare holding este aceea de a achiziționa participații în filiale sau, în cazul unei societăți financiare holding mixte, activitatea sa principală în raport cu instituțiile sau cu instituțiile financiare este aceea de a achiziționa participații în filiale;
societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă nu a fost desemnată ca entitate de rezoluție în niciunul dintre grupurile de rezoluție din cadrul grupului în conformitate cu strategia de rezoluție stabilită de autoritatea de rezoluție relevantă în temeiul Directivei 2014/59/UE;
o instituție de credit filială este desemnată ca fiind responsabilă cu asigurarea respectării de către grup a cerințelor prudențiale pe bază consolidată și acesteia i se pun la dispoziție toate mijloacele necesare și autoritatea legală pentru a îndeplini obligațiile respective în mod eficace;
societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă nu este angajată în luarea unor decizii de management, operaționale sau financiare care afectează grupul sau filialele acestuia care sunt instituții sau instituții financiare;
nu există niciun impediment în calea supravegherii efective a grupului pe bază consolidată.
Societățile financiare holding și societățile financiare holding mixte exceptate de la aprobare în conformitate cu prezentul alineat nu sunt excluse din perimetrul de consolidare astfel cum este stabilit în prezenta directivă și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Măsurile de supraveghere menționate la primul paragraf pot include:
suspendarea exercitării dreptului de vot aferent acțiunilor instituțiilor care sunt filiale deținute de societatea financiară holding sau de societatea financiară holding mixtă;
stabilirea de interdicții sau sancțiuni împotriva societății financiare holding, a societății financiare holding mixte sau a membrilor organului de conducere și a administratorilor, sub rezerva articolelor 65-72;
adresarea de instrucțiuni sau de directive societății financiare holding sau societății financiare holding mixte de a transfera acționarilor săi participațiile la instituțiile sale filiale;
desemnarea temporară a altei societăți financiare holding, societăți financiare holding mixte sau instituții din cadrul grupului drept responsabilă pentru asigurarea respectării cerințelor prevăzute în prezenta directivă și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pe bază consolidată;
restricționarea sau interzicerea distribuirilor sau a plăților sub formă de dobânzi către acționari;
obligarea societăților financiare holding sau a societăților financiare holding mixte să cesioneze sau să-și reducă participațiile în instituții sau în alte entități din sectorul financiar;
obligarea societăților financiare holding sau a societăților financiare holding mixte să transmită un plan privind revenirea, fără întârzieri, la conformitate.
Decizia comună este documentată și justificată în mod corespunzător. Supraveghetorul consolidant comunică decizia comună societății financiare holding sau societății financiare holding mixte.
În cazul unui dezacord, supraveghetorul consolidant sau autoritatea competentă din statul membru în care este stabilită societatea financiară holding sau societatea financiară holding mixtă se abține de la adoptarea unei decizii și sesizează ABE cu privire la respectiva chestiune în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. ABE ia decizia în termen de o lună de la primirea sesizării de către ABE. Autoritățile competente în cauză adoptă o decizie comună în conformitate cu decizia ABE. ABE nu poate fi sesizată după expirarea perioadei de două luni sau după ce s-a luat o decizie comună.
În orice caz, termenul în care se ia o decizie de acordare sau de refuz al aprobării nu depășește șase luni de la primirea cererii. Refuzul poate fi însoțit, dacă este necesar, de oricare dintre măsurile menționate la alineatul (6).
Articolul 21b
Întreprinderea-mamă din UE intermediară
Autoritățile competente le pot permite instituțiilor menționate la alineatul (1) să aibă două întreprinderi-mamă din UE intermediare în cazul în care decid că stabilirea unei singure întreprinderi-mamă din UE intermediară:
ar fi incompatibilă cu cerința obligatorie de separare a activităților, impusă prin normele sau de autoritățile de supraveghere ale țării terțe în care își are sediul central întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang din grupul dintr-o țară terță; sau
ar face mai puțin eficiente posibilitățile de soluționare decât atunci când există două întreprinderi-mamă din UE intermediare în conformitate cu o evaluare efectuată de autoritatea de rezoluție competentă a întreprinderii-mamă din UE intermediare.
Prin derogare de la primul paragraf de la prezentul alineat, în cazul în care niciuna dintre instituțiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol nu este o instituție de credit sau în cazul în care o a doua întreprindere-mamă din UE intermediară trebuie să fie înființată în legătură cu activitățile de investiții pentru a respecta o cerință obligatorie astfel cum se prevede la alineatul (2) din prezentul articol, întreprinderea-mamă din UE intermediară sau a doua întreprindere-mamă din UE intermediară poate fi o firmă de investiții autorizată în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2014/65/UE și aflată sub incidența Directivei 2014/59/UE.
În sensul prezentului articol, valoarea totală a activelor din Uniune ale grupului dintr-o țară terță este suma următoarelor:
valoarea totală a activelor ale fiecărei instituții din Uniune din cadrul grupului dintr-o țară terță, astfel cum rezultă din bilanțul său consolidat sau, în cazul în care bilanțul instituției nu este consolidat, din bilanțul său individual; și
valoarea totală a activelor ale fiecărei sucursale a grupului din țara terță, autorizată în Uniune în conformitate cu prezenta directivă, cu Directiva 2014/65/UE sau cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului ( *4 ).
Autoritățile competente notifică ABE următoarele informații cu privire la fiecare grup dintr-o țară terță care își desfășoară activitatea în jurisdicția lor:
numele și valoarea totală a activelor ale instituțiilor supravegheate care aparțin unui grup dintr-o țară terță;
numele și valoarea totală a activelor corespunzătoare sucursalelor autorizate în statul membru respectiv în conformitate cu prezenta directivă, cu Directiva 2014/65/UE sau cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 și tipurile de activități pe care sunt autorizate să le desfășoare;
numele și forma, astfel cum este menționată la alineatul (3), ale oricărei întreprinderi-mamă din UE intermediare înființate în statul membru respectiv și numele grupului dintr-o țară terță din care face parte.
Autoritățile competente se asigură că fiecare instituție aflată sub jurisdicția lor care face parte dintr-un grup dintr-o țară terță îndeplinește una dintre următoarele condiții:
are o întreprindere-mamă din UE intermediară;
este o întreprindere-mamă din UE intermediară;
este singura instituție în Uniune din grupul dintr-o țară terță; sau
face parte dintr-un grup dintr-o țară terță a cărui valoare totală a activelor în Uniune este mai mică de 40 de miliarde EUR.
Până la 30 decembrie 2026, Comisia, după consultarea ABE, revizuiește cerințele impuse instituțiilor de prezentul articol și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv evaluează cel puțin:
dacă cerințele prevăzute la prezentul articol sunt funcționale, necesare și proporționale și dacă alte măsuri ar fi mai adecvate;
dacă cerințele impuse instituțiilor de prezentul articol ar trebui revizuite pentru a reflecta cele mai bune practici de la nivel internațional.
Până la 28 iunie 2021, ABE prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la tratamentul aplicat sucursalelor din țări terțe în conformitate cu dreptul intern din statele membre. Raportul respectiv evaluează cel puțin:
dacă și în ce măsură practicile de supraveghere din dreptul intern referitoare la sucursalele din țări terțe diferă între statele membre;
dacă un tratament diferit al sucursalelor din țări terțe în dreptul intern ar putea avea ca rezultat arbitrajul de reglementare;
dacă continuarea armonizării regimurilor naționale pentru sucursalele din țări terțe ar fi necesară și adecvată, în special în ceea ce privește sucursalele importante din țări terțe.
Dacă este cazul, Comisia transmite o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului, pe baza recomandărilor făcute de ABE.
La articolul 23 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
„(b) reputația, cunoștințele, aptitudinile și experiența, astfel cum sunt menționate la articolul 91 alineatul (1), ale oricărui membru al organului de conducere care va conduce activitatea instituției de credit ca urmare a proiectului de achiziție;”.
Articolul 47 se modifică după cum urmează:
se introduce următorul alineat:
Un stat membru impune sucursalelor instituțiilor de credit care au sediul central într-o țară terță să raporteze cel puțin o dată pe an autorităților competente următoarele informații:
activele totale corespunzătoare activităților sucursalei autorizate în statul membru respectiv;
informațiile privind activele lichide disponibile pentru sucursală, în special disponibilitatea activelor lichide în monede ale statelor membre;
fondurile proprii de care dispune sucursala;
modalitățile de protecție a depozitelor puse la dispoziția deponenților sucursalei;
mecanismele în materie de administrare a riscurilor;
cadrul de administrare, inclusiv persoanele care dețin funcții-cheie pentru activitățile sucursalei;
planurile de redresare care privesc sucursala; și
orice altă informație pe care autoritatea competentă o consideră necesară pentru facilitarea monitorizării cuprinzătoare a activităților sucursalei.”;
alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
Autoritățile competente notifică ABE următoarele:
toate autorizațiile pentru sucursale acordate instituțiilor de credit cu sediul central într-o țară terță și orice modificare ulterioară a acestor autorizații;
activele și pasivele totale ale sucursalelor autorizate ale instituțiilor de credit cu sediul central într-o țară terță, astfel cum sunt raportate periodic;
numele grupului dintr-o țară terță căruia îi aparține o sucursală autorizată.
ABE publică pe site-ul său o listă a tuturor sucursalelor din țări terțe autorizate să își desfășoare activitatea în Uniune, indicând statul membru în care sunt autorizate să opereze.”;
se introduce următorul alineat:
ABE facilitează cooperarea între autoritățile competente în sensul primului paragraf din prezentul alineat, inclusiv atunci când verifică dacă este respectat pragul menționat la articolul 21b alineatul (4).”
Articolul 56 se modifică după cum urmează:
litera (g) se înlocuiește cu următorul text:
„(g) autoritățile responsabile cu supravegherea entităților obligate enumerate la articolul 2 alineatul (1) punctele 1 și 2 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului ( *5 ) pentru a asigura respectarea directivei respective, precum și unitățile de informații financiare;
se adaugă următoarea literă:
„(h) autoritățile competente sau organismele responsabile cu aplicarea normelor privind separarea structurală în cadrul unui grup bancar.”
La articolul 57 alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
Se introduce următorul articol:
„Articolul 58a
Transmiterea informațiilor către organisme internaționale
În pofida articolului 53 alineatul (1) și a articolului 54, autoritățile competente pot, sub rezerva condițiilor prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) de la prezentul articol, să transmită sau să împărtășească anumite informații următoarelor instituții:
Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, în scopul evaluărilor pentru Programul de evaluare a sectorului financiar;
Băncii Reglementelor Internaționale, în scopul studiilor cantitative de impact;
Consiliului pentru Stabilitate Financiară, în scopul funcției sale de supraveghere.
Autoritățile competente nu pot împărtăși informații confidențiale decât în urma unei solicitări explicite din partea organismului relevant, în cazul în care sunt îndeplinite cel puțin condițiile următoare:
solicitarea este pe deplin justificată prin prisma sarcinilor specifice efectuate de organismul solicitant în conformitate cu mandatul statutar al acestuia;
solicitarea este suficient de precisă în ceea ce privește natura, sfera de cuprindere și formatul informațiilor solicitate, precum și mijloacele de publicare sau transmitere a acestora;
informațiile solicitate sunt necesare strict pentru îndeplinirea sarcinilor specifice ale organismului solicitant și nu depășesc sarcinile statutare atribuite organismului solicitant;
informațiile sunt transmise sau divulgate strict persoanelor direct implicate în efectuarea sarcinii respective;
persoanele care au acces la informații sunt supuse unor cerințe privind secretul profesional cel puțin echivalente cu cele menționate la articolul 53 alineatul (1).
La articolul 63 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Statele membre prevăd că autoritățile competente pot solicita înlocuirea unei persoane menționate la primul paragraf în cazul în care aceasta încalcă obligațiile care îi revin în temeiul primului paragraf.”
Articolul 64 se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
se adaugă următorul alineat:
La articolul 66 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:
„(e) încălcarea articolului 21a prin nesolicitarea aprobării sau orice altă încălcare a cerințelor prevăzute la articolul respectiv.”
La articolul 67 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:
„(q) o instituție-mamă, o societate financiară holding-mamă sau o societate financiară holding mixtă-mamă nu ia măsurile care pot fi solicitate pentru asigurarea conformității cu cerințele prudențiale prevăzute în partea a treia, a patra, a șasea sau a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau care se impun în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) sau al articolului 105 din prezenta directivă pe bază consolidată sau subconsolidată.”
Articolul 74 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 74
Cadrul de administrare a activității și planuri de redresare și rezoluție
Politicile și practicile de remunerare menționate la primul paragraf sunt neutre din punctul de vedere al genului.
ABE emite orientări, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, referitoare la politica de remunerare neutră din punctul de vedere al genului, adresate instituțiilor.
În termen de doi ani de la data publicării orientărilor menționate la al doilea paragraf, pe baza informațiilor colectate de autoritățile competente, ABE publică un raport privind aplicarea politicilor de remunerare neutre din punctul de vedere al genului de către instituții.”
La articolul 75, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 84 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 84
Riscul de rată a dobânzii rezultat din activități din afara portofoliului de tranzacționare
ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iunie 2020.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
ABE emite orientări pentru a preciza criteriile pentru:
evaluarea de către sistemul intern al unei instituții a riscurilor menționate la alineatul (1);
identificarea, gestionarea și reducerea de către instituții a riscurilor menționate la alineatul (1);
evaluarea și monitorizarea de către instituții a riscurilor menționate la alineatul (2);
identificarea în rândul sistemelor interne puse în aplicare de către instituții în sensul alineatului (1) a acelora care nu sunt satisfăcătoare, astfel cum se menționează la alineatul (3).
ABE emite orientările respective până la 28 iunie 2020.”
La articolul 85, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
La articolul 88 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Statele membre se asigură că datele privind împrumuturile acordate membrilor organului de conducere și părților lor afiliate sunt documentate în mod corespunzător și sunt puse la dispoziția autorităților competente la cerere.
În sensul prezentului articol, termenul «parte afiliată» înseamnă:
soțul/soția, partenerul înregistrat în conformitate cu dreptul intern, copilul sau părintele unui membru al organului de conducere;
o entitate comercială în care un membru al organului de conducere sau membrul său de familie în sens restrâns, astfel cum este menționat la litera (a), are o deținere calificată de 10 % sau mai mult din capital sau din drepturile de vot, sau în care respectivele persoane pot exercita o influență semnificativă, sau în care persoanele respective dețin poziții aferente conducerii superioare sau sunt membre ale organului de conducere.”
La articolul 89 se adaugă următorul alineat:
Până la 30 iunie 2021, pe baza consultărilor cu ABE, EIOPA și ESMA, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind analiza menționată la prezentul alineat, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.”
Articolul 91 se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
În cazul în care membrii organului de conducere nu îndeplinesc cerințele prevăzute la prezentul alineat, autoritățile competente au competența de a dispune înlocuirea unor astfel de membri din organul de conducere. Autoritățile competente verifică în special dacă sunt îndeplinite în continuare cerințele prevăzute la prezentul alineat, în cazul în care au motive întemeiate să suspecteze că are loc sau a avut loc o tentativă sau o activitate de spălare de bani sau de finanțare a terorismului sau că există un risc crescut în acest sens în legătură cu instituția în cauză.”;
alineatele (7) și (8) se înlocuiesc cu următorul text:
la alineatul (12) se adaugă următoarea literă:
„(f) aplicarea consecventă a competenței menționate la alineatul (1) al doilea paragraf.”
Articolul 92 se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se elimină;
alineatul (2) se modifică după cum urmează:
partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
„Statele membre se asigură că, la stabilirea și aplicarea politicilor privind remunerația totală, inclusiv salariile și beneficiile discreționare de tipul pensiilor, pentru categoriile de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției, instituțiile respectă următoarele cerințe într-un mod adecvat în raport cu dimensiunea și organizarea lor internă, precum și cu natura, amploarea și complexitatea activităților lor:”;
se introduce următoarea literă:
„(aa) politica de remunerare este o politică de remunerare neutră din punctul de vedere al genului.”;
se adaugă următorul alineat:
În sensul alineatului (2), categoriile de personal ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției includ cel puțin:
toți membrii organului de conducere și ai conducerii superioare;
membrii personalului cu responsabilități de conducere asupra funcțiilor de control sau a unităților operaționale importante ale instituției;
membrii personalului îndreptățiți la remunerații semnificative în exercițiul financiar precedent, cu condiția ca următoarele condiții să fie îndeplinite:
remunerația membrului personalului este egală sau mai mare de 500 000 EUR și este egală sau mai mare decât remunerația medie acordată membrilor organului de conducere și ai conducerii superioare menționați la litera (a);
membrul personalului își desfășoară activitatea profesională într-o unitate operațională importantă, iar activitatea are, prin natura sa, un impact semnificativ asupra profilului de risc al unității operaționale în cauză.”
Articolul 94 se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se modifică după cum urmează:
litera (i) se înlocuiește cu următorul text:
„(i) acțiuni sau, în funcție de forma juridică a instituției în cauză, participații echivalente; sau instrumente legate de acțiuni ori, în funcție de forma juridică a instituției în cauză, instrumente echivalente, altele decât cele în numerar;”;
litera (m) se înlocuiește cu următorul text:
„(m) o parte substanțială, și în orice caz de cel puțin 40 %, din componenta de remunerație variabilă este reportată pentru o perioadă de cel puțin patru până la cinci ani și este în concordanță cu natura activității, riscurile aferente acesteia și activitățile membrului personalului în cauză. Pentru membrii organului de conducere și ai conducerii superioare a instituțiilor care sunt semnificative din punctul de vedere al dimensiunii, al organizării interne și al naturii, amplorii și complexității activităților lor, perioada de amânare nu ar trebui să fie mai mică de cinci ani.
Remunerația datorată în cadrul unor acorduri de reportare nu se dobândește mai rapid decât pe o bază proporțională. Dacă valoarea unei componente a remunerației variabile este deosebit de mare, cel puțin 60 % din sumă este reportată. Durata perioadei de reportare este stabilită în conformitate cu ciclul de afaceri, natura activității, riscurile acesteia și activitățile membrului personalului în cauză;”;
alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 31 martie 2014.
În scopul identificării membrilor personalului ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului de risc al instituției astfel cum se menționează la articolul 92 alineatul (3), ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare care stabilesc criteriile de definire a următoarelor elemente:
responsabilități de conducere și funcții de control;
unitate operațională importantă și impact semnificativ asupra profilului de risc al unității operaționale în cauză; și
alte categorii de personal, care nu sunt menționate în mod expres la articolul 92 alineatul (3), ale căror activități profesionale exercită asupra profilului de risc al instituției un impact la fel de semnificativ ca cel al categoriilor de personal menționate la articolul 92 alineatul (3).
ABE înaintează Comisiei respectivele proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 decembrie 2019.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”;
se adaugă următoarele alineate:
Prin derogare de la alineatul (1), cerințele enunțate la alineatul (1) literele (l) și (m) și la alineatul (1) litera (o) al doilea paragraf din respectivul alineat nu se aplică:
unei instituții care nu este o instituție mare, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 146 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și ale cărei active au în medie și pe bază individuală, în conformitate cu prezenta directivă și cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013, o valoare egală cu cel mult 5 miliarde EUR în perioada de patru ani imediat anterioară exercițiului financiar curent;
unui membru al personalului a cărui remunerație variabilă anuală nu depășește 50 000 EUR și nu reprezintă mai mult de o treime din remunerația anuală totală a respectivului membru al personalului.
Prin derogare de la alineatul (3) litera (a), un stat membru poate reduce sau majora pragul indicat la litera respectivă, cu condiția ca:
instituția în legătură cu care statul membru utilizează această dispoziție să nu fie o instituție mare, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 146 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și, în cazul în care pragul este majorat:
instituția să îndeplinească criteriile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) punctul 145 literele (c), (d) și (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; și
pragul să nu depășească 15 miliarde EUR;
modificarea pragului în conformitate cu prezentul alineat să fie adecvată, luându-se în considerare natura instituției, amploarea și complexitatea activităților sale, organizarea sa internă sau, dacă este cazul, caracteristicile grupului din care face parte.
Articolul 97 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), litera (b) se elimină;
la alineatul (4), se adaugă următorul paragraf:
„La efectuarea analizei și a evaluării menționate la alineatul (1) din prezentul articol, autoritățile competente aplică principiul proporționalității în conformitate cu criteriile publicate în temeiul articolului 143 alineatul (1) litera (c).”;
se introduce următorul alineat:
În cazul în care folosesc metodologii ajustate în temeiul prezentului alineat, autoritățile competente notifică ABE. ABE monitorizează practicile de supraveghere și emite orientări, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, care să specifice modul în care sunt evaluate profilurile de risc similare în sensul prezentului alineat și să asigure aplicarea coerentă și proporțională a metodologiilor în Uniune care sunt adaptate pentru instituții similare.”;
se adaugă următorul alineat:
Articolul 98 se modifică după cum urmează:
la alineatul (1), litera (j) se elimină;
alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
Competențele de supraveghere se exercită cel puțin în următoarele cazuri:
dacă valoarea economică a capitalului propriu al unei instituții, astfel cum este menționată la articolul 84 alineatul (1), scade cu mai mult de 15 % din fondurile sale proprii de nivel 1 ca urmare a unei variații bruște și neașteptate a ratelor dobânzii astfel cum se prevede în oricare dintre cele șase scenarii de șoc în materie de supraveghere aplicate ratelor dobânzii;
dacă veniturile nete din dobânzi ale unei instituții, astfel cum sunt menționate la articolul 84 alineatul (1), suferă o scădere semnificativă ca urmare a unei variații bruște și neașteptate a ratelor dobânzii, astfel cum este prevăzută în oricare dintre cele două scenarii de șoc în materie de supraveghere aplicate ratelor dobânzii.
În pofida celui de al doilea paragraf, autoritățile competente nu sunt obligate să exercite competențe de supraveghere în cazul în care consideră, pe baza analizei și a evaluării menționate la prezentul alineat, că gestionarea de către instituție a riscului de rată a dobânzii care rezultă din activități din afara portofoliului de tranzacționare este adecvată și că instituția nu este expusă în mod excesiv la riscul de rată a dobânzii care rezultă din activitățile din afara portofoliului de tranzacționare.
În sensul prezentului alineat, termenul «competențe de supraveghere» înseamnă competențele menționate la articolul 104 alineatul (1), sau competența de a specifica ipoteze în materie de modelare și de parametri, altele decât cele identificate de ABE în temeiul literei (b) de la alineatul (5a) din prezentul articol care trebuie reflectate de instituții în calculul valorii economice a capitalului propriu în temeiul articolului 84 alineatul (1).”;
se introduce următorul alineat:
ABE elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza, în sensul alineatului (5):
cele șase scenarii de șoc în materie de supraveghere, astfel cum sunt menționate la alineatul (5) al doilea paragraf litera (a), și cele două scenarii de șoc în materie de supraveghere, astfel cum sunt menționate la alineatul (5) al doilea paragraf litera (b), care trebuie aplicate ratelor dobânzii pentru fiecare monedă;
din perspectiva standardelor prudențiale convenite la nivel internațional, ipotezele comune în materie de modelare și de parametri, cu excepția ipotezelor comportamentale, de care instituțiile țin seama în calculul valorii economice a capitalului propriu, astfel cum se menționează la alineatul (5) al doilea paragraf litera (a), care se limitează la:
tratamentul capitalurilor proprii ale instituției;
includerea, compoziția și actualizarea fluxurilor de numerar sensibile la ratele dobânzii care rezultă din activele, pasivele și elementele extrabilanțiere ale instituției, inclusiv tratamentul marjelor comerciale și al altor componente de marjă;
utilizarea modelelor bilanțiere dinamice sau statice și tratamentul în consecință al pozițiilor amortizate și care se apropie de scadență;
din perspectiva standardelor convenite la nivel internațional, ipotezele comune în materie de modelare și de parametri, cu excepția ipotezelor comportamentale, de care instituțiile țin seama în calculul veniturilor nete din dobânzi, astfel cum se menționează la alineatul (5) al doilea paragraf litera (b), care se limitează la:
includerea și compoziția fluxurilor de numerar sensibile la ratele dobânzii care rezultă din activele, pasivele și elementele extrabilanțiere ale instituției, inclusiv tratamentul marjelor comerciale și al altor componente de marjă;
utilizarea modelelor bilanțiere dinamice sau statice și tratamentul în consecință al pozițiilor amortizate și care se apropie de scadență;
perioada pe parcursul căreia se măsoară viitoarele venituri nete din dobânzi;
ce anume constituie o «scădere semnificativă», astfel cum se menționează la alineatul (5) al doilea paragraf litera (b).
ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 28 iunie 2020.
Se deleagă Comisiei competența de a completa prezenta directivă prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”;
se adaugă următorul alineat:
În sensul primului paragraf, evaluarea ABE cuprinde cel puțin elementele următoare:
formularea unei definiții uniforme a riscurilor ESG, inclusiv a riscurilor fizice și a celor de tranziție; acestea din urmă cuprind riscurile legate de deprecierea activelor ca urmare a unor modificări cu caracter normativ;
elaborarea unor criterii calitative și cantitative adecvate pentru evaluarea impactului riscurilor ESG asupra stabilității financiare a instituțiilor pe termen scurt, mediu și lung; astfel de criterii includ procese pentru simulările de criză și analize ale scenariilor pentru a evalua impactul riscurilor ESG în cadrul unor scenarii cu grade diferite de gravitate;
dispozițiile, procedurile, mecanismele și strategiile care urmează să fie puse în aplicare de către instituții pentru a identifica, evalua și gestiona riscurile ESG;
metodele și instrumentele de analiză destinate evaluării impactului riscurilor ESG asupra creditării și a activităților de intermediere financiară ale instituțiilor.
ABE transmite Comisiei, Parlamentului European și Consiliului un raport cuprinzând constatările sale până la 28 iunie 2021.
Pe baza rezultatelor raportului său, ABE poate, dacă este cazul, să emită orientări, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, cu privire la integrarea uniformă a riscurilor ESG în procesul de supraveghere și evaluare realizat de autoritățile competente.”
La articolul 99 alineatul (2), litera (b) se elimină.
Articolul 103 se elimină.
Articolul 104 se modifică după cum urmează:
alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:
În sensul articolului 97, al articolului 98 alineatele (4) și (5), al articolului 101 alineatul (4) și al articolului 102 din prezenta directivă și al aplicării Regulamentului (UE) nr. 575/2013, autoritățile competente au cel puțin următoarele competențe:
de a cere instituțiilor să dețină fonduri proprii suplimentare, pe lângă cele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în condițiile stabilite la articolul 104a din prezenta directivă;
de a cere consolidarea cadrului de administrare, a proceselor, a mecanismelor și a strategiilor puse în aplicare în conformitate cu articolele 73 și 74;
de a cere instituțiilor să prezinte un plan pentru restabilirea conformității cu cerințele de supraveghere prevăzute în prezenta directivă și în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și să stabilească un termen-limită pentru punerea în aplicare a acestuia, inclusiv îmbunătățiri ale planului respectiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și termenul-limită;
de a cere instituțiilor să aplice o anumită politică de constituire de provizioane sau un anumit tratament al activelor în ceea ce privește cerințele de fonduri proprii;
de a restrânge sau a limita activitățile, operațiunile sau rețeaua instituțiilor ori de a solicita cesiunea activităților care prezintă riscuri excesive pentru soliditatea unei instituții;
de a cere diminuarea riscului inerent activităților, produselor și sistemelor instituțiilor, inclusiv al activităților externalizate;
de a cere instituțiilor limitarea remunerației variabile la un procent din veniturile nete atunci când nivelul acesteia nu este în concordanță cu menținerea unei baze de capital solide;
de a cere instituțiilor utilizarea profiturilor lor nete pentru a-și consolida fondurile proprii;
de a restricționa sau a interzice distribuirile sau plățile sub formă de dobânzi de către o instituție către acționari, asociați sau deținători de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, atunci când interdicția nu constituie un eveniment de nerambursare pentru instituție;
de a impune cerințe de raportare suplimentare sau o frecvență mai mare a raportării, inclusiv raportări privind fondurile proprii, lichiditatea și efectul de levier;
de a impune cerințe de lichiditate specifice, inclusiv restricții cu privire la neconcordanța de scadențe dintre active și pasive;
de a cere să se facă publice unele informații suplimentare.
În sensul articolelor 97-102, se consideră că orice informație suplimentară care poate fi solicitată din partea instituțiilor este redundantă în cazul în care aceeași informație sau o informație care este în mare măsură aceeași a fost deja raportată în alt mod autorității competente ori poate fi produsă de autoritatea competentă.
Autoritatea competentă nu solicită unei instituții să raporteze informații suplimentare în cazul în care a primit anterior informațiile respective într-un alt format sau la un alt nivel de granularitate și când respectivul format sau nivel de granularitate diferit nu împiedică autoritatea competentă să producă informații de aceeași calitate și fiabilitate precum cele produse pe baza informațiilor suplimentare care ar fi raportate în alt mod.”;
alineatul (3) se elimină.
Se introduc următoarele articole:
„Articolul 104a
Cerința de fonduri proprii suplimentare
Autoritățile competente impun cerința de fonduri proprii suplimentare menționată la articolul 104 alineatul (1) litera (a) în cazul în care, pe baza analizelor efectuate în conformitate cu articolele 97 și 101, acestea stabilesc că instituția respectivă se află în una dintre următoarele situații:
instituția este expusă la riscuri sau la elemente de risc care fie nu sunt acoperite, fie nu sunt acoperite în mod suficient, astfel cum se specifică la alineatul (2) din prezentul articol, de cerințele de fonduri proprii prevăzute în părțile a treia, a patra și a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului ( *7 );
instituția nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolele 73 și 74 din prezenta directivă sau la articolul 393 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și este puțin probabil ca alte măsuri de supraveghere să fie suficiente pentru a garanta că respectivele cerințe pot fi îndeplinite într-un termen adecvat;
reevaluările menționate la articolul 98 alineatul (4) sunt considerate insuficiente pentru a permite instituției să își vândă sau să își acopere pozițiile într-un termen scurt fără a suporta pierderi semnificative în condiții normale de piață;
din evaluarea efectuată în conformitate cu articolul 101 alineatul (4) reiese că nerespectarea cerințelor prevăzute pentru aplicarea abordării permise va duce probabil la cerințe de fonduri proprii neadecvate;
instituția nu reușește în mod repetat să stabilească sau să mențină un nivel adecvat de fonduri proprii suplimentare pentru a se conforma orientărilor comunicate în conformitate cu articolul 104b alineatul (3);
alte situații specifice instituției, despre care autoritatea competentă consideră că ridică probleme semnificative în materie de supraveghere.
Autoritățile competente impun cerința de fonduri proprii suplimentare menționată la articolul 104 alineatul (1) litera (a) numai pentru acoperirea riscurilor la care sunt expuse instituțiile individuale ca urmare a activităților lor, inclusiv a celor care reflectă impactul anumitor evoluții economice sau ale pieței asupra profilului de risc al unei instituții individuale.
În sensul primului paragraf, autoritățile competente evaluează, ținând seama de profilul de risc al fiecărei instituții în parte, riscurile la care este expusă instituția, inclusiv:
riscurile specifice instituției sau elementele unor astfel de riscuri care sunt excluse în mod explicit din cerințele de fonduri proprii prevăzute în părțile a treia, a patra și a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402 sau care nu sunt abordate în mod explicit în cadrul cerințelor menționate;
riscurile specifice instituției sau elementele unor astfel de riscuri care ar putea să fie subestimate în pofida respectării cerințelor aplicabile prevăzute în părțile a treia, a patra și a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402.
În măsura în care fac obiectul unor dispoziții tranzitorii sau al unor clauze de păstrare a drepturilor obținute prevăzute în prezenta directivă sau în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, riscurile sau elementele de risc nu sunt considerate riscuri sau elemente de risc care ar putea să fie subestimate în pofida respectării cerințelor aplicabile prevăzute în părțile a treia, a patra și a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402.
În sensul primului paragraf, capitalul considerat adecvat acoperă toate riscurile sau elementele de risc identificate ca semnificative în temeiul evaluării prevăzute la al doilea paragraf de la prezentul alineat, care nu sunt acoperite deloc sau nu sunt acoperite suficient de cerințele de fonduri proprii prevăzute în părțile a treia, a patra și a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402.
Riscul de rată a dobânzii care decurge din pozițiile din afara portofoliului de tranzacționare poate fi considerat a fi semnificativ cel puțin în cazurile prevăzute la articolul 98 alineatul (5), cu excepția cazului în care autoritățile competente ajung, efectuând analiza și evaluarea, la concluzia că gestionarea de către instituție a riscului de rată a dobânzii la care este expusă ca urmare a unor activități din afara portofoliului de tranzacționare este adecvată și că instituția nu este expusă în mod excesiv la riscul de rată a dobânzii ca urmare a unor activități din afara portofoliului de tranzacționare.
În cazul în care sunt necesare fonduri proprii suplimentare pentru abordarea riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier, care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, autoritățile competente stabilesc nivelul fondurilor proprii suplimentare necesare în temeiul prezentului articol alineatul (1) litera (a) ca diferență între capitalul considerat adecvat în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol și cerințele de fonduri proprii relevante prevăzute în părțile a treia și a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Instituția îndeplinește cerința de fonduri proprii suplimentare impusă de autoritatea competentă în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) pentru abordarea altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier cu fonduri proprii care îndeplinesc următoarele condiții:
cel puțin trei sferturi din cerința de fonduri proprii suplimentare sunt îndeplinite cu fonduri proprii de nivel 1;
cel puțin trei sferturi din fondurile proprii de nivel 1 menționate la litera (a) sunt constituite din fonduri proprii de nivel 1 de bază.
Instituția îndeplinește cerința de fonduri proprii suplimentare impusă de autoritatea competentă în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) pentru abordarea riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier cu fonduri proprii de nivel 1.
Prin derogare de la primul și al doilea paragraf, autoritatea competentă poate solicita instituției să își îndeplinească cerința de fonduri proprii suplimentare cu un procent mai ridicat de fonduri proprii de nivel 1 sau de fonduri proprii de nivel 1 de bază, atunci când este necesar și având în vedere circumstanțele specifice ale instituției.
Fondurile proprii care sunt utilizate pentru îndeplinirea cerinței de fonduri proprii suplimentare prevăzute la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, impusă de autoritățile competente pentru abordarea altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, nu sunt utilizate în vederea respectării niciunuia dintre elementele următoare:
cerințele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
cerința amortizorului combinat;
orientările privind fondurile proprii suplimentare menționate la articolul 104b alineatul (3) din prezenta directivă, atunci când orientările respective abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier.
Fondurile proprii care sunt utilizate pentru îndeplinirea cerinței de fonduri proprii suplimentare prevăzute la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, impusă de autoritățile competente pentru abordarea riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier, care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, nu sunt utilizate în vederea respectării niciunuia dintre elementele următoare:
cerința de fonduri proprii prevăzută la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
cerința amortizorului pentru indicatorul efectului de levier menționată la articolul 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
orientările privind fondurile proprii suplimentare menționate la articolul 104b alineatul (3) din prezenta directivă, atunci când orientările respective abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier.
Articolul 104b
Orientări privind fondurile proprii suplimentare
În temeiul analizei respective, autoritățile competente stabilesc, pentru fiecare instituție, nivelul global al fondurilor proprii pe care îl consideră adecvat.
Orientările privind fondurile proprii suplimentare indică excedentul de fonduri proprii în raport cu cuantumul relevant al fondurilor proprii solicitat în temeiul părților a treia, a patra și a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, al capitolului 2 din Regulamentul (UE) 2017/2402, al articolului 104 alineatul (1) litera (a) și al articolului 128 punctul 6 din prezenta directivă sau în temeiul articolului 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după caz, care este necesar pentru a se ajunge la nivelul global al fondurilor proprii considerat adecvat de către autoritățile competente în temeiul alineatului (2) din prezentul articol.
Fondurile proprii care sunt utilizate pentru a respecta orientările privind fondurile proprii suplimentare, comunicate în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol în scopul abordării altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, nu sunt utilizate în vederea îndeplinirii niciuneia dintre cerințele următoare:
cerințele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
cerința prevăzută la articolul 104a din prezenta directivă, impusă de autoritățile competente în scopul abordării altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, și cerința amortizorului combinat.
Fondurile proprii care sunt utilizate pentru a respecta orientările privind fondurile proprii suplimentare, comunicate în conformitate cu alineatul (3) de la prezentul articol în scopul abordării riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier, nu sunt utilizate în vederea îndeplinirii cerinței de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în vederea îndeplinirii cerinței prevăzute la articolul 104a din prezenta directivă, impusă de autoritățile competente în scopul abordării riscului asociat folosirii excesive a efectului de levier, și nici în vederea îndeplinirii cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier menționate la articolul 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Articolul 104c
Cooperarea cu autoritățile de rezoluție
Autoritățile competente notifică autorităților de rezoluție relevante cerința de fonduri proprii suplimentare impusă instituțiilor în temeiul articolului 104 alineatul (1) litera (a) și eventualele orientări privind fondurile proprii suplimentare comunicate instituțiilor în conformitate cu articolul 104b alineatul (3).
La articolul 105, litera (d) se elimină.
La articolul 108, alineatul (3) se elimină.
Articolul 109 se modifică după cum urmează:
alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:
se adaugă următoarele alineate:
Cerințele privind remunerarea prevăzute la articolele 92, 94 și 95 nu se aplică pe bază consolidată niciuneia dintre următoarele categorii:
filiale stabilite în Uniune, atunci când acestea fac obiectul unor cerințe specifice privind remunerarea în conformitate cu alte acte juridice ale Uniunii;
filiale stabilite într-o țară terță, atunci când acestea ar face obiectul unor cerințe specifice privind remunerarea în conformitate cu alte acte juridice ale Uniunii dacă ar fi stabilite în Uniune.
Prin derogare de la alineatul (4) din prezentul articol și pentru a se evita eludarea normelor prevăzute la articolele 92, 94 și 95, statele membre se asigură că cerințele prevăzute la articolele 92, 94 și 95 se aplică membrilor personalului filialelor care nu fac obiectul prezentei directive pe bază individuală în cazul în care:
filiala este fie o societate de administrare a activelor, fie o întreprindere care prestează serviciile și activitățile de investiții enumerate la punctele 2, 3, 4, 6 și 7 din secțiunea A a anexei I la Directiva 2014/65/UE; și
respectivii membri ai personalului au fost autorizați să desfășoare activități profesionale care au un impact semnificativ direct asupra profilului de risc sau asupra activității instituțiilor din cadrul grupului.
Articolul 111 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 111
Stabilirea supraveghetorului consolidant
În cazul în care o întreprindere-mamă este o firmă de investiții-mamă dintr-un stat membru sau o firmă de investiții-mamă din UE și niciuna dintre filialele acesteia nu este o instituție de credit, supravegherea pe bază consolidată se exercită de către autoritatea competentă care supraveghează respectiva firmă de investiții-mamă în statul membru sau respectiva firmă de investiții-mamă din UE pe bază individuală.
În cazul în care o întreprindere-mamă este o firmă de investiții-mamă dintr-un stat membru sau o firmă de investiții-mamă din UE și cel puțin una dintre filialele acesteia este o instituție de credit, supravegherea pe bază consolidată se exercită de către autoritatea competentă a instituției de credit sau, în cazul în care există mai multe instituții de credit, de către autoritatea competentă a instituției de credit cu cel mai mare total al bilanțului.
Dacă două sau mai multe instituții autorizate în Uniune au ca instituție-mamă aceeași societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru, aceeași societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru, aceeași societate financiară holding-mamă din UE sau aceeași societate financiară holding mixtă-mamă din UE, supravegherea pe bază consolidată se exercită de către:
autoritatea competentă a instituției de credit în cazul în care există o singură instituție de credit în cadrul grupului;
autoritatea competentă a instituției de credit cu cel mai mare total al bilanțului, în cazul în care există mai multe instituții de credit în cadrul grupului; sau
autoritatea competentă a firmei de investiții cu cel mai mare total al bilanțului, în cazul în care grupul nu include instituții de credit.
Prin derogare de la dispozițiile alineatului (3) litera (c), în cazul în care o autoritate competentă supraveghează pe bază individuală mai multe firme de investiții din cadrul unui grup, supraveghetorul consolidant este autoritatea competentă care supraveghează pe bază individuală una sau mai multe firme de investiții din cadrul grupului cu cel mai mare total agregat al bilanțului.
Articolul 113 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 113
Decizii comune cu privire la cerințele prudențiale specifice unei instituții
Supraveghetorul consolidant și autoritățile competente responsabile cu supravegherea filialelor unei instituții-mamă din UE sau a unei societăți financiare holding-mamă din UE ori a unei societăți financiare holding mixte-mamă din UE depun toate eforturile pentru a ajunge la o decizie comună:
cu privire la aplicarea articolelor 73 și 97 pentru a stabili caracterul adecvat al nivelului consolidat al fondurilor proprii deținute de grupul de instituții în ceea ce privește situația sa financiară și profilul său de risc și cu privire la nivelul fondurilor proprii impus pentru aplicarea articolului 104 alineatul (1) litera (a) fiecărei entități din cadrul grupului de instituții, precum și pe bază consolidată;
cu privire la măsurile de abordare a oricărei probleme și constatări semnificative legate de supravegherea lichidității, inclusiv legate de caracterul adecvat al organizării și al tratării riscurilor, astfel cum se prevede la articolul 86, și legate de necesitatea impunerii unor cerințe privind lichiditățile specifice instituției, în conformitate cu articolul 105;
cu privire la orice orientări privind fondurile proprii suplimentare menționate la articolul 104b alineatul (3).
Deciziile comune menționate la alineatul (1) se iau:
în sensul prezentului articol alineatul (1) litera (a), în termen de patru luni de la data la care supraveghetorul consolidant transmite celorlalte autorități competente relevante un raport ce conține evaluarea riscurilor aferente grupului de instituții efectuată în conformitate cu articolul 104a;
în sensul prezentului articol alineatul (1) litera (b), în termen de patru luni de la data la care supraveghetorul consolidant transmite un raport ce conține evaluarea profilului riscului de lichiditate al grupului de instituții efectuată în conformitate cu articolele 86 și 105;
în sensul prezentului articol alineatul (1) litera (c), în termen de patru luni de la data la care supraveghetorul consolidant transmite un raport ce conține evaluarea riscurilor aferente grupului de instituții efectuată în conformitate cu articolul 104b.
Deciziile comune menționate la alineatul (1) din prezentul articol țin seama în mod corespunzător și de evaluarea riscurilor aferente filialelor, efectuată de autoritățile competente relevante în conformitate cu articolele 73, 97, 104a și 104b.
Deciziile comune menționate la literele (a) și (b) din alineatul (1) se includ în documente care cuprind motivația completă a deciziilor respective, iar supraveghetorul consolidant transmite aceste documente instituției-mamă din UE. În caz de dezacord, supraveghetorul consolidant, la solicitarea oricăreia dintre celelalte autorități competente în cauză, consultă ABE. Supraveghetorul consolidant poate consulta ABE din proprie inițiativă.
Decizia privind aplicarea articolelor 73, 86 și 97, a articolului 104 alineatul (1) litera (a) și a articolelor 104b și 105 din prezenta directivă se ia de respectivele autorități competente responsabile cu supravegherea filialelor unei instituții de credit-mamă din UE sau ale unei societăți financiare holding-mamă din UE ori ale unei societăți financiare holding mixte-mamă din UE pe bază individuală sau subconsolidată, după luarea în considerare în mod corespunzător a opiniilor și rezervelor exprimate de supraveghetorul consolidant. În cazul în care, la încheierea oricăreia dintre termenele menționate la alineatul (2) din prezentul articol, oricare dintre autoritățile competente în cauză a sesizat ABE în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, autoritățile competente își amână decizia și așteaptă luarea unei decizii de către ABE în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din regulamentul menționat anterior, adoptându-și apoi decizia, în conformitate cu decizia ABE. Termenele menționate la alineatul (2) din prezentul articol se consideră termene de conciliere în sensul regulamentului respectiv. ABE își ia decizia în termen de o lună de la primirea sesizării de către ABE. ABE nu poate fi sesizată după expirarea termenului de patru luni sau după ce s-a luat o decizie comună.
Deciziile se includ într-un document care cuprinde motivația completă și țin seama de evaluarea riscurilor și de opiniile și rezervele celorlalte autorități competente exprimate în termenele menționate la alineatul (2). Documentul se transmite de către supraveghetorul consolidant tuturor autorităților competente în cauză și instituției-mamă din UE.
În cazul consultării ABE, toate autoritățile competente țin seama de avizul acesteia și explică orice abatere semnificativă de la avizul respectiv.
Deciziile comune menționate la alineatul (1) din prezentul articol și orice decizie luată în absența unei decizii comune în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, se actualizează în fiecare an sau, în circumstanțe excepționale, atunci când o autoritate competentă responsabilă cu supravegherea filialelor unei instituții-mamă din UE sau ale unei societăți financiare holding-mamă din UE ori ale unei societăți financiare holding mixte-mamă din UE transmite o cerere scrisă și complet motivată supraveghetorului consolidant, în vederea actualizării deciziei privind aplicarea articolului 104 alineatul (1) litera (a) și a articolelor 104b și 105. În aceste circumstanțe excepționale actualizarea poate fi tratată pe bază bilaterală, între supraveghetorul consolidant și autoritatea competentă care formulează cererea.
ABE transmite Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare până la 1 iulie 2014.
Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”
La articolul 115 se adaugă următorul alineat:
Articolul 116 se modifică după cum urmează:
se introduce următorul alineat:
la alineatul (6) se adaugă următorul paragraf:
„Autoritatea competentă din statul membru în care este stabilită o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă căreia i s-a acordat aprobare în conformitate cu articolul 21a poate participa în cadrul colegiului de supraveghetori relevant.”
La articolul 117 se adaugă următoarele alineate:
ABE poate acorda asistență din proprie inițiativă autorităților competente, în cazul unui dezacord în legătură cu coordonarea activităților de supraveghere desfășurate în temeiul prezentului articol, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
La articolul 119, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
La articolul 120, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
La articolul 125 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:
„În cazul în care, în temeiul articolului 111 din prezenta directivă, supraveghetorul consolidant pentru un grup cu o societate financiară holding mixtă-mamă este diferit față de coordonatorul stabilit în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2002/87/CE, supraveghetorul consolidant și coordonatorul cooperează în scopul aplicării pe bază consolidată a prezentei directive și a Regulamentului (UE) nr. 575/2013. Pentru a facilita și a institui o cooperare eficace, supraveghetorul consolidant și coordonatorul încheie acorduri scrise de coordonare și cooperare.”
La articolul 128, după primul paragraf se introduc următoarele paragrafe:
„Instituțiile nu utilizează fondurile proprii de nivel 1 de bază care sunt menținute pentru a îndeplini cerința amortizorului combinat menționată la punctul 6 din primul paragraf de la prezentul articol, pentru a îndeplini oricare dintre cerințele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cerințele de fonduri proprii suplimentare impuse în temeiul articolului 104a din prezenta directivă în scopul abordării altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier, precum și orientările comunicate în conformitate cu articolul 104b alineatul (3) din prezenta directivă în scopul abordării altor riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier.
Instituțiile nu utilizează fondurile proprii de nivel 1 de bază care sunt menținute pentru a respecta unul dintre elementele cerinței amortizorului combinat pentru a asigura conformitatea cu celelalte elemente aplicabile ale cerinței amortizorului combinat.
Instituțiile nu utilizează fondurile proprii de nivel 1 de bază care sunt menținute pentru a îndeplini cerința amortizorului combinat menționată la punctul 6 din primul paragraf de la prezentul articol pentru a asigura conformitatea cu componentele bazate pe riscuri ale cerințelor prevăzute la articolele 92a și 92b din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și la articolele 45c și 45d din Directiva 2014/59/UE.”
Articolele 129 și 130 se înlocuiesc cu următorul text:
„Articolul 129
Cerința de menținere a unui amortizor de conservare a capitalului
Deciziile privind aplicarea exceptării menționate la primul paragraf se motivează pe deplin, include o explicație a motivului pentru care exceptarea nu amenință stabilitatea sistemului financiar al statului membru și conține definiția exactă a firmelor de investiții mici și mijlocii ce urmează a fi exceptate.
Statele membre care decid să aplice exceptarea menționată la primul paragraf transmit către CERS o notificare în acest sens. CERS transmite fără întârziere astfel de notificări către Comisie, ABE și autoritățile competente și desemnate ale statelor membre în cauză.
Articolul 130
Cerința de menținere a unui amortizor anticiclic de capital specific instituției
Deciziile privind aplicarea exceptării menționate la primul paragraf se motivează pe deplin, include o explicație a motivului pentru care exceptarea nu amenință stabilitatea sistemului financiar al statului membru și conține definiția exactă a firmelor de investiții mici și mijlocii ce urmează a fi exceptate.
Statele membre care decid să aplice exceptarea menționată la primul paragraf transmit către CERS o notificare în acest sens. CERS transmite fără întârziere astfel de notificări către Comisie, ABE și autoritățile competente și desemnate ale statelor membre în cauză.
Articolul 131 se modifică după cum urmează:
alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
O G-SII este oricare dintre următoarele:
un grup condus de o instituție-mamă din UE, de o societate financiară holding-mamă din UE sau de o societate financiară holding mixtă-mamă din UE; sau
o instituție care nu este o filială a unei instituții-mamă din UE, a unei societăți financiare holding-mamă din UE sau a unei societăți financiare holding mixte-mamă din UE.
O-SII poate fi fie o instituție, fie un grup condus de o instituție-mamă din UE, de o societate financiară holding-mamă din UE, de o societate financiară holding mixtă-mamă din UE, de o instituție-mamă dintr-un stat membru, de o societate financiară holding-mamă dintr-un stat membru sau de o societate financiară holding mixtă-mamă dintr-un stat membru.”;
se introduce următorul alineat:
O metodologie suplimentară de identificare a G-SII se bazează pe următoarele categorii:
categoriile menționate la alineatul (2) literele (a)-(d) de la prezentul articol;
activitatea transfrontalieră a grupului, excluzând activitățile grupului în toate statele membre participante, astfel cum sunt menționate la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului ( *9 ).
Fiecare categorie primește o ponderare egală și constă în indicatori cuantificabili. Pentru categoriile menționate la primul paragraf litera (a) de la prezentul alineat, indicatorii sunt aceiași ca și indicatorii corespunzători stabiliți în temeiul alineatului (2).
Metodologia suplimentară de identificare produce un scor global suplimentar pentru fiecare entitate menționată la alineatul (1) evaluată, pe baza căruia autoritățile competente sau desemnate pot lua una dintre măsurile menționate la alineatul (10) litera (c).
la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„După consultarea CERS, ABE emite, până la 1 ianuarie 2015, orientări în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, referitoare la criteriile de stabilire a condițiilor de aplicare a prezentului alineat în ceea ce privește evaluarea O-SII. Orientările respective țin seama de cadrele internaționale pentru instituțiile naționale de importanță sistemică, precum și de particularitățile Uniunii și de cele naționale.
După consultarea CERS, ABE prezintă Comisiei, până la 31 decembrie 2020, un raport privind metodologia adecvată de stabilire și calibrare a ratelor amortizorului O-SII.”;
alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
se introduce următorul alineat:
În termen de șase săptămâni de la primirea notificării menționate la alineatul (7) din prezentul articol, CERS transmite Comisiei un aviz în care precizează dacă amortizorul O-SII este considerat adecvat. De asemenea, ABE îi poate transmite Comisiei avizul său referitor la amortizor în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
În termen de trei luni de la transmiterea de către CERS a notificării menționate la alineatul (7) către Comisie, aceasta, ținând seama de evaluarea realizată de CERS și ABE, dacă este cazul, și în cazul în care consideră că amortizorul O-SII nu implică efecte negative disproporționate asupra sistemului financiar, în ansamblu sau în parte, al altor state membre sau al Uniunii în ansamblu, care să constituie sau să creeze un obstacol pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne, adoptă un act prin care autorizează autoritatea competentă sau autoritatea desemnată să adopte măsura propusă.”;
la alineatul (7), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:
Fără a aduce atingere articolului 133 și alineatului (5) de la prezentul articol, în cazul în care o O-SII este o filială fie a unei G-SII, fie a unei O-SII care este fie o instituție, fie un grup condus de o instituție-mamă din UE și face obiectul unui amortizor O-SII pe bază consolidată, amortizorul care se aplică pe bază individuală sau subconsolidată pentru O-SII nu depășește cuantumul mai mic dintre următoarele:
suma dintre cuantumul cel mai mare dintre rata amortizorului G-SII sau O-SII aplicabilă grupului pe bază consolidată și 1 % din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; și
3 % din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau rata a cărei aplicare pentru grup pe bază consolidată a fost autorizată de Comisie în conformitate cu alineatul (5a) din prezentul articol.”;
alineatele (9) și (10) se înlocuiesc cu următorul text:
Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (9) și utilizând subcategoriile și scorurile-limită menționate la alineatul (9), autoritatea competentă sau autoritatea desemnată poate, în cadrul unui proces solid de evaluare în vederea supravegherii:
să realoce o G-SII dintr-o subcategorie inferioară într-o subcategorie superioară;
să aloce o entitate menționată la alineatul (1) cu un scor global astfel cum se menționează la alineatul (2) inferior scorului-limită al subcategoriei celei mai joase în respectiva subcategorie sau într-o subcategorie superioară, astfel desemnând-o drept G-SII;
luând în considerare mecanismul unic de rezoluție, să realoce o G-SII dintr-o subcategorie superioară într-o subcategorie inferioară, pe baza scorului global suplimentar menționat la alineatul (2a).”;
alineatul (11) se elimină;
alineatul (12) se înlocuiește cu următorul text:
Autoritatea competentă sau autoritatea desemnată revizuiește anual identificarea G-SII și a O-SII, precum și alocarea G-SII în subcategoriile respective și comunică rezultatul instituției de importanță sistemică vizate și către CERS, care transmite fără întârziere rezultatele Comisiei și ABE. Autoritatea competentă sau autoritatea desemnată face publică lista actualizată a instituțiilor de importanță sistemică identificate și subcategoria în care este alocată fiecare G-SII identificată.”;
alineatul (13) se elimină;
alineatele (14) și (15) se înlocuiesc cu următorul text:
În cazul în care suma dintre rata amortizorului de risc sistemic, astfel cum este calculată în sensul articolului 133 alineatul (10), (11) sau (12), și rata amortizorului O-SII sau rata amortizorului G-SII al cărui obiect îl face aceeași instituție ar fi mai mare de 5 %, se aplică procedura stabilită la alineatul (5a) din prezentul articol.”;
alineatele (16) și (17) se elimină;
alineatul (18) se înlocuiește cu următorul text:
ABE înaintează Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la 30 iunie 2014.
Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la prezentul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.”
Articolul 132 se elimină.
Articolele 133 și 134 se înlocuiesc cu următorul text:
„Articolul 133
Cerința de menținere a unui amortizor de risc sistemic
Instituțiile calculează amortizorul de risc sistemic după cum urmează:
unde:
BSR = amortizorul de risc sistemic;
rT = rata amortizorului aplicabilă cuantumului total al expunerii la risc a unei instituții;
ET = cuantumul total al expunerii la risc a unei instituții, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;
i = indicele care desemnează subsetul de expuneri, astfel cum este menționat la alineatul (5);
ri = rata amortizorului aplicabilă cuantumului expunerii la risc a subsetului de expuneri i; și
Ei = cuantumul expunerii la risc a unei instituții pentru subsetul de expuneri i, calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
Un amortizor de risc sistemic se poate aplica:
tuturor expunerilor de pe teritoriul statului membru care stabilește amortizorul;
următoarelor expuneri sectoriale de pe teritoriul statului membru care stabilește amortizorul:
tuturor expunerilor de tip retail față de persoane fizice care sunt garantate cu bunuri imobile locative;
tuturor expunerilor față de persoane juridice care sunt garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale;
tuturor expunerilor față de persoane juridice în afara celor menționate la punctul (ii);
tuturor expunerilor față de persoane fizice în afara celor menționate la punctul (i);
tuturor expunerilor de pe teritoriul altor state membre, sub rezerva alineatelor (12) și (15);
expunerilor sectoriale, astfel cum sunt identificate la litera (b) din prezentul alineat, de pe teritoriul altor state membre, numai pentru a permite recunoașterea unei rate a amortizorului stabilite de alt stat membru în conformitate cu articolul 134;
expunerilor de pe teritoriul țărilor terțe;
subseturilor oricăreia dintre categoriile de expuneri identificate la litera (b).
Atunci când solicită menținerea unui amortizor de risc sistemic, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată respectă următoarele:
amortizorul de risc sistemic nu implică efecte negative disproporționate asupra sistemului financiar, în ansamblu sau în parte, al altor state membre sau al Uniunii în ansamblu, care să constituie sau să creeze un obstacol pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne;
amortizorul de risc sistemic este reexaminat de către autoritatea competentă sau autoritatea desemnată cel puțin o dată la doi ani;
amortizorul de risc sistemic nu este utilizat pentru abordarea unor riscuri care sunt acoperite de articolele 130 și 131.
În cazul în care instituția căreia i se aplică una sau mai multe rate ale amortizorului de risc sistemic este o filială a cărei întreprindere-mamă este stabilită într-un alt stat membru, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată transmite o notificare și autorităților statului membru în cauză.
În cazul în care o rată a amortizorului de risc sistemic se aplică expunerilor de pe teritoriul unor țări terțe, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, transmite, de asemenea, o notificare către CERS. CERS transmite fără întârziere notificările respective autorităților de supraveghere ale respectivelor țări terțe.
Notificările respective prevăd în detaliu:
riscul macroprudențial sau sistemic în statul membru vizat;
motivele pentru care dimensiunea riscurilor macroprudențiale sau sistemice amenință stabilitatea sistemului financiar la nivel național, justificând rata amortizorului de risc sistemic;
motivele pentru care se consideră că amortizorul de risc sistemic poate fi eficace și proporțional în ceea ce privește atenuarea riscului;
o evaluare a impactului pozitiv sau negativ probabil al amortizorului de risc sistemic pe piața internă, pe baza informațiilor aflate la dispoziția statului membru;
rata sau ratele amortizorului de risc sistemic pe care autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, intenționează să le impună și expunerile cărora li se aplică aceste rate, precum și instituțiile care fac obiectul ratelor respective;
în cazul în care rata amortizorului de risc sistemic se aplică tuturor expunerilor, o justificare a motivului pentru care autoritatea consideră că amortizorul de risc sistemic nu constituie o duplicare a funcționării amortizorului O-SII prevăzut la articolul 131.
În cazul în care decizia privind stabilirea ratei amortizorului de risc sistemic conduce la o scădere a ratei amortizorului stabilite anterior sau la menținerea ei la același nivel, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, respectă doar prezentul alineat.
În sensul prezentului alineat, recunoașterea unei rate a amortizorului de risc sistemic stabilită de alt stat membru în conformitate cu articolul 134 nu este inclusă în calculul pragului de 3 %.
În cazul în care Comisia emite un aviz negativ, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, din statul membru care stabilește respectivul amortizor de risc sistemic respectă avizul în cauză sau prezintă motivele pentru care nu face acest lucru.
În cazul în care o instituție căreia i se aplică una sau mai multe rate ale amortizorului de risc sistemic este o filială a cărei întreprindere-mamă este stabilită într-un alt stat membru, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată solicită în notificarea transmisă în conformitate cu alineatul (9) o recomandare din partea Comisiei și a CERS.
Comisia și CERS își emit fiecare recomandarea în termen de șase săptămâni de la primirea notificării.
În cazul în care autoritățile filialei și întreprinderii-mamă nu sunt de acord cu privire la rata sau ratele amortizorului de risc sistemic aplicabile instituției respective și în cazul unei recomandări negative atât din partea Comisiei, cât și a CERS, autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, poate sesiza ABE și solicita asistența acesteia în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010. Decizia privind stabilirea ratei sau a ratelor amortizorului de risc sistemic pentru expunerile respective se suspendă până la luarea unei decizii de către ABE.
În termen de șase săptămâni de la primirea notificării menționate la alineatul (9) din prezentul articol, CERS transmite Comisiei un aviz în care precizează dacă amortizorul de risc sistemic este considerat adecvat. De asemenea, ABE îi poate transmite Comisiei avizul său referitor la respectivul amortizor de risc sistemic în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010.
În termen de trei luni de la primirea notificării menționate la alineatul (9), Comisia, ținând seama de evaluarea realizată de CERS și ABE, după caz, și în cazul în care consideră că rata sau ratele amortizorului de risc sistemic nu implică efecte negative disproporționate asupra sistemului financiar, în ansamblu sau în parte, al altor state membre sau al Uniunii în ansamblu, care să constituie sau să creeze un obstacol pentru funcționarea corespunzătoare a pieței interne, adoptă un act prin care autorizează autoritatea competentă sau autoritatea desemnată, după caz, să adopte măsura propusă.
Fiecare autoritate competentă sau autoritatea desemnată, după caz, anunță stabilirea sau restabilirea uneia sau mai multor rate ale amortizorului de risc sistemic prin intermediul publicării pe un site internet adecvat. Publicarea respectivă conține cel puțin următoarele informații:
rata sau ratele amortizorului de risc sistemic;
instituțiile cărora li se aplică amortizorul de risc sistemic;
expunerile cărora li se aplică rata sau ratele amortizorului de risc sistemic;
o justificare pentru stabilirea sau restabilirea ratei sau a ratelor amortizorului de risc sistemic;
data de la care instituțiile aplică stabilirea sau restabilirea amortizorului de risc sistemic; și
numele țărilor pe teritoriul cărora expunerile sunt recunoscute în cadrul amortizorului de risc sistemic.
În cazul în care publicarea informațiilor menționate la litera (d) de la primul paragraf ar putea pune în pericol stabilitatea sistemului financiar, aceste informații nu sunt publicate.
În cazul în care aplicarea restricțiilor privind distribuirile conduce la o ameliorare nesatisfăcătoare a fondurilor proprii de nivel 1 de bază ale instituției, din perspectiva riscului sistemic relevant, autoritățile competente pot lua măsuri suplimentare în conformitate cu articolul 64.
Articolul 134
Recunoașterea unei rate a amortizorului de risc sistemic
Articolul 136 se modifică după cum urmează:
la alineatul (3), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:
Fiecare autoritate desemnată publică trimestrial pe site-ul său internet cel puțin următoarele informații:
rata aplicabilă a amortizorului anticiclic;
indicatorul credit/PIB relevant și abaterea acestuia de la tendința pe termen lung;
referențialul pentru amortizor, calculat în conformitate cu alineatul (2);
o justificare a respectivei rate a amortizorului;
în cazul în care rata amortizorului este majorată, data de la care instituțiile aplică rata majorată a amortizorului în scopul calculării amortizorului anticiclic de capital specific instituției;
în cazul în care data menționată la litera (e) este înainte de 12 luni de la data publicării prevăzute la prezentul alineat, o trimitere la circumstanțele excepționale care justifică reducerea termenului de punere în aplicare;
în cazul în care rata amortizorului este redusă, perioada orientativă pentru care nu se preconizează nicio majorare, împreună cu o justificare pentru perioada respectivă.
Autoritățile desemnate iau toate măsurile rezonabile pentru a coordona momentul publicării informațiilor.
Autoritățile desemnate notifică CERS fiecare modificare a ratei amortizorului anticiclic, precum și informațiile necesare specificate la literele (a)-(g) de la primul paragraf. CERS publică pe site-ul său internet toate ratele amortizoarelor care i-au fost comunicate, precum și informațiile asociate.”
La articolul 141, alineatele (1)-(6) se înlocuiesc cu următorul text:
În cazul în care se aplică primul paragraf, instituția nu întreprinde niciuna dintre acțiunile de mai jos înainte de a calcula MDA:
efectuarea unei distribuiri în legătură cu fondurile proprii de nivel 1 de bază;
crearea unei obligații de plată a unei remunerații variabile sau a unor beneficii discreționare de tipul pensiilor ori plata unei remunerații variabile în cazul în care obligația de plată a fost creată într-un moment în care instituția nu îndeplinea cerința amortizorului combinat; sau
efectuarea de plăți legate de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.
Suma de înmulțit în conformitate cu alineatul (4) constă în:
orice profituri intermediare neincluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, minus orice distribuire a profiturilor sau orice plată care rezultă din acțiunile menționate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c);
plus
orice profituri de la sfârșit de exercițiu financiar neincluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, minus orice distribuire a profiturilor sau orice plată care rezultă din acțiunile menționate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c);
minus
cuantumurile care ar urma să fie plătite ca taxe și impozite dacă elementele specificate la prezentul alineat literele (a) și (b) ar fi reportate.
Factorul se stabilește după cum urmează:
în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 de bază menținute de instituție care nu sunt utilizate pentru a îndeplini vreuna dintre cerințele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și nici cerința de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, exprimată ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv, se situează în prima cuartilă (și anume, cea mai scăzută) a cerinței amortizorului combinat, factorul este 0;
în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 de bază menținute de instituție care nu sunt utilizate pentru a îndeplini vreuna dintre cerințele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și nici cerința de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, exprimată ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv, se situează în a doua cuartilă a cerinței amortizorului combinat, factorul este 0,2;
în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 de bază menținute de instituție care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerințele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și nici cerința de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, exprimată ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv, se situează în a treia cuartilă a cerinței amortizorului combinat, factorul este 0,4;
în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 de bază menținute de instituție care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerințele de fonduri proprii prevăzute la articolul 92 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și nici cerința de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă, exprimată ca procent din cuantumul total al expunerii la risc calculat în conformitate cu articolul 92 alineatul (3) din regulamentul respectiv, se situează în a patra cuartilă (și anume, cea mai ridicată) a cerinței amortizorului combinat, factorul este 0,6.
Limitele inferioară și superioară ale fiecărei cuartile a cerinței amortizorului combinat sunt calculate după cum urmează:
unde:
Qn = numărul ordinal al cuartilei în cauză.”
Se introduc următoarele articole:
„Articolul 141a
Neîndeplinirea cerinței amortizorului combinat
Se consideră că o instituție nu îndeplinește cerința privind amortizorul combinat în sensul articolului 141 atunci când nu deține fonduri proprii în cuantumul necesar și de calitatea necesară pentru a îndeplini în același timp cerința amortizorului combinat și fiecare dintre cerințele prevăzute:
la articolul 92 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și cerința de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă;
la articolul 92 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și cerința de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă;
la articolul 92 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și cerința de fonduri proprii suplimentare care abordează alte riscuri decât riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier prevăzută la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă.
Articolul 141b
Restricție privind distribuirile în caz de nerespectare a cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier
În cazul în care se aplică primul paragraf, instituția nu întreprinde niciuna dintre acțiunile de mai jos înainte de a calcula L-MDA:
efectuarea unei distribuiri în legătură cu fondurile proprii de nivel 1 de bază;
crearea unei obligații de plată a unei remunerații variabile sau a unor beneficii discreționare de tipul pensiilor ori plata unei remunerații variabile în cazul în care obligația de plată a fost creată într-un moment în care instituția nu îndeplinea cerința amortizorului pentru indicatorul efectului de levier; sau
efectuarea de plăți legate de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar.
Suma de înmulțit în conformitate cu alineatul (4) constă în:
orice profituri intermediare neincluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, minus orice distribuire a profiturilor sau orice plată aferentă acțiunilor menționate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c);
plus
orice profituri de la sfârșit de exercițiu financiar neincluse în fondurile proprii de nivel 1 de bază în temeiul articolului 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, minus orice distribuire a profiturilor sau orice plată aferentă acțiunilor menționate în prezentul articol alineatul (2) al doilea paragraf litera (a), (b) sau (c);
minus
cuantumurile care ar urma să fie plătite ca taxe și impozite dacă elementele specificate la prezentul alineat literele (a) și (b) ar fi reportate.
Factorul menționat la alineatul (4) se stabilește după cum urmează:
în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 menținute de instituție care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din regulamentul respectiv, se situează în prima cuartilă (și anume, cea mai scăzută) a cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, factorul este 0;
în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 menținute de instituție care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din regulamentul respectiv, se situează în a doua cuartilă a cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, factorul este 0,2;
în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 menținute de instituție care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din regulamentul respectiv, se situează în a treia cuartilă a cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, factorul este 0,4;
în cazul în care fondurile proprii de nivel 1 menținute de instituție care nu sunt utilizate pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, exprimate ca procent din indicatorul de măsurare a expunerii totale calculat în conformitate cu articolul 429 alineatul (4) din regulamentul respectiv, se situează în a patra cuartilă (și anume, cea mai ridicată) a cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier, factorul este 0,6.
Limitele inferioară și superioară ale fiecărei cuartile a cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier sunt calculate după cum urmează:
unde:
Qn = numărul ordinal al cuartilei în cauză.
Articolul 141c
Neîndeplinirea cerinței amortizorului pentru indicatorul efectului de levier
Se consideră că o instituție nu îndeplinește cerința amortizorului pentru indicatorul efectului de levier în sensul articolului 141b din prezenta directivă atunci când nu deține fonduri proprii de nivel 1 în cuantumul necesar pentru a îndeplini în același timp cerința prevăzută la articolul 92 alineatul (1a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și cerința prevăzută la articolul 92 alineatul (1) litera (d) din regulamentul respectiv și la articolul 104 alineatul (1) litera (a) din prezenta directivă atunci când abordează riscul asociat folosirii excesive a efectului de levier care nu este acoperit suficient de articolul 92 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.”
La articolul 142 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
La articolul 143 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
„(c) criteriile generale și metodele utilizate pentru analiza și evaluarea menționate la articolul 97, inclusiv criteriile pentru aplicarea principiului proporționalității, astfel cum se menționează la articolul 97 alineatul (4);”.
Articolul 146 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 146
Acte de punere în aplicare
În conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 147 alineatul (2), o modificare a valorii capitalului inițial prevăzute la articolul 12 și în titlul IV, astfel încât să se țină seama de evoluțiile din domeniul economic și monetar, se adoptă printr-un act de punere în aplicare.”
După articolul 159 se introduce următorul capitol:
„CAPITOLUL 1a
Dispoziții tranzitorii privind societățile financiare holding și societățile financiare holding mixte
Articolul 159a
Dispoziții tranzitorii privind aprobarea societăților financiare holding și a societăților financiare holding mixte
Societățile financiare holding-mamă și societățile financiare holding mixte-mamă deja existente la 27 iunie 2019 solicită aprobarea în conformitate cu articolul 21a până la 28 iunie 2021. În cazul în care o societate financiară holding sau o societate financiară holding mixtă nu solicită aprobarea până la 28 iunie 2021, se iau măsuri adecvate în conformitate cu articolul 21a alineatul (6).
În cursul perioadei de tranziție menționate la primul paragraf din prezentul articol, autoritățile competente dețin toate competențele de supraveghere necesare care le sunt conferite de prezenta directivă în ceea ce privește societățile financiare holding sau societățile financiare holding mixte care fac obiectul aprobării în conformitate cu articolul 21a în scopul supravegherii consolidate.”
La articolul 161 se adaugă următorul alineat:
Articolul 2
Transpunerea
Statele membre adoptă și publică până la 28 decembrie 2020 dispozițiile necesare pentru respectarea:
dispozițiilor prezentei directive, în măsura în care acestea se referă la instituțiile de credit;
articolului 1 punctele 1 și 9 din prezenta directivă cu privire la articolul 2 alineatele (5) și (6) și articolul 21b din Directiva 2013/36/UE, în măsura în care acestea se referă la instituțiile de credit și la firmele de investiții.
Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
Statele membre aplică dispozițiile respective începând cu 29 decembrie 2020. Cu toate acestea, dispozițiile necesare pentru a se conforma modificărilor prevăzute la articolul 1 punctul 21 și punctul 29 literele (a), (b) și (c) din prezenta directivă în ceea ce privește articolul 84 și articolul 98 alineatele (5) și (5a) din Directiva 2013/36/UE se aplică de la 28 iunie 2021, iar dispozițiile necesare pentru a se conforma modificărilor prevăzute la articolul 1 punctele 52 și 53 din prezenta directivă în ceea ce privește articolul 141b, articolul 141c și articolul 142 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE se aplică de la 1 ianuarie 2022.
Statele membre adoptă, publică și aplică până la 26 iunie 2021 măsurile necesare pentru a se conforma dispozițiilor prezentei directive în măsura în care acestea se referă la firmele de investiții, cu excepția măsurilor menționate la primul paragraf litera (b).
Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
Articolul 3
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 4
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
( *1 ) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).”
( *2 ) Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 173, 12.6.2014, p. 190).”;
( *3 ) Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).
( *4 ) Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 173, 12.6.2014, p. 84).”
( *5 ) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).”;
( *6 ) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).”
( *7 ) Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).”
( *8 ) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).”
( *9 ) Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (JO L 225, 30.7.2014, p. 1).”;